CURS AUDITOR INTERN

IFS food, v 7
SĂ NE PREZENTĂM
• Prenume şi Nume
• Activitate actuală

• Experienţă în domeniul SMSA

• De ce particip la acest curs

Toţi participanţii pot adresa o întrebare colegului …

2
PE DURATA ACTIVITĂŢILOR DE CURS, ÎN SALA DE INSTRUIRE

• NU ESTE PERMIS FUMATUL

• TREBUIE SĂ FIE ÎNCHISE

3
 OBIECTIVELE CURSULUI
ÎNŢELEGEREA ŞI ASIMILAREA INFORMAŢIILOR DE BAZĂ PENTRU
STANDARDUL IFS food, vers. 7
 OBIECTIVELE CURSULUI
La absolvirea cu succes a acestui curs veți:
• înțelege cerințele IFS food, vers 7

• cunoaște modalitățile de evaluare și îmbunătățire a

sistemelor de management din propria dvs. organizație.

• dezvolta aptitudinile privind sistemul de management al

siguranței alimentului

În ultima zi a cursului este programat testul final – tip grilă

CERINTE SR EN ISO 19011:2018

GHID PENTRU AUDITAREA SISTEMELOR DE

MANAGEMENT

6
SR EN ISO 19011:2018
Oferă îndrumări cu privire la gestionarea :
✓programelor de audit,
✓planificarea si desfasurarea unui audit al sistemului de management,
✓competentei si evaluarea auditorilor.
Este destinat sa se aplice pentru:
✓Auditori
✓Organizatii care implementeaza sisteme de management
✓Organizatii care au nevoie sa desfasoare audituri din motive contractuale
Poate fi de asemenea util pentru organizațiile implicate în instruirea auditorilor sau in
certificarea sau acreditarea sistemelor de management

7
 CE ESTE AUDITUL?
Audit

Proces sistematic, independent si documentat in scopul obtinerii de dovezi de audit

(dovezi privind conformitatea) si evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina
masura in care sunt indeplinite criteriile de audit (de evaluare prestabilite)

• Dovezi de audit = inregistrari, declaratii ale faptelor sau alte informatii care sunt
relevante in raport cu criteriile de audit si sunt verificabile

• Criterii de audit = ansamblu de cerinte utilizata ca referinta fata de care este comparata
dovada obiectiva

• Dovezi obiective = date care sustin existenta sau veridicitatea unui lucru
 PRINCIPII ALE ACTIVITĂŢII DE AUDIT

Auditul trebuie sa respecte 7 principii:

1. Integritate  baza profesionalismului (onestitate, perseverenta, responsabilitate,
competenta, impartialitate, conformare)

2. Prezentare corectă  obligaţia de a raporta veridic si exact (comunicare obiectiva,

clara, eventuale divergente trebuie raportate)

3. Responsabilitate profesională  aplicarea perseverenţei şi a judecăţii în auditare

(capacitatea de a face aprecieri rezonabile in toate situatiile de audit)

4. Independenţa baza pentru imparţialitatea auditului şi obiectivitatea concluziilor

auditului (independenta, mentinerea obiectivitatii)
5. Abordare bazată pe dovezi  metoda raţională prin care într-un proces sistematic
de audit se ajunge la concluzii credibile şi reproductibile (dovada auditului trebuie sa fie
verificabila; auditul se bazeaza pe esantioane ale informatiei)

6. Confidentialitate  securitatea informatiei (discretie in protejarea si utilizarea

informatiei)

7. Abordarea bazata pe risc  o abordare care ia in considerare riscurile si oportunitatile

 PRINCIPII ALE ACTIVITĂŢII DE AUDIT

AUDIT Instrument eficient şi sigur

Info

Organizare MANAGEMENTUL DE LA
CEL MAI ÎNALT NIVEL

Stadiul sistemului
SM
Îmbunătăţirea performanţelor
Auditor
Respectarea acestor principii este o cerinţă prealabilă pentru a furniza concluzii ale
auditului care să fie relevante şi suficiente precum şi pentru a da posibilitatea ca
7 auditorii care lucrează independent unul de altul să ajungă la concluzii similare, în
principii circumstanţe similare.
 INVESTIGARE

INSTRUMENTELE AUDITORULUI NECESARE PENTRU INVESTIGARE:

CREIERUL OCHII

CUVÂNTUL AUZUL

OLFACTIVUL

PIX-UL
LISTA DE VERIFICARE
CONDUCEREA INVESTIGAŢIEI

CERE

ASCULTĂ

OBSERVĂ

VERIFICĂ

ÎNREGISTREAZĂ

EVALUEAZĂ
PDCA
SUCCESIUNE LOGICĂ A ETAPELOR CONCEPTUALE NECESARE PENTRU A ANALIZA ŞI REZOLVA CU SUCCES O
PROBLEMĂ

Plan - Planifică Do - Efectuează

Stabileşte obiectivele şi Implementează procesele
procesele necesare
obţinerii rezultatelor în
concordanţă cu cerinţele
clientului şi cu politicile
organizaţiei
P D Check - Verifică
monitorizează şi
Act - Acţionează A C măsoară procesele şi
Ia măsuri pentru continua produselor în raport cu
îmbunătăţire a politica, obiectivele şi
performanţelor proceselor cerinţele referitoare la
produse şi raportează
rezultatele
Walter Shewhart (1920) - W. Edwards
Deming
 SR EN ISO 19011:2018
CLASIFICAREA AUDITURILOR
✓Audit intern = audit de prima parte – este condus de organizatie – efectuat in cadrul
organizatiei de catre personal propriu sau extern, in numele acesteia, pentru a evalua
conformitatea si eficacitatea sistemului de management implementat

✓Audit extern - include audituri de secunda si terta parte.

✓Audit de secunda parte – este condus de parti cu interes in organizatie (clienti sau
alte persoane in numele acestora) (ex: audit efectuat la furnizorul extern)

✓Audit de terta parte – este condus de organizatii de auditare externe independente

(autoritati sau organisme de certificare) (ex: audit de certificare si/sau de acreditare,
audit in scopuri legale, de reglmentare sau similare)

✓Audit combinat - cand doua sau mai multe sisteme de management sunt auditate
impreuna

✓Audit comun – cand doua sau mai multe organizatii coopereaza pentru a audita un singur
auditat

14
 SR EN ISO 19011:2018
Client Dupa cum este definit ISO 19011 (client = organizatie sau
persoana care solicita un audit)

Secunda Parte

Organizatie Auditor extern

Prima Parte Terta Parte
independent
(Audit Intern)

Secunda Parte

Furnizor

15
 SR EN ISO 19011:2018

Organizatia trebuie sa efectueze audituri interne la intervale planificate

pentru a determina daca sistemul de management:

✓este conform cu cerintele proprii organizatiei pentru SM

✓este conform cu cerintele standardului/criteriile de audit
✓este implementat si mentinut in mod eficace

16
 SR EN ISO 19011:2018
Programul de audit este bazat pe:
✓Marimea si natura organizatiei auditate,
✓natura,
✓functionalitatea,
✓complexitatea
✓nivelul de maturitate al SM auditat
Programul de audit trebuie sa includa :
✓Obiectivele
✓Riscurile si oportunitatile associate programului de audit
✓Domeniul (amploarea, limitele, locatiile)
✓Programarea (numarul, durata, frecventa auditurilor)
✓Tipurile de audit (interne sau externe)
✓Criterii de audit
✓ Metode de audit care urmeaza sa fie utilizate
✓Criterii pentru selectionarea echipei de audit
✓Informatiile documentate relevante

Programul de audit ar trebui analizat pentru a identifica necesitatile de

modificare si posibilele oportunitati de imbunatatiri

17
 SR EN ISO 19011:2018
Identificarea si evaluarea riscurilor programului de audit

➢Planificare (ex: esec in stabilirea obiectivelor si determinarea amplorii);

➢Resurse (ex: alocare timp insuficient pentru program de audit sau pentru efectuare
audit);

➢Selectia echipei de audit (ex: lipsa competenta colectiva pentru efectuare eficace a
auditului);

➢Implementare (ex: comunicare ineficace a programului de audit);

➢Inregistrari si tinerea lor sub control (ex: esec in protejarea inregistrarilor de audit
pentru demonstrarea eficacitatii programului de audit);

➢Monitorizare, analizare si imbunatatire program de audit (ex: monitorizare ineficace a

rezultatelor programului de audit)

18
 SR EN ISO 19011:2018
Roluri si responsabilitati ale persoanei care coordoneaza programul de audit

✓Stabileste amploarea programului de audit ;

✓Identifica si evalueaza riscurile pentru programul de audit;
✓Stabileste responsabilitatile pentru audit
✓Stabileste procedurile pentru programul de audit
✓Determina resursele necesare
✓Se asigura de implementarea programului de audit, determina metode, selecteaza echipa
si evalueaza auditorii
✓Se asigura ca inregistrarile corespunzatoare programului de audit sunt administrate si
mentinute;
✓Monitorizeaza, analizeaza si imbunatateste programul de audit
✓Informeaza top managementul si cere aprobarea programului de audit

19
ETAPELE AUDITULUI INTERN
1. Initierea auditului
2. Definirea obiectivelor, domeniului si criteriilor auditului
3. Selectarea metodelor de audit
4. Pregatirea planului de audit
5. Sedinta de deschidere
6. Comunicarea pe parcursul auditului
7. Colectarea si verificarea informatiilor
8. Generarea si pregatirea constatarilor auditului
9. Efectuare sedinta de inchidere
10. Pregatirea si distribuirea raportului de audit
11. Incheierea auditului
12. Efectuarea auditului de urmarire

! Auditul la fata locului cuprinde punctele 5, 6, 7, 8, 9

20
SR EN ISO 19011:2018

1.Initierea auditului: informatii suficiente si adecvate, cooperare adecvata, timp

si resurse adecvate
Desemnarea echipei de audit :
- Personal calificat

- Auditorii in curs de formare pot fi inclusi in echipa de audit, dar nu ar trebui sa

auditeze fara orientare sau indrumare

- Necesitatea de a se asigura independenta echipei de audit fata de activitatile

care sunt auditate si de a evita conflictele de interese

- Abilitatea membrilor echipei de audit de a interactiona eficace cu auditatul si

de a lucra impreuna

Auditorii trebuie sa isi imbunatateasca continuu competenta !!!

21
 SR EN ISO 19011:2018
2. Definirea obiectivelor, domeniului si criteriilor auditului
•Obiectivele auditului pot include urmatoarele :

• Determinarea gradului de conformitate a sistemului de management cu

criteriile de audit ;

• Evaluarea capabilitatii sistemului de management de a se asigura de

conformitatea cu cerintele legale, reglementate si contractuale ;

• Evaluarea eficacitatii sistemului de management in atingerea obiectivelor

specificate ;

• Identificarea zonelor de imbunatatire potentiala a sistemului de

management.

22
 SR EN ISO 19011:2018

•Domeniul auditului

• Descrie amploarea si limitele auditului cum sunt : locatiile fizice, unitatile

organizationale, activitatile si procesele care vor fi auditate precum si perioada de
timp alocata pentru audit.

•Criteriile de audit

• Sunt utilizate ca referinta fata de care se determina conformitatea

• Pot include politici, proceduri, standarde, legi si reglementari aplicabile, cerinte ale
sistemului de management, cerinte contractuale sau coduri de conduita aplicabile

23
 SR EN ISO 19011:2018

3. Selectarea metodelor de audit

- Un audit poate fi efectuat utilizand o serie de metode de auditare :

- interactiune umana (interviuri, efectuarea analizei documentelor cu

participarea

auditatului, esantionare)

- fara interactiune umana (observare activitati, vizita la fata locului, efectuarea

analizei documentelor, esantionarea produselor)

Aplicarea unei varietati si combinatii de metode de auditare poate duce la optimizarea

eficientei si eficacitatii procesului de audit si a rezultatelor acestuia .

24
 SR EN ISO 19011:2018

4. Pregatirea planului de audit

Planul de audit ar trebui sa includa urmatoarele:

• Obiectivele auditului ;

• Criteriile de audit si orice documente de referinta ;

• Domeniul auditului, inclusiv identificarea unitatilor organizationale si functionale

precum si a proceselor care urmeaza sa fie auditate ;

• Datele, timpul estimat, durata si locatiile unde se vor desfasura activitatile de audit la
fata locului ;

• Perioada si durata apreciate pentru desfasurarea activitatilor de audit la fata locului,

inclusiv intalnirile cu managementul auditatului si cele ale echipei de audit ;

• Roluri si responsabilitatile membrilor echipei de audit

25
 SR EN ISO 19011:2018

• Necesitatea ca echipa de audit sa se familiarizeze cu facilitatile si procesele auditatului

• Limba in care se lucreaza si cea in care se redacteaza raportul de audit atunci cand este
diferita de limba auditorului si/sau a auditatului

• Aspectele referitoare la confidentialitate si la securitatea informatiilor ;

• Orice actiuni de urmarire de la audituri anterioare/planificate

Amploarea si continutul planului de audit poate diferi, de exemplu, intre auditul initial si cele
ulterioare

Planul de audit trebuie analizat si acceptat de auditat.

Orice obiectii trebuie rezolvate intre auditor si auditat.

26
 SR EN ISO 19011:2018

5. Sedinta de deschidere

Aspecte de luat in considerare :

• prezentarea participantilor, inclusiv o scurta descriere a rolurilor acestora ;

• confirmarea obiectivelor, a domeniului si a criteriilor auditului;

• confirmarea programului auditului si a altor acorduri relevante cu auditatul, cum ar fi

data si ora pentru sedinta de inchidere, orice schimbari de ultima ora;

• metodele care vor fi utilizate pentru efectuarea auditului, inclusiv instiintarea

auditatului ca dovezile de audit se vor baza numai pe esantioane din informatiile
disponibile si, de aceea, exista un element de incertitudine in auditare

27
 SR EN ISO 19011:2018

• Confirmarea aspectelor referitoare la confidentialitate si securitatea informatiei

• Confirmarea ca sunt disponibile resursele si facilitatile necesare

• Informatii despre constatarile sau concluziile auditului, inclusiv reclamatii si apeluri

• Aranjamente referitoare la acces, sanatate si securitate, situatii de urgenta

! Pe durata sedintei ar trebui asigurata oportunitatea de a pune intrebari.

! Managementul auditatului trebuie sa fie prezent

28
 SR EN ISO 19011:2018

6. Comunicarea pe parcursul auditului

✓In cadrul echipei de audit – pentru schimb de informatii

✓Cu auditatul – progresul auditului si orice probleme

✓Cu clientul auditului - progresul auditului si orice probleme

✓Organisme externe – cerintele legale solicita raportarea obligatorie a neconformitatilor

In cazul in care obiectivele auditului sunt de neatins:

✓Reconfirmarea sau modificarea planului de audit

✓Schimbarea obiectivelor auditului sau a domeniului auditului
✓Intreruperea auditului

29
 SR EN ISO 19011:2018

7. Colectarea si verificarea informatiilor / realizarea analizei documentelor

Numai informatia verificabila poate fi dovada de audit.

Dovada de audit se bazeaza pe esantionare din informatiile disponibile

➔ exista un element de incertitudine in auditare si cei care actioneaza in baza concluziilor

auditului ar trebui sa fie constienti de aceasta incertitudine.

Metodele de colectare a informatiilor includ :

• Interviuri cu angajati si alte persoane ;

• Observarea activitatilor si a mediului de lucru inconjurator si a conditiilor de lucru ;

• Documente, cum sunt politica, obiective, planuri, proceduri, standarde,

instructiuni, licente si permise, specificatii, desene, contracte si comenzi ;

30
 SR EN ISO 19011:2018

• Inregistrari, cum sunt inregistrarile de la inspectie, minute ale sedintelor, rapoarte de

audit, inregistrari ale programelor de monitorizare si rezultate ale masuratorilor ;

• Sinteze ale datelor, analize si indicatori de performanta ;

• Rapoarte din alte surse, de exemplu, feed-back de la client, alte informatii relevante
de la parti externe si clasificarea furnizorilor ;

• Baze de date computerizate si web site-uri.

Realizarea analizei documentelor (proceduri ,

instructiuni de lucru , etc.)

– trebuie efectuata pentru colectarea informatiilor

in scopul sprijinirii activitatilor de audit

31
 SR EN ISO 19011:2018

Dovezile auditului trebuie sa fie obiective !!!

Nu ne putem baza pe:

✓Opinii

✓Intuitii

✓Zvonuri

✓Declaratii ale persoanelor care nu sunt implicate in activitatea auditata

32
 SR EN ISO 19011:2018

8. Generarea si pregatirea concluziilor auditului

• Gradul de conformitate a sistemului de management fata de criteriile de audit ;

• Implementarea, mentinerea si imbunatatirea eficace a sistemului de management ;

• Capabilitatea procesului de analiza efectuata de management pentru a se asigura ca

sistemul de management este in continuare corespunzator, adecvat si eficace.

Constatarile auditului pot indica fie conformitatea, fie neconformitatea cu criteriile de

audit

Neconformitatile si dovezile de audit care le sustin ar trebui inregistrate.

Trebuie depus orice efort pentru a rezolva orice divergente de opinie referitoare la
dovezile si / sau constatarile auditului, iar divergentele nerezolvate ar trebui inregistrate.
33
 SR EN ISO 19011:2018

9. Sedinta de inchidere

• Prezentarea constatarilor si concluziilor auditului - fiecare membru al echipei va prezenta

detaliile neconformitatilor constatate

• Convenirea asupra unei perioade de timp pentru ca auditatul sa prezinte un plan de actiuni
corective si preventive

• Discutarea si, daca este posibil, rezolvarea oricaror opinii divergente referitoare la constatarile
si / sau concluziile auditului - auditatii sunt invitati sa puna intrebari pentru clarificare

• Prezentarea de recomandari pentru imbunatatire – ar trebui sa se accentueze faptul ca nu sunt

obligatorii

• Daca este necesar conducatorul echipei de audit ar trebui sa il instiinteze pe auditat de

situatiile intalnite pe parcursul auditului care pot diminua increderea in concluziile auditului 34
 SR EN ISO 19011:2018
10. Pregatirea si difuzarea raportului de audit

• Furnizarea unei inregistrari complete, exacte, concise si clare a auditului

• Contine urmatoarele :

• obiectivele auditului ;

• domeniul auditului, in special identificarea unitatilor functionale si organizationale,

sau a proceselor auditate si a perioadei de timp in care s-a desfasurat auditul ;

• identificarea clientului auditului ;

• identificarea echipei de audit ;

• datele si locatiile in care s-au desfasurat activitatile de audit la fata locului ;

• criteriile de audit ;

• constatarile auditului ;

• concluziile auditului
35
 SR EN ISO 19011:2018

Aprobarea si difuzarea raportului de audit

• Ar trebui emis in perioada convenita

• Datat, analizat si aprobat conform procedurilor de audit

• Raportul de audit este proprietatea clientului auditului

• Membrii echipei de audit si toti destinatarii raportului ar trebui sa respecte si sa

pastreze confidentialitatea raportului

36
 SR EN ISO 19011:2018

11. Incheierea auditului

• Documentele referitoare la audit ar trebui retinute sau distruse in baza acordului

dintre partile participante si in concordanta cu procedurile programului de audit si
cerintele legale, reglementate si contractuale aplicabile

• Daca nu se cere altfel prin lege, echipa de audit si cei responsabili pentru conducerea
programului de audit trebuie sa pastreze confidentialitatea documentelor rezultate in
urma auditului

Auditul este incheiat atunci cand toate activitatile de audit planificate au fost realizate

37
 SR EN ISO 19011:2018

12. Desfasurarea activitatilor de urmarire a rezultatelor din audit

• Concluziile auditului pot indica necesitatea unor actiuni corective, preventive

sau de imbunatatire, dupa caz

• Finalizarea si eficacitatea actiunilor corective ar trebui verificata. Aceasta

verificare poate fi parte a unui audit ulterior

38
 TEHNICI DE AUDIT
Documentele de lucru pot include :
• liste de verificare pentru audit
• planuri de esantionare in cadrul auditului
• alte formulare pentru inregistrarea informatiilor, cum ar fi dovezile de sustinere,
constatarile de audit si inregistrarile sedintelor
Documentele de lucru, inclusiv inregistrarile rezultate din utilizarea lor, ar
trebui pastrate, cel putin pana la finalizarea auditului

LISTA DE VERFICARE
Auditor: ………….
Referinta : Localizarea : Data:……………

Observatiile
Cerinta: Intrebari ale auditorului
auditorului/dovezi

39
TEHNICI DE AUDIT
Cei sase prieteni ai auditorului

Atunci cind se pun intrebari

Cine?
Ce?
Unde?
Cand?
De ce?
Cum?
iar al saptelea este.....
OK, arata-mi !!!

