PRESE CU ŞURUB

Cuprins:
 PARTICULARITĂŢI DE LUCRU, CARACTERISTICI, CLASIFICARE

 PRESE CU ŞURUB ACŢIONATE HIDRAULIC

ŞI ELECTRIC

1
 Obiective:

 Prezentarea particularităţilor de lucru ale preselor cu

şurub
 Prezentarea clasificării acestor tipuri de prese
 Prezentarea caracteristicilor specifice preselor cu
şurub
 Prezentarea preselor cu şurub acţionate prin fricţiune
 Prezentarea preselor cu şurub acţionate hidraulic şi
electric

2
 PRESE CU ŞURUB ACŢIONATE PRIN FRICŢIUNE

Prese cu şurub acţionate prin fricţiune

3
 PARTICULARITĂŢI DE LUCRU, CARACTERISTICI,
CLASIFICARE
• presele cu şurub sunt maşini la care mecanismul pentru executarea mişcării de
presare este de tip şurub-piuliţă.

• presele cu şurub se utilizează pentru prelucrări prin deformare la cald sau la rece a
unor piese din oţel sau aliaje neferoase.

• principiul de lucru al acestor prese constă în accelerarea părţilor mobile (şurub, volant,
culisor) în timpul premergător presării, până ce acestea acumulează o energie cinetică
totală (Et=Er+Et), echivalentă cu lucrul mecanic de deformare (Lp):

4
 PARTICULARITĂŢI DE LUCRU, CARACTERISTICI,
CLASIFICARE

• energia cinetică a părţilor în mişcare de rotaţie reprezintă 0,8-0,9 din energia

cinetică totală, fiind deci componenta principală.

• după sistemul de acţionare presele cu şurub se împart în trei grupe: acţionate

mecanic, electric şi hidraulic.

• în funcţie de numărul de şuruburi aceste maşini pot fi: cu un şurub, cu două, cu

trei sau mai multe şuruburi.

• principalele caracteristici ale preselor cu şurub sunt:

energia totală (Et=Er+Et)
forţa nominală (FN)
cursa maximă (H)
numărul de curse duble (ncd)
rigiditatea (C).

5
 PARTICULARITĂŢI DE LUCRU, CARACTERISTICI,
CLASIFICARE

• Forţa nominală ajunge la 40-630 tf la presele cu şurub acţionate mecanic şi la 200-

10.000 tf la presele acţionate hidraulic.

• Cursa maximă se compune din deplasarea culisorului în timpul accelerării şi cursa

de lucru hd. În mod uzual H=600-650 mm.

• Numărul de curse duble se încadrează între ncd=12 - 60 cd /min, iar limitele de

viteză optimă a culisorului v = 0,5 - 2 m/s.

• Rigiditatea. Pe măsura creşterii rigidităţii se micşorează lucrul mecanic consumat

pentru determinarea elastică dar, se măreşte greutatea construcţiei. Rigiditatea se
poate calcula cu relaţia:

 tf 
C  (1214) FN  mm 

6
 PRESE CU ŞURUB ACŢIONATE PRIN FRICŢIUNE

7 Prese cu şurub acţionate prin fricţiune

 PRESE CU ŞURUB ACŢIONATE PRIN FRICŢIUNE

• cel mai răspândit este mecanismul cu două discuri (fig.4.2.a) şi piuliţa fixată în batiul presei.
• volantul este montat rigid pe capătul superior al şurubului şi este prevăzut pe circumferenţa exterioară
cu piele sau cu ferodou.
• în cazul când piuliţa nu este fixată în batiu ci în culisor (fig.4.2.b), atunci şurubul execută numai
mişcarea de rotaţie, iar piuliţa se deplasează împreună cu culisorul.
 PRESE CU ŞURUB ACŢIONATE PRIN FRICŢIUNE

• în scopul atenuării patinării între discuri (mai ales la ridicare) se folosesc construcţii cu trei discuri de
antrenare (fig.4.2.c). Pentru coborâre se realizează contactul dintre discul 1 şi volantul 3 iar pentru ridicare
între volant şi discurile 4 şi 2. Se asigură la urcare o pornire şi o oprire fără pericole mari prin patinare.
Dispozitivul 5 deplasează discurile 1 şi 2 lateral fiind acţionat mecanic, hidraulic sau pneumatic.
• la construcţiile cu discuri conice (fig.4.2.d), culisorul conţine piuliţa, şurubul executând numai o mişcare de
rotaţie: rezulta raport de transmisie constant între volant şi discurile de antrenare, şi totodată condiţii de
frecare îmbunătăţite