Prezentare Gen CATIE - An II S1-03.02.2021

CEC CONTABILITATEA ALTOR TIPURI DE
CA
R ENTITĂȚI
202
1
Suport de curs
Anul II Semestru I
OBIECTIVE
CONTABILITATE PUBLICĂ (A)
CONTABILITATE BANCARĂ (B)
CONTABILITATEA PERSOANELOR JURIDICE FĂRĂ SCOP

PATRIMONIAL (C)
CONCLUZII (D)
CONTABILITATEA IN PARTIDA SIMPLĂ (E)

CONTABILITATE PUBLICĂ (A)
OBIECTIVE
• Cadrul de reglementare (I).
• Fundamente privind sectorul public(II).
• Particularități privind organizarea contabilității instituțiilor publice(III).
• Situațiile financiare (IV).
• Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor publice (V).

Cadrul de reglementare (I)
• Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 597/13.08.2002, cu
modificările şi completările ulterioare.
• Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, publicată în Monitorul Oficial nr. 618/18.07.2006,
cu modificările şi completările ulterioare.
• Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice
şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, publicat în Monitorul Oficial nr. 1.186 bis/29 .12.2005 cu
modificările și completările ulterioare.
• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi
organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale, publicat în Monitorul Oficial
nr. 37/23.01.2003, cu modificările și completările ulterioare.
• Standarde Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS)- implementate parțial, în
mod implicit în reglementările contabile naționale.
Fundamente privind sectorul public(II)
• Instituțiile publice → denumire generică ce include Parlamentul, Administraţia

Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice,
alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din
subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare a acestora.
• Sfere de activitate.
• Obiectiv → nu obțin profit; realizează interesele comunității.
• Ordonatorii de credite:
• Tipologia ordonatorilor de credite: principali, secundari, terțiari.
• Responsabilitățile ordonatorilor de credite.
Fundamente privind sectorul public(II)
• Bugetul → documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate pentru fiecare instituție
publică, în fiecare an, cheltuielile şi veniturile, sau după caz, numai cheltuielile, în funcţie
de sistemul de finanţare.
• Principii bugetare:
• principiul universalităţii;
• principiul publicităţii;
• principiul unităţii;
• principiul anualităţii;
• principiul specializării bugetare;
• principiul unităţii monetare.
• Proces bugetar.
Fundamente privind sectorul public (II)
• Credit bugetar →sumă aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care
se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele
contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni
multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru
celelalte acţiuni.
• Finanțarea bugetară
• Etape:
• deschiderea de credite bugetare → aprobarea sumelor solicitate de
instituţiile publice şi aprobate prin bugete.
→ documente specifice: cerere de deschidere de
credite, note de justificare şi dispoziţii
bugetare pentru repartizarea de credite.
• finanţarea propriu-zisă → plăți nete de casă și cheltuieli efective.
• Clasificaţia bugetară
• Clasificația funcțională a veniturilor și cheltuielilor.
• Clasificația economică a cheltuielilor.

Execuția bugetară
• Se bazează pe principiul separării atribuţiilor persoanelor care au calitatea de ordonator
de credite de atribuţiile persoanelor care au calitatea de contabil.
• Ordonatorii de credite sunt autorizaţi să angajeze, să lichideze şi să ordonanţeze
cheltuieli pe parcursul exerciţiului bugetar, în limita creditelor bugetare aprobate.
• Plata cheltuielilor se va efectua de către persoanele autorizate, respectiv conducătorul
compartimentului financiar-contabil, sau altă persoană cu atribuţii în acest sens. Plăţile se
efectuează numai în limita creditelor bugetare şi numai pe baza documentelor justificative,
întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale.
• Fazele execuţiei bugetare a cheltuielilor: angajare, lichidare, ordonanțare, plată.

•Angajare
• Angajament legal – faza în procesul execuţiei bugetare reprezentând orice act juridic din care rezultă sau ar putea
să rezulte o obligaţie pe seama fondurilor publice; se prezinte sub formă scrisă şi trebuie să fie semnat de
ordonatorul de credite.
• Angajamentul bugetar - orice act prin care o autoritate competentă afectează fonduri publice unor anumite
destinaţii, în limita creditelor bugetare aprobate.
• Lichidare: se verifică existenţa angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea sumei

datorate, se verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor
justificative care să ateste operaţiunile respective.
•Ordonanţare: se confirmă că livrările de bunuri au fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate
şi că plata poate fi realizată; ordonatorul de credite dă dispoziţie conducătorului compartimentului
financiar-contabil să întocmească instrumentele de plată a cheltuielilor.
•Plata: instituţia este eliberată de obligaţiile sale faţă de terţii-creditori; se efectuează de către
conducătorul compartimentului financiar-contabil în limita creditelor bugetare deschise şi neutilizate
sau a disponibilităilor din conturi, după caz.
Particularități privind organizarea contabilității
instituțiilor publice (III)
• Principii contabile:
• Principiul continuităţii activităţii
• Principiul permanenţei metodelor
• Principiul prudenţei
• Principiul intangibilităţii
• Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv (capitaluri).
• Principiul necompensării
• Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului
• Principiul pragului de semnificaţie
• Principiul contabilităţii de angajamente
• Principiul comparabilităţii informaţiilor
• Plan de conturi
• Clasa 1 Conturi de capitaluri
• Clasa 2 Conturi de active fixe
• Clasa 3 Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie
• Clasa 4 Conturi de terţi
• Clasa 5 Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale
• Clasa 6 Conturi de cheltuieli
• Clasa 7 Conturi de venituri şi finanţări
• Clasa 8 Conturi speciale
• Structura contului contabil:

- simbol cont.cod sector.sursă de finanțare.clasificație funcțională și/sau economică
• cod sector: 2 caractere (01, 02, 03, 04, 05);
• cod sursă: o literă (A, B, C, D, E, F, G, L);
• clasificație venituri (capitol, subcapitol, paragraf) / clasificație funcțională
cheltuieli (capitol, subcapitol, paragraf): 6 caractere;
• clasificație economică cheltuieli (titlu, articol, alineat): 6 caractere;
• sector/subsector SEC: 5 caractere (X);
• CUI partener: 13 caractere (X).
• conturi analitice proprii sunt începând cu caracterul 41.
Exemplu:
Un liceu, subordonat bugetului local, finanţat integral de la buget, înregistrează factura de
reparaţii efectuate la sala de sport în valoare de 3.000 lei.
611.00.00.02.A.65.02.04.02.20.02 = 401.01.00.02.A.65.02.04.02.20.02 3.000 lei

Situațiile financiare (IV)
• Trimestriale și anuale
• Obiectiv: să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare, precum și a

performanței financiare și a rezultatului patrimonial.
• Lucrări contabile de închidere a exerciţiului financiar
• Componente:
• Bilanț
• Cont de rezultat patrimonial
• Situaţia fluxurilor de trezorerie;
• Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor;
• Contul de execuţie bugetară
• Anexe la situaţiile financiare, care includ: politici contabile şi note explicative:
• Disponibil din mijloace cu destinație specială;