40
 TEHNICI DE AUDIT

BUNE PRACTICI PRIVIND INTERVIUL

✓interviuri realizate cu persoanele care efectueaza activitati sau sarcini din domeniul auditului
✓interviul sa aiba loc in cadrul programului de lucru si la locul de munca al persoanei, dupa caz
✓persoana intervievata sa nu fie pusa in dificultate
✓auditorul explica motivul interviului, de ce ia notite si ce anume noteaza
✓interviurile pot fi initiate prin solicitarea auditatului de a-si descrie activitatea
✓intrebarile care induc raspunsul ar trebui evitate
✓rezultatele interviului ar trebuie sa fie sintetizate si analizate cu persoana intervievata
✓multumirea pentru participare si cooperare

41
 TEHNICI DE AUDIT

TEHNICA INTERVIULUI

✓ Formularea corecta a intrebarilor

✓Repetarea – refrazarea – atunci cand intrebarea nu a fost inteleasa

✓Intrebari corecte – fara capcane

✓Intrebari adresate celor implicati in activitatea auditata – nu se accepta informatii obtinute “la mana
a doua”

✓Intrebari incitante (“sa presupunem ca”, “cum ati proceda daca…”)

✓Asculta cu atentie si rabdare

42
 TEHNICI DE AUDIT

TIPURI DE INTREBARI

✓ Intrebari deschise: “Imi puteti vorbi despre modul….?”

✓Intrebari conducatoare - care sugereaza raspunsul – DE EVITAT

✓Intrebari de dirijare: “Va multumesc pentru informatiile furnizate. Mi-ati putea da detalii despre….?”

✓Intrebari inchise – necesita raspuns transant prin DA sau NU – DE EVITAT

Ex: “Aveti un registru pentru inregistrarea acestor date?”

✓Intrebari de verificare – sau care decurg din dialog – “De ce ati aplicat aceasta metoda si nu alta?”

✓Intrebari reflexive - Ex: Asadar considerati ca nu ar trebui incluse….?”

✓Intrebari duble – Ex: Spuneti-mi care este incarcarea sectiei si care este ritmul de aprovizionare? - DE
EVITAT - este posibil sa nu primesc toate raspunsurile

43
 COMPETENTA SI EVALUAREA AUDITORILOR

Comportament personal

Manifestat pe tot parcursul auditului:

✓Etic (cinstit, corect, sincer, onest, discret)
✓Minte deschisa (ia in considerare idei sau puncte alternative)
✓Diplomat (tact in lucrul cu oamenii)
✓Bun observator (urmariea activa a mediului inconjurator si a activitatilor )
✓Perspicace (constient si capabil sa inteleaga situatii)
✓Adaptabil
✓Tenace (perseverent si concentrat pe realizarea obiectivelor)
✓Capabil sa ia decizii (concluzii in timp util, bazate pe rationament si analize logice)
✓ Sigur pe sine (actioneaza independent)
✓ Sa actioneze cu curaj;
✓ Deschis catre imbunatatire (dornic sa invete din diferite situatii);
✓ Sensibil la probleme culturale;
✓ Cooperant (interactiune eficace cu membri echipei si personalul auditatului).

44
 CE ESTE IFS food ?
• IFS food - Standardul pentru auditarea calităţii şi a siguranţei produselor
alimentare
• Proprietarul Standardului este:
IFS Management GmbH, Germania
• IFS este protejat de legea internaţională a drepturilor de autor
• certificarea IFS este certificare a produselor şi proceselor
• IFS food este disponibil online, pe site-ul:
www.ifs-certification.com

45
 PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE IFS
Stabilirea unui standard comun, cu un sistem uniform de evaluare

Lucrul cu organismele de certificare acreditate şi cu auditorii calificaţi

Asigurarea transparenţei şi a posibilităţii de comparare de-a lungul

lanţului de aprovizionare

Reducerea costurilor şi a timpului acordat auditului, atât

pentru distribuitori cât şi pentru furnizori

46
Familia de STANDARDE PENTRU SIGURANŢA și CALITATEA
LANŢULUI ALIMENTAR

47
➢ IFS Food este un standard destinat furnizorilor/producătorilor de produse
alimentare şi se aplică numai pentru societăţile care se ocupă de prelucrarea
produselor alimentare sau a produselor vrac
➢ IFS Food va fi utilizat atunci când un produs este „procesat" sau atunci când există
riscul de contaminare a produselor în timpul procesului de ambalare

➢ IFS Logistică este un standard de auditare a tuturor activităţilor logistice pentru

produsele alimentare şi nealimentare cum ar fi transportul, depozitarea,
distribuţia, încărcarea/descărcarea etc. Acesta este aplicabil pentru toate tipurile
de activităţi: livrare rutieră, feroviară sau pe navă; pentru produsele congelate /
refrigerate sau stabile la temperatura ambiantă.

48
➢ IFS Broker este un standard destinat agenţiilor comerciale, brokerilor sau oricăror alte
companii care nu au posesia fizică a produselor (de exemplu societăţile care nu au
depozite, locaţii de ambalare, flotă de camioane - dar care sunt persoane juridice cu adresă
poştală, birouri, etc.)
➢ IFS Broker se aplică produselor alimentare, celor de drogherie, parfumerie şi igienă

➢ IFS Cash & Carry/Wholesale - se aplică pentru manipularea produselor vrac, produselor
ambalate în piețele Cash & Carry sau companii en-gros

➢ IFS PAC secure se aplică producătorilor de materiale de ambalare (food sau non-food)

➢ IFS HPC – se aplică producătorilor de produse de drogherie, parfumerie şi igienă

49
 GERMANY
Berlin
CANADA FRANCE POLAND
Toronto Paris Warsaw

USA ITALY
Houston Milan
CHINA
Shanghai

BRAZIL
Dourados
CHILE
Santiago

50
PROTOCOLUL DE AUDIT
• Standardul IFS food, versiunea 7 se poate evalua incepand din 01 Martie
2021 si devine obligatoriu din 01 Iulie 2021

• Standardul IFS pentru alimente beneficiază de recunoaşterea GFSI (Global

Food Safety Initiative - Iniţiativa mondială pentru siguranţa produselor
alimentare) după ce a fost comparat cu „Documentul normativ GFSI”

• Scopul protocolului este de a defini criteriile ce trebuie urmate de un

organism de certificare care efectuează audituri în conformitate cu
cerinţele IFS și detaliază de asemenea procedurile care trebuie urmate de
către companiile auditate

51
 PROTOCOLUL DE AUDIT
• Protocolul de audit prezintă cerinţele specifice pentru organizaţiile implicate
în auditurile ce urmăresc Standardul IFS Food
• Doar organismele de certificare acreditate conform normei ISO IEC 17065
(Evaluarea conformității. Cerințe pentru organisme care certifică produse,
procese și servicii) şi care au semnat un contract cu proprietarul standardului
pot efectua audituri conform Standardului IFS food şi pot elibera certificate
IFS
• În conformitate cu norma ISO IEC 17065, compania trebuie să informeze
organismul de certificare asupra oricărei modificări care poate afecta
conformitatea cu cerințele de certificare (ex: retrageri din piață, alerta,
schimbari in organizatie si management, modificari importante aduse
produselor sau metodelor de productie, schimbarea adresei de contact sau a
siteului de productie, etc.). Această informare trebuie facută in 3 zile
lucrătoare.

52
Pregătirea auditului

• Înainte de a fi auditată, compania trebuie să studieze în detaliu toate cerinţele

standardului IFS food
• În ziua auditului, versiunea actualizată a standardului trebuie să fie disponibilă,
la nivelul companiei auditate
• Dacă auditul nu este unul iniţial IFS pentru alimente, compania trebuie să
informeze organismul de certificare, pentru ca auditorul să poată verifica
planul de acţiuni corective de la auditul anterior.
• Data prevăzută pentru auditul iniţial sau pentru cel de reînnoire trebuie să fie
comunicată birourilor IFS prin intermediul portalului de audit IFS. Aceasta este
responsabilitatea organismului de certificare
• Pentru a pregăti un audit iniţial, o companie poate efectua un pre-audit, care
să fie utilizat intern şi care nu trebuie să includă recomandări.

53
Selectarea organismului de certificare - dispoziţiile contractuale

• Pentru a realiza auditul IFS food, compania trebuie să selecteze un organsim de

certificare acreditat (ISO/IEC 17065:2012) pentru a efectua astfel de audituri
• Lista tuturor organismelor de certificare acreditate de către IFS este disponiblă,
pentru fiecare ţară, pe site-ul www.ifs-certification.com.
• Auditurile IFS Food pot fi efectuate de către o echipă de audit cu condiţia ca toţi
membrii echipei de audit să fie auditori calificaţi IFS Food
• Un auditor nu trebuie să realizeze mai mult de trei audituri consecutive în
aceeaşi locaţie de producție (indiferent de intervalul de timp dintre audituri)

54
 Domeniul de aplicare al auditului

• Standardul IFS food este un standard destinat furnizorilor de produse

alimentare sub marca distribuitorilor, a intermediarilor în comerţul cu
ridicata şi a altor producători de produse alimentare şi priveşte doar
societăţile de prelucrare a produselor alimentare sau societăţile care
ambalează produsele vrac

• IFS poate fi utilizat atunci când un produs este „procesat", sau atunci
când există un risc de contaminare a produselor la procesul de ambalare
iniţială

• Liniile de fabricaţie ale produselor trebuie să fie în funcţiune în timpul

auditului

55
 Domeniul de aplicare al auditului

• - sistem unic de clasificare bazat pe scopuri de produse si

etape de productie (scopuri tehnologice)
• pentru determinarea domeniului se utilizeaza scopurile de
produse (de la 1 la 11) si scopurile tehnologice (de la A la F)
– vor fi indicate pe certificat si pe raportul de audit
• In certificat si pe raportul de evaluare vor fi descrise
procesele de productie din domeniu, clar si fara ambiguitati
• Evaluarea trebuie sa fie specificas locatiei de productie unde
se desfasoara toate procesele de productie
• Nu este permisa excluderea proceselor de productie ,
inclusiv a celor privind depozitarea si transportul

56
Domeniul de aplicare al auditului
Se pot accepta excuderi in urmatoarele conditii:
- Produsele nu sunt realizate sub brandurile clientilor
- CB confirma prin completarea chestionarului IFS daca excluderile sunt posibile
- Auditorul verifica daca excluderile definite sunt relevante
- Trebuie sa fie justificate si documentate atat in raportul de audit cat si in
certificat
• Procese externalizate
- partial externalizate
- total externalizate
Procese partial externalizate – etapa/proces de productie (inclusiv ambalare
primara si etichetare) ce este realizata de catre un tert in afara locatiei de productie
a organizatiei, in numele acesteia; sunt incluse procese partial externalizate ce se
desfasoara la o societate “sora” din acelasi grup
- Auditorul evalueaza daca sunt tinute sub control aceste procese partial
externalizate

57
PROTOCOLUL DE AUDIT
• Trebuie sa existe un contract incheiat ce cuprinde procesele
partial externalizate si sunt descrise masuri de control,
esantionare si analize
• Audit la furnizorii care nu sunt certificati IFS sau pe alta
schema GFSI recunoscuta, audit ce acopera cel putin cerinte
referitoare la siguranta alimentului, calitate si autenticitate
• In raportul de audit trebuie sa existe o descriere detaliata a
proceselor partial externalizate si statusul certificarii firmei
terte
• Pe certificat, la scopul evaluarii, se mentioneaza urmatoarea
fraza : “Pe langa productia proprie, compania are procese
partial externalizate”

58
PROTOCOLUL DE AUDIT
• Activitatile de depozitare si/sau transport realizate de un
tert nu sunt considerate procese partial externalizate si
trebuie evaluate conform capitolelor IFS
• Daca procesele partial extrnalizate se refera la congelare
si/sau decongelare, poate fi acceptata certificarea IFS
Logistic sau alta certificare echivalenta recunoscuta GFSI
• Reguli privind procesele partial externalizate applicate atat
brandurilor cat si produselor organizatiei
• In cazul in care cerintele privind procesele partial
externalizate nu sunt indeplinite, poate rezulta o deviatie
sau neconformitate

59
PROTOCOLUL DE AUDIT

• Procese total externalizate – reprezinta un produs realizat,

ambalat si etichetat sub brandul organizatiei de catre o
companie diferita de cea evaluata
• Produs comercializat – este un produs realizat, ambalat si
etichetat de si sub un nume diferit fata de compania
certificate IFS
• Produsele total externalizate si produsele comercializate nu
sunt acoperite de certificarea IFS Food dar trebuie descrise
in certificat si raportul de audit
• Se recomanda ca aceste activitati sa fie certificate conform
IFS Broker sau alta schema echivalenta recunoscuta GFSI

60
Tipuri diferite de locatii de productie
• Exista 4 tipuri de locatii de productie:
1. O singura unitate de productie
2. Multiple locatii de productie
3. Multiple entitati legale
4. Productie cu structure descentralizate

1. O singura unitate de productie – nu este conadministrata

de un management la sediul central, are o singura
entitate juridical si nu are structure descentralizate
Va avea o singura evaluare, un singur cod COID si un singur
certificat

61
Tipuri diferite de locatii de productie
2. Multiple locatii de productie – companie cu multiple unitati de
productie in diferite locatii, ce poate avea un management la sediu
social
a) Companie cu management la sediul social
- Compania cu management si procese in desfasurare la sediul social
trebuie auditata si va avea un raport de audit si un certificat propriu
- In cazul in care la sediul social nu se desfasoara procese dar este
evaluat, nu poate avea un raport si un certificat propriu
- Evaluarea managementului de la sediul social trebuie sa se desfasoare
intotdeauna inaintea evaluarii locatiei de productie
- In raportul fiecarei locatii de productie trebuie descrise procesele
gestionate central si rezultatul evaluarii managementului central
- Fiecare locatie trebuie evaluata separat in maxim 12 luni de la evaluarea
managementului de la sediul social

62
Tipuri diferite de locatii de productie
• Toate cerintele KO trebuie evaluate la toate locatiile de productie chiar
daca o parte din ele sunt gestionate la sediul social
• In prezentarea generala a raportului de evaluare a fiecarei locatii
deproductie, trebuie furnizate date privind evaluarea locatiei de
productie si a sediului social
• Se mentioneaza in fiecare raport de audit se mentioneaza toate codurile
COID ale locatiilor de productie legate de sediul social
• In cazul in care o neconformitate a fost identificata in timpul evaluarii la
sediul social , toate locatiile de productie sunt de asemenea afectate iar
certificatele trebuie suspendate

63
Tipuri diferite de locatii de productie
• Dupa un rezultat pozitiv al auditului de urmarie la sediul social se ridica
suspendarea certificatelor locatiilro de productie
• Daca la sediul social nu se desfasoara procese si nu este auditat,
compania trebuie sa puna la dispozitie toate informatiile necesare
precum si personalul responsabil cu managementul de la sediul social
pentru fiecare locatie de productie
b) Companie fara management la sediul social
• Daca o companie are mai multe unitati de productie independente in
diverse locatii, fara management la sediu social, fiecare locatie va avea o
evaluare, un raport de audit si un certificat
• NOTA: o locatie dintr-o companie cu locatii multiple poate allege
individual sa se certifice fie ca parte a companiei cu multiple locatii, fie
ca parte individuala sau poate allege sa nu se certifice

64
Tipuri diferite de locatii de productie
3. Multiple entitati legale
a) O companie cu multiple entitati legale si o singura locatie fizica cu
acelasi scop va avea un singur audit – fiecare entitate juridica detine
propriu COID iar raportul de audit si certificatul vor fi duplicate
pentru fiecare entitate legala
b) O singura locatie fizica cu multiple entitati legale si scopuri diferite -
fiecare entitate juridical va avea propriul COID , propriul raport si
propriul certificat
- Evaluarile vor fi efectuate de acelasi CB
- Daca se suspenda certificatul unei entitati legale, toate certificatele vor
fi suspendate (exceptie in cazul in care CB demonstreaza ca celelalte
entitai legale nu sunt afectate)
- Durata auditului se calculeaza separate pentru fiecare COID

65
Tipuri diferite de locatii de productie
4. Locatii de productie cu structuri descentralizate
- este o locatie (atelier sau depozit) detinut de catre companie unde se
desfasoara o parte din procese si operatii de productie
- Cand evaluarea locatiei de productie este insuficienta pentru o vedere
de ansamblu a proceselor organizatiei, atunci toate celelalte locatii
relevante trebuie incluse in evaluare
- Daca structura descentralizata este un depozit cu activitati logistice
situat in aceeasi licatie fizica cu locatia de productie, organizatia poate
opta sa o includa in evaluare sau sa efectueze o evaluare combinate cu
IFS Logistic
- Pentru a avea o imagine de ansamblu prealabilă, auditul sediului social
trebuie să aibă loc întotdeauna înainte de auditul fiecărei locaţii de
producţie.

66
 Tipuri de audit

Auditul INITIAL IFS

- un audit iniţial este primul audit pentru Standardul IFS pentru alimente al
unei companii
- are loc la o dată convenită de societate împreună cu organismul de
certificare
- în timpul acestui audit, compania este auditată în ansamblu, atât la nivelul
documentaţiei cât şi la nivelul proceselor
- în timpul auditului, toate cerinţele IFS trebuie să fie evaluate de către
auditor
- în cazul unui pre-audit, auditorul care efectuează auditul nu trebuie să fie
acelaşi cu cel care va realiza auditul iniţial.

67
 Tipuri de audit

• Un audit initial poate fi efectuat in urmatoarele cazuri:

- Prima evaluare a locatiei de productie
- dupa o intrerupere a ciclului de certificare
- Dupa esecul evaluarii de recertificare datorita notarii cu D
a unei cerinte KO
- Dupa un esec privind evaluarea de recertificare datorita
unui punctaj total <75%

68
 Tipuri de audit

Auditul de REINOIRE IFS

- este efectuat după auditul iniţial

- perioada în care un audit de reînnoire trebuie să fie efectuat este indicată
pe certificat
- auditul de reînnoire implică un audit complet al companiei care are ca
rezultat eliberarea unui nou certificat
- toate cerinţele IFS trebuie să fie evaluate de către auditor

O atenţie deosebită este acordată abaterilor şi neconformităţilor identificate în

timpul auditului anterior precum şi eficienţei şi punerii în aplicare a măsurilor
corective şi preventive definite de planul de acţiuni corective al companiei.

69
 Tipuri de audit

• planul de măsuri corective de la auditul anterior trebuie să fie întotdeauna

evaluat de către auditor, chiar dacă auditul anterior a fost efectuat în urmă cu
peste un an
• societăţile auditate trebuie să informeze întotdeauna organismele de
certificare în cazul în care acestea au fost deja certificate IFS în trecut
• data auditului de reînnoire trebuie să fie calculată de la data auditului iniţial şi
nu de la data eliberării certificatului
• auditul de reînnoire trebuie să fie programat cel mai devreme cu 8
săptămâni înainte şi nu mai târziu de două săptămâni după data auditului
de certificare
• Un audit de reinnoire poate fi efectuat anuntat sau neanuntat – un audit
neanuntat este obligatoriu a fi efectuat cel putin odata la fiecare a treia
evaluare IFS
• companiile sunt responsabile pentru menţinerea certificării lor
• toate societăţile certificate IFS vor fi informate cu trei luni înainte asupra
expirării certificatului prin intermediul portalului online de audit
70
 Tipuri de audit

Auditul de URMARIRE IFS

- este necesar în situaţii specifice atunci când rezultatele auditului (fie că

este un audit iniţial sau unul de reînnoire) nu sunt suficiente pentru a
permite eliberarea certificatului datorita unei neconformitati majore si a
unui punctaj total ≥ 75%
- trebuie să fie realizat în nu mai devreme de 6 saptamani si nu mai tarziu
de şase luni de la data auditului anterior
- în general, auditorul care realizează auditul în timpul căruia o
neconformitate majoră a fost identificată trebuie să efectueze auditul
suplimentar
- în timpul auditului suplimentar, auditorul se concentrează pe punerea în
aplicare a acţiunilor întreprinse pentru a corecta neconformitatea
(majoră), determinată în timpul auditului anterior

71
 Tipuri de audit

• Dacă nici un audit complementar nu a fost efectuat în cele şase luni, este
necesar un nou proces de auditare complet. În cazul în care auditul
complementar este un eşec, este necesar de asemenea un nou proces de
auditare complet, care trebuie să fie programat nu mai devreme de 6
săptămâni după auditul suplimentar;

• Eliminarea neconformităţilor majore se stabilește întotdeauna de auditor la

vizita sa în locaţie

• Dacă societatea decide să nu efectueze un audit suplimentar, ci un audit

complet, noul audit va fi programat nu mai devreme de 6 săptămâni după
auditul la care au fost consemnate neconformități majore.

