Groapa de gunoi de la Uricani

Hirsch Alexandra

Uricani este un oras din sudul județului Hunedoara, care a fost declarat in 2021 stațiune de
interes local. În subordinea administrativă a Uricaniului se află și satele Câmpul lui Neag și Valea de
Brazi. În cele 2 sate nu există nici o zonă pretabilă pentru realizarea unui parc asa de mare. In Uricani
mai exista si alte parcuri, scuaruri și locuri de joaca pentru copii. Parcurile sunt in principal dedicate
zonelor de plimbare, dar au și bănci și foișoare mici, iar parcurile de copii au infrastructura clasica, care
nu este dedicata dezvoltarii capacitatilor motrice sau a celor mentale, de aceea consider ca este
necesara amenajarea unui parc care sa fie dedicat păstrarii sănătații și condiției fizice prin joacă, dar care
să aibă locuri de relaxare pentru satisfacerea nevoii de refacere a organismului dupa efort.

Transformarea gropilor de gunoi publice în parcuri poate fi o provocare, dar este o idee foarte
bună pentru îmbunătățirea calității vieții în zonele urbane. Înaintea amenajării parcului este necesară
ecologizarea terenului și a solului, pentru ca populația să nu fie expusă la subsanțe periculoase sănătății.
Restabilirea solului unei foste gropi de gunoi este un proces complex care poate dura ani de zile și
implică o serie de măsuri. În continuare vor fi exemplificate etapele cheie care trebuie urmate pentru ca
o fostă gropa de gunoi sa se poata transforma intr-un parc:

I. Evaluarea solului și a poluanților

Primul pas este de a evalua gradul de poluare a solului și a apelor subterane din zona gropii de
gunoi. Această evaluare poate fi realizată prin intermediul unor analize de sol și de apă care să detecteze
prezența poluanților, precum metalele grele, substanțele organice, substanțele toxice și substanțele
radioactive.

II. Bioremedierea solului

Bioremedierea este o tehnică de curățare a solului poluat prin utilizarea microorganismelor sau
a plantelor pentru a elimina contaminanții și a restabili calitatea solului. Iată câteva tehnologii de
bioremediere a solului:

1. Bioremedierea folosind microorganisme: Această tehnică implică utilizarea microorganismelor care

pot degrada contaminanții solului, cum ar fi bacteriile și ciupercile. Acest proces poate fi accelerat
prin adăugarea de nutrienți suplimentari în sol.
a. Bacterii de degradare: Unele bacterii sunt capabile să metabolizeze compușii toxici din sol și să-i
transforme în substanțe mai puțin dăunătoare.
 Pseudomonas putida: hidrocarburi petroliere, pesticide și compuși aromatici.
 Rhodococcus sp.: hidrocarburi și compuși organoclorurați, precum clorobenzenul și
tetraclorura de carbon.
 Bacillus subtilis: compuși organofosfați.
 Alcaligenes sp.: fenolul, benzenul și alți hidrocarburi polinucleare.
  Nitrosomonas europaea și Nitrobacter sp.: sunt implicate în ciclul azotului și pot degrada
nitrații și nitriții.
 Deinococcus radiodurans: radionuclizi.
 Desulfovibrio sp.: compuși sulfatați și metale grele.
b. Ciupercile de degradare sunt capabile să degradeze și să metabolizeze compușii organici
poluanți, inclusiv pesticidele și hidrocarburile.
 Pleurotus ostreatus: hidrocarburi polinucleare și alte compuși organici, precum toluenul
și xilenul.
 Trichoderma spp.: degradarea pesticidelor, precum hexaclorociclohexan (HCH) și
clorpirifos, dar și în transformarea substanțelor chimice toxice, cum ar fi coloranții și
fenolii.
 Phanerochaete chrysosporium: Această ciupercă este remarcabilă pentru capacitatea sa
de a degrada lignina și alte compuși organici complexi. De asemenea, poate
descompune și alte substanțe poluante, cum ar fi PCB-urile (bifenilii policlorurați) și
compușii aromatici.
 Agaricus bisporus: compuși organici, inclusiv pesticide, hidrocarburi și alte substanțe
chimice toxice.
2. Fitoremedierea: Această tehnică implică utilizarea plantelor și ciupercilor care pot absorbi și degrada
contaminanții solului, cum ar fi metalele grele și substanțele organice toxice. După creștere aceste
plante vor trebui îndepărtate și eliminate prin cea mai sigură metodă posibilă, dacă nu este sigură
eliminarea lor, acestea pot fi depozitate în depozite speciale pentru deșeuri periculoase. În
continuare vom prezenta câteva plante folosite în procesul de fitoremediere:
 Brassica juncea – muștarul indian: absoarbe metale grele în frunze: cadmiul, plumbul și nichelul.
 Ailanthus altissima: absoarbe metale grele în frunze și scoarță: zincul și cuprul.
 Brassica napus - rapiță: absoarbe metale grele: plumbul, cadmiul și nichelul.
 Helianthus annuus – floarea soarelui: absoarbe metale grele în rădăcini și tulpini: plumbul,
cadmiul și nichelul, dar și alte toxine.
 Solanum nigrum – mătrăgună: absoarbe metale grele în frunze: cuprul, nichelul și zincul.
 Lepidium sativum: absoarbe metale grele în frunze: nichelul și plumbul.
 Glycine max - soia: eliminarea substanțelor toxice din sol.
 Zea mays - porumb: ajuta la eliminarea substanțelor toxice din sol.
 Salix sp. - salcie: absoarbe metale grele: plumbul, cadmiul și zincul.
 Agrostis sp.: absoarbe metale grele: plumbul, cadmiul și nichelul.
 Populus sp. - plop: absoarbe metale grele: plumbul, cadmiul și nichelul.
 Phragmites australis - trestia: ajuta la eliminarea substanțelor toxice din sol.
 Typha latifolia ( plantă acvatică): absoarbe metale grele: cadmiul și plumbul.
 Chlorella vulgaris: algă care absoarbe metale grele: plumbul, cadmiul și mercurul.
 Bacopa monnieri ( plantă acvatică): absoarbe metale grele: plumbul, cadmiul și mercurul.
 Eichhornia crassipes ( plantă acvatică): absoarbe metale grele: cuprul, zincul și cadmiul.
3. Bioremedierea cu ajutorul enzimelor. Enzimele sunt molecule proteice specializate care accelerează
și facilitează reacțiile chimice necesare pentru degradarea poluanților. Acestea pot fi utilizate în
 bioremedierea solului pentru a transforma sau descompune compușii toxici în substanțe mai puțin
dăunătoare sau inofensive.
 Enzimele peroxidază: hidrocarburile, fenolii și alte compuși chimici toxici
 Enzimele laccază compuși organici poluanți, cum ar fi coloranții și pesticidele.
 Enzimele lipază: grăsimile și uleiurile prezente în sol.
 Enzimele celulază: Aceste enzime pot fi utilizate pentru a degrada și descompune materiale
vegetale, cum ar fi celuloza și hemiceluloza. Ele pot facilita accesul microorganismelor la
substanțele nutritive din sol și pot contribui la eliberarea nutrienților esențiali pentru
dezvoltarea plantelor.
 Enzimele protează: pot ajuta la transformarea și eliminarea compușilor toxici rezultați din
descompunerea materiilor organice poluate.

Dacă după ce tratamentele de bioremediere au fost realizate au mai rămas cantități periculoase de
substanțe toxice în sol, atunci se mai poate aplica și la extracția cu solvenți și alte tehnici de curățare
chimică și biologică a solului.

III. Refacerea straucturii solului

În continuare vor fi prezentate plante care capacitatea de a supraviețui într-un sol poluat și de a absorbi
și de a elimina poluanții, dar și care refac structura solului. De exemplu, plantele cu rădăcini adânci, cum
ar fi păpădia sau trifoiul, pot ajuta la îmbunătățirea solului, în timp ce plantele cu frunze groase, cum ar
fi mazărea, pot ajuta la reducerea contaminării aerului și oferă un aport de azot solului.

