PSIHIATRIE

Tema 1. – Conceptualizarea unui caz clinic real

I. Dosarul pacientului:

 Sursele datelor: discuție cu pacientul, observare empirică

 Date generale:
Nume: B.T.
Vârstă: 21
Mediu de proveniență: urban
Stare civilă: necăsătorit
Backround etnic: maghiar
Background religios: reformat
Limbă maternă: limba maghiară
 Circumstanțe interviu: Interviul s-a realizat în cabinet. Pacientul s-a prezentat voluntar ca urmare a
celui de-al patrulea episod depresiv. Primul episod a avut loc între luna ianuarie.
 Structura familiei:
Tată:
 vărstă: 53
 stare civilă: divorțat
 educație: liceu
 ocupație: operator producție
 consum toxice: -
 stare de sănătate: sănătos
 profil psihologic:
Emoțional: închis din punct de vedere emoțional; calm; în cele mai multe cazuri nu-și
exprimă emoțiile; este flegmatic; poate fi caracterizat prin stabilitate emoțională; stabilitate
emoțională
Cognitiv: inteligență ridicată; gândire logică
Comportamental: se apropie de fiul său cu înțelepciune și îl învață lucuri noi, are un
comportament relaxat și calm în majoritatea situațiilor; nu inițiază conflicte; lipsa
comportamentului agresiv; este sociabil
Mamă:
 vărstă: 49
 stare civilă: divorțată
 educație: licență (pedagogie)
 ocupație: învățătoare
 consum de toxice: -
 stare de sănătate: probleme de sănătate în faza diagnosticării
 profil psihologic:

Emoțional: instabilitate emoțională; impulsivitate; se enervează ușor în situațiile stresante;

temperament coleric; sensibilă
 Cognitiv: inteligență ridicată; mod de gânire influențată de locul de muncă (de ex.: comunică
cu adulții într-un mod în care comunică și cu copii)
Comportamental: grijulie și iubitoare față de fiul ei - poate să rezulte în controlare excesivă;
timidă în situații sociale, dar întră într-o poziție organizatoare în situațiile comfortabile;

 Locuință: numărul camerelor raportat la numărul de persoane: 1

stare igienico-sanitară: excelentă, în afară de camera pacientului (stare acceptabilă)
amplasarea locuinței: apartamentul unui bloc în centrul orașului
ambianță: zonă liniștită, dar cu trafic constant; copaci, brazi, râu
poluare: acceptabil, aer curat

 Antecedente heredo-colaterale: -
 Antecedente personale fiziologice:
Istoric prenatal: nu există traumatisme sau defecte congenitale
Istoric copilărie: tulburare de anxietate socială și insomnie (în perioada pubertății)
 Antecedente personale patologice:
1. Istoric psihiatric: nu există consulturi sau spitalizări
Tentative de suicid/parasuicid: -
Autovătămare: În cel de-al treilea episod depresiv, pacientul și-a tăiat venele.
Implicații medico-legale: -
2. Istoric medical: nu există consulturi sau spitalizări relevante
Alergii: alergie la polen – dificultăți de respirație
 Activitate școlară/profesională: învățământ primar: 7-11 ani; gimaziu: 12-15 ani; liceu: 16-
19 ani; universitate: 20 – 21(prezent)
Deși având o inteligență ridicată, pacientul în general a avut performanțe academice sub
potențialul său deoarece nu a pus accent pe rezultatele școlare.
 Istoric relațional: Pacientul este o persoană orientată spre relație. A avut trei relații în trecut.
În momentul actual trăiește într-o relație serioasă de un an.
 Istoric social: Întotdeauna a fost o persoană timidă, nu avea nevoie de socializare. Are 6
prieteni în total. Aceste prietenii s-au format în copilărie și sunt foarte puternice.
 Situația actuală de viață: Pacientul trăiește într-o relație de cuplu serioasă, majoritatea
timpului își petrece cu partenera lui. Starea relației variază între o posibilă despărțire și pace.
Pacientul este student la o facultate care îl pasiona, dar în ultimele luni nu s-a prezentat la
cursuri și nu pune accent pe performanța lui academică.
Pacientul nu mai are hobby-uri: nu mai face sport ca înainte, nu mai creează muzică și nu-i
mai place să gătească.

Factori de risc și reziliență:

În cazul în care o persoană se confruntă cu diferite provocări și problemele de viață sau dacă există o
predispoziție genetică, riscul de a dezvolta tulburare depresivă este mai mare. În cazul pacientului
B.T., din punct de vedere al factorilor de risc care cresc riscul dezvoltării unei tulburări mintale se
menționează: tulburarea de anxietate socială și izolarea socială, insomnie, divorțul părinților, starea
emoțională instabilă a mamei, închiderea tatălui din punct de vedere emoțional, instabilitatea relației
cu partenera.
Printre factorii de reziliență putem menționa următoarele elemente: părinți iubitori, prietenii strânse
și durabile, condiții financiare adecvate, parteneră iubitoare, sănătate fizică.