72
 Tipuri de audit

Auditul de EXTINDERE IFS

•In cazul in care produse sau procese noi, diferite de cele incluse in domeniul
de certificare curent, sunt implementate intre doua evaluari IFS (ex: produse
sezoniere) compania trebuie sa informeze imediat Organismul de Certificare
care in urma unei evaluari de risc stabileste daca este necesar sau nu
efectuarea unui audit de evaluare – in acest caz nu este necesară efectuarea
unui audit nou complet, ci organizarea unui audit suplimentar în locaţie în
cursul perioadei de valabilitate a certificatului existent
• Organismul de certificare este responsabil pentru stabilirea cerinţelor ce
trebuie auditate şi pentru durata adecvată a auditului
•În cazul în care auditul de extindere demonstrează conformitatea, certificatul
va fi actualizat cu noul domeniu de aplicare şi încărcat pe portalul de audit.

73
 Tipuri de audit

• Raportul acestui audit de extindere va fi reprezentat ca o anexă ataşată

raportului existent de audit. Condiţiile de trecere a auditului de extindere
(nota ≥ 75%) sunt aceleaşi ca pentru un audit initial sau recertificare, insa este
axat numai pe cerinţele specifice care au fost auditate. Scorul evaluarii
originale nu se schimba.
• Certificatul actualizat trebuie să aibă aceeaşi dată de expirare a validităţii ca
cea de pe certificatul actual.
• Dacă, în timpul auditului de extindere, o neconformitate majoră sau o
neconformitate KO este identificată sau punctajul total <75%, audit complet
a eşuat iar certificatul curent trebuie să fie suspendat
• In cazul produselor sezoniere, un audit de extindere trebuie realizat pentru
evaluarea produselor care nu au putut fi evaluate in timpul evaluarii initiale

74
 Tipuri de audit

Optiuni de evaluare IFS

• Înainte de planificarea și efectuarea auditului, organizația trebuie să anunțe

organismul de certificare despre alegerea opțiunii de audit :
- anunțat
- neanunțat – cel putin unul la fiecare 3 ani

Audit ANUNTAT

• Auditul anuntat se efectueaza la o data si ora stabilite de comun accord cu

organizatia auditata si se efectueaza in zile consecutive
• Auditul de recertificare trebuie programat cel mai devreme cu 8 saptamani
inainte de data limita de evaluare stabilita si cu cel putin 2 saptamani dupa data
limita stabilita (data auditului initial)

75
 Tipuri de audit

Auditul NEANUNTAT

• Opțiunea de audit neanunțat se adresează, de preferință, auditurilor de

recertificare (adică pentru companii deja certificate IFS Food), dar se poate
aplica și în cazul auditurilor inițiale.
Pentru fiecare audit de reînnoire, societatea informează organismul său de
certificare despre opțiunea aleasă.
• CB notifica organizatia in ce an se va efectua auditul neanuntat
• In cazul in care organizatia a fost certificate pentru un alt standard GFSI
recunoascut, CB trebuie sa tina cont de istoric astfel incat sa se mentina
frecventa auditurilor neanuntate
• Pentru a obține înregistrarea pentru un audit inopinat, compania va notifica
organismul de certificare cel mai târziu înainte de începerea ferestrei de [- 16
săptămâni; + 2 săptămâni] de la data scadenței auditului.
• Auditul neanuntat se realizeaza intr-o fereastra de timp [-16 saptamani
inainte de data planificata ; +2 saptamani dupa data planificata] si se va
efectua fara o notificare prealabila a organizatiei. Auditul va fi efectuat în zile
consecutive.
76
 Tipuri de audit

• Reguli aplicabile pentru auditurile neanuntate:

- Compania furnizeaza CB numele de contact al persoanei din locatia de productie
- Pentru locatii multiple cu management intr-un sediu social central:
- Sediul social trebuie evaluat prin audit anuntat sau neanuntat
- Evaluarea managementului sediului social se efectueaza intotdeauna inaintea
evaluarii fiecarei locatii de productie si trebuie realizat inaintea inceperii
evaluarii neanuntate a loctiei de productie
- Un audit neanuntat trebuie efectuat in locatia de productie
- Cand managementul este evaluat prin audit anuntat, evaluarea anuntata a
managementului sediului social precum si evaluarea neanuntata a locatiei de
productie nu trebuie sa se desfasoare in zile consecutive (ex: daca
managementul sediului social se afla in una din locatiile de productie, sunt
necesare 2 audituri diferite – unul anuntat in cazul proceselor organizate
central si unul neanuntat in locatia de productie)
- Cand managementul este evaluat prin audit neanuntat, auditul neanuntat atat
pentru sediul social cat si pentru locatia de productie poate fi organizat in
aceeasi zi – auditul incepe cu evaluarea locatiei de productie
- Toate evaluarile , inclusiv cea de la sediul social trebuie effectuate in maxim 12
luni

77
Planificarea evluarii IFS Food
• Pentru auditurile anuntate, prima zi de evaluare
este inregistrata de catre CB in baza de date IFS cu
cel putin 2 saptamnai (14 zile calendaristice) inainte
de prima zi de audit
• Pentru auditurile nenuntate, compania notifica CB
cel tarziu cu 4 saptamani inainte de data evaluarii,
pentru a fi inregistrati in baza de date IFS
•

78
 Tipuri de audit
• Pentru optiunea de audit neanuntat, compania isi defineste
timpul blocat de audit (blackout days) care poate fi:
- 10 zile de productie pe an – pot fi impartite in 3 perioade
- Aceste zile impreuna cu perioada in care nu se lucreaza sunt
anuntate CB cel tarziu inainte cu 4 saptamani de perioada
auditului neanuntat si nu mai pot fi schimbate
- Organizatiile ce produc produse sezoniere si sunt
inregistrate cu optiunea de audit neanuntat trebuie sa
informeze CB cu privire la perioada productiei si nu se aplica
perioada [-16 saptamani,+2 saptamani]; aceste compani nu
pot beneficia de o perioada “black-out” iar auditul n
eanuntat se va desfasura oricand in perioada de productie
sezoniera

79
 Tipuri de audit

- Nu este limitată în baza de date datorită

sărbătorilor oficiale din diferitele ţări
- Perioadele fără producţie nu trebuie introduse (de
ex. Perioada de Crăciun)
• CB trebuie sa furnizeze organizatiei un calendar de
evaluare unde se indica durata acesteia.

80
 Tipuri de audit
• Calendarul trebuie sa :
✓ includa detalii privind scopul si complexitatea evaluarii
✓ Sa fie sufficient de flexibil astfel incat sa raspunda la orice eveniment
neasteptat ce poate aparea in timpul evaluarii pe teren
✓ Sa ia in considerare verificarea planului de actiuni de la auditul anterior
✓ Sa specific produsele sau grupele de produse ce vor fi evaluate
✓ Sa indice clar cerintele evaluate de fiecare auditor din echipa de audit
✓ Daca evaluarea IFS este realizata in combinatie cu alt standard, sa se indice
clar cand si care parte din fiecare standard a fost evaluata
• in audit anuntat - planul de audit se transmite catre organizatie inainte
de evaluare
• Pentru audit neanuntat - planul de audit va fi distribuit in timpul
sedintei de deschidere si poate fi modificat sau adaptat in functie de
disponibilitatea participantilor la evaluare.

81
Cum apar companiile in baza de date
Retaileri/PRODUCĂTORI?

Bec portocaliu –
compania este
înregistrată pentru
audituri
neanunţate /
ultimul audit a fost
neanunţat

82
 PROCEDURA DE AUDIT

Şedinţa de deschidere
Planificare / Pregătire

Domeniul
Evaluarea sistemelor de calitate şi siguranţă
certificării

Efectuare
Durata Test de trasabilitate

Planificare dată Audit la locaţie / intervievare angajaţi

audit/ Plan de
audit
Concluzii

Şedinţa de închidere

83
Procedura de audit

• Auditul are loc in momentul in care produsele incluse in scopul evaluarii

sunt procesate
• Liniile de productie trebuie sa fie operationale in timpul evaluarii – daca
nu, acestea nu vor fi incluse in domeniul de certificare decat daca au
acelasi plan HACCP si sunt implicate aceleasi produse siscopuri
tehnologice ca cele incluse in scopul evluarii
• Daca linia de productie nu functioneaza si implica un alt plan HACCP si
produse si scopuri tehnologice diferite:
- Linia de productie poate rula mai tarziu in timpul evaluarii si este inclusa
in scopul principalei evaluari
- Linia de porudctie nu poate rula mai tarziu in timpul evaluarii si un audit
de extindere trebuie efectuat

84
Durata unui audit
IFS a dezvoltat un instrument pentru a calcula perioada minimă de audit, pe
baza următoarelor criterii:
•Numărul total de persoane (angajaţi part-time, în schimburi, personal angajat
temporar, personal administrativ, etc.) – tinand cont de nr total de angajati
anual
•Numărul scopului de produse
•Numărul de etape a procedeelor puse în aplicare (etape P)
Acest instrument de calcul este disponibil pe site-ul www.ifs-certification.com.
- Este responsabilitatea CB

Aplicaţie de calcul durată de audit disponbilă online

- Durata minima de audit este de 2 zile (16 ore)

- O zi de evaluare are echivalentul a 8 ore (fara pauza de pranz) si nu trebuie
niciodata sa depaseasca 10 ore

85
 Pregătirea planului de audit

Auditul trebuie planificat astfel:

• Ședința de deschidere
• O evaluare a documentației SMCSA
• Inspecţia din locaţie şi interviurile cu personalul – observarea detaliata a ariei de
productie, liniilor de productie si proceselor
• Evaluarea documentelor si procedurilor, verificarea incrucisata a acestora in baza
observarii la fata locului
• Concluziile finale rezultate în urma auditului
• Ședința de închidere

86
Pregătirea planului de audit

• Compania trebuie să asiste auditorul pe parcursul auditului

• Interviuri cu personalul din diferite nivele de management si personalul
operativ
• Se recomandă ca personalul din conducerea societăţii să fie prezent la
reuniunile de deschidere şi de închidere, astfel încât
orice neconformitate sau abatere să poată fi comentată.
• Auditorul/auditorii realizează auditul evaluând toate cerinţele IFS Food
aplicabile structurii societăţii
• O lista de prezenta care sa confirme participarea auditorilor si
reprezentantilor organizatiei – semnata si data pentru fiecare zi de evaluare
• La reuniunea de închidere, auditorul îşi prezintă concluziile şi discută toate
neconformităţile şi deviatiile care au fost identificate
• Organismul de certificare este responsabil pentru luarea deciziilor legate de
certificare

87
 Evaluarea cerințelor
• Auditorul evaluează natura şi semnificaţia oricărei neconformităţi sau abateri. Pentru a
determina dacă o cerinţă IFS Food este respectată, auditorul trebuie să evalueze toate
cerinţele standardului
• Cel putin 50% din timpul de audit trebuie alocat evaluarii pe teren (in aria de productie)
si include evaluarea proceselor de producti, retete, arii de depozitare, GMP inclusiv
mentenanta, igiena, DDD precum si operatii de igienizare si dezinfectie, dezvoltarea de
produs, laborator si facilitate, zone externe.
• Există diferite nivele de clasificare a constatărilor: deviatii si neconformiati
• În standardul IFS Food, există 6 posibilităţi de notare:
A: conformitatea deplină cu cerinţele
B: punct de atentie ce poate duce la o viitoare deviatie !!
C: o parte din cerinta nu este implementata
D: cerinţa nu este implementata
• Sunt acordate puncte pentru fiecare cerinţă, cu exceptia celor NA-neplicabile.

88
NOTARE IFS

A: 20 puncte B: 15 puncte

Conformitate deplina Punct de atentie

C: 5 puncte D: -20 puncte

Doar o mică parte a cerinţei a fost

Cerinţa nu este implementată
implementată

Ne aplicabil (NA) – cu justificare

89
Evaluarea cerințelor

• Auditorul trebuie să explice in raportul de audit:

- Cerinte definite ca obligatorii, chiar daca acestea sunt notate cu A
- toate tipurile de notare B, C şi D.
- Neconformitati majore
- Cerintele KO chiar daca sunt notate cu A
- În plus faţă de această notare, auditorul poate decide să acorde companiei un
„knock-out" sau o neconformitate „majoră” care va scădea punctele din
numărul total de puncte disponibile.
• Notarea unei cerinţe ca o neconformitate
• În IFS, există două tipuri de neconformităţi:
1. majoră
2. KO

90
NOTARE IFS
NECONFORMITATI

Knock-out (KO)
Majoră

15 % reducere a numărului total 50 % reducere a numărului total

de puncte de puncte

Doar cerinţele notate cu KO

Toate cerinţele =10 in IFS v.7

Se poate NA nu este
Specificatii posibil cu
Siguranţă Legislatie acorda A, C sau
clienti exceptia
D (=KO)
pct.
Disfuncţionalităţi Interne 2.2.3.8.1 & 98
4.2.2.1
Evaluarea cerințelor

• KO (Knock out)
- În IFS, anumite cerinţe specifice sunt definite ca cerinţe KO (Knock Out)
- Dacă, în timpul auditului, auditorul detectează faptul că cel puţin una dintre
aceste cerinţe nu este îndeplinită de către companie, acest lucru duce la
neacordarea certificării.
• În standardul IFS Food următoarele 10 cerinţe pot da naştere unei neconformităţi
KO:
1.2.1 Responsabilitatea personalului din conducere
2.2.3.8.1 Sistem de monitorizare a fiecărui CCP
3.2.2 Igiena personalului
4.2.1.3 Specificaţii referitoare la materiile prime
4.2.2.1 Respectarea reţetelor
4.12.2 Controlul materiilor străine
4.18.1 Sistemul de trasabilitate
5.1.1 Auditul intern
5.9.2 Procedura de retragere
5.11.2 Acţiuni corective
92
 Evaluarea cerințelor

Cerinţele care pot duce la neconformităţi KO trebuie să fie evaluate în conformitate

cu regulile de notare următoare:

Resultat Explicatii Punctaj

A Indeplinire totala 20 puncte
B Punct de atentie ce poate duce Nu este posibila notarea
(punct de atentie) la o neconformitate
C O parte din cerinta nu este 5 puncte
(deviatie) implementata
D Cerinta nu este implementata Neconformitate KO scade cu 50%
(= neconformitate KO ) punctajul, certificatul nu poate fi acordat

Important!
Pentru cerintele KO nu este posibila notarea cu B ci doar cu A, C sau D (=neconformitate KO)
Pentru o neconformitate KO – auditul esueaza si evaluarea urmatoare poate fi efectuata doar anuntata

93
 Evaluarea cerințelor

• Notarea unei cerinţe ca N/A (neaplicabil)

- În cazul în care auditorul consideră că o cerinţă nu este aplicabilă societăţii
auditate, acesta are posibilitatea de a o nota N/A: (neaplicabil), cu o scurtă
explicaţie în raportul de audit

- Nu este posibila notarea cerintelor KO ca fiind NA, exceptie facand cerintele KO

referitoare la monitorizare PCC (KO nr2) si conformitatea produsului cu reteta
clientului (KO nr 5).
- Cerintele evaluate ca fiind NA nu se includ in planul de actiuni

94
Determinarea frecvenţei auditurilor

• Aceeaşi frecvenţă a auditurilor se aplică pentru toate tipurile de produse şi la

toate nivelurile de certificare. Frecvenţa auditurilor IFS Food este de 12 luni de la
data auditului şi nu de la data emiterii certificatului
Raportul de audit
• trebuie să asigure transparenţa şi să inspire încredere cititorului şi va fi întocmit
de către auditor
Raportul de audit este împărţit în mai multe secţiuni:
- informaţii generale despre companie
- rezultatul general al auditului cu o descriere detaliată a domeniului de aplicare

95
Actiuni postevaluare
1. Planul de actiuni
- CB emite un raport de audit si un plan de actiuni provizorii
- Planul de actiuni reprezinta baza pentru corectii si actiuni corective
stabilite pentru deviatii si neconformitati
- Compania propune corectii si actiuni corective pentru deviatii (C, D), KO
notate cu C dar si pentru neconformitati (majore sau KO notate cu D),
responsabilitati si termene de implementare
Interval de timp
Corectii Actiuni corective
- Cat mai curand posibil - intr-un timp relevant pentru o
- Dovezi de implementare sunt transmise implementare sustenabila si cu success
catre CB in maxim 4 saptamani (poate depasi termenul de emitere a
certificatului; trebuie justificat de
companie); se implementeaza cel putin
inaintea auditului de recertificare

96
Actiuni postevaluare
• Organizatia transmite planul de actiuni catre CB in maxim 4 saptamani
de la primirea raportului provizoriu – in caz contrar compania se supune
unei evaluari initiale sau recertificari
• Nu se emite certificatul daca nu sunt implementate corectiile
2. Validarea planului de actiuni
- Inainte de finalizarea raportului, auditorul sau un reprezentant al CB
trebuie sa valideze corectiile, actiunile corective si datele de implementare
- Planul de actiuni este returnat companiei in cazul in care corectiile
si/sau actiunile corective nu sunt adecvate, sau data de implementare
nu e relevanta
3. Evaluare tehnica
- O evaluare tehnica este efectuata de catre o persoana desemnata de
catre CB care , in baza rezultatului recomanda emiterea certificatului
4. Emiterea certificatului - CB este responsabil de decizia finala si
emiterea sau nu a certificatului

97
Schița planului de acțiune

Nr Cerinta Evaluare Explicatii Corectii Data si Tipul Actiuni Validare

cerintei (auditor) (companie) statusul de dovezilor si corective (auditor)
implementa numele (companie)
re documente
(companie) lor

1.1.2 Toate informatiile C

relevante privind
SMSA…..

1.2.1 KO nr 1: KO/C
managementul de
varf trebuie sa se
asigure ca toti
angajatii…..
1.2.2 Managementul de D
varf trebuie sa
furnizeze
suficiente….
1.2.3 Departamentul Majora
responsabil
pentru calitate….

2.2.3.8.1 KO nr 2: KO/D
procedure
specific de
monitorizare…..

98
 NIVELE DE CERTIFICARE

100 %
Certificare
la nivel superior
95 %
Certificare
la nivel de baza

75 %

Certificare
NU este posibila

99
 1 neconformitate
1 ne- 1 sau >1
Majoră si scor >=75% 2 sau >2 ne-
conformitate cerinte KO
conformitati
Majoră si scor notate cu
Majore
<75% D
Certificare posibila la nivel de
baza

Programare Audit de urmarire in

max. 6 saptamani dupa data
auditului

Se promoveaza NU se promoveaza
auditul de urmarire auditul de urmarire

Emitere certificat
Certificarea nu este posibila
nivel de baza

100
Notarea, condiţiile de eliberare a raportului de audit şi a
certificatului
• Notă:

Punctajul total este calculat folosind următoarea formulă:

Numărul total de puncte = (Numărul total de cerinţele IFS - cerinţele notate cu

N/A) x 20

• Punctaj final (în procente) = Numărul de puncte acordate / numărul total de

puncte.

