Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Iona - Tema Și Viziunea
Iona - Tema Și Viziunea
de Marin Sorescu
R1
R2
R3
Titlul trimite la mitul biblic al lui Iona, prorocul revoltat, care se întoarce la
calea sa după cele trei zile de pocăinţă şi recluziune în burta unui chit. Însă
pescarul Iona din textul lui Marin Sorescu nu are un destin asemănător. Teatrul
modern valorifică şi reinterpretează miturile. Subintitulată tragedie în patru
tablouri", piesa iese din clasificările clasice, fiind o parabolă dramatică, alcătuită
sub forma unui monolog, care cultivă alegoria şi metafora. Chiar dacă existenţa
în scenă a unui singur personaj poate părea surprinzătoare, ea nu este neapărat
neobişnuită, căci, asemeni majorității dramaturgilor moderni, Sorescu îşi
construieşte piesa în răspăr cu regulile teatrului ,,clasic". El renunță în primul rând
la dialog, obligându-şi personajul (şi implicit, actorul),,să se dedubleze, să se
plieze şi să se «strângă» după cerintele vieții sale interioare şi trebuințele scenice",
făcându-l să se comporte ca şi când în scenă ar fi două persoane Consecințele sunt
dispariția conflictului şi a intrigii şi plasarea acțiunii în planul parabolei.
Piesa este alcătuită din patru tablouri, într-o alternare de afară (I şi IV) şi
de înăuntru (II şi III). În mod cu totul aparte, relaţiile spaţiale se definesc prin
imaginar, marea, plaja şi burţile peştilor fiind metafore ale existenţei umane,
precum şi prin spaţiul închis, psihologic al protagonistului, care îşi pune întrebări
şi îşi răspunde. Relaţiile temporale reliefează, în principal, perspectiva
discontinuă a timpului psihologic, cel cronologic fiind numai un procedeu artistic
de amplificare a stărilor interioare ale protagonistului.