FUNCȚII DE NUTRIȚIE

DIGESTIA
Are ca suport anatomic sistemul digestiv format din:
- Tub digestiv: cavitate bucală, faringe, esofag, stomac (cu glandele gastrice), intestin subțire
(cu glandele intestinale), intestin gros;
- Glandele anexe: salivare (6), ficat, pancreas.
 SISTEMUL DIGESTIV

Parotidă (stângă)
Cavitate bucală Sublinguală 6 glande salivare
Submandibulară

Esofag Faringe
Stomac
Pancreas
Ficat Splina (aparține sist.
Vezica biliară circulator)
(colecist) Colon transvers
duoden Colon descendent
Intestin subțire jejun Colon ascendent
ileon Intestin gros
Cecum
Colon sigmoid
Rect
Apendice (parte a cecumului)
Anus Canal anal
 ESOFAG
Orificiul cardia
cu sfincterul omonim
longitudinal

circular
Orificiul pilor Țesut muscular neted
cu sfincterul omonim
oblic

AC
OM
ST
DUODEN

Mucoasa gastrică – conține glandele gastrice

 FICAT

Canal coledoc – pentru eliminarea bilei în duoden

S
PANCREA
Vezica biliară

Orificiul Oddi JEJUN

cu sfincterul omonim,
comun pentru eliminarea Canal pancreatic principal pentru eliminarea sucului
bilei și sucului pancreatic pancreatic (secreția exocrină) în duoden

DUODEN
 INTESTINUL GROS: CECUM, COLON, RECT

Duoden

Colon ascende

Colon descend
Colon transves
INTESTIN Jejun
SUBȚIRE
Ileon

nt

ent
Cecum cu
apendice Colon
vermiform sigmoid

Orificiul anal cu sfincterele neted

(involuntar) și striat (controlat voluntar)
DIGESTIA
Funcție de nutriție care constă în transformări mecanice, fizice și chimice (enzimatice) suferite de alimente,
de-a lungul tubului digestiv.
Transformări fizice: dizolvarea, înmuierea, emulsionarea lipidelor (asigurată de bilă/fiere în intestinul subțire)
Transformări mecanice: masticația, triturarea, deglutiția (înghițirea)
Transformări chimice (hidroliză enzimatică) suferite doar de substanțele organice ingerate sub acțiunea enzimelor din sucurile
digestive (saliva, suc gastric, suc pancreatic și suc intestinal; bila nu conține enzime).
Enzimele pot fi:
- Proteolitice – digeră proteinele mari la proteine tot mai mici (produși intermediari ai digestiei) și, în final la aminoacizi
(produși finali ai digestiei, care vor fi absorbiți în sânge și conduși la celule).
- Lipolitice – hidrolizează lipidele emulsionate până la acizi grași, glicerol și monongliceride (MG) care prin absorția intestinală
trec în sânge și limfă spre celule.
- Glicolitice - descompun glucidele mari (polizaharide, amidon) la glucide din ce în ce mai mici (dextrine, maltoză = produși
intermediari ai digestiei) și, în final, la monozaharide (produși finali: glucoză, fructoză, galactoză) care prin absorbșia intestinală
ajung în sânge, și ulterior la celule.

Digestia se termină în intestinul subțire unde apar nutrimentele (substanțe organice mici: aminoacizi, monozaharide, acizi graș
glicerol, MG) și este urmată de ABSORBȚIA INTESTINALĂ (trecerea nutrimentelor în sânge și/sau limfă.

Intestinul gros primește substanțele nedigerate, nedigerabile (celuloza) pe care șe transformă în materii fecale și le elimină
în cursul defecației.
 DIGESTIA CHIMICĂ (HIDROLIZĂ ENZIMATICĂ) – completează tabelul și verifică folosind slide-ul următor
  Suc digestiv Enzime (tip și denumire) Substanță/e hidrolizată/e Produși intermediari Produși finali

Cavitate Saliva -Glicolitice:  - ………………………..  - ……………………. ___

bucală …………………. ………………….
Stomac  - ………………… -Proteolitice:   - albumoze, peptone aminoacizi
  1.pepsina - ......
  2.labfermentul - .....
3. ........ - .......
 
 

-....................... :   _______ AG, glicerol,

Lipaza gastrică ........ MG

Intestin subțire   Nu conține enzime, dar are …………………………. ___ ________ ___
   Bila care ………………................... .............................(transformare fizică, nu chimică)
 - ……………. -........... :    
  1.Tripsina - ........ - Oligopeptide aminoacizi
  2. Chimotripsina - .......
3. ........  

-Lipolitice: - ............... _______ - …………,

......   …………., ……….. 
-Glicolitice: - ............  - ……………….. - ……………….
......................  
  - Proteolitice:  - ……………….. ________  
Suc intestinal …………
   

-Lipolitice:   ________ - …………,

................... …………., ……….. 
 
-Glicolitice = dizaharidaze:      
- …………………….. - ………………. _______ - ………
     
- ………………….. - ……………….. - …………
     
- ……………….. - ……………. - …………
  Suc digestiv Enzime (tip și denumire)
DIGESTIA CHIMICĂ (HIDROLIZĂ ENZIMATICĂ)
Substanță/e hidrolizată/e Produși intermediari Produși finali

Cavitate Saliva -Glicolitice:  - amidon preparat  - dextrine, maltoză ___

bucală Amilaza salivară
Stomac  Suc gastric -Proteolitice:   Aminoacizi
  1.Pepsina (provine din pepsinogenul ianactiv, activat de HCl) - Proteine nedigerate (20-30% vor fi hidrolizate) - albumoze, peptone (cantități mici)
  - Coagulează laptele
2.Labfermentul - lichefiază gelatin
3. Gelatinaza
 
 
- Lipolitice :   _______ AG, glicerol,
Lipaza gastrică lipide înghițire în stare emulsionată, din lapte, frișcă, MG
ou
Intestin subțire   Nu conține enzime, dar are săruri biliare. ___ ________ ___
   Bila care emulsionează lipidele (transformare fizică, nu chimică)
 Sucul - Proteolitice :    
pancreatic   1.Tripsina - Proteine nedigerate (70-80%) - Oligopeptide (cu 2,3,4 aminoacizi
  2. Chimotripsina - Albumoze și peptone aminoacizi)
3. Carboxipeptidazele  

-Lipolitice: - Lipide emulsionate _______ AG, glicerol,

Lipaza pancreatică   MG
-Glicolitice: - dextrine, amidon, glicogen  - dizaharide (maltoză) _______
Amilaza pancreatică  
  - Proteolitice:  - Oligopeptide ________ Aminoacizi  
Suc intestinal Oligopeptidaze
   

-Lipolitice:  - Lipide emulsionate ________  AG, glicerol,

Lipaza intestinală MG
-Glicolitice = dizaharidaze:  Dizaharide:   Monozaharide: 
-maltaza - maltoză _______ - 2 x glucoză;
  - glucoză +
-zaharaza  - zaharoză fructoză;
  - glucoză +
-lactaza - lactoză galactoză.
Pe baza tabelul anterior realizează câte un eseu din maxim 3-4 fraze, utilizând 6 termeni de specialitate, cu următoarele teme:
1. Digestia glucidelor
2. Digestia proteinelor
3. Digestia lipidelor
4. Digestia bucală – transformări mecanice, fizice și chimice
5. Digestia gastrică
6. Digestia intestinală
 ADAPTĂRILE MUCOSEI INTESTINALE LA ABSORBȚIA INTESTINALĂ (trecerea nutrimentelor din cavitatea intestinului în sânge
și limfă)
- grosime minimă – mucoasa = epiteliu unistratificat (c.);
- bine vascularizată cu capilare sangvine și limfatice (d.);
- suprafață mare datorită numeroaselor cute (a., b., e.);
- vilozitățile intestinale (b.) funcționează ca niște pompe (se strâng și se întind, pompând sângele și limfa încărcate cu
nutrimente)

a. Cute macroscopice ale mucoasei intestinale (valvule

conivente);
b. Vilozități intestinale – cute de 1mm lungime ale
mucoasei intestinale;
c. Celule ale mucoasei intestinale (enterocite)
așezate pe un singur strat; au un pol apical cu microvilli și
un pol bazal spre capilare;
d. Capilare sangvine și limfatice;
Pol e. Microvili – cute microscopice ale membranei celulelor
apical mucosei intestinale.

Pol
bazal
MECANISMELE ABSORBȚIEI INTESTINALE
1. Active:
- consumă din energia produsă de mitocondrii
- au loc împotriva gradientului de concentrație (de la conc. mică spre mare)
- asigură absorția:
- aminoacizilor și anumitor proteine - prin pinocitoză se absorb anticorpii din laptele matern, asigurând imunitatea
nou-născutului
- monozaharidelor (glucoză, galactoză)
- vitaminelor hidrosolubile (B-uri, C)
- sodiului, fierului
2. Pasive:
- nu consumă energia organismului (ATP-ul)
- au loc prin difuziune sau difuziune facilitată, în sensul gradientului de concentrație (de la conc. mare spre mică)
- asigură absorția:
- lipidelor digerate (AG, MG, glicerol) care trec în limfă sub formă de chilomicroni sau în sânge (acizii grași
cu lanț scurt de atomi de carbon);
- vitaminelor liposolubile (A,D,E,K)
- apei
FIZIOLOGIA INTESTINULUI GROS

I. FORMAREA MATERIILOR FECALE

a. absorția apei și sodiului și secreția potasiului sub acțiunea aldosternului produs de CSR
b. fenomene de fermentație a glucidelor neabsorbite:
- sub acțiunea unor bacterii aerobe simbionte (ne produc vit. B și K);
- au loc în jumătatea proximală a colonului (ascendent + ½ dreaptă a celui transvers);
- produc acizi și gaze.
c. fenomene de putrefacție a proteinelor:
- au loc în ½ distală a colonului ( ½ stângă a colonului transvers + colonul descendent);
- sub acțiunea florei bacteriene anaerobe;
- produc substanțe toxice (cadaverină, putresceină etc) a căror acțiune îndelungată asupra mucoasei poate conduce la
transformarea malignă a mucoasei intestinului gros (apariția cancerului de colon), consecință a unei diete bazată
predominant pe proteine, din care lipsesc fibrele.

II. DEFECAȚIA
- Stimulată de parasimpatic care determină contracția mușchilor rectului și relaxarea sfincterului neted al anusului
- Inhibată de simpatic prin efecte antagonice simpaticului.
 NOȚIUNI ELEMENTARE DE IGIENĂ ȘI PATOLOGIE A SISTEMULUI DIGESTIV

1. Caria dentară
2. Stomatita
3. Enterocolita
4. Ciroza hepatică
5. Litiaza biliară
6. Pancreatita