• Soft IFS AXP – calcul automat al punctajului

101
• In cazul unei neconformitati majore sau a unor cerinte KO notate cu D
in timpul evaluarii :
- Certificatul curent trebuie suspendat la cel mult 2 zile lucratoare dupa
ultima zi a auditului de recertificare
- Raportul se incarca in baza de date IFS si sunt informati utilizatorii interesati

• In cazul mai multor neconformitati majore si punctaj <75% :

- Raportul de audit se incarca in baza de date IFS dupa primirea planului de
actiuni
- Se va efectua o noua evaluare completa in maxim 6 saptamani dupa
evaluarea in care au fost identificate neconformitatile majore

• In cazul identificarii unei neconformitati majore cu un punctaj total

≥75% , se efectueaza un audit de urmarire:
- La maxim 6 saptamani de la auditul anterior dar nu mai tarziu de 6 luni

102
 - In cazul unui audit pozitiv de urmarire se specifica in raportul de audit data
audituluid e urmarire, faptula ca neconformitatea majora a fost inchisa –
compania nu poate fi certificate la nivel inalt chiar daca scorul este ≥ 95%
- Data de valabilitate a certificatului ramane neschimbata (data calculata de
la ultima zi de audit initial + 8 saptamani – 1 zi + 1 an)
- Cand un audit neanuntat esueaza, un nou audit complet anuntat este
necesar. Daca este identificata o neconformitate majora in timpul auditului
neanuntat, auditul de urmarire trebuie sa fie anuntat
• Una sau mai multe cerinte KO notate cu D
- se va efectua un audit complet si toate cerintele vor fi evaluate pentru a
da organizatiei o imagine de ansamblu a situatiei
- Planul de actiuni trebuie sa fie completat in scopul imbunatatirii
- Raportul de audit se incarca intotdeauna in baza de date IFS (nu va fi
vizibil)
- Se va efectua o noua evaluare completa nu mai tarziu de 6 saptamani de
la evaluarea in care KO au fost notate cu D

103
Emiterea certificatului
• Timpul dintre data de audit si emiterea certificatului este
determinat de CB
• Auditorul transmite in maxim 2 saptamani raportul si planul
de actiuni provizoriu catre coimpanie spre completare
• Compania are la dispozitie maxim 4 saptamani pentru
furnizarea dovezilor de implementare a corectiilor
• CB poate lua decizia de emitere a certificatului daca
auditorul si persoana nominalizata pentru revizia tehnica
valideaza pozitiv dovada implementarii corectiilor
• Timpul de dintre data evaluarii si data incarcarii pe portalul
IFS este de 6 saptamani (timp tinta) sau 8 saptamani (timp
maxim)

104
Ciclul de certificare
• Certificatul este valid din momentul datei de emitere trecute pe certificat
• Pentru audit anuntat , valabilitatea certificatului este definite astfel:
- Incepe de la data emiterii certificatului
- Este valabil pana in ultima zi de evaluare initiala + 8 saptamani - 1 zi + 1 an
- Programarea auditului de recertificare anuntat se calculeaza astfel: [-8
saptamani; + 2 saptamani] de la data evaluarii initiale

Exemplu:
Data auditului initial: 01.10.2021
Data emiterii certificatului: 26.11.2021
Certificat valabil pana la: 25.11.2022
Data auditului de recertificare: 26.09.2022
Certificat valabil pana la: 25.11.2023 (independent de data auditului de recertificare)

105
Ciclul de certificare
• Timpul de planificare a auditului de recertificare anuntat : 06.08 – 15.10
• Timpul de planificare a auditului de recertificare neanuntat: 11.06. –
15.10
• Valabilitatea certificatului ramane aceeasi in fiecare an si este
determinate de data auditului initial
• Planificarea auditului de recertificare neanuntat este calculate astfel: [-
16 saptamani inaintea datei scadente; +2 saptamani dupa data
scadenta]
• Daca auditul de reccertificare nu este programat la timp sau etapele
procesului de certificare nu sunt completate la timp, aceasta duce la
intreruperea certificarii si doar o noua certificare initiala poate avea loc
• Data recertificarii trebuie calculata de la data auditului initial si nu de la
data emiterii certificatului – astfel data de valabilitate ramane aceeasi in
fiecare an sunt evitate lacunele dintre 2 certificate consecutive

106
Ciclul de certificare
• Daca evaluarea este programata mai devreme, compania nu
pierde din valabilitatea certificatului
• Certificatul trebuie să fie întotdeauna editat în baza unei
decizii de certificare şi ca urmare a diverselor etape ale
deciziei de certificare, în conformitate cu ISO CEI 17065
• Raportul de audit anterior ramane valabil in baza de date IFS
pentru urmatoarele 3 luni (dupa data de expirare a
valabilitatii certificatului)
• Daca auditul de recertificare are loc mai tarziu decat timpul
mentionat, certificarea organizatiei nu va mai fi vizibila
• Daca organizatia nu mai are un certificate activ, COID va fi
automat setat ca inactive in baza de date IFS

107
Condiţiile de retragere a certificatului

• Retragerea certificatului de către organismul de certificare este posibilă doar în

cazul unei informaţii care să sugereze că produsul nu mai răspunde cerinţelor
sistemului de certificare

• Singura excepţie de la această regulă se referă la neplata auditului

• Durata valabilității contractului dintre organismul de certificare şi societatea

auditată trebuie să fie aliniată cu ciclul de certificare

• Daca certificatul este reinstaurat dupa suspendare, CB va face toate modificarile

necesare – documente, informatii publice, autorizatii pentru utilizarea brandului

• De asemenea CB va face toate modificarile necesare in cazul deciziei de reducere a

scopului de certificare ca o conditie a reinstaurarii valabilitatii certificatului

108
Distribuția și păstrarea raportului de audit
• Rapoartele de audit rămân proprietatea societăţii şi nu ar trebui să fie
prezentate, total sau parţial, unei terţe părţi fără consimţământul prealabil al
companiei (cu excepţia cazurilor cerute de lege, organismelor de acreditare sau
programului de integritate GFSI)

• Consimţământul pentru distribuirea raportului de audit trebuie să fie prezentat

în scris şi poate fi consimţit de către companie vis-à-vis de organismul de
certificare şi/sau utilizator

• Organismul de certificare trebuie să păstreze o copie a

raportului de audit. Raportul de audit trebuie să fie păstrat într-un loc
sigur pentru o perioadă de cinci ani.

109
 Managementul calitatii IFS
Integrity programme IFS

Reclamatii Analiza de risc

inregistrate si monitorizare

Audituri birouri Verificari de Integritate Audituri de

Org.Certififcare la fata locului monitorizare

Date suficiente disponibile/

incalcarea e probata
Comitet de sanctionare
Decizie privind incalcarea sau parti negative ale Org.Certific. si/sau auditorilor
Participanti din
Participanti din
Presedinte avocat Retaileri Org. de Certif (fara
industrie
drept de vot)
110
Verificari de Integritate la fata locului

Reclamatii referitoare
la companie

Exemple de factori in Alerte RASF si mesaje

abordarea pe baza de risc (EU)

Rezultate ale
auditurilor precedente
(terta si secunda parte)

Analiza rapoartelor de
audit si a procedurii

IFS IP poate audita o companie ORICAND fara sa anunte

111
Programul de integritate
• lansat in 2010 , include diferite masuri de Asigurarea Calitatii standardului IFS prin
revizuirea raportului de audit al companiei si de asemenea prin utilizarea catorva
masuri pentru a analiza si imbunatati performanta organismenlor de certificare si a
auditorilor.
• Managementul reclamatiilor
- Retailerii sau orice alta parte interesata au dreptul de a formula posibile
reclamatii
- Programul IFS de integritate va aduna toate informatiile necesare pentru a
investiga cauza reclamatiilor si a stabili daca exista deficient in a indeplini
cerintele IFS de catre organismele certificate, organismele de acreditare sau
auditorii IFS.
- Este posibil un audit de integritate on site la organizatiile certificate pentru a
investiga reclamatia sau efectuarea unui audit martor pentru auditorul implicat
in reclamatie
- In baza reclamatiei, auditul de integritate se va desfasura in principal ca audit
neanuntat (se va anunta cu 30 min inaintea inceperii auditului la fata locului); in
cazuri speciale auditul d eintegritate poate fi efectuat anuntat (cu 48 de ore
inainte)

112
Programul de integritate
• Abordarea bazata pe risc si monitorizarea asigurarii Calitatii
IFS; Sanctiuni
- Programul de integritate IFS efectueaza regulat audituri la birourile CB,
ocazie cu care este verificata performanta auditorilor IFS
- Sunt verificate rapoarte de audit
- Poate duce la un audit martor de integritate a auditorilor IFS sau audituri
on site la companiile certificate
- In cazul in care deficientele constatate se datoreaza CB sau a auditorilor, IFS
va transmite toate informatiile necesare, anonim catre un comitet
independent de sanctionare (avocati, retailers, CB) care vor emite
penalizari si sanctiuni catre CB sau auditori daca se constata o incalcare
- Tipul sanctiunii si penalizarilor depinde de severitatea incalcarii
- CB acumuleaza puncta negative
- In cazuri severe CB este suspendat pentru o anumita perioada de timp sau
contractile sunt anulate

113
Dreptul de proprietate şi de utilizare a logo-ului IFS Food

• Drepturile de autor ale IFS Food şi marca înregistrată aparţin exclusiv de IFS
Management GmbH. Logo-ul IFS Food poate fi descărcat din secţiunea securizată a
portalului de audit IFS
• Utilizarea logo-ului IFS Food şi informaţiile privind certificarea sunt permise în
cadrul corespondenţei cu utilizatorii IFS
• Doar ultima verisune a logoului trebuie utilizata si trebuie sa respecte forma si
culoarea desenului la scara; varianta alb-negru poate fi utilizata pe documente
• Nu se aplica pe produse, ambalaje primare ale produsului sau orice document
publicitar ce poate ajunge la consumatorul final
• Logo-ul IFS nu poate fi utilizat în prezentări care nu au legătură evidentă cu IFS.
• În caz de suspendare sau retragere a certificatului IFS Food, compania auditată
trebuie să înceteze imediat orice utilizare a logo-ului IFS pe toate documentele sau
pe alte materiale asociate şi să stopeze orice comunicări cu privire la IFS. Compania
auditată trebuie să demonstreze că a respectat aceste cerinţe.

114
TEST
Ce afirmație este adevărată despre notarea/cerinţele KO?

1. O notare KO reduce numărul total de puncte cu 50%

2. O companie are 6 săptămâni sa rezolve o notare KO înainte de “auditul de urmărire”

3. O cerinţă KO poate fi notată doar cu A, C sau D

4. Un auditor poate da doar un KO per audit

5. O cerinţă KO notată cu A valorează 20 puncte

6. Standarul IFS v 7 contine 10 cerinţe KO

115
 Sectoarele de produse

În versiunea 7 a standardului IFS Food, toate activităţile societăţii trebuie

să fie o combinaţie de sectoare de produse şi sectoare tehnologice.
✓SECTOARE DE PRODUSE
IFS Food versiunea 7
Noile sectoare de produse
1. Carne roşie şi albă, carne de pasăre si produse din carne
2 . Peşte, fructe de mare şi preparate
3. Ouă şi produse din ouă
4. Produse lactate
5. Fructe şi legume
6. Produse din grâu, cereal, produse de panificaţie şi patiserie, cofetărie, snacks-uri
7. Produse combinate
8. Băuturi
9. Uleiuri şi grăsimi
10. Alimente deshidratate, alte ingrediente şi suplimente alimentare
11. Hrană pentru animale domestice
Notă: un tabel care prezintă exemple ale produselor şi clasamentul acestora în fiecare sector este
disponibil online la pe site-ul IFS: www.ifs-certification.com

116
Test
A. Pentru o companie producătoare de îngheţată, domeniul de aplicare
al auditului va face referire la sectorul de produse:
a. 2
b. 4
c. 7
B. Pentru o companie care produce preprate din carne, domeniul de
aplicare al auditului ve face referire la sectorul de produse; dar daca
compania produce aspic cu adaos de legume, care este raspunsul corect?
a. 1
b. 5
c. 7

117
 Sectoarele tehnologice

• Sectoare tehnologice: A, B, C, D, E, F
• Fiecare sector tehnologic include etape de proces P1…P13
SECTOR A – include P1 – Sterilizarea (conserve)
SECTOR B – include P2 – PasteurizareaUHT/umplere aseptica, umplere fierbinte, alte tehnici de
pasteurizare (ex: pasteurizare la temperature inalta, microunde)
SECTOR C – include P3 - Iradierea produselor alimentare
P4 - Conservare: sărare / saramură,
marinare, îndulcire, acidifiere, conservare, afumare etc , fermentare,
acidifiere.
P5 - Evaporarea / deshidratarea, filtrare la vacuum, uscare prin congelare,
Microfiltrare (mai puţin de 10 microni)

118
 Sectoarele de produse şi sectoarele tehnologice

• SECTOR D: P6 - Congelarea (de la -18 ° C) inclusiv în timpul depozitării ; Congelare

rapidă, refrigerare, proces de răcire şi depozitarea la rece
P7 -Tratamentul antimicrobian prin imersiune/pulverizare, fumigaţia
• SECTOR E: P8 - Ambalarea în atmosferă modificată (ex: vid)
P9 -Procedee pentru prevenirea contaminării
produselor, în special contaminarea microbiologică (ex: sălile cu temperatură
controlată din motive de siguranţă a alimentelor)
P10 - Tehnici specifice de separare: (ex: filtrare prin osmoză inversă, utilizarea de
carbune activ)
• SECTOR F: P11 - gătire, coacere, îmbuteliere, fabricarea berii, fermentaţie (de exemplu
vin), uscare, prăjire, extrudare, umplere cu produse viscoase (cu sosuri,creme)
P12 – porționare, glazurare, feliere, tăiere în cubuleţe, sortare, manipulare,
ambalare, mixare, depozitarea în condiții controlate (atmosferă) cu excepția
temperaturii
P13 – distilare, umidificare, hidrogenare, măcinare (vezi anexa 3)
119
Test

A. Sărarea, marinarea şi adaugarea de zahar sunt procese în categoria de tehnologie …

1. D
2. C
3. E
B. Bifati raspunsurile corecte:
1. Scopurile tehnologice si cele de produs se iau in considerare la stabilirea timpului de
audit
2. Un auditor trebuie sa aiba marea majoritate a scopurilor tehnologice si de produs ale
companiei auditate
3. O companie poate avea un singur scop tehnologic si de produs

120
Studii de caz – stabiliti scopurile tehnologice si domeniul de
aplicare pentru urmatoarele cazuri

• Exemplul 1: pentru o companie producătoare de îngheţată.

• Exemplul 2: Pentru o companie producătoare de pateuri proaspete umplute şi

care fabrică pe loc umplutura (de exemplu, carne, smântână, roşii)

• Exemplul 3: pentru o companie producatoare de bere

121
 Sectoarele de produse şi sectoarele tehnologice

• Sectorul de produse 7 (produse combinate) trebuie să fie utilizat cand firma

fabrică produse din mai multe materii prime (de exemplu, peşte, carne, ouă, etc.); în
cazul în care firma procesează aceste materii prime în locaţie, doar domeniul de
aplicare 7 va fi ales pentru audit şi pentru certificat. Cu toate acestea, pentru a
calcula durata auditului, toate sectoarele de produse şi sectoarele tehnologice
trebuie să fie selectate.
• În cazul în care, în mod excepţional, compania decide să excludă din domeniul de
aplicare al auditului: game (sau linii) de produse specifice, acest lucru trebuie să fie
în mod clar semnalat şi inclus în raportul de audit şi certificatul IFS.

122
Test
Care afirmatie este corecta?:
1. Auditul de recertificare evalueaza doar anumite cerinte din standard
neauditate anterior
2. Auditul de urmarire poate fi generat ca urmare a identificarii unei
neconformitati majore la auditul initial si se realizeaza cel mai devreme
în şase săptămâni şi cel mai târziu în şase luni de la auditul anterior
3. Auditurile neanuntate sunt obligatorii
4. La auditurile neanuntate perioada de audit este între 16 săptămâni
înainte şi 2 săptămâni după data de audit de referinţă

123
 CAPITOUL 2
CERINTE IFS Food v. 7

124
Cerinte
• Principalele schimbari:
- De la 281 de cerinte la 237 cerinte
- 12 cerinte noi:
✓ cultura sigurantei alimentului
✓Analiza cauzei radacina
✓Frauda alimentara
✓Riscul materialelor straine
✓Procese externalizate
✓Trasabilitate
✓DDD
- Ceintele identificate cu “*” sunt obligatorii

125
Cerinte
• Aceleasi cerinte KO
• 36 cerinte fuzionate
• 12 cerinte noi :
✓ structura companiei: management de varf si informarea CB (1.2.6)
✓ Analiza de management (1.4.2)
✓ Aprovizionare: procese externalizate (4.4.6, 4.4.7, 4.4.8)
✓ Spatii de productie si depozitare: usi si porti :separare interna (4.9.6.3)
✓ Igienizare si dezinfectie : monitoriare (4.10.3)
✓ Reducerea riscului privind materialele straine: contaminare fizica
(4.12.1)
✓ Monitorizare si control DDD: infrastructura si daunatori (4.13.1)
✓ Trasabilitate: resultatul testarii si inregistrari (4.18.3)
✓ Frauda alimentara: responsabilitati (4.20.1)
✓ Planul privind apararea aimentului (6.1.3)

126
1 Responsabilitatea Managementului
1.1 Politica companiei
1.1.1 Top managementul trebuie să dezvolte, să implementeze si sa mentina o
politică de afaceri. Această politică trebuie ia în considerare cel puţin:
*
- calitatea si siguranta alimentului
- Orientarea catre client
- Cultura sigurantei alimentului
Politica companiei trebuie să fie comunicată tuturor angajaţilor si trebuie sa
contina obiective specifice pentru departamentele relevante

1.1.2 Toate informatiile legate de siguranta alimentului, calitatea produsului si

autenticitatea trebuie comunicata in mod eficient si in timp util personalului
relevant

127
 1 Responsabilitatea Managementului
1.1 Politica companiei
• Cultura organizatiei
1.1.1 – cultura sigurantei alimentului trebuie sa fie parte din politica
organizatiei
1.4.1 – atingerea obiectivelor privind cultura sigurantei alimentului trebuie sa
fie parte din analiza de management
Cultura sigurantei alimentului - valorile, convingerile și normele comune care afectează
mentalitatea și comportamentul față de siguranța alimentelor, în cadrul și prin
intermediul unei organizații
Elemente ale culturii sigurantei alimentului :
- Comunicarea privind politica sigurantei alimentului si responsabilitati
- Instruire
- Feedback-ul angajatilor cu privire la politica si responsabilitatile sigurantei
alimentului
- Masurarea performantei

128
Cultura sigurantei alimentului
• Beneficii

duce la imbunatatire continua

permite companiei sa fie pregatita

pentru audit neanuntat

duce la scaderea taxelor de asigurare

a companiei

129
Cultura sigurantei alimentului
• Exemple de obiective privind cultura sigurantei alimentului:
- Evenimente speciale de comunicare privind sigurantea alimentului (ex: ziua
sigurantei alimentului, seminar pentru a impartasi obiectivele companiei
privind siguranta alimentului etc)
- Mecanismul de feedback al angajatilor cu privire la probleme legate de
siguranta alimentului (ex: email intern dedicate, procese de comunicare
dedicate, sondaje etc)
- Masurari ale performantei individuale referitoare la siguranta alimentului
(ex: obiective privind numarul reclamatiilor, raportul prezentei corpurilor
straine etc)
- Prioritizarea de catre top management in rezolvarea problemelor legate de
siguranta alimentelor
- Intalniri cu personalul dupa incidente legate de siguranta alimentului
pentru a intelege cauza radacina, invatarea din greseli si prevenirea
reaparitiei
• Nu este posibila notarea cerintei 1.4.1 ca fiind neaplicabila! Auditorii trebuie sa
verifice ca analiza de management este planificata in urmatorul an si include
obiective privind cultura sigurantei alimentului

130
Cultura sigurantei alimentului

• Cultura privind siguranta alimentului este indirect

evaluate prin:
Angajati, Politica organizatiei 1.1.1
constientizare si Resurse 1.2.2, 1.4.3
Constientizarea angajatilor KO 1.2.1, 1.2.4, 1.2.5, 5.10.2
comunicare
Competente 3.1.1, 4.20.1, 5.8.2, 6.1
Responsabilitati 1.2.3, 2.2.2.2, 2.2.3.8.1, 3.1.2, 3.2.1, 4.10.1, 4.13.2,
4.14.4, 4.16.1, 4.20.1, 5.9.1, 5.10.1, 5.11.2, 6.1
Instruire 2.2.2.2, 2.2.3.8.3, 3.1.1, 3.3, 4.10.4, 4.12.10, 4.13.3, 4.14.4,
5.6.5, 5.9.1, 6.1
Lucru in echipa 2.2.2.1, 4.20.1, 5.9.1, 6.1
Comunicare 1.1.1, 1.1.2, 2.1.1.2, 4.1.1, 4.2.1.4, 5.1.4, 5.8.4, 5.10.2

131
Cultura sigurantei alimentului
Imbunatatire Obiective 1.1.1
Revizuirea eficacitatii Orientarea spre client 1.3
Analiza trendului Analzia de management 1.4.1,
Testarea sistemului 1.4.2
pentru a asigura Analzia pericolelor 2.2.1.4
corectitudinea si a initia HACCP 2.2.3.10
imbunatatiri daca este Instruire 3.3.4
cazul Proiectare si dezvoltare –
etichetare 4.3.7
Evaluarea furnizorilor 4.4.3
Masuri de control 4.6.1
Flux de productie 4.8.2
Igienizare 4.10.5, 4.10.6
DDD 4.13.7
Mentenanta 4.16.4
Echipament 4.17.5
Trasabilitate 4.18.3
Evaluarea si atenuarea
vulnerabilitatii fraudei
alimentare 4.20.4
Audit intern 5.1.4
Planul de testare 5.6.4,
5.6.7
Managementul
reclamatiilor 5.8.3
Managementul
neconformitatilor 5.10.3
Actiuni corective 5.11.3
Apararea alimentelor 6.2,
6.3
132
1.2 Organizarea societatii

1.2.1 Managementul de varf trebuie să se asigure că angajaţii sunt conştienţi de

KO 1 responsabilităţile lor cu privire la siguranţa şi calitatea produselor alimentare şi
că mecanismele sunt implementate pentru a monitoriza eficacitatea acţiunilor
lor. Aceste mecanisme trebuie să fie identificate şi documentate în mod clar.