II. Istoricul tulburării actuale:

Simptome:
 Dispoziție depresivă (sentimente de tristețe; lipsă a speranței): Pacientul s-a confruntat cu
acest simptom pentru prima dată în luna ianuarie (2023) în urma primului episod depresiv.
Dispoziția depresivă avea (și încă are) o frecvență crescută (,,cea mai mare parte a zilei,
aproape în fiecare zi”). Simptomul a fost prezent timp de 2.5 săptămâni după primul debut,
după care au urmat alte episoade de 2-3 săptămâni în care a fost prezent în mod constant și s-a
agravat. Factorii de menținere pot fi: nivel crescut de stres cu care pacientul se confruntă în
ultima perioadă; stimă de sine scăzută; conflicte în relația de cuplu. Simptomul a afectat în
mod negativ funcționarea pacientului în ceea ce privește rezultatele lui academice, relația cu
părinții, sănătatea fizică, pierderea apetitului, construirea carierei, alte relații sociale. Pacientul
nu a urmat tratamente.
 Diminuare marcată a interesului pentru aproape toate activitățile: data debut - ianuarie
(2023); frecvență - cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi, prezent în timpul fiecărui
episod depresiv de 2.5-3 săptămâni; intensitate – crescută; menținere și agravare; factori de
menținere: pacientul are posibilitatea de a nu-și da interesul din cauza condițiilor financiare
bune; impact negativ asupra funcționării: pierderea oportunităților de angajare, frustrări,
conflicte cu familia; pacientul nu urmează tratamente
 Lipsă de energie: data debut – ianuarie (2023); frecvență - aproape în fiecare zi de la primul
episod depresiv; intensitate – crescută; simptomul s-a agravat; factori de menținere - scăderea
apetitului, lipsă a speranței, lipsa motivației; impact asupra funcționării – procrastinare,
incapaciate de concentrare, lipsă de productivitate; nu există tratament urmat
 Sentimente de inutilitate și de vinovăție excesivă: data debut – ianuarie (2023); frecvență -
aproape în fiecare zi de la primul episod depresiv; intensitate – crescută; simptomul s-a
agravat; factori de menținere – părerea negativă a membrilor familiei despre performanța
academică scăzută a pacientului, lipsa productivității, observarea ingrijorării a părinților;
impact negativ – formarea unei imagini negative despre sine, scăderea stimei de sine, dificultăți
în realizarea sarcinilor simple; nu există tratament urmat
 Diminuarea capacității de concentrare: data debut – ianuarie (2023); frecvență - aproape în
fiecare zi de la primul episod depresiv; intensitate – crescută; simptomul s-a agravat; factori de
menținere – gânduri negative iraționale, lipsa de energie, lipsa odihnei; impact negativ –
dificultăți în realizarea sarcinilor de bază, greșeli frecvente în viața de zi cu zi
 Insomnie: data debut - februarie (2023); frecvență - aproape în fiecare zi de la al doilea episod
depresiv; intensitate – crescută; factori de menținere – prezența gândurilor negative
disfuncționale, discomfort fizic; agravare; impact asupra funcționării - lipsă de energie,
imposibilitatea organizării a timpului, productivitate scăzută; nu există tratament urmat
 Scădere semnificată involuntară în greutate: data debut - aprilie (2023); menținere și agravare;
factori de menținere - pierderea apetitului din cauza sentimentelor de tristețe; impact negativ
asupra funcționării - pierderea energiei, renunțarea la diferite planuri personale în ceea ce
privește cariera din cauza lipsei energiei, probleme legate de relația intimă; pacientul nu a
urmat tratamente, a încercat diferite multivitamine care nu l-au ajutat
III. Examen psihiatric:
Aspect general:
- ținuta: neîngrijită; haine murdare și arse în diferite locuri prin fumat; păr nearanjat
- expresia feței: tristă, fără speranță, fără zâmbet
- privirea: speriată, umedă, lipsită de viață
- atitudinea: lipsită de energie, pacient timid și tăcut, vorbește doar când este întrebat, evită contactul
vizual în timpul discuției
- gestica: absentă, pacientul nu se mișcă, nu este dinamic
- contactul verbal: uneori nu se concentrează pe întrebare și roagă ca întrebarea să îi fie repetată,
construirea răspunsurilor îi durează mai multe secunde/minute
- contactul afectiv cu cei din jur: este foarte ușor de influențat în mod negativ de celelalte persoane
- tonalitate: neutru
- disponibilitatea relaționării interpersonale: nu are motivația și nu simte nevoia de a intra în contact
cu alte persoane
- postura: aplecată, lipsă de energie
- reacția față de examinator: pozitivă dar distantă
Funcții - modificări:
- percepție: cantitativ – hipoestezie (creșterea pragului senzorial cu diminuarea intensității senzațiilor
și scăderea de stimuli receptați)
- tulburări ale memoriei: cantitative – hipomnezii (evocări lente și dificile), labsus (dificultate de
evocare)
- conștiința: tulburare de formă de viteză: scăderea vitezei (lentoare ideativă); tulburare de formă de
fluență: fading mental (scădere progresivă a gândirii, încetinire a ritmului verbal)
- gândirea: idei obsesive (gânduri sau imagini nedorite, intruzive care invadează mintea pacientului
în ciuda eforturilor de a se debarasa de ele)
- afectivitatea: tulburări cantitative: hipertimie (exagerarea afectivității) negativă: trăirea intensă a
inutilității/devalorizării; hipotomie: anhedonie (lipsa oricărei plăceri altă dată agreabile), detașare
(distanțare în relații sociale), indiferență (scădere accentuată a tonusului afectiv), alexitimie
(dificultate de a descrie și trăi propriile emoții și sentimente), atimie (lipsă totală a interesului față de
sine); tulburări calitative: labilitate (variație între polul negativ și pozitiv)
- activitate: hipoactivitate (mimică inexpresivă, reactivitate întârziată, refuzul comunicării uneori)