• Situația sumelor primite direct de la Comisia Europeană/alți donatori și a plăților din FEN
postaderare (se completează numai de către instituțiile care au calitatea de autoritate de
management);
• Venituri, cheltuieli și excedente ale bugetelor locale pe unități administrativ-teritoriale;
• Contul de execuție a donațiilor/sponsorizărilor primite și utilizate;
• Situația privind veniturile și cheltuielile bugetelor locale pe unități administrativ-teritoriale;
• Total programe ordonator principal de credite (bugete acordate pe programe);
• Fișa programului aferent ordonatorului de credite;
• Situația plăților efectuate din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (titlul 56 și
titlul 58);
• Situația plăților efectuate la Titlul 65 „Cheltuieli aferente programelor cu finanțare
rambursabilă”;
• Situația plăților efectuate din buget și nejustificate prin bunuri, lucrări, servicii la finele
perioadei;
• Situația plăților efectuate din buget și nejustificate prin bunuri, lucrări, servicii la finele
perioadei;
• Plăți restante;
• Situația acțiunilor deținute de instituțiile publice în numele statului român la societățile
comerciale, societăți/companii naționale, precum și capitalul unor organisme internaționale;
• Situația acțiunilor/părților sociale deținute direct/indirect de unitățile administrativ-teritoriale la
operatorii economici;
• Situația sumelor evidențiate în conturi în afara bilanțului rezultate din operațiuni ce decurg din
administrarea veniturilor bugetului general consolidat;
• Situația unor indicatori referitori la protecția copilului și a persoanelor cu handicap;
• Situația modificărilor în structura activelor nete/capitalurilor;
• Situația activelor fixe amortizabile;
• Situația activelor neamortizabile;
• Situația activelor și datoriilor financiare ale instituțiilor publice;
• Informații privind soldurile conturilor de venituri și finanțări, precum și soldurile conturilor de
cheltuieli din contul de rezultat patrimonial.
• Raport privind activitatea de control financiar preventiv.
Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor publice (V)
Active fixe
• Activele fixe:
• Necorporale:cheltuieli de dezvoltare, concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale,
drepturile şi activele similare, înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive etc.
• Corporale:terenuri şi amenajări de terenuri, construcţii, Instalaţii tehnice, mijloace de transport,
animale şi plantaţii, mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi
materiale şi alte active corporale, avansuri şi active fixe corporale în curs de execuţie, alte active
ale statului.
• Financiare: titlurile de participare, alte titluri imobilizate, creanţele imobilizate.
• Domeniul public al statului/unităților administrativ-teritoriale.
• Domeniul privat al statului/unităților administrativ-teritoriale.
• Amortizarea și ajustările pentru depreciere.
• Metode de amortizare: liniară.
Active fixe
• Evaluarea activelor fixe:

• intrare
• ieșire
• inventar
• bilanț.
• Cheltuielile ulterioare efectuate cu activele fixe.
• Reevaluarea activelor fixe.

Active fixe
• Ex:Un muzeu achiziționează de la o persoană fizică autorizată, înregistrarea pe suport

magnetic a unui documentar științific realizat în anul 1945, în valoare de 3.000 lei. După
10 ani, ca urmare a stării avansate de deteriorare a benzii, aceasta se casează.
• Se înregistrează achiziția documentarului:

682.01.09 = 404.01.00 3.000 lei
206.00.00 = 100.00.00 3.000 lei
• Se înregistrează casarea documentarului:

100.00.00 = 206.00.00 3.000 lei
Active fixe
Exemplu
O instituție publică finanțată de la bugetul local achiziționează un teren în valoare de
120.000 lei care va fi inclus în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale; se plătește
factura. După 7 ani, terenul este transferat unei alte instituții publice.
• Se înregistrează achiziția terenului:

682.01.09 = 404.01.00 120.000 lei
211.01.00 = 104.00.00 120.000 lei
• Se înregistrează plata facturii:

404.01.00 = 770.00.00 120.000 lei
• Se înregistrează transferul terenului:

104.00.00 = 211.01.00 120.000 lei
Active fixe
Exemplu
O instituție publică achiziționează conform facturii, un grup electrogen static la prețul de
achiziție de 46.000 lei. Montajul și punerea în funcțiune a utilajului sunt efectuate ulterior
de către o entitate autorizată, conform facturii în valoare de 2.000 lei. Durata de viață utilă
a utilajului este de 20 ani.
• Se înregistrează achiziția activului:
231.00.00 = 404.01.00 46.000 lei
• Se înregistrează factura de montaj:

231.00.00 = 404.01.00 2.000 lei
• Se înregistrează punerea în funcțiune a activului:

213.01.00 = 231.00.00 48.000 lei
• Se înregistrează amortizarea lunară:

681.01.00 = 281.03.00 2.000 lei
Active fixe
• Ex: Un spital scoate din evidenţă un sistem de monitorizare video, valoarea de intrare
4.000 lei, complet amortizat:
281.04.00 = 214.00.00 4.000 lei
• Ex: IGP casează un microbuz depreciat moral; valoarea de intrare este de 7.000 lei,
amortizarea calculată şi înregistrată este 6.000 lei. Din casare se recuperează piese de
schimb în valoare de 1.000 lei.
• Se înregistrează casarea microbuzului:
% = 213.03.00 7.000 lei
281.03.00 6.000 lei
691.00.00 1.000 lei
• Se înregistrează recuperarea de piese de schimb:

302.04.00 = 791.00.000 1.000 lei
Stocuri
• Particularități:
• Materialele rezervă de stat → bunuri aflate în proprietate publică a statului şi care sunt
destinate protecţiei populaţiei, a economiei şi pentru apărarea ţării, situaţiilor
excepţionale (calamităţi naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau
nucleare, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe, război).
• Materialele rezervă de mobilizare → bunuri aflate în proprietatea publică a statului şi
includ:
• în industrie: materii prime, materiale, semifabricate, subansambluri şi elemente de
completare, utilaje strict specializate, scule, dispozitive, verificatoare;
• în comunicaţii şi transporturi: materiale destinate restabilirii şi menţinerii în stare de
funcţionare a capacităţilor de transport şi telecomunicaţii necesare asigurării
nevoilor forţelor sistemului naţional de apărare;
• în sănătate: materiale sanitar-farmaceutice consumabile, materii prime şi materiale
necesare fabricării produselor farmaceutice, aparatură, instrumentar medical;
• în comerţ: produse alimentare şi industriale necesare asigurării cererilor unităţilor;
Stocuri
• Ambalajele rezervă de stat → ambalajele aferente materialelor rezervă de stat şi de

mobilizare.
• Alte stocuri → muniţie, furnituri pentru apărare naţională, ordine publică şi siguranţă
naţională, alte stocuri specifice instituţiilor publice.
• Bunuri confiscate sau intrate conform legii în proprietatea privată a statului sau a unităţilor
administrativ-teritoriale, precum şi bunurile de acest fel aflate în custodie sau în
consignaţie la terţi sunt evidenţiate distinct de către instituţiile publice specifice conform
reglementărilor în vigoare (direcţiile generale ale finanţelor publice, etc.).
Stocuri
• Evaluarea stocurilor:
• intrare
• ieșire → CMP, FIFO, LIFO
• inventar
• bilanț.
• Metode de organizare a contabilității stocurilor:

• Metoda inventarului permanent
• Metoda inventarului intermitent.
Stocuri
Exemplu:
Direcția Generală a Finanțelor Publice a confiscat bunuri în sumă de 50.000 lei. Aceste
bunuri au fost preluate în proprietatea privată a statului în vederea valorificării lor ulterioare.
Bunurile au fost transmise pentru valorificare în regim de consignație, iar după o lună a fost
vândute.
•Se înregistrează recepția bunurilor confiscate:
347.00.00 = 102.00.00 50.000 lei
• Se înregistrează transmiterea bunurilor în consignație:
359.00.00 = 347.00.00 50.000 lei
•Se înregistrează vânzarea bunurilor:
562.00.00 = 751.01.00 50.000 lei
•Se înregistrează descărcarea gestiunii:
102.00.00 = 359.00.00 50.000 lei
Trezoreria
•Componente:
• Investiţii financiare pe termen scurt.
• Casa, conturi la trezoreria statului şi la instituţii de credit.
Exemplu:
Direcţia Generală de Impozite şi taxe locale din cadrul Primăriei sectorului 1 încasează în contul
deschis la Trezoreria sectorului 1, impozite pe clădiri în valoare de 10.000 lei:
521.00.00 = 734.00.00 10.000 lei
Exemplu:
Un spital plătește factura de medicamente în valoare de 30.000 lei:
401.01.00 = 770.00.00 30.000 lei
Trezoreria
Exemplu:
O instituție publică ridică 1.000 lei din contul de disponibil deschis la trezorerie și
acordă un avans spre decontare unui salariat pentru a participa la o conferință
organizată la Iași.
• Se înregistrează ridicarea de numerar:
581.01.01 = 770.00.00 1.000 lei
531.01.01 = 581.01.01 1.000 lei
• Se înregistrează acordarea avansului spre decontare:
542.00.00 = 531.01.00 1.000 lei

