SISTEMUL DIGESTI

Sistemul digestiv constituie un complex de organe care îndeplinesc

funcţiile de digestie și absorbție
ANATOMIA SISTEMULUI DIGESTI

Sistemul digestiv este format din tubul digestiv și glandele anexe

1. Tubul digestiv cuprinde următoarele segmente
• cavitatea bucală – cu limba și dinții; aici își varsă secreția glandele
salivare
• faringele – segment unde se intersectează calea digestivă cu cea
respiratorie; este format din mușchi striați
• esofagul – conduct musculos cu rol în deglutiție
• stomacul – segmentul cel mai voluminos; conține glande gastrice ce
secretă sucul gastric
• intestinul subțire – alcătuit din duoden (în care se deschid canale de la
cat și pancreas), jejun și ileon; conține glande intestinale ce secretă
sucul intestinal
• intestinul gros – alcătuit din cecum (cu apendice vermiform), colon (cu
colon ascendent, colon transvers, colon descendent și colon sigmoid)
și rect (care se deschide în ori ciul anal)

Glandele gastrice și intestinale sunt microscopice

2. Glandele anexe (macroscopice) sunt

▪ Glandele salivare (sublinguale, submandibulare, parotide) - secretă
saliva în cavitatea bucală. Sunt glande exocrine tubulo-acinoase
▪ Ficatul - secretă bila, un suc digestiv fără enzime, în intestinul
subțire. Este cea mai voluminoasă glandă exocrină a organismului.
Este format din lobi, segmente și lobuli
▪ Pancreasul exocrin – secretă sucul pancreatic în intestinul subțire.
Pancreasul este glandă mixtă: acinii pancreatici secretă exocrin
sucul pancreatic, iar insulele celulare secretă endocrin hormoni
fi
.

fi
.

 Sucurile digestive care contribuie la digestie sunt: saliva (în cavitatea

bucală), sucul gastric (în stomac), bila, sucul pancreatic și sucul intestinal
(în intestinul subțire)

 Glandele anexe
Glandele salivar

Ficatul și pancreasul
e

 FIZIOLOGIA SISTEMULUI DIGESTI

Digestia și absorbția sunt funcțiile principale ale sistemului digestiv
DIGESTI
Digestia – reprezintă totalitatea transformărilor mecanice (cu ajutorul
musculaturii tubului digestiv), zice și chimice (cu ajutorul enzimelor
glicolitice, proteolitice și lipolitice din sucurile digestive) pe care le suferă
alimentele în tubul digestiv, până la produși nali, absorbabili și asimilabili
numiți nutrimente.

Digestia se desfășoară în trei segmente ale tubului digestiv: cavitatea

bucală, stomac, intestin subțire
1. Digestia bucală cuprinde transformări mecanice, zice și chimice
care au loc în cavitatea bucală
✓ Digestia mecanică este reprezentată de masticație și deglutiție
Masticația este un act re ex, parțial condiționat, prin care are
loc sfărâmarea, zdrobirea și mărunțirea alimentelor cu ajutorul
dinților și a limbii
Dinții sunt formațiuni osoase dure, localizate în alveolele
dentare, cavități în cele două arcade dentare. Sunt diferențiați
în incisivi (care taie), canini (care sfâșie), premolari și molari
(care zdrobesc, sfărâmă, mărunțesc). Au rol în masticație,
vorbire articulată
Limba este un organ musculos, cu multiple roluri: masticație,
deglutiție, apucarea alimentelor, sensibilitate gustativă și tactilă,
termică, dureroasă, vorbire articulată
A

fl
fi
:

fi
fi
.

 ✓ Digestia zică constă în dizolvarea alimentelor (zahăr, sare) în

salivă
✓ Digestia chimică se realizează sub acțiunea enzimelor din
salivă
Saliva este primul suc digestiv care acționează asupra
alimentelor; ea conține apă, ioni, mucus, lizozim (substanță
bactericidă), o enzimă glicolitică = amilaza salivară
• Amilaza salivară descompune amidonul ert sau copt (din carto ,
pâine, cozonac) până la maltoză (dizaharid). Deci, aici începe
digestia glucidelor (amidonul este un glucid)
Ca urmare a acestor transformări se formează bolul alimentar, care
va trece din cavitatea bucală prin faringe, esofag până în stomac,
proces numit DEGLUTIȚIE
2. Digestia gastrică – are loc în stomac și cuprinde

✓ Digestia mecanică reprezentată de contracții tonice și

peristaltice care amestecă alimentele cu sucul gastric și le
propulsează; are loc cu ajutorul musculaturii netede a
stomacului
.

fi
.

fi
.

fi
 ✓ Digestia chimică are loc sub acțiunea enzimelor din sucul
gastric secretat în stomac
Sucul gastric conține: apă, ioni, mucus, acid clorhidric (acțiune
bactericidă, activează pepsina), enzime lipolitice și proteolitice
• Enzimă proteolitică este pepsina, care transformă proteinele din
alimente în proteine mai simple, numite albumoze și peptone
• Enzimă lipolitică este lipaza gastrică, care transformă lipidele
emulsionate din frișcă, lapte, ouă, în acizi grași și glicerol
• Alte enzime din sucul gastric sunt labfermentul, care coagulează
laptele sub acțiunea ionilor de calciu (Ca2+) și gelatinaza, care
liche ază gelatina
Ca urmare a transformărilor din stomac, se formează chimul
gastric, cu pH acid, care va trece în intestinul subțire

3. Digestia intestinală – are loc în intestinul subțire și cuprinde

✓ Digestia mecanică reprezentată de contracții segmentare, de
fragmentare a conținutului și contracții peristaltice, de
fi
.

 propulsie, realizate cu ajutorul musculaturii netede a

intestinului subțire
✓ Digestia zică reprezentată de emulsionarea lipidelor de către
bila secretată de cat.
Bila este un suc digestiv format din apă, ioni, bicarbonat
(pentru neutralizarea acidității chimului gastric), săruri biliare,
pigmenți biliari, lecitină, colesterol. Sărurile biliare au rolul de a
emulsiona lipidele, a favoriza absorbția acizilor grași și de a
activa lipazele
!!!! Bila este singurul suc digestiv care nu are enzime, dar are
rol în digestia zică, intestinală, a alimentelor.
✓ Digestia chimică se realizează sub acțiunea enzimelor din
sucurile pancreatic și intestinal.

Sucul pancreatic conține: apă, ioni, bicarbonat, enzime
glicolitice, lipolitice și proteolitice
• Enzima glicolitică este amilaza pancreatică ce transformă
amidonul crud sau copt în maltoză (dizaharid).
• Enzima lipolitică este lipaza pancreatică ce transformă lipidele
emulsionate de către bilă în acizi grași și glicerol.
• Enzimele proteolitice sunt tripsina, chimotripsina, colagenaze,
elastaze, carboxipeptidaze, care transformă proteinele,
albumozele și peptonele în oligopeptide (proteine de mici
dimensiuni).

Sucul intestinal conține: apă, ioni, mucus, bicarbonat, enzime

glicolitice, lipolitice și proteolitice, care nalizează digestia
• Enzime glicolitice sunt dizaharidazele (maltaza, zaharaza,
lactaza), care transformă dizaharidele (maltoza, zaharoza,
lactoza) în monozaharide (glucoza, fructoza, galactoza).
Monozaharidele sunt produși nali ai digestiei glucidelor
• Enzimă lipolitică este lipaza intestinală care transformă lipidele
emulsionate de către bilă în acizi grași și glicerol. Acizii grași și
glicerolul sunt produși nali ai digestiei lipidelor
fi
fi
.

fi
.

fi
fi
.

fi

 • Enzime proteolitice sunt oligopeptidazele, care transformă

oligopeptidele în aminoacizi. Aminoacizii sunt produși nali ai
digestiei lipidelor
Produșii nali ai digestiei se mai numesc NUTRIMENTE
ABSORBȚIA INTESTINAL
În intestinul subțire se termină digestia și începe absorbția
intestinală.
!Intestinul subțire prezintă adaptări la această funcție de absorbție.
Mucoasa intestinală prezintă pliuri numite valvule conivente, pe
pliurile mucoasei se găsesc vilozități intestinale, iar celulele din
vilozități sunt așezate pe un singur strat și prezintă microvili.
Vilozitatea conține capilare sanguine și un vas limfatic ce preiau
nutrimentele în absorbție

Absorbția intestinală este trecerea nutrimentelor din intestinul

subțire în sânge și limfă. Se realizează prin mecanisme pasive, fără
consum de energie, mecanisme active, cu consum de energie
(energia este preluată din ATP) și prin vezicule de pinocitoză
Prin mecanisme pasive se absorb: apa, acizii grași, glicerolul,
riboza, vitaminele liposolubile (A, D, E, K)
Prin mecanisme active se absorb: glucoza, aminoacizii, vitaminele
hidrosolubile (complex B), ionii – Na+, K+, Ca2+ (în prezența vitaminei
D), Fe2+ (în prezența vitaminei C)
Prin vezicule de pinocitoză se absorb proteinele, cum ar anticorpii
din laptele matern
fi

fi
.

fi
.

Ca urmare a transformărilor din intestinul subțire se formează chilul

intestinal, semilichid, care trece în intestinul gros
.

 FIZIOLOGIA INTESTINULUI GRO

În intestinul gros se desfășoară procese de formare și de eliminare a

materiilor fecale
Aici au loc procese de absorbție de apă, Cl- (prin mecanisme pasive)
și Na+ (prin mecanisme active). Se secretă K+, mucus cu rol în
formarea materiilor fecale
Activitatea motorie a intestinului gros constă în contracții
segmentare, peristaltice și contracții ”în masă” rare și puternice, care
propulsează conținutul spre rect
În intestinul gros există o oră bacteriană importantă, care
realizează fermentația glucidelor, putrefacția proteinelor și sinteza
unor vitamine (K, B)
Din fermentația glucidelor rezultă gaze (CO2, CH4) și acizi organici
(lactic, butiri ), iar din putrefacția proteinelor rezultă substanțe
toxice și urât mirositoare – amine, indol, scatol, amoniac
Ca urmare a acestor procese se formează materiile fecale, care vor
eliminate la exterior prin defecație
DEFECAȚIA este un act re ex parțial condiționat, coordonat de
sistemul nervos vegetativ parasimpatic, care relaxează s ncterul
neted anal și contractă mușchii netezi din peretele rectului.
Procesul este controlat cortical prin acțiunea asupra s ncterului anal
striat, care, în anumite condiții, se relaxează

TEM
1. Enumerați sucurile digestive și precizați enzimele pe care le
conțin
2. Enumerați enzimele glicolitice (se mai numesc glicolaze), lipolitice
(lipaze) și proteolitice (proteaze)
3. Precizați care sunt glandele anexe, ce produși secretă și în ce
cavitate a tubului digestiv își varsă produsul
4. Digestia bucală
5. Digestia gastrică
fi
Ă

c
.

fl
.

fl
.

fi
.

fi

 6. Digestia intestinală
7. Enumerați produșii nali ai digestiei glucidelor, lipidelor și
proteinelor
8. Indicați în ce segmente ale tubului digestiv începe digestia
glucidelor, lipidelor și a proteinelor
9. Absorbția intestinală (minieseu + 6 noțiuni
10. Fiziologia intestinului gros (minieseu + 6 noțiuni)
.

fi
.