IV. Când se efectuează o evaluare psihologică pentru o persoană cu depresie, se folosesc teste
standardizate și interviuri clinice pentru a evalua gravitatea depresiei și pentru a identifica posibile
factori care contribuie. Aceste evaluări pot ajuta, de asemenea, la eliminarea altor posibile afecțiuni
de sănătate mintală care pot cauza simptome similare cu cele ale depresiei, cum ar fi anxietatea sau
tulburarea bipolară. Investigațiile paraclinice, inclusiv analizele de sânge, examenele fizice și
imagistica cerebrală, pot fi, de asemenea, utilizate pentru a evalua starea de sănătate fizică a
persoanei și pentru a identifica orice afecțiuni medicale subiacente care pot contribui la simptomele
de depresie. De exemplu, disfuncția tiroidiană, deficiențele de vitamine și dezechilibrele hormonale
pot provoca simptome asemănătoare depresiei și ar putea fi identificate prin evaluări medicale. În
general, scopul acestor evaluări este de a crea o înțelegere cuprinzătoare a sănătății mentale și fizice
a individului pentru a dezvolta un plan de tratament eficient, adaptat nevoilor sale specifice.

V. Diagnostic: Tulburare depresivă majoră

Pacientul este diagnosticat cu tulburare depresivă majoră, îndeplinând criteriile de diagnosticare (A,
B, C) a tulburării depresive majore conform DSM-5:
A. Cinci (sau mai multe) dintre simptomele descrise în DSM-5 au fost prezente în cursul aceleiași
perioade de 2 săptămâni și reprezintă o modificare față de nivelul anterior de funcționare (cel puțin
unul dintre simptome este 1-dispoziție depresivă sau 2-pierderea interesului): (1) dispoziție
depresivă cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi, fie indicată prin relatare personală, fie
observată de alte persoane, (2) diminuare marcată interesului sau plăcerii pentru toate sau aproape
toate activitățile, cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi (indicată fie prin relatare personală,
fie observată de alte persoane), (3) scădere ponderală semnificativă involuntară sau creștere în
greutate (e.g., o modificare de peste 5% din greutatea corporală într-o lună), (4) insomnie sau
hipersomnie în aproape fiecare zi, (5) fatigabilitate sau lipsă de energie în fiecare zi, (6) sentimente
de inutilitate sau de vinovăție excesivă ori inadecvată (care poate fi delirantă) în aproape fiecare zi,
(7) diminuarea capacității de gândire sau concentrare ori indecizie, aproape în fiecare zi (indicată fie
prin relatare personală, fie observată de alte persoane).
B. Simptomele pacientului îi cauzează suferință și deterioare semnificativă clinic în domeniul social,
profesional sau în alte arii importante de funcționare.
C. Episodul nu poate fi atribuit efectelor fiziologice ale unei substanțe sau ale unei afecțiuni
medicale.

VI. Obiectivele unui plan de intervenție personalizat:

(Reducerea simptomelor și afectării, Scurtarea episodului, Prevenirea recăderilor)
În ceea ce privește intervenția terapeutică bazată pe terapie cognitiv-comportamentală (CBT),
obiectivele pun accentul pe schimbarea gândurilor și comportamentelor disfuncționale care
contribuie la depresie:
1. Identificarea și modificarea gândurilor negative disfuncționale care contribuie la depresie (idei
negative despre sine, viitor și lume).
2. Învățarea abilităților de auto-observare și auto-reflecție: ajutarea pacientului să înțeleagă
legătura dintre gânduri, emoții și comportamente și să dezvolte abilități de auto-observare și
auto-reflecție.
3. Promovarea activităților plăcute și a comportamentelor pozitive: ajutarea pacientului să-și
dezvolte un program de activ.
4. Învățarea tehnicilor de gestionare a stresului.
5. Creșterea capacității de a face față situațiilor de viață dificile: ajutarea pacientului să-și
dezvolte abilități de rezolvare a problemelor și de luare a deciziilor.
6. Îmbunătățirea relațiilor interpersonale: ajutarea pacientului să-și dezvolte abilități de
comunicare și de relaționare cu ceilalți.

Toate aceste obiective se concentrează pe creșterea capacității pacientului de a-și controla

simptomele depresiei.