1. Leguminoasele sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a fixa azotul în sol, ceea ce poate
îmbunătăți fertilitatea solului și poate ajuta la restabilirea echilibrului ecologic: soia, fasolea lima,
trifoiul roșu, lupinul, mazărea, năutul, lucerna, fasolea neagră, bob
2. Plantele cu rădăcini profunde: Aceste plante sunt capabile să ajute la îmbunătățirea structurii solului
prin rădăcinile lor puternice care pot pătrunde adânc în sol și pot ajuta la eliberarea nutrienților
blocați în substratul de deșeuri. Exemple de astfel de plante includ trifoiul roșu, cartoful dulce,
porumbul, coada-șoricelului, ridichea japoneză, menta, floarea-soarelui, inul, lucerna, salvia, cicoare,
păpădie, hameiul, lavanda.
3. Plantele acvatice: Dacă zona fostei gropi de gunoi este inundată sau are un nivel ridicat de
umiditate, puteți alege să plantezi plante acvatice care să ajute la filtrarea apei și la absorbția
nutrienților din sol. Exemple de plante acvatice potrivite sunt trestia, nufărul, iarba elefantului sau
păpurița de apă, sparanghelul de apă, liliacul de apă, schinduf, juncul, păpurișa.
4. Plantele perene: Aceste plante sunt ideale pentru zonele care necesită îngrijire și întreținere, pentru
că sunt ușor de întreținut, dar care ajuta la restabilirea solului și la îmbunătățirea biodiversității.
Exemple de plante perene potrivite pentru această situație includ sunătoarea, echinaceea,
agastache sau gura leului, luminița nopții, coada șoricelului, socul, vișinul, rozmarin, cimbru,
brusture

În general, restabilirea solului unei foste gropi de gunoi este un proces complex și necesită mult timp
și efort. Este important să se acționeze într-un mod responsabil și să se implice specialiști în domeniu
pentru a asigura că se iau măsurile adecvate și pentru a evita daunele suplimentare mediului
înconjurător. De asemenea, este important să se țină cont de reglementările locale privind gestionarea
deșeurilor și poluarea solului și a apei, astfel încât să se evite orice încălcare a acestora.

Groapa de gunoi de la Uricani dispune de o suprafață generoasă, astfel s-ar putea folosi 2,65ha
pentru parc, o parte având forma unei piramide tăiate (gropa de gunoi propriu-zisă), dar existând și o
porțiune de 0,5ha de pădure ce ar putea fi amenajată ca o pădure parc. Consider că amenajarea
parcului ar trebui să aibă la bază materiale regăsite în natură (pentru elementele care nu ar fi sigure
daca ar fi din lemn sau pentru cele care s-ar degrada mult mai repede), sau să fie imitația lor. Astfel
landart-ul cu tematică rustică ar fi cea mai bună idee pentru oferirea unei experiente care are la bază
conectarea cu natura și intoarcere la origini. În continuare este prezentată o propunere de impărțire a
parcului, astfel încât să asigure accesibilitatea mai facilă persoanelor cu copii mici și vastinicilor (zonele
cele mai plate si apropiate de drumul de acces), dar si care să ofere modalitati diferite de perecere a
timpului liber pentru diferitele categorii de varsta si a cărăr dificultate sa fie adaptata tot in functie de
varsta.

Suprafața parcului trebuie împărțită pentru a satisface nevoile de relaxare a fiecărei categorii de
vârsă, astfel parcul ar putea fi împărțit în următoarele zone: zone pentru părinți cu copii nou născuți
(1080 mp), zone de joacă pentru copii foarte mici ( 1-4 ani) (1100mp), zone de joacă pentru copii de 5-8
ani (2000 mp), zone de joacă pentru copii de 9-14 ani (2000mp) și zone de joacă pentru adoleșcenți și
adulți (2500 mp) cu skate-parc (1500mp), zone de relaxare pentru familii (2500mp), zone de relaxare
mai retrase pentru cupluri (1500mp) și zonă de relaxare, joaca și mobilitate pentru vâstnici (2000 mp) și
parc pentru animare/câini (1800mp).
 Pentru o primă amenajare a parcului se recomandă copaci și plante care sunt rezistente în solurile
poluate pentru a diminua riscul ca aceștia să moară. Pentru a fi siguri că copacii nu vor muri în primul an
după plantare, aceștia trebuie achiziționați de la cea mai apropiată pepinieră pentru a fi aclimatizați și
obișnuiți cu caracteristicile solului.