1.2.2 Managementul de varf trebuie să furnizeze resurse adecvate şi

suficiente pentru a răspunde cerinţelor produsului si proceselor.
1.2.3 Responsabilul de departament pentru managementul calităţii
* şi siguranţei alimentelor trebuie să aibă o relaţie de raportare directă cu
personalul din conducere. O organigrama cu structura unitatii trebuie sa
fie disponibila
1.2.4 Managementul de varf trebuie sa se asigure ca toate procesele
(documentate sau nu) sunt cunsocute de personalul în cauză şi aplicate în
mod uniform.
133
1.2 Organizarea societatii

1.2.5* Managementul de varf trebuie să dispună de un sistem adecvat prin care se

asigura ca organizatia este informata cu privire la legislaţia relevanta,
dezvoltari stiintifice si tehnice, bune practice pentru oindustrie, problemele
privind siguranţa şi calitatea produselor si de fatul ca sunt constienti de factorii
care influenteaza apararea alientelor si riscurile de frauda .
1.2.6* Managementul de varf trebuie sa se asigure ca CB este informat de orice
modificare ce poate afecta abilitatea companiei de a se conforma cerintelor de
certificare. Acestea pot include minim:
- Orice schimbare a denumirii entitatii legale
- Orice schimbare a locatiei de productie
Pentru urmatoarele situatii specific:
- Orice rechemare de produs
- Orice rechemare de produs si/sau retragere de catre autoritati din motive ce tin
de siguranta alimentului si/sau din motive de frauda
- Orice vizita din partea autoritatilor de sanatate ce se soldeaza cu notificari
si/sau penalizari
CB trebuie informat in 3 zile lucratoare

134
1.3. Orientarea catre client

1.3.1 Trebuie sa existe un proces pentru a identifica nevoile fundamentale şi

aşteptările clienţilor. Feedback-ul din partea acestui process trebuie
utilizat ca date de intrare pentru imbunatatirea continua a organizatiei

1.4. Analiza efectuata de management

1.4.1 Managementul de varf trebuie să se asigure că sistemul de management al

* calităţii şi siguranţei alimentelor este revizuit cel puţin anual sau mai frecvent
dacă apar schimbări semnificative. Astfel de revizuiri trebuie să includă, cel puţin
o revizuire a obiectivelor si politicii ce include elemente de cultura a sigurantei
alimentului, rezultatele auditurilor si inspectiilor locatiei, feedback-ul pozitiv sau
negativ al clienţilor, respectarea proceselor, autenticitatea si problemele de
conformitate a produselor, stadiul corectiilor si acţiunilor corective, notificari de
la autoritati
135
1.4. Analiza efectuata de management

1.4.2 Actiuni rezultate in urma analizei de management trebuie sa indice clar sprijinirea
imbunatatirii. Analiza de management trebuie sa evalueze actiunile de urmarire de la
analizele anterioare si orice schimbare ce poate afecta siguranta si calitatea sistemului
de management. Analiza de management trebuie sa fie complet documentata

1.4.3 Managementul de varf trebuie sa identifice şi sa revizuiasca în mod regulat (de

exemplu prin intermediul auditurilor interne sau inspecţiilor în locaţie),
infrastructura si mediul de lucru necesare pentru a asigura conformitatea cu
caracteristicile produsului. Aceasta include cel puţin următoarele:
-Clădiri
-Sisteme de alimenatre
-Maşini şi echipamente
-Transport
- Facilitatile personalului
- Conditii de mediu
- Conditii igienice
- Locul de munca
-Influente externe (ex: zgomot, vibratii)
Rezultatele acestei analize trebuie luate în considerare, în funcţie de risc, pentru
planificarea investiţiilor.

136
 2 Sistemul de management al calităţii şi siguranţei alimentelor
2.1 Managementul Calitatii
2.1.1. Cerinte privind documentatia

2.1.1.1 Sistemul de management al calităţii şi siguranţei produselor alimentare trebuie să

fie documentat şi implementat; documentatia trebuie să fie păstrata într-un singur
loc (manualul de calitate şi siguranţă a alimentelor sau sistemul electronic
documentat).
2.1.1.2 Toate documentele trebuie să fie lizibile, lipsite de ambiguitate şi clare. Acestea
trebuie să fie disponibile în orice moment pentru personalul în cauză.
2.1.1.3* Trebuie sa existe o procedura documentata pentru controlul documentelor si
amendamentele lor. Toate documentele necesare pentru conformitatea cu cerintele
pentru produs trebuie sa fie disponibile in ultima versiune. Trebuie inregistrate
motivele pentru orice amendament la documente, critice pentru cerintele produsului

137
 2.1.2. Inregistrari si informatii documentate

2.1.2.1 Inregistrările si informatiile documentate trebuie sa fie lizibile si autentice.

Trebuie mentinute astfel incat reviziile si amendamentele ulterioare sunt
interzise. Daca inregistrarile sunt documentate electronic, trebuie sa existe un
sistem care sa asigure ca doar personalul autorizat are acces sa creeze sau sa
amendeze acele inregistrari (ex: protejate cu parola)
2.1.2.2* Toate înregistrările si informatiile documentate trebuie să fie păstrate în
conformitate cu obligaţiile legale si cerintele clientilor. Daca astfel de cerinte
nu exista, inregistrarile si informatiile documentate trebuie pastrate pentru
minim un an după durata de viaţă specificata a produslui. Pentru produse fără
durată de viaţă, durata de păstrare a înregistrărilor si informatiilor
doumentate trebuie să fie justificată şi această justificare trebuie să fie
documentată.
2.1.2.3 Înregistrările informatiile documentate trebuie sa fie stocate într-un loc sigur
şi trebuie să fie uşor accesibile.
138
2.2. Managementul Sigurantei Alimentare
2.2.1. Sistemul HACCP
2.2.2 –2.2.3.11 Urmăresc abordarea Codex Alimentarius

Pasul 1 Alcatuieste echipa HACCP

Pasul 2 Descrie produsele
Pasul 3 Identifică utilizarea intenționată
Pasul 4 Întocmirea diagramei de flux
Pasul 5 Confirmare diagramei de flux la fața locului
Pasul 6 Principiul 1 Efectuează analiza pericolelor
Pasul 7 Principiul 2 Determină punctele critice de control (PCC)
Pasul 8 Principiul 3 Stabilește limitele critice pentru fiecare PCC
Pasul 9 Principiul 4 Dezvoltă un sistem de monitorizare pentru fiecare
PCC
Pasul 10 Principiul 5 Întreprinde acțiunile corective planificate
Pasul 11 Principiul 6 Aplică proceduri de verificare
Pasul 12 Principiul 7 Întocmește documentația corespunzătoare

139
• Alinierea cu principile Codex Alimentarius privind igiena si
includerea catrva cerinte privind Managementul Sigurantei
Alimentului
✓ HACCP sistem HACCP plan
✓ CP masuri de control (2.2.3.3)
✓ Includerea altor pericole (2.2.3.5)
❑Alergeni (ca si pericol chimic)
❑Radiologic (ca si pericol chimic)
❑Legatura cu materiale in contact cu alimentul
❑Legatura cu materiale de ambalat
✓ Verificarea inregistrarii monitorizarilor PCC de catre o persoana
responsabila (2.2.3.8.2)
✓ Instruirea personalului responsabil cu monitorizarea PCC si a
altor masuri de control (2.2.3..3)
✓ Actiuni corective si cauza radacina pentru pierderea controlului
PCCurilor (2.2.3.9)
140
2.2.1.1 Baza sistemului de management al siguranţei alimentelor al companiei trebuie să fie
complet implementat, bazat pe planul HACCP sistematic si cuprinzator, urmand
principiile din Codex Alimentarius si pe orice cerinte legale ale produsului si tarii de
destinatie ce pot lua in considerare astfel de principii. Planul HACCP trebuie să fie specific
si implementat in locatia de productie

2.2.1.2 Planul HACCP ar trebui să includă toate materiile prime, materialele de ambalat, produse
sau grupe de produse precum şi toate procesele, de la produse receptionate până la
expedierea produselor finite, inclusiv dezvoltarea produselor.

2.2.1.3 Societatea trebuie să se asigure că planul HACCP se bazează pe literatura de specialitate

sau pe consultanta de specialitate obtinuta din alte surse, ce pot include: asociatia
comerciala si industriala, experti independent si autoritati. Aceste informatii trebuie
mentinute in conformitate cu orice noua dezvoltare tehnica de proces.

141
2.2.1.4 Organizatia trebuie sa se asigure ca in eventualitatea schimbarii materiilor prime,
materialelor de ambalat, metodelor de productie, infrastructurii si/sau
echipamentelor, planul HACCP este revizuit pentru a se asigura ca sunt indeplinite
cerintele privind siguranta produsului.

2.2.2 Echipa HACCP

2.2.2.1 Formarea echipei HACCP (etapa 1 CA)

Echipa HACCP trebuie sa detina expertiza si cunostinte specifice corespunzatoare si
fie multidisciplinară incluzand personalul operaţional.

2.2.2.2 Responsabilii cu dezvoltarea şi mentinerea planului HACCP trebuie să aibă un lider

de echipă intern şi trebuie să beneficieze de instruire adecvată cu privire la
aplicarea principiilor HACCP precum si cunostinte specifice privind produsul si
procesele.

142
 2.2.3 Studiu HACCP

2.2.3.1 Descrierea produsului (etapa 2 CA)

Trebuie sa existe o descriere completă a produsului, care să includă toate
informaţiile relevante privind siguranţa produsului, cum ar fi:
Compoziţie
Parametri fizici, organoleptici, chimici şi caracteristici microbiologici
Cerinţele legale pentru siguranţa alimentară a produsului
Metodele de tratament
Ambalare
Durabilitate
Condiţii de depozitare şi modurile de transport şi de distribuţie.

2.2.3.2 Stabilirea utilizării prevăzute (etapa 3 CA)

Utilizarea intentionata a produsului trebuie să fie descrisă in relatie cu utilizarea
asteptata a produsului de catre consummator, luând în considerare grupurile
vulnerabile de consumatori.
2.2.3.3 Stabilirea unei diagrame de flux (etapa 4 CA)
Trebuie să existe o diagramă a fluxului pentru fiecare produs, sau grup de produse,
şi pentru toate variantele de procese şi subprocese (inclusiv reciclarea şi
reprocesarea). Diagrama trebuie să fie datată şi dupa determinarea masurilor de
control, trebuie să identifice în mod clar fiecare CCP si alte masuri de
control. Diagrama trebuie să fie actualizată atunci când apar schimbări.

143
2.2.3.4 Confirmarea în locaţie a diagramei (etapa 5 CA)
Reprezentantii echipei HACCP trebuie să verifice diagrama de flux prin controale
în locaţie la toate etapele de operare si schimburi. Trebuie aduse
modificări diagramei, dacă este necesar.
2.2.3.5 Efectuarea unei analize a riscurilor pentru fiecare etapă (etapa 6 CA - Principiul 1)
O analiză a riscurilor trebuie să efectuata acoperind toate posibilele pericole
rezonabil sa apara: fizice, chimice (inclusiv radiologic si alergeni) şi biologice.
Analiza trebuie de asemenea sa includa pericole legate de materiale in contact cu
alimentul, materiale de ambalare si pericole legate de mediuld e lucru.
Analiza de risc trebuie să ia în considerare probabilitatea de apariţie a pericolelor
şi severitatea potenţialelor efecte adverse ale acestora asupra sănătăţii.
Se vor lua in considerare masuri specifice de control ce trebuie aplicate pentru a
controla fiecare pericol
2.2.3.6 Determinarea punctelor critice de control si alte masuri de control (etapa 7 CA -
Principiul 2)
Stabilirea punctelor critice de control (PCC) si a altor masuri de control trebui să
fie facilitată prin aplicarea unui arbore de decizie sau alt(e) instrument(e) ce
demonstrează raţionamentul logic.
2.2.3.7* Stabilirea limitelor critice pentru fiecare PCC (Etapa 8 CA - Principiul 3)
Pentru fiecare PCC, limitele critice adecvate trebuie să fie definite şi validate
pentru a identifica în mod clar orice pierdere a controlului.
144
 2.2.3.8 Stabilirea unui sistem de monitorizare pentru fiecare PCC (etapa 9 CA -
Principiul 4)

2.2.3.8.1 Proceduri specifice de monitorizare din punct de vedere al metodei,

KO 2* frecventa de masurare sau observare si inregistraerea rezultatelor,
trebuie să fie stabilite pentru fiecare PCC, cu scopul de a detecta orice
pierdere a controlului. Fiecare PCC definit trebuie să fie sub
control. Monitorizarea şi controlul fiecărui PCC trebuie să fie demonstrate
prin înregistrări.

2.2.3.8.2 Înregistrările de monitorizare ale PCC trebuie să fie verificate de catre o

persoana responsabila dn companie si mentinute o perioada relevanta de
timp.
2.2.3.8.3 Personalul operaţional responsabil pentru monitorizarea PCC si alte
masuri de control trebuie să fi beneficiat de formare / instruire specifică.
2.2.3.8.4 Masurile de control, altele decat pentru PCC, trebuie sa fie monitorizate
,inregistrate si controlate de criterii masurabile sau observabile
145
TEST

Care afirmaţie este adevărată?

1. Diferenţa între PC şi PCC este că PC nu necesită monitorizare
2. Monitorizarea PCC-urilor trebuie să fie înregistrată
3. Un proces este scăpat de sub control, când limita critică a unui PCC este
depaşită
4. Determinarea PCC-urilor poate fi făcut în mod aleator
5. Inregistrarile trebuie sa specific persoana responasbila si data si rezultatul
activitatilor de monitorizare

Studii de caz.

146
 2.2.3.9 Stabilirea acţiunilor corective (etapa 10 CA - Principiul 5)
În cazul în care monitorizarea indică faptul că PCC sau alte masuri de control decat
PCC nu sunt sub control, trebuie intreprinse si documentate acţiuni
corective adecvate. Aceste acţiuni corective trebuie să ia în considerare orice
actiune intreprinsa legate de produsele neconforme si sa identifice cauza radacina
pentru pierderea controlului PCC-urilor.
2.2.3.10* Stabilirea procedurilor de verificare (etapa 11 CA - Principiul 6)
Procedurile de verificare trebuie să fie stabilite pentru a confirma că planul HACCP
functioneaza corect. Verificarea planului HACCP trebuie să fie realizat cel puţin o
dată pe an. Activităţile de verificare pot consta din:
- audituri interne
- analize
- eşantionare
- deviatii
- reclamaţii
Rezultatele acestei verificări trebuie să fie integrate în planul HACCP.
2.2.3.11 Stabilirea documentaţiei şi păstrarea înregistrărilor
(etapa 12 CA - Principiul 7)
Documentaţia legata de planul HACCP trebuie să fie disponibilă. Exemple de
documentatie: analiza pericolelor, determinarea PCC si a altor masuri de control,
determinarea limitelor critice, procese, proceduri.
Exemple de inregistrari: rezultatele PCC-urilor si activitati de monitorizare a altor
masuri de control; observarea deviatiilor si implementarea actiunilor corective
147
 3. Managementul Resurselor
3.1. Resurse Umane

3.1.1 Intreg personalul care îndeplineşte sarcinile ce afectează siguranţa, calitatea si

legalitatea produsului trebuie să aibă competenţele necesare postului lor cu
privire la studii, experienţă profesională şi/sau instruire.

3.1.2* Trebuie sa fie clar definite, documentate si disponibile responsabilitatile,

competentele si descrierea postului pentru toate posturile, cu impact asupra
sigurantei si Calitatii produsului. Trebuie definite atribuirea posturilor cheie

148
3.2 Igiena Personala

3.2.1* Cerinţele documentate privind igiena personală trebuie să fie disponibile la

fata locului si sa includa minim urmatoarele zone:
-Părul şi barba
-Îmbrăcămintea de protecţie (inclusiv conditiile de utilizare in facilitatile
personalului),
-Curăţarea, dezinfectarea si igienizarea mâinilor
-Alimente, băuturi si tutun
-Măsuri ce trebuie luate în caz de tăieturi sau zgârieturi ale pielii,
-Unghii, bijuterii şi obiecte personale (inclusiv medicamente)
- notificarea bolilor infectioase si a conditiilor cu impact asupra sigurantei
alimentului prin proceduri de verificari medicale
Instrucţiunile trebuie să se bazeze pe o analiză a pericolelor şi pe o evaluare a
riscurilor asociate cu produsele şi procedeele.

149
3.2.2 Cerinţele cu privire la igiena personală trebuie să fie stabilite şi puse în
KO 3 aplicare de către personalul în cauză, precum şi de prestatorii externi de
servicii şi vizitatori.
3.2.3 Conformitatea cu cerinţele de igienă personală trebuie verificată periodic

3.2.4 Bijuteriile vizibile (inclusiv piercing-uri) şi ceasurile nu trebuie

purtate. Orice excepţie trebuie să fie justificată de o analiză a riscurilor şi
o evaluare a riscurilor asociate. Aceste excepţii trebuie să fie gestionate în
mod eficient.
3.2.5 Tăieturile şi zgârieturile de pe piele trebuie să fie acoperite cu
pansamente colorate (diferite de culoarea produsului). Unde este posibil:
- plasturii/bandajul trebuie sa conţină o bandă metalică
- Manusi de unică folosinţă trebuie să fie de asemenea purtate.

150
 3.2.6 În zonele de lucru unde purtarea unei protecţii pentru cap şi / sau barbă este
obligatorie, părul trebuie să fie complet acoperit pentru a preveni
contaminarea produsului.
3.2.7 Regulile de utilizare clar definite trebuie să existe pentru fiecare zona de lucru /
activitate unde purtarea mănuşilor (de culoare diferită de cea a produsului) este
necesară.
3.2.8* Hainele de protecţie adecvate trebuie să fie disponibile în cantitate suficientă
pentru fiecare angajat.
3.2.9 Toate hainele de protecţie trebuie să fie în mod riguros curăţate de catre
companie, subcontractori aprobati sau de catre angajati. Aceasta decizie
trebuie justificata printr-o analia de risc Cerintele definite trebuie sa asigure
minim:
- Separare permanenta si corespunzatoare intre haine murdare si cele curate
- Conditii definite privind spalarea echipamentului cu privire la temperature
apei si dozarea detergentului
- Evitarea contaminarii pana la utilizare
- Eficacitatea spalarii trebuie sa fie monitorizata corespunzator
3.2.10 In cazul oricaror probleme de sanitate sau infectii ce pot avea impact asupra
sigurantei alimentului, trebuie luate actiuni pentru a minimiza riscul de
contaminare

151
3.3. Proceduri aplicabile bolilor infecţioase

3.3.1* Societatea trebuie să implementeze instruiri documentate şi / sau programe de

instruire cu rspectarea cerintelor produsului si proceselor si necesitatile de instruire a
angajatilor, in functie de pozitia detinuta si trebuie sa includa :
-Conţinutul instruirii;
-Frecvenţa instruirii;
-Sarcinile angajaţilor;
-Limba
-Formatorul calificat.

3.3.2* Programele de formare şi/sau de instruire documentată trebuie să fie aplicate pentru
tot personalul, inlcusiv lucrătorilor sezonieri, temporari şi angajaţilor companiilor
externe care activează în zonele corespunzătoare de lucru. Înainte de angajare şi
inainte de a începe munca, personalul trebuie să fie format / instruit în conformitate
cu programele de formare / instruire documentate.
3.3.3 Înregistrările tuturor evenimentelor de formare / instruire trebuie să fie puse la
dispoziţie, precizând: -Lista de participanţi (incluzand semnăturile lor)
-Data ; -Durata;- Conţinutul programului de instruire;-Numele formatorului.
Trebuie să existe o procedură sau program pentru a dovedi eficienţa programului de
instruire şi / sau de formare.

152
 3.3.4 Conţinutul cursului de formare şi/ sau instruire trebuie să fie revizuit regulat şi
actualizat atunci cand este necesar. Trebuie să se ia în considerare minim urmatoarele
probleme:
- Siguranta alimentului
- Frauda alimentara
- Calitatea produsului
- Apararea alimentelor
- Cerinte legale privind alimentele
- Modificari ale produselor/proceselor
- Feedbackul de la programele de formare/instruire anterioare.

3.4. Instalaţiile sanitare, echipamentele pentru igiena personalului

şi locaţiile pentru personal

3.4.1* Societatea trebuie să ofere locaţii potrivite pentru personal care trebuie să fie
echipate şi adaptate ca suprafaţă numărului de angajaţi, concepute si controlate
pentru a minimiza riscurile de siguranţă a produselor alimentare. Aceste locaţii
trebuie să fie curate şi în stare bună

153
3.4.2 Riscul de contaminare a produsului cu alimente sau bauturi si/sau corpuri străine
trebuie să fie minimizat. Trebuei luate in considerare alimente si bauturi
provenite de la vendomate, cantine si/sau adusă de către personal.

3.4.3 Vestiarele trebuie amplasate astfel incat sa permita accesul direct catre zona unde
produsele alimentare sunt manipulate. Daca acest lucru nu este posibil, trebuie sa
existe masuri preventive pentru minimizarea contaminarii produsului. Unde este
necesar, hainele de strada si hainele de protective trebuie depozitate separat

154
3.4.4 Toaletele nu trebuie să aibă nici acces direct nici sa prezinte un risc de
contaminare spre zona unde produsele alimentare sunt manipulate.
Toaletele trebuie să fie echipate corespunzator cu chiuvete. Instalaţiile sanitare
trebuie să fie prevăzute cu ventilaţie naturală sau mecanică. Fluxul de aer
mecanic dintr-o zonă contaminată spre o zonă curată trebuie evitat.

In timpul auditului in zona de productie

vedeti o usa deschisa

155
3.4.5* Trebuie furnizate si adresate facilitati pentru spălarea mâinilor, cuprinzand
minim:
- Numar adecvat de chiuvete
- Amplasate corespunzator in punctele de acces si/sau in zona de productie
- Utilizate numai pentru curatarea mainilor
Necesitatea echipamentelor similare in alte zone (ex: zona ambalare) trebuie
sa se bazeze pe analiza pericolelor si evaluarea riscurilor asociate

• In timpul auditului in zona de productie

vedeti urmatoarele facilitati pentru
igienizarea mainilor.

156
3.4.6 Instalaţiile de igienizare a mâinilor trebuie să furnizeze:
-Apă potabilă la o temperatură adecvată,
- echipament corspunzator de igienizare si dezinfectie
- mijloace adecvate pentru uscarea mâinilor.
3.4.7 Acolo unde procesele necesita un standard ridicat de igiena, echipamentul de spalare
a mainilor trebuie sa furnizeze, in plus:
- Accesorii ce nu sunt acţionate manual
- Dezinfectarea mâinilor,
- Containerele de deşeuri fara deschidere manuală.

3.4.8 În baza unei analize a pericolelor şi evaluarea riscurilor asociate, trebuie să fie
disponibil un program pentru controlul eficienţei igienizarii mâinilor.
3.4.9 Unde este justificat printr-o analiza a riscului, trebuie sa fie disponibile si utilizate
instalatii de dezinfectie a cizmelor, pantofilor şi a altor articole de îmbrăcăminte de
protecţie.

157
 4. Procese operationale
4.1. Intelegerea contractuala

4.1.1 Toate cerinţele legate de siguranţa alimentară și calitatea produselor, în cadrul

acordului definit cu clienţii și orice revizuire a acestor clauze, vor fi comunicate
și implementate de fiecare departament relevant.

4.1.2 In conformitate cu cerintele clientilor , managementul de varf trebuie sa

informeze clientii afectati , cat de curand posibil, despre orice probleme legate
de siguranta alimentului sau legalitate, inclusiv neconformitati indentificate de
autoritatile competente

4.2. Specificaţii şi reţetele produselor

4.2.1. Specificatii

4.2.1.1* Specificaţiile trebuie să fie disponibile şi in locatie pentru toate produsele finite.
Ele trebuie sa fie actualizate, lipsite de ambiguitate si în conformitate cu cerintele
legale în vigoare şi cu cerinţele clienţilor.

158
 4.2.1.2 Trebuie sa existe o procedura pentru controlul realizarii, aprobarii si
amendamentelor specificatiilor si trebuie sa includa, unde se solicita, acordul
clientilor. Unde se solicita din partea clientilor, specificatiile de produs trebuie sa fie
agreate.
Aceasta procedura trebuie sa includa specificatii actualizate a produselor finite, in
cazul oricaror modificari legate de:
- Materii prime,
- Formule/retete
- Procese ce au impact asupra produselor finite
- Materiale de ambalare ce au impact asupra produselor finite
4.2.1.3* Specificaţiile trebui să fie disponibile si sa existe pentru toate materiile prime
KO 4 (ingrediente, aditivi, materiale de ambalare, produse reciclate). Aceste
specificaţii trebuie să fie actualizate, lipsite de ambiguitate şi conforme cerintele
legale în vigoare şi, dacă acestea există, cu cerinţelor clienţilor.
4.2.1.4 Specificaţiile şi/sau conţinutul acestora ar trebui să fie disponibile în locaţia
respectivă pentru intreg personalul relevant.

4.2.1.5* Trebuie sa existe proceduri de verificare acolo unde clientii solicita in mod specific
faptul ca produsul este “liber de” anumite substante sau ingrediente (ex: gluten,
porc, etc) sau ca anumite metode de tratament sau productie sunt exlcuse
(ex:GMO).

159
 4.2.2. Formule / Retete

4.2.2.1 Acolo unde există acorduri cu clienţii cu legate de:

- reteta produsului (incluzand caracteristici ale materiilor prime)
KO 5 - Procese
- cerinţele tehnologice,
- Ambalare
- Etichetare
acestea trebuie să fie respectate.

4.3 Dezvoltarea/Modificarea produselor/ Modificarea proceselor de productie

4.3.1 Trebuie realizata o analiza a pericolelor si evaluare a riscurilor associate pentru fiecare
dezvoltare sau modificare noua de produs
4.3.2* Dezvoltarea de produs / modificarea proceselor va avea ca rezultat specificatii cu
privire la compozitia, cerinte de ambalare, procese de realizare si parametrii de
process associate cu indeplinirea cerintlor produsului. Aceasta include incercari in
fabrica si testarea produselor.
Progresul si rezultatul dezvoltarii/modificarii trebuie sa fie inregistrate

160
 4.3.3 Testele privind durata de viata sau validarea adecvata prin evaluari microbiologice,
chimice si organoleptice, trebuie să fie efectuate si trebuie luate în considerare
compozitia produselor, ambalare, fabricaţie şi conditii declarate. In accord cu aceasta
evaluare, trebuie stabilita durata de viata

4.3.4* Trebuie să existe o procedura care asigura conformitatea etichetării cu legislaţia în

vigoare în ţările de destinaţie a produselor şi cu cerinţele clienţilor.

4.3.5 Recomandările pentru pregătirea şi / sau instructiuni pentru utilizarea produselor

alimentare trebuie să fie stabilite.
4.3.6 Compania trebuie să demonstreze prin studii şi / sau trebuie să realizeze teste
corespunzătoare pentru a valida informaţiile nutriţionale care sunt declarate pe
etichetă, pe întreaga perioadă de vânzare a acestora.
4.3.7 In cazul schimbariilor caracteristicilor produsului sau a compozitiei, incluzand
reporcesarea si/sau materialele de ambalat, compania trebuie sa se asigure ca sunt
conforme cu ceritnele privind siguranta aliemntului si Calitatii. Etichetarea trebuie
revizuita si adaptata atunci cand este necesar

161
4.4. Aprovizionarea

4.4.1.* Compania trebuie să controloze procesele de achiziţie pentru a se asigura că toate

materiile prime, prdusele smifinite si materialele de ambalare provenite din exterior,
precum si serviciile, ce au impact asupra sigurantei si Calitatii produsului, respecta cu
cerintele definite.

4.4.2. Trebuie să existe o procedură pentru aprobarea si monitorizarea furnizorilor (interni

şi externi) . Procedurile privind aprobarea si monitorizarea trebuie sa contina criterii
de evaluare clare, cum ar fi:
- Audituri efectuate de catre o persoana competenta si cu experienta
- certificate de analiză
- fiabilitatea furnizorului
- reclamaţii
- precum şi parametrii de performanţă necesari

4.4.3. Rezultatele evaluărilor furnizorilor trebuie să fie revizuite in mod regulat şi această
revizuire trebuie să fie justificata de o evaluare a riscurilor. Inregistrari ale evaluarii si
actiunilor ulterioare intreprinse in urma acestei evaluari trebuie să fie documentate.

162
 4.4.4 Matriile prime achiziţionate, produsele semi-finite si materialele de ambalat trebuie
să fie verificate in conformitate cu specificatiile existente si autenticitatea lor
justificata pe baza unei analize de risc. Frecvenţa unor astfel de controale trebuie să
ia în considerare cel puţin riscurile definite privind siguranta si calitatea produselor.
Frecventa si/sau sfera de esantionare trebuie sa se bazeze pe:
- Impactul materiilor prime, produselor semi-finite si a materialelor de ambalat
asupra produselor finite
- Statutul furnizorului

Considerații asupra autenticității alimentelor

Autenticitatea alimentelor
•Falsificarea economică a alimentelor cu valoare mare
•Lipsa informației sau inducerea în eroare privind originea geografică, botanică sau
specia
•Neconformitatea cu standarde legislative existente
•Implementarea unor procese inacceptabile (iradiere, fumigare)
Determinarea autenticității alimentelor înseamnă identificarea
•Descrierii greșite a alimentelor, care nu respectă cerințele legale
•Înlocuirea cu ingrediente similare, dar mai ieftine
•Procese nedeclarate (iradiere, fumigare) și/sau falsificarea cu apă, amidon etc
•Origine incorectă, eg geografică, specie, metodă de producție
Este necesară creșterea controlului produsului/procesului de aprovizionare,
trasabilitate, Analiza de produs (vezi 5.6.7)
163
4.4.5* Conformitatea serviciilor achiziţionate cu specificaţiile existente trebuie să fie
verificată. Frecvenţa unor astfel de controale trebuie să ia în considerare cel puţin
următoarele elemente:
- Caracteristicile definite ale serviciului,
- statutul furnizorului (conform cu evaluarea sa) şi
- impactul serviciului asupra produsul finit.
4.4.6 In cazul in care o companie externalizeaza o parte din procesarea produsului si/sau
ambalarea primara si/sau etichetarea, compania trebuie sa documenteze procesul
externalizat in sistemul de management al Calitatii si sigurantei alimentului si sa
asigure controlul acestor procese pentru a garanta ca nu sunt compromise calitatea si
siguranta alimentului. Controlul acestor procese trebuie identificat si documentat.
Atunci cand este solicitat de catre client, trebuie sa existe dovezi ca acesta a fost
informat si a fost de accord cu aceste procese externalizate.
4.4.7 Trebuie sa existe un acord scris, care sa acopere procesele externalizate si sa descrie
orice aranjamente legate de acestea, inclusive controlul proceselor in curs de
desfasurare, esantionarea si analizele.

4.4.8 Organizatia trebuie sa aprobe furnizorii proceselor externalizate prin:

- Certificare conform IFS Food sau alta certificare referitoare la siguranta
alimentului reconoscuta GFSI sau
- Audit documentat la furnizor, efectuat de o persoana calificata si cu experienta,
ce trebuie sa includa cel putin cerinte referitoare la siguranta alimentului,
calitatea produsului, cerinte legale si autenticitatea
164
 4.5. Ambalarea produsului

4.5.1 * În baza unei analize a pericolelor, unei evaluări a riscurilor asociate şi utilizării
preconizate, compania trebuie să defineasca parametrii cheie pentru materialele de
ambalare in specificatii detaliate si in conformitate cu cerintele legale curente
relevante si alte riscuri sau pericole relevante.
Compania trebuie sa verifice adecvarea si existenta barierelor functionale ale
materialelor de ambalare a unitatilor de consum pentru fiecare test/analiza relevant/a
de produs cum ar fi: Teste organoleptice, Teste de depozitare, Analize chimice,
Rezultatele testelor de migrare

4.5.2 Pentru toate ambalajele care ar putea avea un impact asupra produselor, certificatele
de conformitate trebuie să existe care sa ateste conformitatea cu cerintele legale. In
cazul in care nu sunt aplicabile niciun fel de prevederi legale specifice, trebuie să fie
disponibile dovezi pentru a demonstra că materialele de ambalare sunt potrivite
pentru utilizare. Acest lucru se aplică materialelor de ambalare care pot avea o
influenta asupra materialelor de ambalare, produsele semifinite şi cele finite.

4.5.3 Compania trebuie sa se asigure ca materialele de ambalat si etichetele utilizate

corespund produsului ce este ambalat si sunt in conformitate cu specificatiile de
produse acceptate ale clientului. Acestea trebuie verificate regulat si documentate.

165
Exemple de Neconformitate Majora
• Fructele sunt etichetate GLOBALGAP, dar furnizorii nu sunt toti sau nu sunt certificati GLOBALGAP
• Eticheta nu este conforma cu specificatia de produs, etichete vechi sunt utilizate pana la epuizarea
lor, in ciuda modificarii de retetei
• Eticheta pentru carnati nu listeaza toate ingreidientele(de ex ficat de porc)
• Loturile sunt etichetate cu “fara tratament post recoltare”, desi ele au fost tratate

4.6. Locatia fabricii

4.6.1* Compania trebuie sa investigheze in ce masura mediul de lucru din fabcira (ex: solul,
aerul) poate avea un efect negativ asupra sigurantei alimentului si a Calitatii
produsului. In cazul in care este stabilit ca poate fi compromisa siguranta si calitatea
produsului, trebuie implementate masuri de control corespunzatoare. Eficacitatea
masurilor de control implementate trebuie sa fie revizuite periodic (ex: aer cu mult
praf, mirosuri puternice)

166
4.7. Exteriorul fabricii

4.7.1 Toate suprafetele din exteriorul fabricii trebuie curatate, ordonate si mentinute in
conditii bune. Unde drenajul natural este inadecvat, trebuie instalat un sistem de
drenare potrivit

4.7.2 Depozitarea in exterior trebuie mentinuta la minim. In cazul in care bunurile sunt
depozitate in exterior, trebuie justificat printr-o evaluare a riscurilor pentru a se
asigura ca nu exista risc de contaminare sau efecte adverse privind calitatea si
siguranta alimentului

4.8. Amplasarea fabricii şi fluxul de producţie

4.8.1 O harta a locatiei care acopera toate clădirile din respectiva locaţie trebuie să fie
disponibila. Planurile trebuie sa existe si sa descrie in mod clar fluxul proceselor de:
- produse finite,
- materialele de ambalare,
- materiile prime,
- deşeurile,
- personalul,
- apa
167
4.8.2* Fluxul de producţie, de la primire până la expediere, trebuie să fie stabilit, revizuit si
unde este necesar modificat pentru a se asigura ca este evitat riscul de contaminare
microbiologic, chimic si fizic al materiilor prime, materialelor de ambalat, produselor
semi-finite şi produselor finite. Riscul de contaminare încrucişată trebuie redus prin
măsuri eficiente.
4.8.3 In cazul zonelor identificate ca fiind sensibile la riscurile microbiologice, chimice si
fizice care sunt justificate printr-o analiza de risc, trebuie sa fie proiectate si utilizate
pentru a asigura faptul ca nu este compromisa siguranta produselor.
4.8.4 Laboratoarele amplasate în locaţiile de producţie şi analizele efectuate în locaţie în
timpul proceselror nu ar trebui să afecteze siguranţa produselor.

168
 Exemple de arii sensibile la riscuri chimice:
- Zone cu alergeni diferiti (si produse etichetate cu o lista diferita de alergeni
prezenti care au nevoie de reguli de buna practica consolidate si plan de
igienizare/dezinfectie)
- Zone cu procedure specifice de igienizare si riscuri potentiale de contaminare
a produselor prin curatare

Exemple de zone sensibile la riscuri fizice:

- Zone cu risc potential de contaminare cu corpuri straine (ex: zona de langa
paletii de lemn)
- Zona de ambalare sticlasi zonele apropiate

4.9 Spatii de productie si depozitare

4.9.1 Cerinte privind constructia

4.9.1.1 Locatiile unde produsele sunt preparate, tratate, prelucrate şi depozitate trebuie să
* fie proiectate şi construite pentru a asigura siguranţa alimentelor

169
 4.9.2 Pereţii
4.9.2.1 Pereţii trebuie să fie proiectaţi şi construiţi pentru a preveni acumularea prafului,
pentru a reduce condensul şi dezvoltarea mucegaiului şi pentru a facilita
curăţarea.
4.9.2.2 Suprafeţele pereţilor trebuie să fie in bune conditii şi uşor de curăţat. Acestea
trebuie să fie rezistente la apă şi uzură pentru a minimiza riscul de contaminare
4.9.2.3 Legăturile dintre pereţi, pardoseli şi tavane trebuie să fie proiectate pentru a
facilita curăţarea.

4.9.3 Pardoseala

4.9.3.1 Învelitorile pentru podea trebuie să fie concepute pentru a satisface cerinţele de
producţie şi trebuie să fie în stare bună şi uşor de curăţat. Suprafeţele trebuie sa
fie rezistente la apă si uzura.
4.9.3.2* Trebuie asigurată şi o canalizare igienica pentru eliminarea apei si a altor
lichide. Sistemele de drenaj trebuie să fie usor de curatat si proiectate pentru a
reduce riscul de contaminare a produselor (de exemplu, intrarea dăunătorilor,
zone sensibile la transmiterea mirosului sau a contaminantilor etc.). 170
4.9.3.3 Apa şi celelalte lichide trebuie să fie eliminate fără dificultate prin măsuri
adecvate. Formarea bălţilor trebuie evitată.

4.9.3.4 În zonele de manipulare a produselor alimentare, utilajele şi conductele trebuie să

fie instalate în aşa fel încât, în cazul în care este posibil, apele uzate să fie eliminate
direct în sistemul de canalizare.

4.9.4 Plafoanele/compartimentele suspendate

4.9.4.1 Plafoanele (sau, în cazul în care plafoanele nu sunt instalate, suprafeţele interioare
ale acoperişurilor) şi elemente aeriene (inclusiv conducte, cabluri şi corpuri de
iluminat) trebuie să fie construite astfel incat sa reduca acumularea de praf
şi condens si nu trebuie să provoace riscul de contaminare fizică şi/sau
microbiologică.
4.9.4.2 În cazul în care sunt folosite plafoane false, accesul la o zona deschisa trebuie să fie
posibil pentru a facilita curăţarea, întreţinerea şi inspecţia pentru lupta împotriva
dăunătorilor.
171
4.9.5 Ferestre şi alte deschideri

4.9.5.1 Ferestrele şi celelalte deschideri trebuie să fie concepute şi construite pentru a preveni
acumularea murdăriei şi trebuie să fie menţinute în stare bună
4.9.5.2 Unde exista risc de contaminare, ferestrele si deschiderile din acoperis trebuie sa ramana
inchise si fixate in timpul productiei
4.9.5.3 Atunci când ferestrele şi deschiderile de pe acoperiş sunt concepute pentru a fi deschise în scopul
ventilării, acestea trebuie să fie protejate de plase detaşabile împotriva insectelor în stare bună
sau de orice alte mijloace, pentru a evita contaminarea.
4.9.5.4 În zonele în care sunt manipulate produsele vrac, ferestrele trebuie să fie protejate
împotriva spargerii sticlei.
4.9.6 Uşile şi sistemele de închidere

4.9.6.1 Uşile şi sistemele de închidere trebuie să fie în stare bună şi trebuie să fie uşor de
curăţat. Trebuie sa fie construite din materiale neabsorbabile pentru a evita: parti
fisurate, vopsea exfoliata, coroziune
4.9.6.2 Uşile şi porţile exterioare trebuie să fie construite astfel incat sa previna intrarea
dăunătorilor; acestea trebuie se închidă singure, exceptie fiind acele deschideri
neesentiale justificate printr-o analiza de risc.
172
 4.9.6.3 Perdelele din lastic ce separa zonele interne trebuie sa fie in bune conditii si usor
de curatat

4.9.7 Iluminatul
4.9.7.1 Toate zonele de productie, depozitare, receptie si livrare trebuie să aiba un nivel
adecvat de lumina.
4.9.7.2 a fost mutat la capitoulul referitor la materialele straine

4.9.8 Aer condiţionat / ventilaţie

4.9.8.1 Ventilaţie naturală şi / sau artificială adecvată trebuie să fie disponibile în toate zonele.

4.9.8.2 Dacă echipamentele de ventilaţie sunt instalate, filtrele şi celelalte componente

trebuie să fie uşor accesibile si verificate, curăţate sau înlocuite unde este necesar.

4.9.8.3 Echipamentul de aer condiţionat si cele care genereaza flux de aer artificial, nu trebuie
să nu compromita siguranta si calitatea produselor.
4.9.8.4 Un echipament de îndepărtare a prafului trebuie să fie instalat în zonele în care
cantităţi mari de praf sunt generate.

173
 4.9.9 Alimentarea cu apă

4.9.9.1* Apa utilizată ca ingredient în timpul procesului sau pentru curăţare trebuie să fie
potabilă in punctul unde este utilizata şi furnizată în cantitate suficientă; acest lucru
se aplică de asemenea şi aburilor şi gheţii utilizate în zona de producţie.

4.9.9.2 Apa reciclată utilizată în proces nu trebuie să prezinte riscul de contaminare.

4.9.9.3 Calitatea apei (inclusiv a apei reciclate), a aburilor sau a gheţii trebuie să fie
monitorizata în baza unui plan de eşantionare bazat pe analiza pericolelor si
evaluarea riscurilor asociate.
4.9.9.4 Apa nepotabilă trebuie să fie transportată prin conducte separate şi identificate în
mod corespunzător. Aceste conducte nu trebuie să fie conectate la sistemul de apă
potabilă si nici să permita refluxul, pentru a evita contaminarea surselor de apă
potabilă sau mediul fabricii.

174
 4.9.10 Aerul comprimat

4.9.10.1* Calitatea aerului comprimat care vine în contact direct cu produsele alimentare
sau materialele de ambalaj primar trebuie să fie monitorizată în baza unei analize
a pericolelor şi a unei evaluări a riscurilor asociate. Daca sunt utilizate gaze,
trebuie sa demonstreze siguranta si calitate adecvata printr-o declarative de
conformitate si trebuie sa fie adecvate pentru utilizare prevazuta
4.9.10.2 Aerul comprimat nu trebuie să creeze risc de contaminare

175
 4.10. Curatenia si dezinfectia

4.10.1 Trebuie să fie disponibile şi implementate planuri de curăţare şi dezinfecţie, bazate pe

* o analiză a pericolelor şi o evaluare a riscurilor asociate, . Aceste programe trebuie să
precizeze:
- Obiectivele
- Responsabilităţile
- Produsele utilizate şi instrucţiunile de utilizare a acestora
- Dozarea substantelor de curatare si dezinfectie
- Zonele care trebuie să fie curăţate şi / sau dezinfectate
- Frecvenţa curăţeniei si dezinfectiei,
- Cerinţele de documentare
- Simbolurile de pericol (dacă este necesar).
4.10.2 Curăţenia şi dezinfecţia vor avea ca rezultat curatarea eficienta a spatiilor, instalatiilor
si echipamentelor. Metodele definite trebuie implementate, documentate si
monitorizate in mod adecvat

4.10.3 Trebuie sa fie disponibile inregistrari privind monitorizarea igienizarii si dezinfectiei

176
 Exemple de Neconformitate Majora
• Nu exista inregistrari privind igienizarea unor containere / acumulare de apa langa un container
si un soarece mort degradat
• Mult mucegai in congelatorul pentru congelare produse si pe masina de gheata (mucegai
negru)
• Condens pe pereti si tavan (produs deschis), sita de la scurgere murdara/infundata, echipament
de curatenie stricat

4.10.4 Doar personalului calificat trebuie să i se permită efectuarea curăţeniei şi a

dezinfecţiei. Personalul trebuie să fie instruit şi reinstruit pentru punerea în aplicare a
programelor de curăţenie si dezinfectie.

4.10.5 Eficacitatea masurilor de curăţare şi dezinfectie trebuie să fie verificata şi justificata

printr-o analiza de risc. Verificarea trebuie sa se bazeze pe un program de esantionare
corespunzator si trebuie sa ia in considerare:
- Inspectiile vizuale
- Teste rapide
- Metode de testare analitica
Acţiunile corective care rezultă trebuie să fie documentate.

177
 4.10.6 Planurile de curăţare şi dezinfecţie trebuie să fie revizuite si modificate daca
este necesar, in cazul in care apar modificari in produse, procese sau de
echipamente de curăţare si dezinfectie.
4.10.7 Utilizarea preconizată a ustensilelor de curăţenie si dezinfectie trebuie să fie
clar identificate. Ustensilele de curăţare si dezinfectie trebuie să fie utilizate
pentru a evita contaminarea.
4.10.8* Fişele de securitate şi instrucţiunile de utilizare trebuie să fie disponibile în
locaţie pentru produsele chimice utilizate la igienizare si
dezinfectie. Personalul responsabil de curăţenie si dezinfectie trebuie să fie
capabil să demonstreze cunoaşterea acestor instrucţiuni si trebuie sa fie
intodeauna disponibile in locatie.
4.10.9* Produsele chimice de curăţare si dezinfectie trebuie să aibă etichetate clar,
trebuie utilizate şi depozitate în mod corespunzător pentru a
evita contaminarea.
4.10.10 Activităţile de curăţenie si dezinfectie trebuie să fie efectuate în
afara perioadelor de producţie. Dacă acest lucru nu este posibil,
aceste operaţiuni trebuie să fie controlate astfel încât să nu afecteze produsul.
4.10.11 În cazul în care compania foloseşte serviciile de curăţenie şi dezinfectare a unui
* prestator extern, toate cerinţele specificate mai sus trebuie să fie clar definite
în contractul corespunzător.

178
4.11. Evacuarea deseurilor

4.11.1* Procedura de gestionare a deşeurilor trebuie să existe in locatie şi să

fie pusă în aplicare pentru a evita contaminarea încrucişată.
4.11.2 Toate prevederile legale locale privind eliminarea deşeurilor trebuie să
fie respectate.
4.11.3 Deşeuri de produse alimentare şi alte deşeuri trebuie să fie eliminate cât
mai repede posibil din zonele unde sunt manipulate produsele
alimentare. Acumularea de deşeuri trebuie evitată.
4.11.4 Recipientele de colectare a deşeurilor trebuie să fie clar marcate,
proiectate adecvat, în stare bună, uşor de curatat şi, dacă este necesar,
dezinfectate.
4.11.5 Daca o companie decide sa separe deseurile de alimente si sa le
reintroduca in lantul de aprovizionare cu hrana pentru animale, masuri
sau procedure adecvate trebuie sa fie implementate pentru a preveni
contaminarea sau deteriorarea acestor materiale.
4.11.6 Deşeurile trebuie colectate în containere separate, în conformitate cu
mijloacele de eliminare prevăzute. Aceste deşeuri trebuie eliminate
numai de către terţi care au fost aprobaţi. Înregistrările acestor
eliminări trebuie păstrate de către companie.

179
4.12. Atenuarea riscurilor privind materialele străine

4.12.1 Produsele procesate trebuie protejate de contaminare fizica, ce include dar nu se

limiteaza la:
- Contaminanti din mediu
- Uleiuri sau lichide care picura din echipamente
- Imprastieri de praf
O importanta deosebita treb uie acordata riscurilor de contaminare a produselor
cauzata de:
- Echipamente si ustensile
- Tevi
- Pasari
- Platforme
- Tevi
In cazul in care, din motive tehnoce si/sau necesitati, nu este posibil ca produsele se
fie protejate , trebuie definite si applicate masuri de control adecvate
4.12.2 În baza unei analize a pericolelor şi a unei evaluări a riscurilor, trebuie sa existe
* proceduri implementate pentru a preveni contaminarea cu corpuri străine. Produsele
KO 6 contaminate trebuie să fie tratate ca produse neconforme.
4.12.3 Acolo unde sunt solicitate detectoare de metale si/sau alte materiale straine, acestea
trebuie instalate pentru a asigura o eficacitate maixma in detective astfel incat sa se
evite contaminarea ulterioara. Detectoarele trebuie sa fie intretinute regulate pentru
a evita proasta functionare.

180
4.12.4 Trebuie specificata precizia adecvata a tuturor echipamentelor si metodelor
concepute pentru a detecta si/sau elimina materialele straine. Trebuie efectuate in
mod regulat verificari de functionalitate a acestor echipamente si metode. In cazul
unei defectiuni sau esec, trebuie definite, implementate si documentate actiuni
corective
4.12.5 Produsele potenţial contaminate trebuie să fie izolate. Accesul şi acţiunile de
manipulare sau verificările ulterioare trebuie să fie efectuate doar de personalul
autorizat, în conformitate cu procedurile stabilite. După această verificare, produsele
contaminate trebuie să fie tratate ca produse neconforme.
4.12.6 În zonele unde sunt manipulate materiilor prime, produsele semi-finite si finite,
utilizarea obiectelor de sticlă şi/sau a materialelor casante trebuie exclusă; In orice
caz, unde prezenţa acestora nu poate fi evitată, riscul trebuie controlat si sticla si/sau
materiale casante trebuie igienizate si sa nu prezinte riscuri pentru siguranta
produsului.
4.12.7 În baza unei analize a pericolelor şi a unei evaluări a riscurilor asociate, măsurile de
prevenire trebuie să fie puse în aplicare pentru manipularea ambalajelor şi / sau a
recipientelor de sticlă, sau a oricărui alt tip de recipient în cadrul procesului de
fabricaţie . După această etapă a procesului, nu trebuie să mai existe nici un risc de
contaminare.

181
 4.12.8 Trebuie sa existe proceduri care descriu măsurile ce trebuie luate în cazul spargerii
sticlei şi / sau a obiectelor casante. Aceste masuri trebuie sa includa
identificarea produselor ce trebuie izolate, desemnarea personalului autorizat,
curăţarea mediului de producţie şi eliberarea liniei pentru continuarea productiei

4.12.9 Spargerea sticlei si a materialelor casante trebuie înregistrate. Excepţiile trebuie să

fie justificate şi documentate.
4.12.10 În cazul utilizării unei inspecţii vizuale pentru a detecta corpurile străine, angajaţii
trebuie să fie instruiţi şi efectueze modificari operationale cu o frecventa adecvata
pentru a maximiza eficacitatea procesului.
4.12.11 In zonele unde materiile prime, produsele semi-finite si finite sunt manipulate,
utilizarea lemnului trebuie exclusa; in orice caz, unde prezenta lemnului nu poate fi
evitata, riscurile trebuie controlate si lemnul trebuie curatat si sa nu prezinte riscuri
pentru siguranta produsului

182
4.13. Monitorizarea si controlul dăunătorilor

4.13.1 Infrastructura si operatiunile amplasamnetului trebuie sa fie priectate si construite

pentru a preveni infestarea cu daunatori

4.13.2* Compania trebuie să aibă implementate masuri adecvate de control al

daunatorilor ce trebuie sa fie în conformitate cu dispoziţiile legale locale, care să ia
in considerare cel puţin:
-Mediul din fabrică (potenţiali dăunători)
-Tipul de materii prime/produse finite
-O hartă a locaţiei cu zona de aplicare (hartă a capcanelor),
-Constructii proiectate susceptibile pentru activitatea daunatorilor, cum ar fi
tavane, beciuri, tevi, colturi
-identificarea capcanelor în locaţie,
-responsabilităţile interne/externe
-agenţii utilizaţi şi instrucţiunile lor de utilizare şi de siguranţă,
-frecvenţa inspecţiilor.
-Depozite inchiriate daca este cazul
Masurile de combatere a dăunătorilor trebuie să se bazeze pe analiza pericolelor şi
evaluarea riscurilor asociate.

183
4.13.3 Cand compania angajeaza un furnizor tert de servicii pentru controlul daunatorilor,
toate cerintele specificate mai sus trebuie clar definite in contractul de service.
Trebuie desemnata o persoana din companie si instruita pentru monitorizarea
masurilor privind controlul daunatorilor. Chiar daca serviciul de control al
daunatorilor este externaliazt, responsabilitatea pentru actiunile necesare (inclusiv
supravegherea continua a activitatilor de combatere a daunatorilor) trebuie sa
ramana in cadrul companiei
4.13.4 Inspecţiile de combatere a dăunătorilor şi acţiunile care rezultă din acestea trebuie
să fie documentate. Implementarea acţiunilor trebuie să fie monitorizată şi
înregistrată. Orice infestare trebuie documentata si trebuie luate masuri de control
4.13.5 Momelile, capcanele şi echipamentele de exterminare a insectelor trebuie să fie în
stare de funcţionare, în număr sufficient, proiectate pentru acest scop, plasate în
pozitie corespunzătoare si utilizate intr-un mod in care este evitat orice risc de
contaminare.
4.13.6 Recepţia de produse trebuie să fie inspectata la sosire pentru a detecta absenţa
dăunătorilor. Orice constatare trebuie să fie inregistrata.
4.13.7 Eficacitatea combaterii dăunătorilor trebuie monitorizată prin intermediul
analizelor periodice.

184
 4.14. Receptia si depozitarea

4.14.1 Toate bunurile primite, inclusiv materialele pentru ambalare şi etichetele trebuie să
fie verificate pentru a controla conformitatea acestora cu specificaţiile şi planul de
inspectie. Planul de inspectie trebuie să fie justificat printr-o evaluare
a riscurilor. Rezultatele acestor inspectii trebuie sa fie disponibile.
4.14.2 Condiţiile de depozitare a materiilor prime, a produselor semi-finite şi produselor
* finite precum şi materialele de ambalare trebuie să corespunda specificatiilor de
produs si nu trebuie sa aibe un impact negativ asupra altor produse. Aceasta trebuie
sa fie definite intr-un sistem implementat si mentinut
4.14.3 Materiile prime, ambalajele, produsele finite şi semifabricate trebuie să fie
depozitate pentru a reduce riscul de contaminare sau alt impact negativ.
4.14.4 Instalaţiile adecvate de depozitare trebuie să fie disponibile pentru gestionarea şi
depozitarea materiilor prime/ingredientelor/ aditivilor. Personalul responsabil
pentru gestionarea depozitării trebuie să fie instruit.
4.14.5 Toate produsele trebuie să fie în mod clar identificat. Utilizarea produselor trebuie
* să fie realizată în conformitate cu principiile „Primul intrat / Primul ieşit şi/sau
Primul expirat/ Primul ieşit.
4.14.6 Atunci când o companie face apel la un furnizor extern de depozitare, prestatorul
serviciilor trebuie să fie certificate IFS logistic sau orice alta certificare pe un
standard GFSI recunoscut ce acopera respectivul doemniu de activitate. Dacă nu,
toate cerinţele relevante echivalente cu practicile proprii de depozitare ale
companiei trebuie să fie indeplinite, iar acest lucru trebuie să fie clar definit în
contractul respectiv.
185
 4.15. Transportul

4.15.1 Înainte de a încărca vehiculele de transport, trebuie verificate conditiile din interior,
cum ar fi (de exemplu lipsa mirosurilor străine, niveluri ridicate de praf, umiditate,
dăunători, mucegai) şi trebuie documentate pentru a asigura conformitatea cu
conditiile specificate.

4.15.2 Atunci când produsele sunt transportate la o temperatură controlată, temperatura

din interiorul vehiculului trebuie să fie verificată şi documentată înainte de încărcare.

4.15.3 Trebuie sa fie disponibile proceduri privind contminarea pe timpul transportului,

inclusiv incarcarea si descarcarea. Daca este aplicabil, trebuie luate in considerare
diferite categorii de bunuri (alimentare/ nonalimentare)

4.15.4 Acolo unde bunurile sunt transportate la o anumita temperatura, trebuie asigurata si
documentata mentinerea intervalului adecvat de temperature pe timpul
transportului

4.15.5 Cerinţele corespunzătoare de igienă trebuie să existe pentru toate vehiculele de

transport şi echipamentele utilizate pentru încărcare / descărcare (de exemplu,
furtunele de la instalaţiile silozurilor). Masurile intreprinse trebuie să fie înregistrate.

186
4.15.6 Zonele de încărcare şi descărcare trebuie să fie potrivite pentru utilizarea
intentionata. Acestea trebuie construite astfel incat:
- Riscurile de admisie a daunatorilor este atenuat
- Produsele sunt protejate impotriva conditiilor adverse ale vremii
- Este evitata acumularea deseurilor
- Este prevenita condensarea si cresterea mucegaiurilor
- Igienizarea poate fi intretinuta usor
4.15.7 În cazul în care compania foloseşte serviciile unui furnizor de transport extern,
furnizorul trebuie sa fie certificate IFS logistic sau orice alta certificare pe un standard
recunoscut GFSI ce acopera respectivul domeniu de activitate. Daca nu, toate
cerintele relevante ale companiei privind practicile de transport trebuie indeplinite si
aceste atrebuie clar definite in contractual respectiv
4.16. Intretinere si reparatii
4.16.1* Un plan de întreţinere adecvat trebuie să fie disponibil, mentinut si documentat ce
acopera toate echipamentele critice (inclusiv transportul), pentru a se conforma
cerintelor produsului. Acest lucru se aplică de asemenea şi pentru activitatile de
întreţinere interne şi furnizorilor de servicii. Planul trebuie sa includa
responsabilitatile, prioritatile si termenele scadente

187
4.16.2 Cerintele produsului şi prevenirea contaminării trebuie să fie garantate în timpul
şi după lucrările de întreţinere şi reparaţie. Înregistrările lucrărilor de întreţinere
şi reparaţii trebuie să fie păstrate.
4.16.3 Toate materlele utilizate pentru întreţinere şi reparatii trebuie să fie adaptate
pentru utilizarea sa intentionata si nu trebuie sa prezinte un risc de contaminare.
4.16.4 Defectiunile instalatiilor şi echipamentelor (inclusiv transportul), ce sunt
esentiale pentru calitatea si siguranta trebuie să fie identificate, documentate şi
revizuite pentru a permite actiuni prompte si a imbunatati planul de
mentenanta.
4.16.5 Reparaţiile temporare trebuie realizate astfel încât să nu compromita calitatea si
siguranta produsului. Aceste lucrări trebuie să fie documentate şi, pe termen
scurt, trebuie stabilită durata pentru eliminarea problemei.
4.16.6 În cazul în care compania foloseşte serviciile unui furnizor extern pentru
întreţinere şi reparaţii, toate cerinţele specifice ale companiei cu privire la
materiale, echipamente si reguli de operare trebuite sa fie clar definite,
documentate si mentinute in contractul de service, pentru a preveni orice
contaminare a produsului

188
 4.17. Echipamente
4.17.1 Echipamentul trebuie să fie conceput corect şi specificat pentru utilizarea pentru
* care a fost prevăzut. Înainte de punerea în funcţiune, respectarea caracteristicilor
produsului trebuie să fie verificată.
4.17.2 Pentru toate echipamentele şi ustensilele care intră în contact direct cu produsele
alimentare, trebuie să fie disponibile certificate de conformitate care să se
stabilească conformitatea cu dispoziţiile legale. În cazul în care nu există prevederi
legale specifice, trebuie să fie disponibile dovezi precum: certificate de
conformitate, specificatii tehnice, declaratia producatorului ce demonstreaza ca
sunt corespunzatoare pentru utilizarea intentionata
4.17.3 Echipamentele trebuie să fie instalate astfel încât să permita operatii de igienizare si
mentenanta eficiente
4.17.4 Compania trebuie să se asigure că toate echipamentele de productie sunt într-o
conditie ce nu trebuie sa compromita siguranţa si calitatea alimentelor.
4.17.5 Societatea trebuie să se asigure că în cazul modificării echipamentelor,
caracteristicile de process sunt revizuite astfel incat sa asigure specificaţiile
produsului sunt respectate in conformitate cu cerintele agreate clientilor.

Observati in timpul
vizitei in teren un utilaj
ca cel din imagine,
cum evaluati situatia?

189
4.18. Trasabilitatea

4.18.1 Un sistem de trasabilitate trebuie să fie disponibil, care să permită identificarea

* loturilor de produse şi relaţia lor cu loturile de materii prime si materiale de
KO 7 ambalare primara. Sistemul de trasabilitate trebuie să includă toate
înregistrările relevante privind
- recepţia,
- Procesarea
- Utilizarea reworkului
- distribuţia.
Trasabilitatea trebuie as fie asigurată şi documentată până la livrarea către client.
4.18.2 Sistemul de trasabilitate trebuie să fie testat la o frecvenţă definită, cel puţin anual şi
* de fiecare dată când sistemul se schimbă. Esantionarea testului trebuie sa reprezinte
complexitatea gamei de produse a companiei. Inregistrarile testarii ar trebui să
verifice trasabilitatea ascendentă şi descendentă (de la livrarea produsului la
materiile prime si vice versa). Trasabilitatea produslui finit trebuie efectuata in 4
maxim 4 ore
4.18.3 Rezultatele testarii , inclusiv intervalul de timp pentru obtinerea informatiilor
trebuie inregistrat si acolo unde este necesar, trebuie luate actiuni corespunzatoare.
Obiectivele privind intervalul de timp trebuie definite si in concordanta cu cerintele
clientilor.
4.18.4 Sstemul de trasabilitate trebuie sa identifice relatia dintre lotul de produs finit si
eticheta acestuia

190
 4.18.5 Trasabilitatea trebuie să fie asigurata în toate etapele, inclusiv pentru producţia în
curs, pentru retratări şi reciclari
4.18.6 Etichetarea loturilor de produse semifabricate sau finite trebuie să fie făcută la
momentul ambalării, în scopul de a permite trasabilitatea clară a produselor. În
cazul în care produsele sunt etichetate după o periodă de timp, lotul respectiv de
produse depozitate temporar trebuie să fie prevăzut cu eticheta de
lot specifică. Durata de viaţă (de exemplu „a se consuma până la data”) a
produselor etichetate trebuie să fie stabilita utilizand lotul de prductie original
4.18.7 Dacă se solicită de către client, eşantioane reprezentative ale lotului de producţie
sau a numarului de lot trebuie să fie depozitate adecvat şi păstrate până la
expirarea datelor limită de consum sau utilizare optimă a produsului finit şi, dacă
este necesar, după o perioadă determinată după această dată.

Capitolul 4.19 referitor la GMO a fost sters ! – a fost actualizata cerinta 4.2.1.5 cu referire la GMO

191
 4.19. Reducerea riscului de alergeni

4.19.1 Trebuie sa fie disponibile specificaţii ale materiilor prime care identifica alergenii
ce necesita declaratii relevante in tara de vanzare a produsului finit. Compania
trebuie să păstreze o listă actualizată în permanenţă cu toate materiile prime
care conţin alergenii utilizati in locatie. Aceasta trebuie de asemenea sa identifice
toate amestecurile şi retetele în care aceste materii prime sunt adăugate.
4.19.2* Bazat pe analiza pericolelor si evaluarea riscurilor asociate, trebuie sa existe
masuri preventive si de control de la receptie pana la livrare care sa asigure
minimizarea contaminarii produselor cu alergeni. Trebuie sa se ia in considerare
riscuri potentiale de contaminare incrucisata legate de:
- Mediu
- Transport
- Depozitare
- Materii prime
Masurile de control trebuie verificate
4.19.3 Produsele finite care conţin alergeni ce necesita a fi declarati, trebuie declarati
conform dispoziţiilor legale în vigoare. Contaminarea incrucisata accidentala sau
tehnic de neevitat a alergenilor declarati legal trebuie etichetata. Decizia trebuie
sa se bazeze pe analiza pericolelor si evaluarea riscurilor associate.
Contam,inarea incrucisata potentiala cu lergeni de la materiile prime procesate in
companie trebuie de asemenea luata in consuderare pe eticheta produsului

192
 Exemple de Neconformitate Majora
• Dozarea produselor alergenice in zona neseparata, lipsa procedura pentru evitare
contaminare (curatenie, izolare)
• Lipsa declaratie privind alergenul respectiv pe eticheta
• Zona de productie nu este curatata complet dupa produsul precedent

4.20. Frauda alimentara

4.20.1 Responsabilitatea pentru evaluarea si planului de atenuare a vulnerabilitatii fraudei

alimentare trebuie clar definite. Persoana responsabil atrebuie sa aibe cunostinte
specific corespunzatoare si sa aibe o sustinere toatala din partea managementului de
varf
4.20.2* Trebuie să fie întreprinsa o evaluare a vulnerabilităţii fraudelor alimentare
documentata pentru toate materiile prime, ingrediente, materialele de ambalat și
procesele externe, pentru a determina riscul activitatii frauduloase legate de
substituirea, etichetarea gresita , falsificarea sau contrafacerea. Criteriile luate în
considerare în cadrul vulnerabilităţii trebuie definite.

193
 Vulnerabilitate: punct sensibil
Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:
- A identificat compania grupele de materii prime / produse susceptibile de fraudă în
evaluarea vulnerabilităţii?
- dacă da, care grupe de mărfuri / produse susceptibile de fraudă au fost identificate
și din ce motiv?

4.20.3* Trebuie elaborat un plan documentat de atenuare a fraudei alimentare

cu referire la evaluarea vulnerabilităţii si implementat pentru a controla orice risc
identificat. Metodele de control și monitorizare trebuie sa fie definite si
implementate
4.20.4* Evaluarea vulnerabilitatii fraudei alimentare trebuie reizuita regulat, cel putin annual
si/sau in cazul cresterii riscurilor. Daca este necesar, planul de atenuare a fraudei
alimentare trebuie revizuit si/sau actualizat corespunzator

194
 5. Masurare, analiza, imbunatatire
5.1. Auditul intern

5.1.1* Compania trebuie sa aibe un program de audituri interne eficace ce trebuie sa

acopere cel putin toate cerinţele standardului IFS. Scopul şi frecvenţa
KO 8 auditurilor interne trebuie să fie determinata si justificata printr-o analiză de
risc. Programul de audit intern trebuie sa se aplice de asemenea locaţiilor de
stocare exterioare pe care compania le deţine sau care sunt închiriate.
5.1.2* Audituri interne ale activităţilor critice pentru siguranţa alimentelor şi pentru
calitatea produselor trebuie realizate cel puţin o dată pe an.
5.1.3 Auditorii trebuie să fie competenţi şi independenţi de departamentul auditat.
5.1.4 Rezultatele auditului intern trebuie comunicate managementului de varf şi
persoanelor responsabile pentru activitatile în cauză. Acţiunile corective
necesare şi perioada de implementare trebuie să fie determinate, documentate
şi comunicate fiecărei persoane în cauză. Toate actiunile corective rezultate din
auditurile interne trebuie verificate

195
5.2. Inspectia fabricii

5.2.1* Inspecţii ale locatiei si fabricii trebuie să fie planificate şi efectuate pentru :
- Statusul constructiei locatiei de productie si a depozitelor
- Arii externe
- controlul produselor in timpul procesarii
- Igiena in timpul procesarii si in cadrul infrastructurii
- pericolele asociate cu corpurile străine,
- igiena personalului
Frecvenţa inspecţiilor trebuie justificata printr-o analiza de risc si se bazeaza pe
istoricul experientlor anterioare.

5.3. Validarea si controlul proceselor si a mediului de lucru

5.3.1* Trebuie sa fie clar definite criteriile de validare si control a proceselor si mediului de
lucru.
Unde controlul proceselor si a parametrilor mediului de lucru (temperature,
presiune, timp, proprietati chimice etc) sunt esentiale pentru a asigura cerintele
referitoare la calitatea si siguranta alimentului, acesti parametrii trebuie sa fie
monitorizati si inregistrati continuu si/sau la intervale corespunzatoare
5.3.2 Toate operaţiunile de reciclare ar trebui să fie validate, monitorizate şi
documentate. Aceste operaţiuni nu trebuie să afecteze cerintele privind calitatea si
siguranta produsului.

196
5.3.3 Trebuie să existe proceduri pentru notificari prompte, înregistrarea şi
monitorizarea defecţiunilor echipamentelor şi a abaterilor de proces.
5.3.4 Validarea procesului trebuie să fie realizată cu ajutorul datelor adunate, relevante
pentru siguranţa produsului şi pentru procese. În cazul în care intervin modificări
substanţiale, o revalidare ar trebui să fie efectuată.
5.4. Calibrare, reglare şi verificare a dispozitivelor de măsurare şi monitorizare
5.4.1* Compania trebuie să identifice si sa inregistreze dispozitivele de măsurare şi de
monitorizare necesare pentru a asigura conformitatea cu cerintele privind calitatea
si siguranta produsului. Starea calibrarii trebuie inregistrata. Dispozitivele de
monitorizare si masurare trebuie sa fie aprobate din punct de vedere legal daca este
cerut de legislatie
5.4.2* Toate dispozitivele de măsurare trebuie să fie verificate, ajustate şi calibrate la
intervale specificate, cu un sistem de monitorizare. Acest sistem trebuie sa fie in
concordanta cu standardele/metodele definite si recunoscute si in limitele relevante
ale valorilor parametrilor proceselor. Rezultatele acestor verificari, ajustari şi
calibrari trebuie să fie documentate.
5.4.3 Toate dispozitivele de măsurare trebuie să fie utilizate exclusiv pentru scopul
definit. În cazul în care rezultatele măsurătorilor sau statusul echipamentului indică
o anomalie, dispozitivul în cauză trebuie să fie imediat reparat sau înlocuit. Unde
este necesar, trebuie intreprinse corectii si actiuni corective asupra produselor si
proceselor
197
 5.5. Monitorizarea controlului cantitativ

5.5.1* Compania trebuie sa defineasca criteriile de conformitate pentru a controla

cantitatea lotului. Trebuie sa existe o strategie frecventa si metodologica pentru
controlul cantitativ ce trebuie sa indeplineasca cerintele legale ale tarii de
destinatie si specificatiile clientului
5.5.2 Controalele trebuie să fie implementate şi înregistrate în conformitate cu un plan
de esantionare ce asigura o reprezentare corespunzatoare a lotului de fabricaţie.
Rezultatele acestor verificări trebuie să corespundă criteriilor definite pentru toate
produsele disponibile pentru livrare.

5.6. Analiza produsului si proceselor

5.6.1* Planurile de testare, pentru analize interne si externe trebuie justificate printr-o
evaluare de risc pentru a se asigura ca sunt îndeplinite siguranta produsului,
calitatea, siguranta, legalitatea si cerintle specific ale clientilor. Planurile trebuie sa
acopere subiecte precum:
- Materii prime
- Produse semifinite
- Produse finite
- Materiale de ambalat
- Suprafete de contact ale echipamentlor de procesare
- Parametrii relevanti pentru monitorizarea mediului
Toate rezultatele testelor trebuie inregistrate
198
5.6.2* Analizele importante pentru siguranţa alimentelor trebuie să fie efectuate, de
preferinţă, de către laboratoarele acreditate pentru programele şi metodele
adecvate (ISO 17025). În cazul în care analizele sunt efectuate de un laborator intern
sau cu programe / metode neacreditate, rezultatele ar trebui să fie în mod regulat
confruntate cu cele realizate de către laboratoarele acreditate pentru aceste
programe şi metode (ISO 17025).

5.6.3 Trebuie implementate proceduri pentru a asigura fiabilitatea rezultatelor analizelor

interne bazate pe metodele de analiză recunoscute oficial. Acest lucru trebuie să fie
demonstrat prin teste comparative între laboratoare sau alte teste de eficienţă.

5.6.4 Rezultatele analizelor trebuie să fie evaluat rapid de catre personal

competent. Actiuni corective corespunzătoare trebuie să fie intreprinse pentru orice
rezultate nesatisfăcătoare. Rezultatele analitice trebuie să fie revizuite cu regularitate
pentru a identifica tendinţele si atunci cand este necesar trebuie intreprinse actiuni
corective.
5.6.5 În cazul efectuării analizelor sau controalelor interne, acestea trebuie efectuate in
concordanta cu procedurile definite, de catre personal aprobat si instruit , in aria
definita a laboratorului , utilizand echipamente corespunzatoare.

199
 5.6.6 Pentru verificarea calităţii produselor finite, trebuie realizate teste organoleptice
interne, în mod regulat. Aceste teste trebuie sa fie in concordanta cu specificaţiile si
în legătură cu impactul asupra parametrilor corespunzători caracteristicilor
produsului. Rezultatele acestor teste trebuie să fie documentate.

5.6.8 Planul de testare trebuie sa fie revizuit si actualizat regulat, in functie de rezultate,
schimbari ale legislatiei sau probleme ce pot avea un impact asupra sigurantei,
Calitatii sau legalitatii produsului

5.7. Eliberarea produselor

5.7.1* Trebuie sa fie disponibila o procedura pentru carantina (blocare/pastrare) justificata
de o evaluare a riscurilor. Procedura trebuie sa asigura ca doar materiile prime,
produselor semifinite sau finite si materialele de ambalare conforme cu cerintele
produsului sunt procesate si livrate.

200
 5.8. Gestionarea reclamaţiilor venite din partea autorităţilor şi clienţilor

5.8.1* Trebuie sa fie disponibila o procedura pentru managementul reclamatiilor cu

privire la produs si a oricaror notificari scrise din partea autoritatilor competente –
in cadrul controalelor oficiale – oricaror actiuni sau masuri ce trebuie luate atunci
cand este identificata o neconformitate
5.8.2 Toate reclamaţiile trebuie să fie inregistrate, disponibile imediat si evaluate de
catre personal competent. Acolo unde este justificat, trebuie intreprinse imediat
actiuni corespunzatoare

5.8.3 Reclamaţiile trebuie să fie analizate din perspectiva implementarii acţiunilor

corespunzatoare care să permită evitarea reapariţiei neconformităţii.

5.8.4 Rezultatele analizei datelor referitoare la reclamaţii trebuie să fie la disponibile

personalului responsabil în cauză.

201
 5.9. Gestionarea incidentelor, retragerea / rechemare produselor

5.9.1* O procedură trebuie implementata si mentinuta pentru gestionarea incidentelor şi a

potentialelor situaţiilor de urgenţă cu impact asupra calitatii, legalitatii şi siguranţei
alimentelor. Aceasta trebuie sa includa cel puţin:
- Procesul de luare a deciziilor
- Desemnarea unei persoane, autorizata de companie si permanent disponibila ,
pentru a initia procesul de gestionare a incidentului in timp util
- Numirea si instruirea unei echipe de gestionare a incidentelor,
- o lista actualizate de contacte de alerta, inclusiv informaţii despre clienti, surse
de consultare juridica, disponibilitatea contactelor
- Un plan de comunicare, inclusiv cu autoritatile
5.9.2* Trebuie să fie disponibila o procedură eficientă pentru retragerea şi/sau rechemarea
KO 9 produselor. Aceasta procedura trebuie sa includa o desemnare clara a
responsabilitatilor si o politica de informare corespunzatora pentru clienti si
consumatori
5.9.3 O procedura pentru managementul incidentelor si retragerea/rechemarea
produselor trebuie sa fie subiectul testarilor interne regulate , cel putin odata pe an.
Acest test trebuie sa fie realizat pentru a se asigura eficacitatea implementarii si
operarii intregii procedure si trebuie sa includa verificari ale datelor de contact
actualizate

202
 5.10. Gestionarea neconformitatilor si a produselor neconforme
5.10.1* Trebuie sa fie disponibila o procedură pentru gestionarea tuturor materiilor
prime, a tuturor produselor semifabricate şi finite, a echipamentelor de
procesare şi materialelor de ambalare neconforme. Aceasta trebuie să includă cel
puţin:
- responsabilitati definite
- Proceduri privind izolarea şi blocarea,
- Evaluarea riscurilor
- Identificarea inclusiv etichetarea,
- Decizia cu privire la utilizarea ulterioară cum ar fi eliberarea,
reciclarea/reprocesarea, blocarea, carantină, aruncarea/ distrugerea.
5.10.2 Procedura de gestionare a produselor neconforme trebuie să fie înţeleasă si
aplicata de toţi angajaţii în cauză.

5.10.3 Atunci când au fost identificate neconformităţi, trebuie puse în aplicare actiuni
imediate pentru a se asigura că sunt respectate cerinţele referitoare la siguranta
si calitatea produsului.
5.10.4 Produsele finite (inclusiv ambalajele) care nu se incadreaza in specificatii, nu
trebuie plasate pe piata sub eticheta corespunzatoare, decat daca este disponibila o
aprobare scrisa a proprietarului de brand

203
 5.11. Actiuni corective

5.11.1* Trebuie sa fie disponibila o procedură pentru inregistrarea si analiza

neconformităţilor si a produselor neconforme, cu scopul de a evita recurenţele,
prin acţiuni preventive şi / sau corective. Aceasta poate include o analiza a cauzei
radacina.
5.11.2 Acţiunile corective trebuie să fie formulate în mod clar, documentate şi puse în
KO 10 aplicare cât mai curând posibil, pentru a evita aparitia ulterioara neconformităţilor.
Responsabilităţile şi datele de finalizare a actiunilor corective trebuie clar definite.
5.11.3 Trebuie analizata eficacitatea implementarii acţiunilor corective si trebuie
documentat rezultatul analizarii

6. Apararea alimentelor
6.1 Trebuie clar definite responsabilitatea pentru planul privind apararea alimentelor.
Acest responsabil trebuie sa aibe cunostinte specific si instruire precum si sustinerea
totala a manageemntului de varf

204
 6.2* Trebuie elaborate un plan si o procedura de aparare a alimentelor bazate pe
probabilitate si trebuie implementat in raport cu amenintarile evaluate. Acesta trebuie
sa includa:
- Cerinte legale
- Identificarea ariilor critice si/sau practici si politici privind accesul angajatilor
- Vizitatori si contractori
- Orice alte masuri de control corespunzatoare
Planul de aparare a alimentelor trebuie revizuit cel putin annual si actualizat cand este
necesar
6.3 Testarea eficacitatii planului privind apararea alimentului si masurile de control aferente
trebuie incluse in planul de audit intern si cel de inspectie.
6.4 Trebuie sa existe o procedura documentata pentru gestionarea inspectiilor externe si a
vizitelor autoritatilor

Nu se mai regaseste in sfera evaluarii IFS Food:

- Sistemul de alerta definit si testat periodic
- Dovezi privind inregistrarea obligatory legala sau inspectiile
- Controlul punctelor de acces
- Procedura pentru evitarea manipularii
- Identificarea personalului raspunzator de livrare si incarcare
- Inregistrarea vizitatorilor si furnizorilor de servicii externi
- Instruirea intregului personal
205
• Noutati in domeniul de evaluare IFS Food:
- 6.1: angajamentul managementului de varf
- 6.3: testarea eficacitatii planului de aparare a alimentelor si
masuri de control relevante planul de audit intern si planul
de inspectii, frecventa anuala

ANALIZA CAUZEI RADACINA

- Obligatoriu in 2.2.3.9 (in cazul PCCurilor)
- Voluntar : 5.11.1 (managementul actiunilor corective

206
 Glosar
Noutati Modificari
Alergeni (US) GLN (global location no) Ambalare primara Audit
Evaluare Incient Integritatea produsului Perioada black-out
Auditor in formare Ingredient Aria de productie
Companie
Numar de lot (batch – lot) Inspectie Echipament de protective
Caracteristici Program de instruire Materii prime Contaminare
Entitate legala – locatii – Rol cheie Resurse Masuri de control (PC)
structure descentralizate –
locatie de productie Corectii
Contractor Numar de autorizare legal Reprocesare
Actiuni corective
Acordul clientului Evaluarea la fata locului Evaluare de risc
Echipament Procese partial Securitate Aprararea alimentului
externalizate – total
externalizate – produse Program de integritate
comercializate
Monitorizare
Aliment Materiale de ambalare Servicii
Autenticitatea alimentului PDO (denumire de origine Schimburi Pasteurizare – sterilizare
protejata)
Produs
Zone de manipulare a PGI (indicatie geografica Audit martor
alimentului protejata
Retragere produs
Cultura sigurantei Apa potabila Facilitatile personalului
alimentului Validare - verificare
207
Vă mulțumim pentru atenție!