DATORII
• Datorii curente.
• Datorii necurente.
• Provizioane.
• Evaluare:
• inițială
• la momentul decontării
• la data bilanțului
DATORII
Exemplu:
La sfârşitul lunii se înregistrează statul de burse în sumă de 4.500 lei. Acestea se
plătesc studenților bursieri prin card.
• Se înregistrează bursele:
679.00.00 = 429.00.00 4.500 lei
•Se înregistrează plata burselor:

429.00.00 = 770.00.00 4.500 lei
DATORII
Exemplu:
Ministerul Finanţelor emite un pachet de 1.000 de obligaţiuni cu valoarea nominală de 3
lei, care se vând prin bancă, la valoarea de 2 lei/obligaţiune. Obligaţiunile se
răscumpără în numerar după 2 ani, apoi se anulează. Dobânda este de 30% şi se
achită în două tranşe anuale.
- Subscrierea şi încasarea prin bancă a valorii obligaţiunilor emise:

461.02.09 = 161.00.00 3.000 lei
- Încasarea contravalorii obligaţiunilor:
512.01.00 = 461.02.09 2.000 lei
- Plata primei tranşe a dobânzii:
666.00.00 = 512.01.00 450 lei
DATORII
- Plata celei de-a doua tranşe a dobânzii:

666.00.00 = 512.01.00 450 lei
- Răscumpărarea obligaţiunilor la valoarea nominală:

505.00.00 = 531.01.00 3.000 lei
- Anularea obligaţiunilor răscumpărate:

161.00.00 = 505.00.00 3.000 lei
Capitaluri proprii
•Capitaluri proprii: fonduri, rezerve din reevaluare, rezultatul exercițiului, rezultatul

reportat.
Exemplu:
ANAF demolează o clădire aflată în stadiu avansat de degradare. Clădirea este inclusă
în domeniul public al statului și are valoarea de 50.000 lei.
• Se înregistrează ieșirea clădirii din domeniul public al statului:

101.00.00 = 212.09.01 50. 000 lei
• Se înregistrează transferul clădirii în domeniul privat al statului:

212.09.01 = 102.00.00 50. 000 lei
• Se înregistrează scoaterea din funcțiune a clădirii:

102.00.00 = 212.09.01 50.000 lei
Capitaluri proprii
Exemplu:
O primărie reevalează la 31.12.200N o clădire din domeniul public; valoarea justă este
53.000 lei, valoarea contabilă 52.000 lei.
- Se înregistrează rezerva din reevaluare:
212.09.01 = 105.02.00 1.000 lei
105.02.00 = 103.00.00 1.000 lei
Exemplu:
Institutuția publică A primește prin transfer de la instituția publică B, un teren evaluat la
20.000 lei. Terenul este inclus în domeniul public al statului.
211.01.00 = 101.00.00 20.000 lei
Venituri, cheltuieli, rezultat
• Principul contabilității de angajamente
Clasificare:
• Venituri: operaționale, financiare, extraordinare
• Cheltuieli: operaționale, financiare, extraordinare
• Rezultat patrimonial = Venituri totale – Cheltuieli totale
• Rezultat patrimonial= Excedent/Deficit

CONTABILITATE BANCARĂ (B)
OBIECTIVE
• Fundamente privind sistemul bancar(II).
• Particularități privind organizarea contabilității instituțiilor de credit(III).
• Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V).

• BNR, Ordinul nr. 27/2010 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele
Internaționale de Raportare Financiară, aplicabile instituțiilor de credit (Anexa 1 și Anexa 2), publicat
în MO nr. 890 și 890 bis din 30.12.2010, cu modificările și completările ulterioare
• BNR, Ordinul nr. 10/2012 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă semestrială aplicabil
entităţilor ce intră în sfera de reglementare contabilă a BNR, publicat în MO nr. 570 din 10.08.2012,
cu modificările și completările ulterioare.
• BNR, Ordinul nr. 5/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea raportărilor
periodice cuprinzând informaţii statistice de natură financiar-contabilă, aplicabile sucursalelor din
România ale instituţiilor de credit din alte state membre), publicat în MO nr. 693 și 693 bis din
23.09.2014, cu modificările și completările ulterioare.
• BNR, Ordinul nr. 6/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea situaţiilor
financiare FINREP la nivel individual, conforme cu Standardele internaţionale de raportare
financiară, aplicabile instituţiilor de credit în scopuri de supraveghere prudenţială, publicat în MO nr.
699 și 699 bis, cu modificările și completările ulterioare.
• BNR, Regulamentul nr. 16/2012 privind clasificarea creditelor și plasamentelor, precum și

determinarea și utilizarea ajustărilor prudențiale de valoare, publicat în MO nr. 865 din
20.12.2012, cu modificările și completările ulterioare.
• BNR, Ordinul nr. 1/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea raportării
contabile anuale pentru necesităţi de informaţii ale MFP, aplicabile instituţiilor de credit,
publicat în MO, Partea I 93 14.feb.2013, cu modificările și completările ulterioare
• BNR, Ordinul nr. 10/2012 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă semestrială
aplicabil entităţilor ce intră în sfera de reglementare contabilă a BNR, publicat în MO, Partea I
570 10.aug.2012 , cu modificările și completările ulterioare.

Fundamente privind sistemul bancar (II)
• Banca Națională a României
• Instituțiile de credit
• BNR → asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor;
• elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb;
• autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovarea şi

monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare;
• emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
• stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia;
• administrarea rezervelor internaţionale ale României.

• Instituțiile de credit:
• atragere de depozite şi de alte fonduri rambursabile;
• acordare de credite: credite de consum, credite ipotecare etc;
• leasing financiar;
• emiterea şi administrarea altor mijloace de plată: cecuri, cambii şi bilete la ordin.
• tranzacţionare în cont propriu şi/sau pe contul clienţilor, în condiţiile legii, cu: instrumente ale
pieţei monetare, cum ar fi: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit; valută etc.
• servicii de consultanţă cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri şi alte aspecte legate
de afaceri comerciale, servicii legate de fuziuni şi achiziţii şi prestarea altor servicii de
consultanţă;
• administrare de portofolii şi consultanţă legată de aceasta;
• custodie şi administrare de instrumente financiare;
• intermediere pe piaţa interbancară;
• închiriere de casete de siguranţă etc.
• Autorizarea, reglementarea și supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit se

realizează de către Banca Naţională a României.
• Pentru a fi autorizată de căre BNR, o instituţie de credit trebuie să dispună de fonduri
proprii distincte sau de un nivel al capitalului iniţial cel puţin egal cu nivelul minim stabilit
prin reglementări, care nu poate fi mai mic decât echivalentul în lei a 5 milioane euro.
• Capitalul social al unei instituţii de credit, persoană juridică română, trebuie vărsat integral
şi în numerar la momentul subscrierii, inclusiv în cazul majorării acestuia, aporturile în
natură nefiind permise.
• La constituire, aporturile la capitalul social trebuie să fie vărsate într-un cont deschis la o
instituţie de credit. Acest cont este blocat până la înmatricularea instituţiei de credit,
persoană juridică română, în registrul comerţului.
• Instituţiile de credit se supun reglementărilor şi măsurilor adoptate de Banca Naţională a

Românie.
Organizarea teritorială a instituțiilor de credit:
• Centrala bancară
• Sucursala bancară
• Agenția bancară
• Punctul de lucru bancar

Particularități privind organizarea contabilității instituțiilor de credit
(III)
• Organizarea contabilității trebuie să asigure:
• întocmirea documentelor justificative privind operaţiile economice;