Printre copacii și arbuști cu flori care cresc în soluri poluante se află: salcâmul, cătina, păducelul,
coacăz negru, liliacul, socul, Aesculus hippocastanum, Syringa vulgaris, Magnolia stellata, Magnolia
soulangeana, iar alți copaci care ar fi pretabili pentru astfel de soluri sunt: salcia, plopul, arțarul argintiu,
arțarul norvegian, tei argintiu, molid, stejar și arin. Câteva dintre florile ce pot fi plantate în soluri
poluate sunt: Centaurea cyanus, Rhododendron spp., Lavandula spp., Vinca minor, Galium verum,
Pulsatilla spp., Trifolium pratense, Campanula rotundifolia, Campanula rotundifolia, Salvia spp., Achillea
millefolium, Potentilla erecta, Papaver rhoeas. Pentru a diversifica vegetația parcului se pot utiliza și
plante ce au fost folosite pentru refacerea solului, cum ar fi: rapița, floarea soarelui, trifoiul roșu, coada-
șoricelului, salvia, luminița nopții, sunătoarea, rozmarin, cimbru, etc.

Exemple de amenajări florare în conformitate cu tema rustică:

 Exemple de elemente de infrastructură pretabile pentru amenajare acestui parc ce pot fi amplasate
în oricare dintre zonele din parc, dar și în zonele de legătură dintre spații:
 Zonele pentru părinți cu copii nou născuți vor fi amplasate la baza piramidei, în partea opusă de
locuri de joacă pentru copii pentru a fi mai liniștite, dar cât mai aproape de drum, pentru a ușura accesul
părinților. Pe lângă alei accesibile pentru cărucioare, zona ar trebui să dispună și de un loc special
amenajat pentru schimbatul scutecelor și de locuri mai retrase/private destinate alăptării. Lângă zonele
de relaxare pentru părinți pot fi instalate leagăne pentru noi născuți, asemănătoare celor utilizate de
bunicii noștri la țară.

Exemple de infrastructură pentru zonele de joacă pentru copii foarte mici ( 1-4 ani)
 În zonele aflate în pantă ar putea fi amplasate topogane și panouri de cățărare din plastic care să
aibă înfățișare de lemn sau de piatră pentru zonele de joacă destinate copiilor de 5-14 ani.
Exemple de elemente ce pot fi amplasate in zonele de joacă pentru copii de 5-8 ani,
 Elementele amplasate in zonele de joacă pentru grupe diferite de varsta ar putea fi asemanatore,
dar cu mentiunea ca ele sa fie adaptate abilităților motrice ale categoriilor de vârsta cărora se adresează.
De exemplu leagănu pe skate-board amplasat in zonele pentru copii de 1-4ani ar fi indicat sa fie prins
mai aproape de pămănt și in 4 puncte pentu a oferi o sabilitate mai mare, amplasat in zonele pentru
copii de 5-8 ani acesta poate fi prins in 4 puncte si inalt sau/si in 2 puncte, dar prins la nivelul mainilor si
cu balustrada pentru sustinere, iar cel amplasat in zonele pentru cei de 9-14 ani acesta poate fi prins in 2
puncte si la un nivel inalt pentru a oferi dificultatea cea mai mare. Alte exemple de amenajari pretabile
în zonele de joacă pentru copii de 9-14 ani:

În zone de joacă pentru adoleșcenți și adulți ar putea fi amplasate trasee cu obstacole duble pentru
ca prietenii sa concureze intre ei, dar obstacolele vor fi facute tot din materiale locale, lemn si piatra, sau
imitatii ale acestora. Alte exemple de elemente ce ar putea fi amplasate in zona adultilor:
Exemple pentru zonele de relaxare pentru familii și grupuri de prieteni,

Zone de relaxare mai retrase:

Zonă de relaxare și mobilitate pentru vâstnici
https://www.richter-spielgeraete.de/en/playground-equipment/products/pedagogics/senior-citizens/

În zonă dedicată cainilor, pe lângă zonele pentru aport si tarcurile private (pentru caini agresivi),
ar putea fi amenajata si o zona de pentru agilitatea cainilor, elementele de mai jos, vor fi construite cu
materile care sa se potrivească cu tema parcului