Organizarea orașelor și lumea rurală

După Primul Război Mondial, creșterea economică și, în special, dezvoltarea sectorului industrial şi al
serviciilor specifice celei de-a doua revoluții industriale au generat o creştere explozivă a populaţiei orașelor,
însoțită de elemente de sistematizare urbană.
Arhitectura orașelor s-a schimbat, accentul fiind pus pe utilitate și funcționalitate. Cel mai reprezentativ
curent artistic a fost cel desemnat cu numele de Bauhaus, o școală de arhitectură şi arte plastice, întemeiată în
1919, la Weimar (Germania). Folosind cu predilecție betonul armat, oțelul și sticla, s-au construit locuințe mai
mari, clădiri industriale, bănci, magazine, hoteluri, teatre și cinematografe, stadioane. Străzile largi, gările,
teatrele, parcurile, fântânile și piețele au sporit utilitatea și frumusețea așezărilor urbane.
Structura societății a cunoscut și ea importante schimbări.
 Clasa muncitoare a devenit tot mai numeroasă, cunoscând, prin introducerea standardizării și a benzii
rulante, o mai bună organizare a muncii. Creșterea constantă a veniturilor sale și adoptarea unei
legislații a muncii favorabile au avut drept consecință îmbunătăţirea condiţiilor de trai și de muncă.
 Bancherii și marii industriași reprezentau motorul dezvoltării economice şi sociale și aveau un rol
împortant în viața politică. Paralel, s-a afirmat clasa de mijloc, constituită din mici întreprinzători,
comercianți și liber-profesioniști (avocați, medici, jurnaliști, funcționari). Animată de aceleași valori,
precum respectul față de proprietate, educație și reușită socială, rolul său economic și politic a devenit
tot mai important.
 Ţărănimea, deși a prosperat, nu şi-a modificat semnificativ modul de viaţă, progresul fiind lent în lumea
rurală. Acesta era legat de aplicarea descoperirilor științifice și progresului tehnologic din agricultură
(mașini și utilaje, cunoștințe de agronomie și zootehnie, îngrășaminte chimice, etc). și conectarea lumii
rurale la rețeaua căilor de transport și comunicație.

Invenţiile şi viaţa casnică

Pătrunderea tehnicii moderne în viaţa cotidiană, prin produse precum mașina de cusut, bicicleta, frigiderul,
masele plastice, fibrele sintetice, a produs mari schimbări, făcând-o mai ușoară. Apa curentă , gazele și
electricitatea au sporit confortul și igiena caselor de locuit, iar transportul public s-a îmbunătățit prin apariția
tramvaielor și a troleibuzelor. Diversitatea și abundența produselor au impulsionat comerțul, generând apariția
lanțurilor de magazine. S-a extins folosirea telefonului şi a radioului, iar în televiziune s-au făcut primii pași, prin
inventarea tehnicii de proiectare.

Sănătatea oamenilor
Progresul științific a dus la ameliorarea stării de sănătate, progresele în diagnosticare și lupta împotriva bolilor,
permițând oamenilor să aibă o viață mai lungă și mai sănătoasă.

Divertismentul și timpul liber

Reducerea zilei de muncă și plata concediului au produs o explozie a bucuriei de a trăi, contribuind astfel la
dezvoltarea manifestărilor sportive de masă (curse de ciclism, meciuri de box sau fotbal), a teatrului de revistă,
la apariția unor noi genuri muzicale, precum jazzul și dezvoltarea turismului. Cinematograful a devenit o
atracție pentru toate categoriile sociale. Mut până în 1927, filmul reflecta nevoia oamenilor de a evada din viața
cotidiană, de a se bucura și de a-și construi vise. Un succes foarte mare l-au avut filmele de comedie (cu actori
precum Charlie Chaplin), de aventuri (filmul Tarzan), de desene animate etc.
Cultura și mișcarea femeilor
Accesul tot mai larg la educație a contribuit la ridicarea nivelului de instrucție al oamenilor, iar ziarele, revistele
şi cărţile tipărite în tiraje mari au determinat la formarea unei culturi de masă, adică acea cultură destinată și
accesibilă maselor de oameni. Artele, mai ales literatura, au cunoscut înnoiri semnificative. S-a accentuat
gustul pentru literatură și fenomenul artistic, creația în aceste domenii diversificându-se și adresându-se unui
public tot mai larg. Au apărut noi forme de exprimare literară și artistică, curente ca dadaismul și cubismul.
În perioada interbelică, femeile au continuat emanciparea începută încă din secolul trecut. Legislația
adoptată a deschis accesul femeilor la viața politică, prin adoptarea dreptului la vot (în țări precum: Regatul
Unit, Germania, Olanda şi SUA), la educația înaltă și la toată gama de profesii. Emanciparea femeilor a fost și
de natură socială, psihologică şi vestimentară, anii 1923 – 1924 lansând moda femeii-flapper, o generație de
femei active, moderne.