• organizarea şi ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii;
• organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ, datorii, capitaluri proprii şi a
elementelor înregistrate în conturi în afara bilanţului;
• valorificarea rezultatelor inventarierii;
• respectarea regulilor de elaborare, publicare și transmitere a situaţiilor financiare în
termenele prevăzute de legislația în domeniu;
• păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi situaţiilor financiare şi organizarea
contabilităţii de gestiune adaptată la specificul instituţiei de credit.
instituțiilor de credit (III)
• Subunităţile fără personalitate juridică, care aparţin instituţiilor de credit, persoane

juridice române, organizează şi conduc contabilitatea proprie la nivel de balanţă de
verificare, dacă sunt împuternicite în acest sens de către conducerea instituţiei de
credit, fără a întocmi situaţii financiare;
trebuie să asigure determinarea informaţiilor şi a obligaţiilor prevăzute de lege,
iar persoanele juridice cărora le aparţin să poată elabora situaţii financiare
anuale.
• Principii contabile: continuității activității, prudenței, permanenței metodelor,

intangibilității, necompensării, prevalenței economicului asupra juridicului, pragului de
semnificație, evaluării separate a elementelor de activ și datorii.
instituțiilor de credit (III)
• Planul de conturi cuprinde nouă clase de conturi, structurate în grupe de conturi și

conturi sintetice de gradul 1, 2 sau 3:
• Clasa 1 Operațiuni de trezorerie și operațiuni interbancare
• Clasa 2 Operațiuni cu clientela
• Clasa 3 Operațiuni cu titluri și operațiuni diverse
• Clasa 4 Active imobilizate
• Clasa 5 Capitaluri proprii, asimilate și provizioane
• Clasa 6 Cheltuieli
• Clasa 7 Venituri
• Clasa 9 Operațiuni în afara bilanțului.
Situaţii financiare FINREP la nivel individual, conforme cu Standardele

internaţionale de raportare financiară, aplicabile instituţiilor de credit în scopuri de
supraveghere prudenţială → reflectă operaţiunile şi situaţia financiară a instituţiei
de credit, a sucursalelor şi a celorlalte sedii secundare ale acesteia, pe bază
individuală.
Componente:
• situația poziției financiare;
• contul de profit și pierdere;
• situația rezultatului global;
• situația modificărilor capitalurilor proprii;
• situația fluxurilor de trezorerie;
• note la situațiile financiare.
• Raportări periodice cuprinzând informaţii statistice de natură financiar-contabilă, aplicabile

sucursalelor din România ale instituţiilor de credit din alte state membre → bilanţul/
situaţia poziţiei financiare, contul de profit sau pierdere, instrumente financiare derivate -
contabilitatea de acoperire, informaţii privind expunerile performante şi neperformante,
alte informaţii.
• Raportări contabile semestriale aplicabile entităţilor ce intră în sfera de reglementare

contabilă a Băncii Naţionale a României → situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor
proprii, contul de profit şi pierdere, date informative.
• Raportări contabile anuale pentru necesităţi de informaţii ale Ministerului Finanţelor

Publice → situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, contul de profit sau pierdere,
date informative, imobilizări corporale şi necorporale, defalcarea anumitor elemente din
contul de profit sau pierdere, alte informaţii.
Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit
(V)
Contabilitatea decontărilor intrabancare
•Operațiuni care au loc între unități aparținând aceleiași bănci.
•Avize/ordine între sedii → documente interne care circulă între unitățile operative ale
aceleiași bănci;
•Sediul A
•Sediul B
•Avize/ordine între sedii → emise întotdeauna de unitatea operativă inițiatoare a

decontării (Sediul A). În funcție de poziția sediului A, avizele sunt:
• Avize de creditare → au la bază ordine de plată și sunt întocmite de
unitățile operative ale clienților plătitori;
• Avize de debitare → au la bază cecuri și sunt unitățile bancare ale clienților
beneficiari.
Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V)
Tipologia decontărilor intrabancare:
• în numele clienților (1)
• În nume propriu (2)

Decontări intrabancare în numele clienților (1)
Exemplu:
BCR- Ag Mihalache a efectuat următoarele tranzacții din ordinul clienților:
• Decontează un ordin de plată în valoare de 300 lei, emis de clientul A, în favoarea clientului B
ce are cont deschis la aceeași bancă:
2511/plătitor = 2511/ beneficiar 300 lei
• Decontează un ordin de plată în valoare de 100 lei, emis de clientul C, în favoarea clientului D
ce are cont deschis la BCR-Suc. Iași:
BCR- Ag Mihalache BCR-Suc. Iași

2511/plătitor = 341/Iași 100 lei 341/Mihalache = 2511/beneficiar 100 lei
(V)
• Decontează o filă de cec în valoare de 600 lei pentru un client al său, emisă de
un partener ce are cont deschis la BCR-Suc. Cluj:
BCR- Ag Mihalache BCR-Suc. Cluj
341/cluj = 2621 600 lei 2511/plătitor = 341/Mihalache 600 lei

2621 = 2511/beneficiar 600 lei
Decontări intrabancare în nume propriu (2)
Exemplu:
• BRD-SB transferă stocuri în valoare de 200 lei la BRD-Sector 3:
BRD-SB BRD-Sector 3
341/sector 3 = 3621 200 lei 3621 = 341/SB 200 lei
• BRD-SB alimentează cu numerar 10.000 lei, casieria BRD-Sector 3:

BRD-SB BRD-Sector 3
341/sector 3 = 101 1000 lei 101 = 341/SB 1000 lei
• BRD-SB transferă centralei soldurile conturilor 6029 și 7029:

BRD-SB Centrala BRD
341/centrală = 6345 30.000 lei 6345 = 341/SB 30.00 lei
7029 = 341/centrală 60.000 lei 341/SB = 7029 60.000 lei
Contabilitatea decontărilor interbancare
• Generate de operații desfășurate între bănci diferite și se referă la operații în nume

propriu, încasări și plăți ordonate de clienții băncilor, constituirea depozitelor între
componentele sistemului bancar, acordarea/primirea de credite de către/de la băncile
componente ale sistemului bancar.
• Tipologie:
1) Decontări prin sistemul conturilor de corespondent.
2) Decontări prin rețeaua BNR.

(V)
1) Decontări prin sistemul conturilor de corespondent
• Conturi de corespondent.
• Conturi de corespondent:
• Nostro → plasament → banca proprietară a contului.
• Loro → resursă atrasă → banca gestionară a contului.
• Împrumuturi și depozite interbancare

(V)
Exemplu:
BCR își deschide două conturi de corespondent: la BRD, în valoare de 150.000 lei și la o
bancă din Franța, Société Générale, în valoare 500.000 euro, la un curs de 1 euro = 4,6 lei.
BCR primește de la un client un ordin de plată în valoare de 50.000 lei pe numele unui
furnizor care are cont la BRD.
Banca din Franța primește de la un client dispoziția de a plăti unui client al BCR 100.000
euro, la un curs de 1 euro = 4,8 lei.
Conturile de corespondent s-au constituit pe data de 10.03.N, dobânda urmând a se încasa

la data de 10.04.N. La sfârșitul lunii, băncile își înregistrează creanțele, respectiv datoriile
din dobânzi, astfel: BRD 3.000 lei; BCR 3.000 lei și 1.000 euro la cursul de 1 euro = 5 lei
Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de
credit (V)
• Se înregistrează deschiderea conturilor de corespondent:
BCR BRD
121/BRD = 1111 100.000 lei 1111=122/BCR 100.000 lei
BCR SG
121/SG = 1111 2.400.000 lei 1111=122/BCR 2.400.000 lei
• Se înregistrează decontare OP:

BCR BRD
2511/plătitor = 121/BRD 50.000 lei 122/BCR=2511/beneficiar 50.000 lei
credit (V)
• Se înregistrează decontare OP:
BCR SG
121/SG = 2511/beneficiar 490.000 lei 2511/plătitor=122/BCR 490.000 lei
• Se înregistrează dobânzile aferente conturilor de corespondent:

BCR BRD
1271 = 7012 3.000 lei 6012=1272 3.000 lei
BCR SG
1271 = 7012 5.000 lei 6012=1272 5.000 lei
credit (V)
• Se înregistrează încasarea/plata dobânzilor aferente conturilor de corespondent:
BCR BRD
121/BRD = 1271 3.000 lei 1272=122/BCR 3.000 lei
BCR SG
121/SG = 1271 4.700 lei 1272=122/SG 4.700 lei
credit (V)
Exemplu:
Prin intermediul conturilor de corespondent deschise, BCR decide să-și constituie un
depozit pe termen de o lună la banca franceză în valoare de 400.000 euro, la cursul de 1
euro = 4,7 lei, iar rata dobânzii 3% pe an. De asemenea, BCR primește de la BRD un
împrumut de 60.000 lei pentru 10 zile, rata dobânzii 9% pe an.
•Se înregistrează deschiderea depozitului:
BCR SG
1312 = 121/SG 1.880.000 lei 122/BCR=1322 1.880.000 lei
•Se înregistrează dobânda aferentă depozitului:

BCR SG
1317 = 70132 4.700 lei 60132= 1327 4.700 lei
credit (V)
• Se înregistrează acordarea/primirea împrumutului:
BCR BRD
121/BRD=1422 60.000 lei 1412=122/BCR 60.000 lei
• Se înregistrează dobânda aferentă împrumutului:

BCR BRD
60142 = 1427 150 lei 1417 = 70142 150 lei
credit (V)
• Se înregistrează lichidarea depozitului la scadență :
BCR SG
121/SG = 1312 1.880.000 lei 1322 = 122/BCR 1.880.000 lei
121/SG = 1317 4.700 lei 1327 = 122/BCR 4.700 lei
• Se înregistrează rambursarea/încasarea împrumutului și plata/încasarea dobânzii:

BCR BRD
1422=121/BRD 60.000 lei 122/BCR=1412 60.000 lei
1427=121/BRD 150 lei 122/BCR=1417 150 lei
credit (V)
2) Decontări prin rețeaua BNR- decontări între bănci care nu au legături directe
•decontările pe bază de ordin de plată cu valoare mare și pentru toate celelalte decontări ordonate de
clienți sau efectuate în nume propriu de către o bancă cu alte bănci cu care nu are relație de
corespondență sau care nu îndeplinesc condițiile pentru compensare.
Exemplu:
La ING-SB se primesc ordine de plată în valoare de 800.000 lei în favoarea unor clienți cu
conturi deschise la Alpha Bank- Sucursala Suceava.
Decontarea are loc astfel:
a) ING are unități operative în Suceava;
b) Alpha Bank are unități operative în București;
c) Alpha Bank nu are unități operative în București; ING nu are unități operative în Suceava.
(V)
a) ING are unități operative în Suceava:
ING-SB → ING-Suceava → BNR-Suceava → Alpha-Suceava
2511/pl= 341/Sv 341/SB= 1111 ct crt/ING= ct crt/AB 1111= 2511/benef 800.000 lei
b) Alpha Bank are unități operative în București:

ING-SB → BNR-SB → Alpha-SB → Alpha-Suceava
2511/pl= 1111 ct crt/ING= ct crt/AB 1111 = 341/Sv 341/SB= 2511/benef 800.000 lei
c)Alpha Bank nu are unități operative în București; ING nu are unități operative în Suceava:
ING-SB → BNR-SB → BNR-Suceava → Alpha-Suceava
2511/pl= 1111 ct crt/ING= OIS OCS= ct crt/AB 1111= 2511/benef 800.000 lei
credit (V)
Contabilitatea operațiunilor cu clientela
• Creditul → suma evidenţiată în conturi bilanţiere sau în conturi din afara bilanţului,
pusă la dispoziţie ori pe care instituţia creditoare s-a angajat să o pună la dispoziţie
unei persoane fizice sau unei entităţi nefinanciare, în schimbul obligaţiei debitorului în
cauză de a rambursa suma respectivă, precum şi de a plăti dobânzi ori alte cheltuieli
legate de această sumă; finanţările de tip leasing financiar sunt asimilate creditului
(Regulamentul BNR nr. 17/2012 cu modificările și completările ulterioare).
• Credit scoring
• Clase de risc: A, B, C, D, E.
• Ajustări pentru deprecerierea creanțelor.

credit (V)
• Cont bancar.
• Depozit bancar:
- perioada de constiruire:
• Depozite la vedere
• Depozite la termen
• Depozite colaterale
- dobânda:
• Depozite fără capitalizarea dobânzii
• Depozite cu capitalizarea dobânzii
credit (V)
Exemplu:
Entitatea A depune la ING-Sucursala Cluj o cerere pentru acordarea unui credit pe 6 luni în
valoare de 100.000 lei în vederea procurării de stocuri necesare producției.
În urma analizei dosarului de credit, ING - Sucursala Cluj a stabilit că societatea A se
încadrează în categoria B, deci creditul acordat a fost clasificat în categoria în „observație”.
Aprobarea creditului a avut loc la data de 01.03.N, iar acordarea efectivă a creditului prin
alimentarea contului curent s-a făcut la 01.04.N. Rata dobânzii practicată de ING este de
15%/an, iar rata dobânzii penalizatoare este 5%/an.
Conform contractului de credit, rambursarea se face în două tranșe egale, scadente la 01.07.N
și 01.10.N. Odată cu rambursarea tranșelor se achită și dobânda aferentă. Modalitatea de
rambursare a creditului este în rate constante.
Rambursarea celei de-a doua tranșe are loc după 10 zile de la prima scadentă, când se achită
dobânda aferentă tranșei a doua și dobânda penalizatoare.
credit (V)
• Calculul dobânzii:
• D1 = (100.000 lei x 90 zile x 0,15) / 360 zile = 3.750 lei
• D2 = (50.000 lei x 90 zile x 0,15) / 360 zile = 1.875 lei
• Graficul de rambursare al creditului:
Perioada Valoarea de Rata Dobânda Valoarea

rambursat rămasă
01.04.N- 100.000 50.000 3.750 50.000
01.07.N
01.07.N- 50.000 50.000 1.875 -
01.10.N
credit (V)
01.03.N
Se înregistrează angajamentul băncii față de client:
903 = 999 100.000 lei
01.04.N
Se înregistrează acordarea creditului:
999 = 903 100.000 lei
2051 = 2511/A 100.000 lei
Se înregistrează creanța privind dobânda:

20571 = 70216 5.625 lei
Se înregistrează ajustarea pentru deprecierea de valoare (100.000 x 0,05):

662 = 291 5.000 lei
credit (V)
01.07.N
Se înregistrează rambursarea primei rate și plata dobânzii aferente:
2511/A = 2051 50.000 lei
2511/A = 20571 3.750 lei
Se recalculează și se înregistrează ajustarea pentru depreciere:

• Ajustare pentru depreciere existentă: 5.000 lei
• Ajustare pentru depreciere necesară: 50.000 lei x 0,05 = 2.500 lei
• Diminuarea ajustării pentru depreciere : 5.000 lei – 2.500 lei = 2.500 lei
291 = 7621 2.500 lei

credit (V)
01.10.N
Se înregistrează nerambursarea creditului:
2811= 2051 50.000 lei
28171 = 20517 1.875 lei
Se recalculează și se înregistrează ajustarea pentru depreciere:

• Ajustare pentru depreciere existentă: 2.500 lei
• Ajustare pentru depreciere necesară: 50.000 lei x 0,2 = 10.000 lei
• Suplimentarea ajustării pentru depreciere : 10.000 lei – 2.500 lei = 7.500 lei
662 = 291 7.500 lei

credit (V)
10.10.N
Se înregistrează rambursarea ratei, plata dobânzii aferente și a dobânzii penalizatoare:
2511/A = % 52.152,77 lei
2811 50.000 lei
2817 1.875 lei
7028 277,77 lei
Dobânda penalizatoare = (50000 x 10 zilex (15%+5%))/360 = 277,77 lei
Se anulează ajustarea pentru depreciere:
291 = 7621 10.000 lei

credit (V)
Exemplu:
În baza unui contract de depozit, Raiffeisen-SB constituie un depozit la termen pe numele
societății X în următoarele condiții: data constituirii este 01.05.N; valoarea depozitului este
de 100.000 lei, din care 30.000 lei se depun în numerar, iar restul provin din contul curent al
societății, existent la aceeași bancă; depozitul se constituie pe termen de o lună, fără
capitalizare; rata dobânzii este de 7% pe an.
01.05.N
Se înregistrează deschiderea depozitului:
% = 2532 100.000 lei
2511 70.000 lei
101 30.000 lei
credit (V)
• Se calculează și se înregistrează dobânda aferentă:
Dobânda = (100.000 lei x 30 zile x 7%) / 360 zile = 583 lei

60252 = 2537 583 lei
• Se înregistrează plata dobânzii aferentă fiecărei luni:

2537 = 2511 583 lei
CONTABILITATEA PERSOANELOR JURIDICE
FĂRĂ SCOP PATRIMONIAL (C)
Obiective

• Fundamente privind persoanele juridice fără scop lucrativ (II).
• Particularități privind organizarea contabilității persoanelor juridice fără scop
lucrativ (III).
• Aspecte particulare privind contabilitatea persoanelor juridice fără scop lucrativ
(V).
• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.103/2017 privind aprobarea Reglementărilor

contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, publicat în Monitorul Oficial nr.
984 din 12 decembrie 2017 → activități fără scop patrimonial.
• Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile

financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.
1.802/2014, cu modificările şi completările ulterioare → activități economice.
Fundamente privind persoanele juridice fără scop lucrativ (II)
• Obiectiv → nu este obţinerea de beneficii economice; acţionează în interesul membrilor lor,

activități de interes general.
• Constituire → prin voinţa membrilor fondatori şi funcţionează potrivit statului propriu şi a legilor
specifice.
• Activități:
• sprijinirea materială a membrilor în exercitarea profesiunii;
• constituirea de case de ajutor proprii;
• editarea şi tipărirea de publicaţii proprii;
• înfiinţarea şi administrarea, în condiţiile legii, în interesul membrilor săi, de unităţi sociale, de cultură,
învăţământ şi cercetare în domeniul activităţii sindicale, societăţi comerciale, de asigurări, precum şi
bancă proprie;
• constituirea de fonduri proprii pentru ajutorarea membrilor săi;
• organizarea şi sprijinirea materială şi financiară a unor activităţi cultural-artistice;
• organizarea şi desfăşurarea de cursuri de pregătire şi calificare profesională;
• la cererea membrilor acestora, asistarea și reprezentarea în fața instanțelor de judecată de toate
gradele, a organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități, prin apărători proprii sau aleși etc.
• Tipologie:
• Asociații → patrimoniul inițial al asociației – activul patrimonial – nu poate fi mai mic
de 200 lei și este alcătuit din aportul în natură și/sau în bani al asociaților.
→ sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial din momentul înscrierii în
Registrul asociațiilor și fundațiilor.
• Fundații → activul patrimonial inițial trebuie să includă bunuri în natură sau în numerar, a
căror valoare totală să fie de cel puțin 100 de ori salariul minim brut pe economie, la data
constituirii fundației.
→ sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial din momentul înscrierii în
Registrul asociațiilor și fundațiilor.
• Partide politice → Sunt asociații cu caracter politic ale cetățenilor români cu drept de
vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor
politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție.
→ Sunt persoane juridice de drept public, înscrise în Registrul partidelor politice.
• Patronate → se constituie prin asociere liberă, pe sectoare de activitate, teritorial sau

la nivel național.
→ sursele veniturilor: taxe de înscriere, cotizații, donații, sponsorizări etc.
• Organizații sindicale → apărarea drepturilor prevăzute în legislația națională, în contractele
colective și individuale de muncă sau în acordurile colective de muncă, precum și în pactele,
tratatele și convențiile internaționale la care România este parte, pentru promovarea intereselor
profesionale, economice și sociale ale membrilor săi.
→ cel puțin 15 angajați din aceeași unitate.
•Asociaţii de proprietari → administrarea și gestionarea proprietății comune care, pe lângă

drepturi, impune obligații pentru toți proprietarii.
→ se înființează prin acordul scris a cel puțin jumătate plus unu din
numărul proprietarilor apartamentelor și spațiilor cu altă destinație
decât aceea de locuință, din cadrul unei clădiri.
→ veniturile obținute din exploatarea proprietății comune aparțin
asociației și sunt utilizate pentru reparații și investiții cu privire la
proprietatea comună și nu se plătesc proprietarilor.
• Culte religioase → bunurile care fac obiectul aporturilor de orice fel – contribuții, donații,
succesiuni – precum și orice alte bunuri intrate în mod legal în
patrimoniul unui cult nu pot face obiectul revendicării lor ulterioare.
→ cheltuielile pentru întreținerea cultelor și desfășurarea activităților lor
se vor acoperi, în primul rând, din veniturile proprii ale cultelor,
create și administrate în conformitate cu statutele lor.
→ pot stabili contribuții din partea credincioșilor lor pentru susținerea
activităților pe care le desfășoară.
• Asociații religioase →persoane juridice alcătuite din cel puțin 300 de persoane, cetățeni
români/rezidenți în România, care se asociază în vederea
manifestării unei credințe religioase.
→ contribuții din partea credincioșilor lor pentru susținerea activităților
pe care le desfășoară.
• Constituire asociație → capitalul trebuie să fie în valoare de cel puțin 200 lei.
• Constituire fundație → activul patrimonial trebuie să includă bunuri în natură/numerar, a

căror valoare totală să fie de cel puțin 100 de ori salariul minim brut pe economie, la data
constituirii fundației.
• În cazul fundațiilor al căror scop exclusiv este efectuarea operațiunilor de colectare de

fonduri care să fie puse la dispoziția altor asociații sau fundații, în vederea realizării de
programe de către acestea din urmă, activul patrimonial inițial poate avea o valoare totală
de cel puțin 20 de ori salariul minim brut pe economie.
Particularități privind organizarea contabilității persoanelor
juridice fără scop lucrativ (III)
• Persoanele juridice fără scop patrimonial au obligaţia să organizeze şi să conducă

contabilitatea financiară (art. 1 alin. (2) Legea contabilităţii nr. 82/1991):
• trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea

informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi alte informaţii referitoare la
activitatea desfăşurată, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii
prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori
(art. 2 alin. (1));
• au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă şi să întocmească situaţii financiare

anuale (art. 5 alin. (1)).
• Organizarea contabilității se fundamentează pe OMFP nr. 3.103/2017, care prevede:
• formatul și conținutul situațiilor financiare anuale;
• principiile contabile;
• regulile de recunoaștere, evaluare, scoatere din evidență și prezentare a elementelor în situațiile

financiare anuale;
• regulile de întocmire, aprobare, auditare/verificare, potrivit legii, și depunere a situațiilor

financiare anuale;
• Planul de conturi general;
• conținutul și funcțiunea conturilor contabile.

• În cazul entităților care desfășoară și activități economice, reglementările precizate

anterior se se completează cu prevederile Reglementărilor contabile privind situațiile
financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin
OMFP nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare.
• Contabilitate aplicată:
Tipologia entităților fără scop Contabilitate în Contabilitate în

patrimonial partidă dublă partidă simplă
Asociaţii Da
Fundaţii sau alte organizaţii de acest fel Da
Partide politice Da
Patronate Da
Organizații sindicale Da
Unități de cult Da Da
Asociaţiile de proprietari Da Da
• Persoanele juridice fără scop patrimonial care conduc contabilitatea în partidă simplă
nu întocmesc situații financiare anuale.
• Aplică Reglementările contabile privind organizarea și conducerea contabilității în partidă

simplă de către persoanele juridice fără scop patrimonial aprobate prin OMFP nr.
3.103/2017.
• Pentru evidențierea în contabilitatea în partidă simplă de către persoanele juridice fără

scop patrimonial a operațiunilor efectuate se utilizează următoarele registre de
contabilitate obligatorii:
• Registrul-jurnal.
• Registrul-inventar.
• Principii contabile:
• Principiul continuităţii activităţii;

• Principiul permanenţei metodelor;
• Principiul prudenţei;
• Principiul contabilităţii de angajamente;
• Principiul intangibilității;
• Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii;
• Principiul evaluării la cost de achiziţie sau cost de producţie.
• Planul de conturi:
• Clasa 1 Conturi de capitaluri, provizioane, provizioane, împrumuturi și datorii asimilate

• Clasa 2 Conturi de imobilizări
• Clasa 3 Conturi de stocuri și producție în curs de execuție
• Clasa 4 Conturi de terți
• Clasa 5 Conturi de trezorerie
• Clasa 6 Conturi de cheltuieli
• Clasa 7 Conturi de venituri
• Clasa 8 Conturi speciale
• Clasa 9 Conturi de gestiune
• Anuale
• Obiectiv→ furnizarea de informații despre poziția financiară și performanța financiară ale

unei persoane juridice fără scop patrimonial, utile unei categorii largi de
utilizatori.
→ trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare și a
excedentului/profitului sau deficitului/pierderii privind activitățile fără scop
patrimonial, activitățile cu destinație specială și activitățile economice.
• Lucrări de închidere a exercițiului.
• Componente:
• Bilanț;
• Contul rezultatului exercițiului.
• Situațiile financiare anuale sunt însoțite de formularele:
• propunerea de distribuire a rezultatului exercițiului financiar sau de acoperire a pierderii

contabile;
• raportul administratorilor;
• o declarație scrisă de asumare a răspunderii administratorului pentru întocmirea situațiilor

financiare anuale în conformitate cu prevederile OMFP nr. 3.103/2017;
• raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori.

Aspecte particulare privind contabilitatea persoanelor juridice fără
scop lucrativ (V)
Active imobilizate
• Activele imobilizate:
• necorporale
• corporale
• financiare
• Evaluarea: intrare, ieșire, inventar, bilanț.
• Cheltuieli ulterioare.
• Metode de amortizare: liniară.
• Reevaluarea.
scop lucrativ (V)
Active imobilizate
• Nu există obligativitatea includerii cheltuielilor de constituire în categoria imobilizărilor

necorporale. În acest caz se ridică problema pragului de semnificaţie → sumele sunt
nesemnificative →pot fi recunoscute direct în contul rezultatului exerciţiului.
• Conturi distincte pe cele două categorii de activități: fără scop patrimonial și economice.
• În cazul reevaluării, nu este posibilă trecerea de la metoda reevaluării la metoda costului

pentru activitățile fără scop patrimonial.
scop lucrativ (V)
Active imobilizate
1. Achiziţie de la furnizor conform facturii:
a1.1) Înregistrarea avansului aferent achiziției imobilizărilor aferente activităților
fără scop patrimonial:
4093 /4094 = 404
a1.2) Primirea facturii și înregistrarea imobilizărilor aferente activităților fără scop
patrimonial la cost:
20/21 = 404
1.3)Stornarea facturii de avans:
404 = 4093 /4094
2. Înregistrarea amortizării:
6811/01 = 281
scop lucrativ (V)
Active imobilizate
3. Primire donație:
20/21 = 4753/01
Pe măsura amortizării, venitul în avans se transferă la venituri curente:
4753/01 = 7382
4. Vânzarea imobilizărilor aferente activității fără scop patrimonial:

- Vânzarea propriu zisa: 461 = 7383
- Scoaterea din evidență: 280/281 = 20/21
6583/01
scop lucrativ (V)
Active circulante
•Structură:
•stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită
factură;
•creanţe;
•investiţii pe termen scurt;
•casa şi conturi la bănci.
• Evaluarea: intrare, ieșire, inventar, bilanț.
•Stocuri → metode de organizare a contabilității stocurilor:

• Metoda inventarului permanent
• Metoda inventarului intermitent
→ metode de evaluare la ieșire: CMP, FIFO, LIFO

scop lucrativ (V)
Active circulante
Conturi distincte pe cele două categorii de activități: fără scop patrimonial și economice.
1 ) Achiziţie de la furnizor conform facturii:

30/01 = 401
2) Primire donații:
30/01 = 7331
3) Obținere de stocuri prin dezmembrare de active:

30/01 = 7388
Aspecte particulare privind contabilitatea persoanelor juridice fără scop
lucrativ (V)
Decontări cu terții
• Conturi distincte pe cele două categorii de activități, respectiv fără scop patrimonial și
economice.
• Vânzări sau prestări servicii în cazul unei organizații nonprofit înregistrate în

scop de TVA
a1) Vânzarea:
4111 = %
70x/02
4427
a2) Încasarea contravalorii bunurilor vândute/serviciilor prestate:
5121 = 4111
Aspecte particulare privind contabilitatea persoanelor juridice
fără scop lucrativ (V)
Decontări cu terții
• Primirea unei reduceri financiare de la furnizor pentru activitatea nonprofit:

401 = 7348
• Înregistrarea salariilor datorate:

641/01 = 421
• Înregistrarea reținerilor din salarii:

421 = %
4315 CAS
4316 CASS
444 Impozit venit
• Înregistrarea contribuției asiguratorie pentru muncă a angajatorului:
646/01 = 436 CAM
Capitaluri proprii
Capitalul și rezervele (capitaluri proprii) → capitalul (aporturile de capital), rezervele,

rezultatul reportat, rezultatul exercițiului financiar.
• Capitalul (aporturile de capital) → contribuțiile în numerar și/sau în natură ale
membrilor la constituirea patrimoniului social al persoanei juridice fără scop
patrimonial.
• Rezervele: rezerve legale, rezerve statutare sau contractuale și alte rezerve.
•Casele de ajutor reciproc ale salariaților → în vederea acordării de împrumuturi cu

dobândă membrilor care sunt numai persoane fizice salariate, trebuie să constituie
Fondul social al membrilor Caselor de Ajutor Reciproc (CAR) și Fondul pentru ajutor în
caz de deces al membrilor Caselor de Ajutor Reciproc (CAR).
Capitaluri proprii
• Înregistrarea aportului în natură și în numerar la constituirea unei organizații nonprofit:

208/2111.01/212.01/2131.01/2133.01/214.01/3xx/5xx = 101
• Înregistrarea excedentului realizat în exercițiile financiare precedente, utilizat ca sursă

de majorare a capitalului, potrivit legii:
1171.01 = 101
• Înregistrarea deficitului realizat în exercițiile financiare precedente, acoperite prin

reducerea capitalului social, conform hotărârii adunării generale:
101 = 1171.01
Capitaluri proprii
• Constituirea rezervelor legale din excedentul realizat la închiderea exercițiului

curent:
1291 = 106
• Înregistrarea excedentului realizat în exercițiul financiar încheiat, evidențiat la

începutul exercițiului financiar următor în rezultatul reportat:
1211 = 1171.01
Cheltuieli, venituri, rezultat
• Conturile de cheltuieli și venituri se dezvoltă în analitice distincte pe feluri de

activități:
• activități fără scop patrimonial,
• activități cu destinație specială, potrivit legii, și
• activități economice.
• Tiplogie:
• cheltuieli/ venituri de exploatare
• cheltuieli/ venituri financiare

• Veniturile din activitățile fără scop patrimonial:

• venituri din cotizațiile și contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și
simpatizanților;
• venituri din cote-părți primite potrivit statutului;
• venituri din taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației în vigoare;
• venituri din donații și sume sau bunuri primite prin sponsorizare și ajutoare;
• venituri pentru care se datorează impozit pe spectacole;
• venituri din acțiuni ocazionale, utilizate în scop social sau profesional, potrivit
statutului, precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă de participare,
serbări, tombole, conferințe;
• venituri din dobânzile și dividendele obținute din plasarea disponibilităților
rezultate din activitățile fără scop patrimonial, precum și diferențele de curs
valutar etc.
• Veniturile cu destinație specială →venituri cu destinație specială din aplicarea

timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al
arhitecturii și de divertisment și alte venituri cu destinație specială, potrivit legii.
• Veniturile din activități economice:

• venituri din exploatare.
• venituri financiare.
• Închiderea conturilor de venituri:

7xx/analitic distinct = 1211 → activități fără scop patrimonial
7xx/analitic distinct = 1213 → activități economice
7xx/analitic distinct = 1212 → activități cu destinație specială
• Închiderea conturilor de cheltuieli:

1211 = 6xx/analitic distinct → activități fără scop patrimonial
1213 = 6xx/analitic distinct → activități economice
1212 = 6xx/analitic distinct → activități cu destinație specială
• Calculul și înregistrarea impozitului pe profit aferent activității economice:

691 = 4411
• Închiderea contului 691:

1213 = 691
CONCLUZII (D)
Contabilitatea instituțiilor publice, contabilitatea instituțiilor de credit,
contabilitatea persoanelor juridice fără scop patrimonial: interferențe și
diferențe
• Obiectivul entităților.
• Cadrul de reglementare.
• Organizarea contabilității.
• Principiile contabile.
• Planul de conturi.
• Situațiile financiare.
• Tranzacții economico-financiare specifice.

Contabilitatea în partidă simplă (E)
Reglementări
• OMFP nr. 170/2015
• Aplicabilitate:
1. Persoane fizice şi asocieri fără personalitate juridică ale căror venituri sunt
supuse impozitului pe venit în conformitate cu prevederile Codului fiscal, al căror
venit net anual este determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, fiind
obținut din următoarele surse:
➢activități independente→ activități economice; profesii libere; drepturi de proprietate
intelectuală;cedarea folosinței bunurilor;
➢activități agricole, silvicultură şi piscicultură.
2. Persoanele sau entitățile care, prin actul normativ de înființare, prin legi speciale
sau prin alte acte normative, au obligația ținerii contabilității în partidă simplă, cu
excepția persoanelor juridice fără scop patrimonial.
Stagiu CECCAR 2018 112

Documente financiar-contabile
• Registre contabile:
• Registrul-jurnal de încasări şi plăți;
• Registrul-inventar;
• Documente justificative:
• Fişa mijlocului fix;
• Factura;
• Aviz de însoțire a mărfii;
• Listă de inventariere;
• Chitanță;
• Chitanță pentru operațiuni în valută;
• Dispoziția de plată/încasare către casierie;
• Statul de salarii.
• Arhivarea și păstrarea documentelor financiar-contabile.

Trecerea la contabilitatea în partidă dublă
• Persoanele care conduc evidența contabilă pe baza regulilor contabilității în

partidă simplă pot trece la conducerea contabilității în partidă dublă de la
începutul exercițiului financiar ulterior celui în care au decis această trecere.
• Persoanele nou-înființate pot opta pentru ținerea contabilității în partidă dublă de

la data înființării acestora.
• Contabilitatea proprie se organizează şi conduce în baza reglementărilor

contabile în vigoare, aplicabile operatorilor economici, până la nivel de balanță
de verificare, fără a întocmi situații financiare anuale.

• vor prelua, pe baza inventarului şi a informaţiilor privind creanţele şi datoriile, ca

solduri iniţiale, la începutul exerciţiului financiar pentru care au optat să treacă la
conducerea contabilităţii în partidă dublă, sumele din documentele întocmite
pentru ţinerea contabilităţii în partidă simplă, respectiv din:
• Registrul-inventar;
• Registrul-jurnal de încasări şi plăţi;
• fişa mijlocului fix;
• extras de cont;
• alte documente.
• Deschiderea conturilor de imobilizări, stocuri, creanţe, disponibilităţi băneşti, în

vederea preluării în contabilitatea în partidă dublă a acestor elemente:
% = 455
Cls 2 Imobilizări Sume datorate acţionarilor/asociaţilor
Cls 3 Stocuri
Cls 4 Creanţe
Cls 5 Trezorerie
• Deschiderea conturilor de datorii, în vederea preluării în contabilitatea în partidă dublă

a acestor elemente:
455 = %
Sume datorate acţionarilor/asociaţilor Datorii
Cls 1
Cls 4
Cls 5

Prezentare Gen CATIE - An II S1-03.02.2021

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prezentare Gen CATIE - An II S1-03.02.2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CEC CONTABILITATEA ALTOR TIPURI DE

CONTABILITATE PUBLICĂ (A)

CONTABILITATE BANCARĂ (B)

CONTABILITATEA PERSOANELOR JURIDICE FĂRĂ SCOP

CONTABILITATEA IN PARTIDA SIMPLĂ (E)

• Cadrul de reglementare (I).

• Fundamente privind sectorul public(II).

• Particularități privind organizarea contabilității instituțiilor publice(III).

• Situațiile financiare (IV).

• Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor publice (V).

• Instituțiile publice → denumire generică ce include Parlamentul, Administraţia

• Obiectiv → nu obțin profit; realizează interesele comunității.

• Clasificația funcțională a veniturilor și cheltuielilor.

• Clasificația economică a cheltuielilor.

• Fazele execuţiei bugetare a cheltuielilor: angajare, lichidare, ordonanțare, plată.

• Lichidare: se verifică existenţa angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea sumei

• Structura contului contabil:

611.00.00.02.A.65.02.04.02.20.02 = 401.01.00.02.A.65.02.04.02.20.02 3.000 lei

• Obiectiv: să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare, precum și a

• Lucrări contabile de închidere a exerciţiului financiar

• Disponibil din mijloace cu destinație specială;

• Evaluarea activelor fixe:

• Cheltuielile ulterioare efectuate cu activele fixe.

• Reevaluarea activelor fixe.

• Ex:Un muzeu achiziționează de la o persoană fizică autorizată, înregistrarea pe suport

• Se înregistrează achiziția documentarului:

• Se înregistrează casarea documentarului:

• Se înregistrează achiziția terenului:

• Se înregistrează plata facturii:

• Se înregistrează transferul terenului:

• Se înregistrează factura de montaj:

• Se înregistrează punerea în funcțiune a activului:

• Se înregistrează amortizarea lunară:

• Se înregistrează recuperarea de piese de schimb:

• Ambalajele rezervă de stat → ambalajele aferente materialelor rezervă de stat şi de

• Metode de organizare a contabilității stocurilor:

• Se înregistrează ridicarea de numerar:

581.01.01 = 770.00.00 1.000 lei

531.01.01 = 581.01.01 1.000 lei

• Se înregistrează acordarea avansului spre decontare:

542.00.00 = 531.01.00 1.000 lei

•Se înregistrează plata burselor:

- Subscrierea şi încasarea prin bancă a valorii obligaţiunilor emise:

- Plata celei de-a doua tranşe a dobânzii:

- Răscumpărarea obligaţiunilor la valoarea nominală:

- Anularea obligaţiunilor răscumpărate:

•Capitaluri proprii: fonduri, rezerve din reevaluare, rezultatul exercițiului, rezultatul

• Se înregistrează ieșirea clădirii din domeniul public al statului:

• Se înregistrează transferul clădirii în domeniul privat al statului:

• Se înregistrează scoaterea din funcțiune a clădirii:

• Principul contabilității de angajamente

• Rezultat patrimonial = Venituri totale – Cheltuieli totale

• Rezultat patrimonial= Excedent/Deficit

• Cadrul de reglementare (I).

• Fundamente privind sistemul bancar(II).

• Particularități privind organizarea contabilității instituțiilor de credit(III).

• Situațiile financiare (IV).

• Aspecte particulare privind contabilitatea instituțiilor de credit (V).

• BNR, Regulamentul nr. 16/2012 privind clasificarea creditelor și plasamentelor, precum și

• Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

• Banca Națională a României

• BNR → asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor;

• elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb;