Seminare Volei

LECŢIA 1
TEMELE ŞI OBIECTIVELE LECŢIEI:
1. Pasa de sus – INIȚIERE - FIXARE
Pasa cu două mâini de sus este prima formă specifică de jucare a mingii
care se învaţă. Este considerată a fi cea mai importantă verigă a procesului de
învăţare deoarece, însuşirea acesteia permite trecerea foarte rapidă la
organizarea jocului bilateral prin abordarea unor forme simple de joc, cu
reguli puţine. În cadrul acestor jocuri lovirea de sus este folosită pentru
jucarea mingii la fiecare dintre cele trei lovituri permise de regulament.
➢ Explicaţia – descrierea acţiunii cu precizarea aspectului dominant.

Aspect dominant – cupă adâncă şi elastică, înainte, în timpul şi după
transmiterea mingii.
➢ Demonstraţie.
➢ Corectarea poziţiei specifice.
➢ Exersarea în cadrul mijloacelor propuse.
O1. - exersarea pasei de sus în condiţii uşoare sau foarte uşoare
Exersarea pasei de sus în condiţii foarte uşoare:
Acest aspect ne îndepărtează de execuţia globală care stă la baza

organizării exersării pentru învăţarea acţiunilor în jocul de volei. Astfel, acest
tip de exersare se foloseşte strict pe linia individualizării şi doar atunci când
apar dificultăţi în transmiterea mingii.
1
• Pe perechi, 3 m distanţă între parteneri, prinderea în cupă la nivelul frunţii
a mingii oferite de către partener urmată de autoaruncare şi pasare cu două
mâini de sus spre partener.
Indicaţii metodice:
- Se execută serii de câte 5 acţiuni
consecutive după care se schimbă
rolurile;
- După corectarea coordonatelor mişcării

se continuă cu exersare în condiţii uşoare.
Exersarea pasei de sus în condiţii uşoare:
• Pe perechi, 3 m distanţă între parteneri, preluare de sus din minge oferită la

nivelul frunţii partenerului.
- Se execută serii de câte 5 acţiuni
rolurile.
• Pe perechi, cca. 4 m distanţă între parteneri, preluare de sus din minge

oferită spre stânga şi spre dreapta executantului, cu precizarea locului.
- Se execută serii de câte 8 – 10 acţiuni consecutive după care se schimbă
rolurile;
- Precizarea locului în care va fi
transmisă mingea se va face prin
dirijarea direcţiei, prin întoarcerea
„instructorului” uşor cu faţa spre
direcţia respectivă;
2
- Mingea se oferă cu o traiectorie suficient de înaltă astfel încât să fie
facilitată intervenţia corectă.
• Pe perechi, cca. 4 m distanţă între parteneri, pasă de control – pasă spre

partener.
- Se execută serii de câte 15 – 20 de
acţiuni consecutive;
- Sarcina fiecăruia este aceea de a transmite mingea cât mai precis spre
partener, cu o traiectorie înaltă care să permită reluarea acţiunii în
condiţii optime asigurându-se continuitatea în exersare.
• Pe perechi, cca. 4 m distanţă între parteneri, pase cu două mâini de sus

executate alternativ.
- Se execută serii de câte 25 –30 de acţiuni
consecutive;
- Se pune accent pe continuitate asigurată de
transmiterea mingii cât mai precis cu o traiectorie înaltă.
• Pe perechi perpendicular pe fileu, cca. 5 – 6 m distanţă între parteneri,

preluare de sus din minge
oferită spre stânga şi spre
dreapta executantului, cu
precizarea locului.
- Se execută serii de câte 10
acţiuni consecutive după
care se schimbă rolurile
dar obligatoriu şi locurile
pentru a încadra exersarea
3
în faza de joc unde preluarea este efectuată fiind cu faţa spre plasă;
- Se poate lucra cu colective mai numeroase, pe câte o jumătate de teren
sau chiar pe culoare, în ambele terenuri în acelaşi timp.
Greşeli de execuţie frecvente şi modalităţi de corectare ale acestora
➢ Îndoirea insuficientă a braţelor la nivelul articulaţiei cotului în

momentul pasării - tendinţa de a aştepta mingea cu braţeţle întinse.
Mijloacele pentru corectare se bazează pe limitarea acţionării doar la nivelul

braţelor astfel încât executantul să nu se mai poată ajuta de picioare.
• Pase de control din aşezat pe sol executat individual (fiecare cu minge).
• Pase de control din aşezat pe o bancă sau un scaun, executat individual.

- Se execută serii de 15 – 20 de
repetări, astfel încât efectul
corectiv al exersării să se facă
simţit.
• Peluare cu două mâini de sus din aşezat pe o bancă, din minge oferită de la
o distanţă de 3 m cât mai aproape de fruntea executantului.
- Se execută serii de câte 20 de acţiuni
rolurile.
4
➢ Îndoirea insuficientă a picioarelor la nivelul articulaţiei genunchiului
în momentul pasării - sau tendinţa de a aştepta mingea în picioare într-
o poziţie mult prea înaltă.
• Preluare de sus prin ridicare din aşezat, din minge oferită cât mai precis în
„cupa” executantului de la cca. 3 m distanţă.
- Se execută serii de 10 – 15 repetări după
care se schimbă rolurile;
- Distanţa de la care se oferă mingea este
mică pentru a conferi siguranţă în transmiterea acesteia.
5
LECŢIA 2
1. Pasa de sus - CONSOLIDARE + CONSOLIDARE ÎN REGIM DE

ADPTARE
2. Organizarea celor trei lovituri - INIȚIERE
 Pasa de sus
O2. - exersarea pasei de sus cu accent pe consolidarea cupei adânci şi

elastice, înainte, în timpul şi după lovirea mingii.
Mijloace specifice acestei secvenţe a învăţării pot fi abordate frontal

sau în circuit.
Organizarea exersării în circuit, presupune alternarea condiţiilor de
execuţie şi determină instalarea mai tardivă a oboselii. Acest aspect conduce
la creşterea numărului de repetări fără riscul apariţiei unor greşeli de execuţie
datorate acumulării oboselii.
• Pase de control din stând.

- Se execută serii de 25 - 30 repetări;
- Se pune accent pe menţinerea cupei la nivelul frunţii între intervenţiile
la minge. Să se evite coborârea mâinilor de la nivelul frunţii deoarece
grăbeşte revenirea la nivelul frunţii pentru o nouă execuţie, aspect ce
duce la precipitare şi la apariţia unor greşeli de execuţie la nivelul
aspectului dominant.
• Pase de control din aşezat (pe sol sau pe bancă).
1
- Se exersează pe aceleaşi coordonate ca în varianta anterioară.
• Pasă de control pasă spre partener executat pe perechi la distanţă mică

între parteneri, cca. 3 m.
- Se execută serii de 25 – 30 de acţiuni
consecutive;
- Se pune accent pe intrarea sub traiectoria mingii şi realizarea
contactului la nivelul frunţii.
• Pasă de control - pasă spre perete executat de la cca. 3 m de acesta.
consecutive;
- În cazul în care mingea revine în condiţii
dificile care obligă la o acţionare pe
coordonate greşite, aceasta va fi prinsă şi se va continua exersarea după
o autoaruncare.
Mijloacele prezentate se pot constitui în elemente ale unui circuit care se

organizează după reguli simple care conducă la operativitate în exersare şi la
eliminarea unor timpi morţi generaţi de necesitatea unor explicaţii sau de
fragmentarea exersării.
O3. - exersarea pasei de sus în condiţii apropiate de joc.
• Pe perechi, cca. 4 m distanţă între parteneri,

preluare de sus din minge oferită spre stânga
2
şi spre dreapta executantului, fără precizarea locului.
- Se execută serii de câte 15 – 20 de acţiuni consecutive după care se
schimbă rolurile;
- Mingea se oferă printr-o mişcare scurtă (care să nu dea posibilitatea
anticipării direcţiei de transmitere) cu o traiectorie mai înaltă decât în
exerciţiul anterior, astfel încât să fie create condiţiile pentru execuţii
corecte.
• Pe perechi perpendicular pe
fileu, cca. 6 m distanţă între
parteneri, preluare de sus din
minge oferită aleator spre
stânga şi spre dreapta.
- Se execută câte 15 – 20 de
acţiuni consecutive după
care se schimbă rolurile şi
locurile pentru încadrarea exersării în faza de joc;
- Scopul este acela de a efectua preluarea cu o traiectorie înaltă şi cât mai
precis spre partenerul de la fileu;
- Se poate lucra cu colective mai numeroase, pe câte o jumătate de teren
sau chiar pe culoare, în ambele terenuri în acelaşi timp.
• Pasarea mingii cu două mâini de sus în trei jucători organizaţi în triunghi

la 3 - 4 m distanţă între parteneri.
Acest exerciţiu de efectuare a pasei de sus în

condiţii apropiate de joc coincide cu trecerea la
următoarea etapă în învăţarea jocului de volei şi
3
anume aceea de exersare a organizării celor trei lovituri în condiţii uşoare sau
foarte uşoare.
- Se execută serii de câte 15 – 20 de acţiuni consecutive;
- Transmiterea mingii se realizează spre dreapta deoarece această direcţie
este desprinsă din modelul final de joc.
 Organizarea celor trei lovituri
Schimbarea direcţiei de transmitere a mingii ridică la începători anumite

probelme de execuţie determinate de orientarea executantului cu faţa spre
direcţia de transmitere a mingii. Date fiind dificultăţile de adaptare ce apar la
mulţi începători, se va începe exersarea direct în condiţii foarte uşoare pentru
a fi siguri că formarea deprinderilor specifice se va realiza corect.
➢ Explicaţia – descrierea acţiunii cu precizarea aspectului dominant

Aspect dominant: transmiterea mingii spre dreapta.
➢ Demonstraţie.
O1. - exersarea organizării celor trei lovituri în condiţii uşoare sau foarte
uşoare;
Exersarea în condiţii foarte uşoare:
• Câte trei organizaţi în triunghi la 3 - 4 m distanţă

între parteneri, preluarea mingii transmise de
partener în cupă la nivelul frunţii, întoarcere pe
noua direcţie şi transmiterea mingii prin
4
autoaruncare şi pasare de sus.
- Se execută serii de 8 – 10 acţiuni consecutive;
- Mingea va fi transmisă spre dreapta;
- În momentul prinderii mingii în cupă în poziţie joasă, executantul este
orientat cu faţa spre zona de unde vine mingea, apoi urmează o
întoarcere spre noua direcţie şi transmiterea mingii.
• Preluare de control, întoarcere pe noua direcţie şi transmiterea mingii prin

pasă de sus, executat în triunghi la cca. 4 m distanţă între parteneri.
- Se execută serii de 8 – 10 acţiuni
consecutive de către fiecare partener;
- În momentul pasei de control executantul
este orientat cu faţa spre zona de unde vine
mingea, execuţia acesteia se realizează cu
întoarcere pe noua direcţie şi pasare de sus;
- Nu se recomandă folosirea îndelungată deoarece ne îndepărtează de joc
prin dubla lovire. Dat fiind faptul că încă ne aflăm în etapa de
consolidare a aspectului dominant al pasei de sus, acest exerciţiu poate
fi folosit la început fără a-l introduce în variantele oganizate la fileu.
• Pase de sus în triunghi, cca. 4 m distanţă între parteneri,.

- Se execută serii de 10 - 15 acţiuni consecutive;
- Se pune accent pe deplasarea spre minge şi întoacerea spre noua
direcţie din momentul intrării în poziţie specifică;
- În cazul în care mingea vine incomod, nu se efectuează acţiunea din
poziţii dificele care ar putea conduce la execuţii greşite. Aceasta se
5
prinde şi se reia exersarea prin autoaruncare şi pasare de sus în condiţii
de corectitudine din punct de vedere tehnic.
Exersarea în condiţii uşoare:
• Pase de sus în triunghi la fileu, cu baza triunghiului pe plasă şi vârful la 4 -

5 m distanţă de aceasta.
- Se execută serii de 10 -
15 acţiuni consecutive
după care se rotează
astfel încât fiecare să treacă prin toate zonele de contact cu mingea. În
felul acesta toţi vor învăţa să adapteze modul de jucare a mingii în
raport cu coordonatele specifice fiecărei zone de acţionare;
- În cazul unei execuţii greşite se reia exersarea prin prindere,
autoaruncare şi pasare de sus în condiţii de corectitudine;
- Se va pune accent pe transmiterea înaltă a primei lovituri şi pe execuţia
înaltă, paralelă cu fileul şi cât mai precisă a celei de-a doua lovituri.
• Acelaşi exerciţiu dar cu transmiterea celei de-a treia lovituri pentru vârful
triunghiului, lateral stânga – dreapta.
după care se rotează
astfel încât fiecare să
treacă prin toate zonele de contact cu mingea;
- Exerasrea se derulează în condiţiile prezentate anterior.
6
LECŢIA 3
1. Organizarea celor trei lovituri – CONSOLIDARE +

CONSOLIDARE ÎN REGIM DE ADAPTARE
2. Joc 3X3 cu minge oferită în loc de serviciu
 Organizarea celor trei lovituri
O2. - exersarea organizării celor trei lovituri cu accent pe consolidarea

transmiterii mingii spre dreapta
• Organizarea celor trei lovituri din minge transmisă din terenul advers cu
trecerea înapoi peste fileu a acesteia.
- Se execută serii de 15 3
acţiuni consecutive după 1

.
care se efectuează o 2
rotaţie care îl include şi

pe „instructor”. Trecerea prin zona instructorului conduce la
responsabilizarea copiilor şi ajută la o mai bună cunoaştere a acestora şi
la descoperirea calităţilor de lider;
- Pentru a facilita trecerea mingii peste fileu din a treia lovitură, jucătorul
nu va mai fi poziţionat 3
lângă fileu ci va fi retras 1 .

2
după linia de 3 m; 2
. 3
1
1
- În cazul în care se lucrează cu colective numeroase, se poate lucra pe
câte o jumătate de teren, cu dispunerea triunghiurilor în terenuri opuse
pentru ca jucătorii să aibă spaţiu şi să nu se incomodeze în cazul unor
mingi transmise imprecis.
Pentru o mai mare operativitate, putem organiza o structură de exerciţii

folosind pe acesta din urmă drept reper. Variantele vor fi stabilite în baza
modificării unor coordonate precum modalitatea de punere a mingii în joc sau
sarcini suplimentare stabilite pentru jucători. Astfel, ca variante posibile ale
acestei structuri de mijloace se pot propune:
1. Organizarea celor trei lovituri din minge oferită precis cu traiectorie înaltă
de către „instructor”;
2. Organizarea celor trei lovituri din minge transmisă precis prin
autoaruncare - pasare spre vârful triunghiului;
3. Organizarea celor trei lovituri din minge transmisă precis prin pasare
directă cu două mâini de sus spre vârful triunghiului;
• Organizarea celor trei lovituri din mingi transmise din terenul advers
alternativ de către doi instructori, cu trecerea acesteia înapoi peste fileu.
3 .
- Se execută serii de 15
1
acţiuni după care se
efectuează o rotaţie care
2 .
include pe toţi jucătorii;
- De fiecare dată, a treia lovitură va fi orientată precis la instructorul de
la care a plecat mingea pentru a asigura continuitatea în exersare;
- Pentru a dinamiza exersarea, de fiecare dată mingea va fi transmisă de
instructor în momentul în care a fost efectuată a doua lovitură în cadrul
triunghiului.
2
De asemenea, pentru operativitate putem organiza o structură de exerciţii
după modelul anterior, variantele fiind stabilite prin modificarea modului în
care este transmisă mingea de către cei doi instructori şi prin stabilirea unor
sarcini suplimentare în modul de jucare a mingii în cadrul fiecăreia din cele
trei lovituri.
O3. - exersarea organizării celor trei lovituri în condiţii apropiate de joc
• Organizarea celor trei lovituri în două triunghiuri, de-o parte şi de cealaltă

a fileului cu trecerea mingii peste fileu din săritură.
2
acţiuni consecutive după 1

. 1
care se efectuează o 2 3
rotaţie;
- Pentru asigurarea continuităţii se recomandă ca mingea să fie transmisă
peste fileu cu o traiectorie înaltă care să permită intrarea în posesia
mingii în condiţii optime;
• Organizarea celor trei lovituri în două triunghiuri, de-o parte şi de cealaltă

a fileului cu trecerea mingii peste fileu din săritură aleator spre oricare din
cei doi jucători poziţionaţi pentru preluare.
- Se execută serii de 10 acţiuni consecutive după care se efectuează o
rotaţie în cadrul fiecărui triunghi;
- Este asemănător cu
exerciţiul anterior dar la 2
.
prima lovitură poate
interveni şi jucătorul care 2
trece mingea peste fileu.
3
Pentru a facilita acest aspect, jucătorul va fi retras şi poziţionat pe linie
cu vârful triunghiului.
 Joc 3X3 cu minge oferită în loc de servici.
• Joc 3x3 cu intervenţia obligatorie la a doua lovitură a jucătorului din

dreapta de la fileu.
- Se va pune accent pe continuitate. Aceasta va fi asigurată prin circulaţia
mingii cu o traiectorie înaltă atât în terenul propriu cât în ceea ce
priveşte transmiterea acesteia în terenul advers;
- Nu se joacă pe puncte pentru a fi asigurate condiţiile unor execuţii
corecte din punct de vedere tehnic. Competiţia induce apariţia unor
greşeli de execuţie datorate transmiterii mingii spre adversar pe
coordonate incomode.
4
LECŢIA 4
1. Serviciul de jos: INIȚIERE - FIXARE

2. Model de joc 4x4: INIȚIERE - FIXARE
 Serviciu de jos
Aspect dominant – blocarea articulaţiei pumnului şi punctul de lovire
pe minge situat sub linia mediană, spre polul inferior.
➢ Demonstraţie.
O1. - exersarea serviciului de jos în condiţii uşoare sau foarte uşoare
• Serviciu de jos în terenul advers de la linia de fund a terenului.

- Se execută serii de câte 8 acţiuni consecutive;
- Exersarea globală presupune acţionarea în condiţii regulamentare, deci
de la linia de fund a terenului, oriunde în suprafaţa ternului advers;
- Linia de fund se situează la 7 m distanţă de fileu deoarece se raportează
la terenul de minivolei în care se derulează primul model intermediar
de joc, 4x4.
Regulamentul de joc permite efectuarea serviciului din orice punct al liniei de

fund a terenului. În aceste condiţii, se poate constitui un sistem de mijloace
pornind de la exerciţiul de bază descris mai sus.
1
1. - Serviciu de jos în terenul advers de la linia de fund a terenului din dreptul
Z1.
- Se execută serii de
câte 8 acţiuni .
consecutive de la
linia de fund a terenului, oriunde în suprafaţa ternului advers.
2. - Acelaşi exerciţiu cu serviciu de jos efectuat în terenul advers din dreptul

Z5.
În cadrul exersării în condiţii uşoare, dacă apar probleme de trecere a mingii

peste fileu se trece la execuţia serviciul în condiţii foarte uşoare, prin
reducerea distanţei faţă de fileu pentru execuţia serviciul.
• Serviciu de jos executat pe culoar de la linia de fund a terenului.

- Se execută serii de
.
câte 8 - 10 acţiuni
din dreeptul Z1 şi
Z5, pentru a .
favoriza orientarea
mingii pe culoar;
- După realizarea a 2 -3 serii de repetări, jucătorii din acelaşi teren vor
schimba locurile între ei, astfel încât deprinderea să se formeze în
raport cu ambele zonde de serviciu.
• Serviciu de jos executat pe

diagonală de la linia de
.
fund a terenului.
Indicaţii metodice: .
2
- Se execută pe aceleaşi coordonate descrise anterior.
 Model de joc 4x4

➢ Prezentarea modelului de joc.
➢ Exersarea acţiunilor colective specifice în cadrul jocului bilateral.
• Explicarea particularităţilor modelului de joc cu prezentarea acţiunilor

colective pe tabla magnetică.
- Utilizarea terenului magnetic datorită dimensiunilor reduse, conferă o
imagine de ansamblu a particularităţilor modelului de joc;
- Astfel este mai uşor de înţeles modul de acţionare a fiecărui jucător în

raport cu zona de acţionare determinată de rotaţie.
• Transpunerea în teren a prezentării modelului de joc prin poziţionarea

jucătorilor în dispozitivul de preluarea serviciului şi explicarea modului de
organizare a atacului.
- De la început facem
precizarea că vorbim
despre un model de joc
bazat pe pasa de sus ca singură formă de jucare a mingii. Aceasta este
folosită pentru fiecare din cele trei lovituri, făcând ca jocul să se
deruleze pe coordonate foarte simple;
- Din poziţionarea cu doi jucători în linia I şi doi în linia a II-a, se
organizează dispozitivul la preluarea serviciului;
- Se explică modul de organizare a atacului, deplasând la fileu jucătorul
din Z4 care efectuează a treia lovitură, după care se retrage;
- După 2-3 execuţii, se efectuează o rotaţie astfel încât fiecare jucător să
parcurgă toate zonele terenului.
3
LECŢIA 5
1. Serviciul de jos: CONSOLIDARE + CONSOLIDARE ÎN CONDIȚII

DE ADAPTARE
2. Preluarea serviciului cu două mâini de sus: INIȚIERE - FIXARE
3. Lovirea cu două mâini de jos: INIȚIERE - FIXARE
 Serviciu de jos
O2. - exersarea serviciului de jos cu accent pe consolidarea blocării

articulaţiei pumnului şi a lovirii mingii sub linia mediană
• Serviciu de jos spre perete de la 6 m urmată de preluare de control şi

prindere.
- Se execută serii de câte 20 de acţiuni;
- Pentru apropierea unghiului de acţionare
de cel din joc, mingea poate fi transmisă
peste o linie care delimitează înălţimea fileului.
• Serviciu de jos pe culoar – preluare din serviciu cu două mâini de sus spre
fileu, realizat pe grupe de trei jucători cu două mingi, tip bandă rulantă.
- O minge se va afla la jucătorul de la serviciu, iar a doua la cel de la
fileu. În momentul executării serviciului jucătorul de la fileu va trimite
mingea celui aflat la serviciu şi se pregăteşte să prindă mingea rezultată
din preluare;
1
- În cazul în care se
.
lucrează cu colective
.
numeroase, exersarea
poate fi organizată pe .
cele trei culoare ale
terenului. În această variantă, pentru ca jucătorii să nu se incomodeze
reciproc, în aceeaşi jumătate de terenvor fi alternate zonele în care
acţionează un jucător (cel de la servici) cu zona în care se regăsesc doi
jucători (cel de la preluarea serviciului şi cel aflat la fileu).
O3. - exersarea serviciului de jos în condiţii apropiate de joc
• Joc 3x3 pe o jumătate de teren cu serviciu de jos, cu accent pe efectuarea

serviciului în serii de acţiuni consecutive.
- Fiecare echipă dispune de câte 5 mingi aşezate în apropierea zonei de
serviciu;
2
- Indiferent de cine 3 .1
. 1 3
câştigă faza de joc, se . 2 .
reia jocul prin . .
. .
serviciul aceleiaşi
.
echipe, până la epuizarea celor 5 mingi.
 Preluarea serviciului cu două mâini de sus

Aspect dominant – transmiterea mingii spre zona ridicătorului cât
mai precis şi cu o traiectorie optimă.
➢ Demonstraţie – raportată şi particularizată la fiecare zonă a
dispozitivului de PS.
2
O1. - exersarea preluării din serviciu în condiţii uşoare sau foarte uşoare
• Preluare din Z4 a serviciului de jos efectuat de la linia de fund a terenului

de minivolei, din Z1.
Indicaţii metodice: 4
.
- Se execută serii de 8 – 10
2
preluări consecutive, cu
două mâini de sus;
- Preluarea va fi orientată spre dreapta, zona ridicătorului care prinde
mingea şi o retransmite pe sub fileu jucătorului care a servit pentru a
relua exersarea;
- După realizarea seriei de repetări jucătorii efectuează o rotaţie pentru a
trece prin toate cele trei zone de contact cu mingea.
• Preluare din Z4 a serviciului de jos jos efectuat de la linia de fund a

terenului de minivolei din Z5.


O2. - exersarea preluării din serviciu cu accent pe consolidarea

transmiterii mingii spre zona ridicătorului în condiţii variate
• Servici - preluare din servici executat în trei cu două mingi tip bandă
rulantă.
Indicaţii metodice: . .
. .
3
- Se execută serii de câte 20 de preluări din serviciu consecutive, cu două
mâini de sus fiind înregistrate doar preluările corecte;
- Un jucător se află la serviciu, al doilea la preluare, iar al treilea la fileu

în dreapta celui aflat la preluare;
- O minge se află la serviciu, iar a doua la fileu. După execuţia
serviciului, cel de la fileu transmite a doua minge la serviciu.
• Preluare din Z4 a serviciului de jos executat alternativ din Z1 şi din Z5,

efecutat tip bandă rulantă.
4
.
- Se execută serii de 20 de
preluări cu două mâini de . 2 .
sus fiind numărate doar
acţiunile corecte;
- Fiecare jucător aflat la serviciu cât şi cel de la fileu vor avea câte o
minge. În momentul execuţiei serviciului jucătorul de la fileu va
transmite mingea pe sub fileu la cel care a servit şi care a rămas astfel
fără mige, urmând să recupereze mingea rezultată din preluare.
• Preluare din Z1 a serviciului de jos executat alternativ din Z1 şi din Z5,

efecutat tip bandă rulantă.
 Lovirea cu două mâini de jos (preluarea de jos)

Aspect dominant - lovirea mingii cu treimea inferioară a
antebraţelor (cu manşeta) şi întinderea braţelor la nivelul coatelor.
➢ Demonstraţie.
4
O1. - exersarea preluării de jos în condiţii uşoare sau foarte uşoare
Exersare în condiţii foarte uşoare:
• Individual asistat de profesor, intrare în poziţie specifică pentru lovire cu

două mâini de jos, imitarea preluării de jos prin ridicarea cu mingea
menţinută de profesor pe suprafaţa de contact.
- Acest gen de exersare se abordează doar pe linia individualizării, atunci
când apar probleme de execuţie în condiţii uşoare.
Exersare în condiţii uşoare:
• Pe perechi, 3 m distanţă între parteneri, preluare de jos din minge oferită

înaintea partenerului.
- Se execută câte 5 acţiuni consecutive
după care se schimbă rolurile;
- În cazul în care apar probleme de execuţie, se recomandă exersarea în
condiţii foarte uşoare pentru a ajuta formarea stereotipului motric pe
coordonate corecte.
• Pe perechi, cca. 4 m distanţă între

parteneri, preluare cu două mâini de jos
din minge oferită stânga - dreapta
executantului, cu precizarea locului.
- Se execută serii de câte 10 acţiuni consecutive după care se schimbă
rolurile;
- Precizarea locului se va face prin întoarcerea celui care oferă mingea cu
faţa spre direcţia respectivă.
5
• Pe perechi, cca. 4 m distanţă între parteneri, preluare de control – preluare
cu două mâini de jos spre partener din minge oferită înalt înaintea
executantului.
- Se execută de către fiecare dintre
parteneri, câte 10 acţiuni consecutive;
- Sarcina executantului este aceea de a transmite mingea înalt şi cât mai
precis spre partener.
• Pe perechi, cca. 4 m distanţă între parteneri, preluare cu două mâini de jos

executat alternativ.
- Se execută câte 20 de acţiuni consecutive
de către fiecare dintre parteneri cu accent
pe continuitate asigurată de transmiterea mingii cât mai precis cu o
traiectorie.
• Pe perechi perpendicular pe fileu, cca. 5 – 6 m distanţă între parteneri,

preluare cu două mâini de jos din minge oferită stânga - dreapta cu
precizarea locului.
- Se execută serii de câte
după care se schimbă
rolurile şi locurile;
- Pentru încadrarea exersării în faza de joc, obligatoriu mingea va fi
oferită de la fileu, iar preluarea efectuată spre acesta;
- Se va pune accent pe orientarea cu faţa spre direcţia de transmitere a
mingii în momentul execuţiei preluării şi pe efectuarea preluării cât mai
precis şi cu traiectorie înaltă.
6
• Pe perechi perpendicular pe fileu, cca. 6 m distanţă între parteneri, preluare
cu două mâini de jos din minge transmisă prin pasă de control – pasă spre
partener, aleator spre stânga sau spre dreapta.
- Se execută 10 acţiuni
consecutive după care se
schimbă rolurile şi
locurile;
- Pasa de control are rolul de a permite executantului preluării să revină
pe locul iniţial pentru a pute pregăti următoarea acţiune.
Greşeli de execuţie frecvente şi modalităţi de corectare ale acestora
➢ Tendinţa de a aştepta mingea în picioare într-o poziţie prea înaltă.
• Preluare cu două mâini de jos prin ridicare din aşezat pe o bancă, din
minge oferită înaintea executantului de la 3 – 4 m distanţă.
- Se execută serii de 10 repetări după care se
schimbă rolurile;
- Executantul este aşezat pe bancă în poziţie
specifică, execuţia fiind însoţită de ridicare
de pe bancă, poziţia de flexie la nivelul genunchilor ce precede
contactul cu mingea marcând o poziţie iniţială corectă.
7
LECŢIA 6
1. Preluarea cu două mâini de jos: CONSOLIDARE +

CONSOLIDARE ÎN REGIM DE ADPTARE
2. Serviciul de sus: INIȚIERE - FIXARE
 Preluarea cu două mâini de jos
O2. - exersarea preluării de jos cu accent pe consolidarea lovirii cu

treimea inferioară a antebraţului („manşeta”)
Exerciţiile folosite pentru consolidare vor fi simple ca structură şi au

fost folosite în etapa anterioară. Astfel, creşterea volulmului de repetări,
principala condiţie pentru consolidarea deprinderilor, devine posibil ca
urmare a adaptării la tipul de mişcare şi regimul de efort. De asemenea,
exersarea poate fi abordată frontal sau în circuit, iar mijloacele folosite în
această etapă a învăţării sunt:
• Preluare de control cu două mâini de jos din stând executat individual.
- Mingea se transmite la o înălţime
medie care să permită păşirea spre
minge şi intrare în poziţie specifică cu orientarea suprafeţei de contact
sub traiectoria acesteia la fiecare intervenţie.
1
• Pe perechi, preluare de control – preluare cu două mâini de jos spre
partener din minge oferită de partener de la o distanţă de 3 m.
- Se execută serii de 25 – 30 de acţiuni consecutive după care se schimbă
rolurile;
- Se pune accent pe execuţii corecte. Dacă apar greşeli de execuţie
mingea va fi prinsă şi se va relua exersarea pe coordonate corecte ale
mişcării.
• Pe perechi, preluare de control – preluare cu două mâini de jos spre

partener executat de la cca. 3 m distanţă.
consecutive în aceleaşi condiţii ca cele
anterioare.
• Preluare de control – preluare cu două mâini de jos spre perete, executat de
la cca. 4 m de acesta.
consecutive;
- După ce se îmbunătăţeşte controlul mişcării
asigură continuitate în exersare, în cadrul
seriei de repetări se va modifica distanţa faţă de perete prin deplasare
înainte – înapoi, pentru a obliga la o adaptare permanentă a modului de
acţionare asupra mingii.
Mijloacele prezentate pot fi integrate ca elemente ale unui circuit care se

organizează după aceleaşi reguli ca în cazul consolidării pasei de sus.
Indicaţii metodice privind organizarea unui circuit:
2
- Se alternează mijloacele în care se acţionează individual cu cele pe
perechi pentru dinamizarea exersării;
- Fiecare exerciţiu din cadrul circuitului va include în exerasare câte doi
jucători;
- Se alege un exerciţiu la nivelul căruia se stabileşte o dozare fixă (10,
15, 20, 30 de repetări), care va creşte progresiv în timp pe măsură ce se
produce adaptarea la regimul de lucru şi care reprezintă reperul de
bază la nivelul căruia se va da semnalul de începere şi încetare a
exersării;
- În cadrul celorlalte exerciţii se vor face cât mai multe repetări posibile;
- Datorită alternării exersării individuale cu cea pe perechi, pentru a evita
circulaţia inutilă a mingilor, după încetarea exersării fiecare sportiv lasă
mingea în locul în care a lucrat după care rotează.
Exemple de mijloace care pot compune un circuit:
1. Perpendicular pe fileu, preluare cu două mâini de jos din minge oferită de

la fileu stânga - dreapta fără precizarea locului. Reprezintă exerciţiul de
bază la care se stabileşte dozare fixă şi care va da semnalul de începere şi
încetare a exersării după ce ambii sportivi au efectuat seria de repetări.
(Exersare pe perechi);
2. Preluare de control cu două mâini de jos. (Exersare individuală);
3. Peluare de control – preluare cu două mâini de jos spre partener. (Exersare
pe perechi);
4. Peluare de control – preluare cu două mâini de jos spre perete de la
distanţă mică. (Exersare individuală);
5. Preluare cu două mâini de jos executat alternativ pe perechi la distanţă
mică între parteneri. (Exersare pe perechi);
O3. - exersarea preluării de jos în condiţii apropiate de joc;
3
• Pe perechi perpendicular pe fileu, 4 - 5 m distanţă între parteneri, preluare
cu două mâini de jos din minge oferită de la fileu stânga – dreapta fără
precizarea locului.
- Se execută câte 15 – 20
de acţiuni consecutive
după care se schimbă
rolurile şi locurile;
- Se poate lucra cu colective numeroase, pe câte o jumătate de teren sau
chiar pe culoare.
• Acelaşi exerciţiu dar pentru dinamizarea exersării mingea este transmisă

prin pasă de control – pasare de sus stânga – dreapta fără precizarea
locului.
- Se execută pe aceleaşi coordonate ca varianta descrisă anterior;
- Pasa de control are rolul a dinamiza exersarea şi de a premite celui care
a efectuat preluarea revenirea în locul iniţial.
 Serviciul de sus

Aspect dominant – blocarea articulaţiei pumnului şi punctul de lovire
pe minge situat sub linia mediană.
➢ Demonstraţie.
O1. - exersarea serviciului de sus în condiţii uşoare sau foarte uşoare
4
• Serviciu de sus de la linia de fund a terenului, în toată suprafaţa terenului
advers.
- Se execută serii de câte 8 acţiuni consecutive;
- Exersarea globală pe care se pune accent în învăţare presupune
derularea acţiunii în condiţii regulamentare, deci de la linia de fund a
terenului, oriunde în suprafaţa ternului advers.
Regulamentul de joc permite efectuarea serviciului din orice punct al liniei de

fund a terenului. În plan metodic, pe baza acestei reguli, putem constitui un
sistem de mijloace pornind de la exerciţiul de bază descris.
1. - Serviciu de sus în terenul advers de la linia de fund a terenului din

dreptul Z1.
acţiuni consecutive de
la linia de fund a
.
terenului.
2. - Serviciu de sus în terenul advers de la linia de fund a terenului din

dreptul Z5.
Dacă apar probleme de trecere a mingii peste fileu în etapa de exersare în

condiţii uşoare, se execută serviciul în condiţii foarte uşoare. Condiţiile se
simplifică prin reducerea distanţei faţă de fileu de unde se va efectua
serviciul.
• Serviciu de sus pe culoar de la linia de fund a terenului.

.
.
5
- Se execută serii de câte 8 - 10 acţiuni de la linia de fund a terenului;
- După realizarea a 2 serii de repetări, jucătorii din acelaşi teren vor
schimba locurile între ei astfel încât să se formeze obişnuinţa de a servi
din ambele zone.
• Serviciu de sus pe diagonală de la linia de fund a terenului.

- Se execută serii de câte 8 - 10 servicii în condiţiile menţionate mai sus
cu accent pe orientarea cu faţa spre zona de transmitere a mingii astfel
încât să fie facilitată execuţia şi să se prevină apariţia unor greşeli de
execuţie.
6
7
LECŢIA 7
1. Serviciul de sus: CONSOLIDARE + CONSOLIDARE ÎN REGIM

DE ADPATARE
2. Preluarea de jos a serviciului de sus: CONSOLIDARE +
CONSOLIDARE ÎN REGIM DE ADPATARE
3. Model intermediar I de joc – model 6x6 fără specializare pe zone şi
pe posturi cu Z3 ridicător: INIȚERE - FIXARE
 Serviciul de sus
O2. - exersarea serviciului de sus cu accent pe consolidarea blocării

articulaţiei pumnului şi a lovirii mingii sub linia mediană
• Serviciu de sus spre perete de la 6 - 8 m distanţă urmată de preluare de

control şi prindere.
- Se execută serii de câte 20 de acţiuni
consecutive;
- Pentru apropierea unghiului de lovire de
condiţiile de joc, serviciul se execută desupra unei linii desenate pe
perete care marchează înălţimea fileului.
• Serviciu de sus pe culoar – preluare din serviciu cu două mâini de sus spre
fileu, realizat pe grupe de trei jucători cu două mingii, tip bandă rulantă.
.
1
.
- Un jucător se află la serviciu, altul la preluare, iar al treilea la fileu în
dreapta celui care va executa preluarea serviciului. Jucătorul de la fileu
prinde mingile preluate şi le retransmite pe sub fileu cât mai precis
jucătorului de la serviciu;
- O minge se va afla la jucătorul de la serviciu, iar a doua la ajutorul de la
fileu. După executarea serviciului, jucătorul de la fileu trimite mingea
celui aflat la serviciu şi se pregăteşte să recepţioneze preluarea
serviciului;
- Se execută serii de câte 10 acţiuni după care se efctuează o rotaţie,
astfel încât fiecare să treacă prin cele trei zone de contact cu mingea.
- În cazul în care se
lucrează cu colective
numeroase, exersarea
se poate organiza pe
cele trei culoare ale
terenului. În această
variantă, pentru ca jucătorii să nu se incomodeze reciproc, în aceeaşi
jumătate de teren vor fi alternate zonele în care acţionează un jucător
(cel de la serviciu) cu zona în care se regăsesc doi jucători (cel de la
preluarea serviciului şi cel aflat la fileu).
O3. - exersarea serviciului de sus în condiţii apropiate de joc
• Serviciu de sus din Z1 şi Z5 efectuat alternativ şi aleator spre jucători

plasaţi pe cele trei culoare ale terenului advers care efectuează preluarea de
sus a serviciului spre un jucător poziţionat la fileu între Z2 şi Z3.
- Fiecare jucător de la .
.
serviciu execută câte 10

.
2
acţiuni, după care se efectuează o rotaţie, fiind parcurse succesiv toate
zonele de contact cu mingea;
- În derularea exerciţiului sunt folosite 3 mingi, 2 la serviciu, iar a treia la
jucătorul de la fileu. După execuţia serviciului, jucătorul de la fileu
transmite mingea spre cel care a efectuat serviciul, deci care a rămas
fără minge.
 Preluarea de jos a serviciului
O2. - exersarea preluării serviciului de sus cu accent pe consolidarea

transmiterii mingii spre zona ridicătorului în condiţii variate
• Preluarea din Z5 a serviciului executat pe culoar, în trei cu două mingi tip

bandă rulantă, de la cca. 7 m.
.
preluări consecutive, cu .
.
două mâini de jos,
numărându-se preluările
reuşite.
- Serviciul se realizează de la distanţă mai mică deoarece se urmăreşte

constanţa şi continuitatea în exersare;
- O minge se află la serviciu, iar a doua la cel de la fileu. După execuţia
serviciului, cel de la fileu transmite a doua minge celui care a servit;
• Acelaşi exerciţiu cu preluarea serviciului din Z1.
O3. - exersarea preluării din serviciu în condiţii apropiate de joc
În etapa exersării în condiţii apropiate de joc este foarte important ca

executantul să decidă rapid asupra modului în care execută preluarea, de sus
sau de jos, în funcţie de coordonatele serviciului.
3
• Preluarea serviciului efectuat aleator din Z1 şi Z5, în doi jucători
poziţionaţi pe cele două
jumătăţi de teren. .
. .....
.....
.
15 preluări din serviciu
efectuat aleator. Astfel se solicită atenţia celui din preluare. Dacă
asociem acest aspect cu faptul că fiecare zonă de serviciu impune
coordonate diferite de execuţie a preluării, subliniem apropierea de joc
a condiţiilor de exersare;
- Pentru asigurarea continuităţii, jucătorul de la fileu are o minge pe care
o transmite rapid pe sub fileu jucătorului care a executat serviciul, iar
fiecare jucător de la serviciu are în apropiere 3 – 5 mingi pe care le
poate folosi dacă se impune.
 Model intermediar I de joc – model 6x6 fără specializare pe zone şi pe

posturi cu Z3 ridicător
➢ Prezentarea modelului de joc.

➢ Exersarea acţiunilor colective specifice în cadrul jocului bilateral.
• Explicarea particularităţilor modelului de joc cu prezentarea acţiunilor

colective pe tabla magnetică.
- Utilizarea machetei care are dimensiuni reduse, conferă o imagine de
ansamblu a particularităţilor modelului de joc;
4
- Astfel este mai uşor de înţeles modul de acţionare a fiecărui jucător în
raport cu zona de acţionare în cadrul fiecăreia dintre acţiunile tactice
colective.
• Transpunerea în teren a prezentării modelului de joc prin poziţionarea

jucătorilor în dispozitivul de preluarea serviciului şi explicarea modului de
organizare a atacului.
1
- După aşezarea în 3 6
5
dispozitivul de PS, se 4
explică modul de
organizare a atacului, deplasând la fileu jucătorii din Z4 şi Z2 care pot
efectua a treia lovitură, după care se retrag pe zonele iniţiale;
- După 2-3 execuţii, se efectuează o rotaţie astfel încât fiecare jucător să
parcurgă toate zonele terenului.
5
LECŢIA 8
1. Serviciul de sus - Preluarea serviciului cu două mâini de sus sau de

jos (exersare tip „bandă rulantă”): CONSOLIDARE
2. Ridicarea înainte din Z3 spre Z4: INIȚIERE - FIXARE
3. Tactica colectivă la preluarea serviciului în modelul 1 de joc:
INIȚIERE - FIXARE
 Serviciul de sus - Preluarea serviciului cu două mâini de sus sau de

jos (exersare tip „bandă rulantă”), cu accent pe consolidarea
aspectelor dominante.
• Servici - preluare din servici executat în trei cu două mingi tip bandă
rulantă.
Indicaţii metodice: . .
- De la început se face
precizarea în ceea ce
. .
priveşte accentul pus pe
câte o acţiune. Dacă se exersează preluarea, se numără preluările
corecte şi se repetă serviciul până la realizarea numărului propus, iar
dacăp se urmăreşte pregătirea serviciului, acesta se execută obligatoriu
de la linia de fund a terenului şi se numără doar ac-iunile reuşite fără a
mai lua în calcul corectitudinea preluării;
- Se execută serii de 20 de acţiuni consecutive după care se efectuează

rotaţie în cadrul grupei;
1
- Un jucător se află la serviciu, al doilea la preluare, iar al treilea la fileu
în dreapta celui aflat la preluare;
- O minge se află la serviciu, iar a doua la fileu. După execuţia
serviciului, cel de la fileu transmite a doua minge la serviciu;
- Preluarea serviciului poate fi efectuată de sus sau de jos, adaptată în

funcţie de coordonatele serviciului;
- Poate fi executat şi pe culoare dacă se lucrează cu colective mai mari

din punct de vedere numeric.
 Ridicarea înainte din Z3 spre Z4
De la începutul abordării acţiunii de ridicare, considerăm oportun să

facem menţiunea că numai mijloacele organizate în teren în care ridicarea se
efectuează spre zonele de atac conform modelului de joc la care se raportează
se adresează acţiunii de ridicare. Ridicarea se reglează în raport cu zona de
atac şi cu fileul, fiind necesară încadrarea ei în coordonate specifice desprinse
din joc. Numai înacest mod putem forma deprinderi specifice jocului şi utile,
cu care jucătorii pot opera în joc în condiţii de eficienţă.

Aspect dominant – orientarea mingii spre zona de atac indiferent de
locul de efectuare al ridicării.
➢ Demonstraţie.
O1 – exersarea ridicării din Z3 spre Z4 în condiţii uşoare sau foarte

uşoare.
2
• Ridicare spre Z4 la un partener poziţionat lângă fileu, din minge oferită cât
mai precis de către un jucător situat la 5 m de fileu în Z4.
- Se execută serii de 8 - 10
repetări după care se 3
efectuează o rotaţie;
...
.
4
- Cel care oferă mingea
este poziţionat la cca. 5 m de fileu în Z4, poziţie desprinsă din
dispozitivul de preluare a serviciului.
mai precis de către un jucător situat Z5, la distanţă mare de fileu.
10 repetări în condiţiile 3
...
prezentate în varianta . 5
anterioară. 4
• Se reia exerciţiul anterior însă mingea este oferită spre ridicător înalt dar
imprecis.
- Se execută serii de 8 - 10 repetări după care se rotează;
- Mingea se oferă imprecis dar cu traiectorie înaltă, la 3 - 4 m de fileu
pentru a forma deprinderea ridicătorului să iasă din fileu la preluările
imprecise şi a se întoarce cu faţa spre zona de transmitere a mingii
pentru atac în momentul execuţiei.
 Tactica colectivă la preluarea serviciului în modelul 1 de joc
• Preluare serviciului executat aleator din Z1, Z6 şi Z5, în dispozitiv complet

specific modelului intermediar cu Z3 ridicător.
3
4
. ..
25 de acţiuni, cu accent 6 3
. . ..
1
pe eficienţa preluării;
2 . ..
- Pentru continuitate se
utilizează mingi suplimentare în fiecare zonă de serviciu şi o minge la
jucătorul de la fileu pe care acesta o transmite la serviciu.
4
5
LECŢIA 9
1. Ridicarea înainte din Z3 spre Z4: CONSOLIDARE +

CONSOLIDARE ÎN REGIM DE ADPATARE
1. Atacul pe direcţia elanului din Z4 cu ridicare din Z3: INȚERE –
FIXARE
O2 – exersarea ridicării din Z3 spre Z4 cu accent pe consolidarea

orientării precise a mingii spre zona de atac.
• Ridicare din Z3 spre Z4 din minge oferită precis spre ridicător din Z5 cu
accent pe continuitate.
- Se realizează serii de 25 3
...
.
....
de ridicări consecutive .... 5
4
cu accent pe constanţă;
- Mingea este transmisă precis şi comod spre ridicător pentru a facilita o
execuţie corectă;
- Exersarea se realizează cu două mingi tip „bandă rulantă”. O minge la
cel din Z5, iar a doua la cel de la fileu din Z4;
- În Z5 sunt plasate mai multe mingi prin care se va asigura continuitatea
în exersare în cazul în care se pierde vreuna din mingi.
• Acelaşi exerciţiu dar cu

ridicare din Z3 spre Z4 din
3
...
.
....
5
....
4 1
minge oferită imprecis spre ridicător.
- Se realizează serii de 25 de ridicări consecutive cu accent pe constanţă,
în condiţiile menţionate anterior;
- Se va pune accent pe întoarcerea cu faţa spre zona de transmitere a
mingii în momentul acţionării.
• Ridicare din Z3 spre Z4 din mingi oferite alternativ pe coordonate diferite

din Z5 şi Z6 de doi coechipieri, tip bandă rulantă.
3 .
...
.
ridicări consecutive cu 6
.
accent pe constanţă; . .5 .
4
- În joc sunt permanent 3
minigi, două la cei care oferă mingile, iar a treia la jucătorul din Z4 de
la fileu. În momentul în care unul dintre jucători oferă mingea spre
ridicător, cel din Z4 îi transmite mingea sa şi urmează să recepţioneze
ridicarea;
- În spatele jucătorilor din Z5 şi Z6 mai sunt câteva mingi care pot fi
folosite pentru asigurarea continuităţii.
O3 – exersarea ridicării din Z3 spre Z4 în condiţii apropiate de joc.
• Ridicare din Z3 şi trecere peste fileu cu o mână din săritură din Z4 după
preluarea serviciului de jos în Z5.
- Se execută serii de 15
... 3
ridicări cu accent pe ... 5
constanţă în orientarea 4
2
mingii.
• Ridicare din Z3 şi atac din Z4 după preluarea serviciului de jos în Z5.

Acelaşi exerciţiu dar cu ridicare după preluarea serviciului de sus.
- Se execută pe aceleaşi
3
coordonate prezentate ...
5
...
în exerciţiul anterior. . 4
 Atacul pe direcţia elanului din Z4 cu ridicare din Z3
Atacul este o acţiune complexă constituită din mai multe componente: elan,
bătaie, zbor, lovirea mingii şi aterizarea. Datorită complexităţii sale atacul
este singura acţiune din jocul de volei care este abordată analitic în învăţare.
Astfel, învăţarea acestei acţiuni începe cu învăţarea elanului, mai precis a
ultimului pas care reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte ale
acestei acţiuni după care se învaţă lovirea mingii.
Apoi, mijloacele se vor derula în condiţii uşoare la fileu, moment în
care acestea trebuie să fie raportate la modelele intermediare de joc în care
apare acţiunea de atac.

Aspect dominant – ultimul pas de elan lung şi punct înalt de lovire.
➢ Demonstraţie.
O1. - exersarea atacului în condiţii uşoare sau foarte uşoare
Exersarea atacului în condiţii foarte uşoare:
3
- Faţă de alte acţiuni în care abordarea analitică se utilizează doar pe linia
individualizării atunci când apar probleme de execuţie, complexitatea
acţiunii şi importanţa fiecărei componente, impun însuşirea pe părţi a
atacului,
- Toate aceste mijloace organizate în condiţii foarte uşoare se efectuează
în afara terenului de joc, deci în absenţa fileului. Din această cauză nu
necesită o corelare cu vreun model intermediar de joc deoarece
învăţarea acestor componente este specifică efectuării atacului din orice
zonă de pe fileu.
• Pas lung peste un spaţiu marcat pe sol cu două linii paralele cu apropierea
picioarelor în poziţie de flexie.
- Se execută serii de 6 – 8 repetări cu accent pe
trecere în poziţie de flexie a picioarelor în
momentul apropierii lor;
- Piciorul opus celui care realizează ultimul pas va fi aşezat pe linia care
delimitează spaţiul peste care se păşeşte pentru a uşura execuţia;
- Se execută cu viteză redusă cu accent pe efectuarea cât mai aproape de
sol.
• Acelaşi exerciţiu dar cu execuţia în viteză a pasului urmat de bătaie şi

desprindere uşoară.
- Se realizează atât bătaie alternativă (contact cu piciorul care efectuează
ultimul pas – apropierea celuilalt, realizat în doi timpi) cât şi simultană
(pe ultimul pas se apropie şi celălalt picior şi se execută bătaia pe un
singur timp) pentru ca fiecare să opteze pentru varianta comodă.
4
• Efectuarea elanului cu doi paşi, cu realizarea ultimului pas lung peste
spaţiul delimitat de cele două linii marcate pe sol, urmat de bătaie şi
desprindere.
- Executantul se retrage puţin faţă de linie. Piciorul care stătea pe linie
acum calcă pe aceasta, urmând efectuarea ultimului pas.
• Individual la cca 4 – 5 m de perete, lovirea mingii în sol spre perete cu

accent pe acţionarea cu braţul întins şi pe acoperirea mingii la nivelul
articulaţiei pumnului.
- Mingea se aruncă uşor cu ambele mâini.
Ridicarea ambelor braţe marchează finalul
elanului de braţe.
• Pe perechi la distanţă de cca 6 m între parteneri, lovirea mingii spre

partener, executat alternativ.
- Se execută serii de 10 repetări consecutive cu accent pe mişcarea de
acoperire activă a mingii.
• Pe perechi la distanţă de cca. 6 m de perete, atac spre perete din minge

oferită de partener.
- Se execută serii de 5 repetări consecutive
cu accent pe efectuarea pasului de elan
spre minge. .
ATAC DIN ZONA 4 CU RIDICARE DIN
5
ZONA 3
Exersarea atacului în condiţii uşoare:
• Atac din Z4 din minge oferită din Z3.

.. .. 4 ..
- Fiecare executant deţine
două mingi şi execută 2 3
repetări consecutive cu
accent pe pe lovire cu
braţul întins şi pe acoperirea acesteia în finalul acţiunii.
• Atac din Z4 cu ridicare din Z3.

- Fiecare deţine o minge
. . 4.
pe care o transmite cu 3
două mâini de sus spre

Z3 şi execută atac din
ridicare medie – înaltă efectuată de către profesor pentru a asigura
codiţii uşoare şi sigure de execuţie.
6
LECŢIA 10
1. Atacul pe direcţia elanului din Z4 cu ridicare din Z3:

CONSOLIDARE + CONSOLIDARE ÎN REGIM DE ADPATARE
1. Preluarea din atac (la A din Z4): INIȚIERE – FIXARE +
CONSOLIDARE
O2. - exersarea atacului cu accent pe consolidarea ultimului pas de elan -

lung şi a punctului înalt de lovire
• Atac din Z4 cu ridicare din Z3, cu executarea ultimului pas de elan peste
două linii paralele marcate în apropierea fileului.
- Primul jucător din şir ... ... .
deţine o minge, iar
următorii câte două;
- Se execută câte 3 acţiuni
consecutive. Prima din mingea proprie, iar următoarele două din mingi
transmise de coechipierul care urmează.
• Atac din Z4 cu ridicare din Z3 din mingi oferite de către instructor.

- Se execută serii de 5 . .
... ...
acţiuni consecutive;
...
- Fiecare efectuează câte
1
un atac din mingea proprie pe care o pasează spre ridicător după care se
retrage şi execută 4 acţiuni consecutive din mingi oferite din Z6.
O3. - exersarea atacului din Z4 în condiţii apropiate de joc
Apropierea condiţiilor de joc, presupune încadrarea acţiunii în cele două

situaţii de joc în care se regăseşte:
1. organizarea atacului după preluarea serviciului;
2. organizarea atacului după preluarea atacului.
Intrarea în posesia mingii specifică fiecăreia dintre aceste situaţii de joc
determină condiţii diferite de derulare. În aceste condiţii, considerăm că
mijloacele pe care le folosim pentru pregătirea acestei acţiuni de joc trebuie
organizate asfel încât să se respecte specificitatea fiecărei situaţii. În acest
moment al înstruirii ne vom raporta la prima dintre situaţii datorită faptului că
preluarea din atac nu a fost încă însuşită.
• Atac din Z4 cu ridicare din Z3 precedat de preluarea serviciului efectuată

de către jucătorul din Z5.
4
- Se vor executa serii de 8 ...
5
- 10 atacuri consecutive; 3
...
- Mingea va fi atacată
precis spre cel care a pus
mingea în joc astfel încât să fie organizat un circuit închis la drumul
mingii care asigură continuitatea în exersare;
- Cel care pune mingea în joc va avea în apropierea sa mai multe mingi
prin se poate relua rapid exersarea în cazul în care atacul este imprecis.
• Atac din Z4 cu ridicare din Z3 precedat de preluare din serviciu efectuată

de către jucătorul din Z4.
4
...
3
...
2
- Se execută serii de 8 – 10 acţiuni cu accent pe atac precis spre cel care
a pus mingea în joc astfel încât să se asigure continuitatea în exersare;
- Această variantă este cea mai dificilă datorită faptului că cel care va
ataca efectuează şi preluarea.
• Atac din Z4 cu ridicare din Z3 precedat de preluare din serviciu efectuat

alternativ şi aleator de doi jucători poziţionaţi în Z1 şi Z5.
4 ...
5
atacuri consecutive; 3
- Mingea va fi atacată
...
precis spre jucătorul care
a pus mingea în joc pentru a asigura continuitatea în exersare;
- De asemenea, aceştia vor avea în apropierea sa mai multe mingi prin
care se poate relua rapid exersarea în cazul în care atacul este imprecis.
 Preluarea din atac
Ca şi în cazul preluării serviciului şi abordarea preluării din atac

presupune organizarea exersării în terenul de joc. Acţionarea se va face
conform sistemului de apărare în raport cu zonele din care se efectuează
atacul advers, iar mingea se orientează în condiţii optime spre zona
ridicătorului, acesta fiind de fapt scopul în care se efectuează preluarea.
Datorită faptului că în modelul intermediar de joc utilizat la acest nivel
organizarea atacului se efectuează cu ridicare din Z3 spre Z4 şi Z2, implicit
organizarea apărării se face în raport cu aceste două zone de atac. În
concluzie, pentru învăţarea preluării din atac, cel puţin în etapa de exersare în
3
condiţii uşoare sau foarte uşoare, o primă sistematizare a mijiloacelor utilizate
s-ar putea face în raport cu această coordonată.

Aspect dominant – transmiterea mingii din zonele de apărare spre
zona ridicătorului cât mai precis şi cu o traiectorie optimă care să
faciliteze acţiunea de ridicare.
➢ Demonstraţie – în raport cu zonele specifice sistemului de apărare cu
Z6 retras.
O1. - exersarea preluării atacului din Z4 în condiţii uşoare sau foarte

uşoare
Începem învăţara acestei acţiuni având drept prim reper Z4 ca zonă de atac,
datorită faptului că este o coordonată cu care colectivul este familiarizat din
cadrul modelului de joc cu efectiv redus în care trecerea mingii peste fileu se
efectuează din această zonă.
• Preluare în Z1 din atac plasat efectuat uşor pe culoar din autoaruncare, din
Z4 a terenului advers.
acţiuni consecutive cu 1 . .
accent pe calitatea
preluării;
- În zona de atac sunt doi jucători pentru a fi asigurată continuitatea în
exersare în cazul pierderii mingii.
• Acelaşi exerciţiu dar preluare se face în Z5 din atac pe diagonală lungă.
4
• Acelaşi exerciţiu dar preluare se face în Z4 din atac plasat pe diagonală
scurtă.
O2. - exersarea preluării atacului din Z4 cu accent pe consolidarea

transmiterii precise a mingii spre zona ridicătorului.
Pentru realizarea volumului mare de repetări necesar consolidării ne

vom baza pe mijloacele exersate anterior la care subiecţii s-au adaptat. Astfel,
coordonatele mişcării fiind cunoscute putem creşte numărul de repetări fără
riscul instalării unor greşeli de execuţie.
• Preluare atacului pe culoar

efectuat din autoaruncare
din Z4. 3
Indicaţii metodice: 1 . . . .
25 de preluări din atac consecutive cu accent pe calitatea preluării;
- În zona de atac se află 4-5 jucători cu minge care asigură continuitatea
exersării. De asemenea, jucătorul din Z3 recepţionează preluarea şi
transmite mingea pe sub fileu celui care a atacat;
- Atacul este realizat cu caracteristici diferite de forţă şi viteză de zbor a
mingii ca să creeze condiţii optime de adaptare a modului de jucare a
mingii la preluarea atacului.
• Acelaşi exerciţiu dar preluare se face în Z4 din atac plasat pe diagonală

scurtă.
5
6
LECŢIA 11
1. Ridicarea înainte din Z3 spre Z2

2. Atacul pe direcţia elanului din Z2 cu ridicare din Z3

Aspect dominant – orientarea mingii spre zona de atac indiferent de
locul de efectuare al ridicării.
➢ Demonstraţie.
O1 – exersarea ridicării din Z3 spre Z2 în condiţii uşoare sau foarte

uşoare.
mai precis de către un jucător situat Z1.
- Se execută serii de 8 - 10 1
repetări după care se 3
efectuează o rotaţie
astfel încât fiecare să
devină ridicător;
- Mingea se transmite precis spre ridicător pentru a crea condiţii optime
de execuţie.
1
• Se reia exerciţiul anterior însă mingea este oferită spre ridicător înalt dar
imprecis.
- Se execută serii de 8 - 10 repetări după care se rotează;
- Mingea se oferă imprecis dar cu traiectorie înaltă, la 3 - 4 m de fileu
pentru a forma deprinderea ridicătorului să iasă din fileu la preluările
imprecise şi a se întoarce cu faţa spre zona de transmitere a mingii
pentru atac în momentul execuţiei.
O2 – exersarea ridicării din Z3 spre Z2 cu accent pe consolidarea

• Ridicare din Z3 spre Z2 din mingi oferite alternativ pe coordonate diferite

din Z1şi Z6 de doi coechipieri, tip bandă rulantă.
. . 1
.
.
...
.
ridicări consecutive cu 3 6
.
accent pe constanţă;
- În joc sunt permanent 3
minigi, două la cei care oferă mingile, iar a treia la jucătorul din Z2 de
la fileu. În momentul în care unul dintre jucători oferă mingea spre
ridicător, cel din Z2 îi transmite mingea sa şi urmează să recepţioneze
ridicarea;
- În spatele jucătorilor din Z1 şi Z6 mai sunt câteva mingi care pot fi
folosite pentru asigurarea continuităţii.
2
O1. - exersarea atacului din Z2 în condiţii uşoare sau foarte uşoare.
• Atac din Z2 din minge oferită din Z3.

- Fiecare executant deţine două mingi şi execută 2 repetări consecutive
cu accent pe lovire cu braţul întins şi pe acoperirea mingii în finalul
acţiunii;
- Accentul se va pune pe orientarea elanului spre minge pentru a se
asigura poziţionarea optimă şi echilibrată în raport cu mingea;
• Atac din Z2 cu ridicare din Z3.

- Fiecare deţine o minge
pe care o pasează de sus
spre Z3 şi execută atac . .
din ridicare efectuată de
către profesor pentru a asigura codiţii uşoare şi sigure de execuţie.
O2. - exersarea atacului din Z2 cu accent pe consolidarea ultimului pas de

elan - lung şi a punctului înalt de lovire
• Serii de 5 acţiuni de atac consecutive din Z2, prima din mingea proprie, iar
următoarele patru din mingi oferite de către instructor spre ridicătorul aflat
în Z3.
...
- Fiecare executant deţine
...
o minge pe care o .
pasează spre ridicător;
3
- După atac se retrage rapid şi execută un alt atac din minge oferită din
Z6, urmând să repete această acţiune până la realizarea celor 5 acţiuni.
4
LECŢIA 12
1. Pasa înapoi
2. Preluarea din atac
3. Tactica coectivă în atac în Mo 1 de joc
 Pasa înapoi

Aspect dominant – extensia accentuată a trunchiului şi capului.
➢ Demonstraţie.
O1. - exersarea pasei înapoi în condiţii uşoare sau foarte uşoare.
Exersare în condiţii foarte uşoare:
Aceste exerciţii nu se realizează cu tot colectivul ci la ele se apelează strict pe

linia individualizătrii doar atunci când apar dificultăţi de execuţie în cadrul
exerciţiilor în condiţii uşoare.
• Pe perechi, 4-5 m distanţă între parteneri, preluare de control de sus şi

prinderea mingii transmise de partener, întoarcere 180ْ cu spatele şi
pasarea mingii înapoi spre partener precedată de autoaruncare, executat
alternativ.
1
- Se execută câte 8 - 10 acţiuni consecutive de către fiecare, cu accent
extensia trunchiului şi capului;
- De asemenea, privirea urmăreşte mingea cu pentru o direcţionare mai
precisă a acesteia, iar mingea este condusă prin întinderea completă a
braţelor în momentul pasării.
• Individual cu minge la cca. 3 m distanţă de perete, întoarcere cu spatele

spre perete şi pasarea mingii spre acesta
precedată de autoaruncare, întoarcere spre
perete şi preluare de control de sus cu
prindere în cupă la nivelul frunţii.
- Se execută câte serii de câte 8- 10 acţiuni;
- Autoaruncarea se face în aşa fel încât picioarele să depăşească proiecţia
mingii pe sol. Acest aspect favorizează accentuarea extensiei de trunchi
şi cap în momentul execuţiei şi permite o direcţionare mai bună a
mingii.
Exersare în condiţii uşoare:
• Pe perechi, 4-5 m distanţă între parteneri, pasarea mingii înapoi precedată

de pase de control succesive cu
întoarcere 180ْ cu spatele spre partener,
executat alternativ.
- Se execută câte 10 acţiuni consecutive de fiecare dintre parteneri, cu
accent pe intrarea mult sub minge pentru a favoriza extensia trunchiului
şi pe urmărirea mingii cu privirea pentru o direcţionare mai precisă a
acesteia;
2
- Dacă apar probleme în transmiterea mingii se recomandă exersarea în
condiţii foarte uşoare pentru a ajuta formarea stereotipului motric pe
coordonate corecte, după care se continuă exersarea în condiţii uşoare;
O2. - exersarea pasei înapoi cu accent pe consolidarea extensiei la nivelul

trunchiului şi capului în momentul execuţiei.
• Pe perechi perpendicular pe perete, 3-4 m distanţă între parteneri, cel

dispre perete orientat cu faţa spre acesta. Pasă înapoi efectuată de jucătorul
apropiat de perete, din minge pasată spre perete şi ricoşată din acesta.
- Se execută serii de 20 - 25 de repetări cu accent pe continuitate în
exersare;
- În situaţia în care mingea revine în condiţii
dificile care nu permit reluarea exersării,
aceasta va fi prinsă exersarea fiind reluată
prin autoaruncare şi pasare înapoi;
• Câte trei organizaţi în şir, pasă înapoi efectuată de jucătorul din centru din
minge transmisă prin pasă de control – pasă de sus de către una din
extreme, urmată de întoarcere spre minge şi reluarea exersării cu pasare
înapoi în diecţia opusă.
- Se execută serii de 20 - 25 de
acţiuni consecutive de pasare
înapoi cu accent pe continuitate;
- În cazul în care exersarea este întreruptă, mingea va fi recuperată şi
exersarea va fi reluată prin autoaruncare – pasă de sus spre cel din
centru;
3
- În vederea asigurării continuităţii şi a eliminării „timpilor morţi”, sunt
aşezate în apropiere 2-3 mingi care pot fi introduse în joc în cazul în
care mingea nu poate fi recuperată rapid.
 Preluarea din atac (la A din Z2)
O1. - exersarea preluării atacului din Z2 în condiţii uşoare sau foarte

uşoare.
• Preluare în Z5 din atac efectuat pe culoar din autoaruncare, din Z2 a

terenului advers.
Indicaţii metodice: 5 . .
acţiuni consecutive cu
accent pe calitatea
preluării;
- În zona de atac sunt doi jucători pentru a fi asigurată continuitatea în
exersare în cazul pierderii mingii.
• Acelaşi exerciţiu dar preluare se face în Z2 pe diagonală scurtă.
O2. - exersarea preluării atacului din Z2 cu accent pe consolidarea

transmiterii precise a mingii spre zona ridicătorului.
Ca şi în varianta anterioară, în etapa consolidării ne vom baza pe

mijloacele exersate deja la care s-a produs adaptarea. Astfel, coordonatele
mişcării fiind cunoscute putem creşte numărul de repetări fără riscul instalării
unor greşeli de execuţie.
4
• Preluare atacului pe culoar şi pe diagonală lungă efectuat aleator din
autoaruncare din Z2.
Indicaţii metodice: 5 . . . .
3
preluări cumulate de
1
fiecare jucător cu accent
pe calitatea acesteia;
- Alternarea aleatoare a zonelor de atac cu orientarea acestuia în mod
variat solicită suplimentar atenţia jucătorilor din preluare şi crează
condiţii pentru consolidarea deprinderii pe coordonate specifice jocului.
• Acelaşi exerciţiu dar cu solicitarea simultană a culoarului şi a diagonalei

scurte.
• Acelaşi exerciţiu dar cu solicitarea simultană a celor două diagonale;
 Tactica colectivă în atac în Mo 1 de joc
Apropierea de condiţiile de joc, presupune să ţinem cont de condiţiile

specifice celor două situaţii de joc în care se regăseşte organizarea atacului:
1. organizarea atacului după preluarea serviciului;
2. organizarea atacului după preluarea atacului.
Intrarea în posesia mingii în condiţii diferite specifice fiecăreia dintre
structurile de joc, determină condiţii diferite în derularea organizării atacului.
În aceste condiţii, considerăm necesar ca mijloacele utilizate să conţină
coordonate specifice fiecărei structuri de joc astfel încât deprinderile să se
formeze în concordanţă cu acestea.
5
ORGANIZAREA ATACULUI DUPĂ PRELUAREA SERVICIULUI
O1. - organizarea atacului în Mo 1 de joc în condiţii uşoare sau foarte

uşoare.
• Organizarea atacului după preluarea serviciului de jos efectuat de nu

instructor situat la 6-8 m de fileu.
4
...
10 acţiuni în condiţiile 3 ...
1
menţionate la exerciţiul 2
anterior;
- Preluarea serviciului poate fi efectuată de oricare dintre cei patru
jucători poziţionaţi în dispozitivul de PS, chiar şi de cei care execută
atacul.
O2. - organizarea atacului în Mo 1 de joc cu accent pe consolidarea

acţionării în formaţie completă.
• Organizarea atacului în formaţie completă după preluarea serviciului

efectuat alternativ de doi instructori poziţionaţi în cele două jumătăţi ale
terenului la 6-8 m distanţă de fileu.
4
- Se vor executa serii de ...
5
25 de acţiuni de atac
6
3 ...
1
...
consecutive după care se 2
- Poziţionarea jucătorilor este în dispozitiv de PS specific Mo de joc cu
Z3 ridicător, preluarea fiind efectuată de oricare dintre aceştia;
6
- Indiferent de zona de atac, mingea va fi atacată precis spre cel care a
efectuat serviciul astfel încât să fie organizat un circuit închis la drumul
mingii. Astfel este asigurată continuitatea în exersare.
• Organizarea atacului în formaţie completă după preluarea serviciului

efectuat alternativ şi aleator de trei jucători poziţionaţi în spaţiul de
serviciu în dreptul Z1, Z6, Z5.
- Se vor executa serii de 4
... .. ...
5
25 de acţiuni de atac 6 3
consecutive după care se 1
2
- Indiferent de zona de atac, mingea va fi atacată
precis spre cel care a efectuat serviciul astfel încât să fie organizat un
circuit închis la drumul mingii. Astfel este asigurată continuitatea în
exersare;
- Pentru eliminarea timpilor morţi din exersare, în spaţiunl de serviciu
mai sunt plasate câteva mingi care pot fi folosite în cazul în care se
pierde vreo minge pe fondul unor execuţii imprecise.
O3. - organizarea atacului în Mo 1 de joc în condiţii apropiate de joc.
• Joc cu accent pe organizarea atacului după PS, cu reluarea serviciului de

către aceeaşi echipă indiferent de echipa care câştigă faza de joc.
.....
4
- Fiecare echipă serveşte 2
.....
5
6 6
de 5 ori consecutiv 3 3 1
1
5
indiferent de cine câştigă 2 4
faza de joc;
- Seriile de repetări sunt asigurate prin plasarea în spaţiul de serviciu a
câte 5 mingi;
7
- Accentul se pune pe organizarea atacului în condiţii specifice jocului,
astfel încât se urmăreşte punerea în dificultate a adversarului prin
modalitatea de finalizare.
8
LECŢIA 13
1. Ridicarea înapoi din Z3 spe Z2

2. Blocajul individual la corespondent
 Ridicarea înapoi din Z3 spe Z2

Aspect dominant – orientarea mingii înapoi spre zona de atac
indiferent de locul de efectuare a ridicării.
➢ Demonstraţie.
O1 – exersarea ridicării îanpoi din Z3 spre Z2 în condiţii uşoare sau
foarte uşoare.
• Ridicare înapoi spre Z2 la un partener poziţionat lângă fileu, din minge

oferită cât mai precis de către un jucător situat în Z4.
10 repetări după care 3
se schimbă locurile;
- Se pune accent pe
transmiterea înaltă, paralelă cu fileul şi precisă a ridicării. Acest aspect
este facilitat de poziţionarea jucătorului din Z2 lângă fileu, acolo unde
trebuie orientată ridicarea în timpul jocului;
- Mingea se oferă precis şi comod pentru ridicător pentru a crea condiţii
optime de realizare a unor execuţii corecte din punct de vedere tehnic;
1
- Jucătorul din Z2 va retransmite mingea spre cel din Z4 prin pasare de
sus şi va asigura astfel continuitate în exersare.
• Ridicare înapoi spre Z2 la un partener poziţionat lângă fileu, din minge

transmisă din Z4 prin pasă
2
de control - pasă de sus,
urmată de efectuarea
3
schimbului de locuri între

jucătorii din Z2 şi Z3.
- Se execută serii de 8 - 10 repetări pe coordonatele şi în condiţiile
menţionate la exerciţiul anterior.
• Ridicare înapoi spre Z2, 2
din minge transmisă din

Z5 prin autoaruncare -
3 .5
pasă de sus.
- Se execută serii de 8 - 10 repetări după care se rotează astfel încât
fiecare să treacă prin toate zonele de contact cu mingea;
- Mingea este transmisă cât mai precis spre ridicător pentru a-i facilita
execuţia.
• Acelaşi exerciţiu, dar cu transmiterea imprecisă a mingii spre ridicător.

10 repetări în condiţiile 3 .5
menţionate anterior;
- Mingea transmisă
imprecis solicită deplasarea ridicătorului din fileu pentru a interveni,
aspect ce aduce în exersare coordonate desprinse din joc.
2
O2 – exersarea ridicării înapoi din Z3 spre Z2 cu accent pe consolidarea
• Ridicare înapoi din Z3 spre Z2 din minge transmisă alternativ spre

ridicător de către doi jucători situaţi în Z4 la 4m de fileu şi în Z5, prin
autoaruncare şi pasare de sus.
- Se realizează 25 - 30 de
....
...
.
acţiuni consecutive cu 3
.... 5
accent pe continuitate; 4
- În cazul în care se pierde

mingea pe fondul unor execuţii imprecise vor fi folosite mingile plasate
în apropierea fiecăruia din cei doi jucători care pun mingea în joc;
- Jucătorul dn Z4 de lângă fileu, transmite de ficare dată mingea celui de
la care a plecat, fiind asigurată astfel continuitatea pe fondul
transmiterii alternative spre ridicător.
 Blocajul individual la corespondent

Aspect dominant – poziţia controlată a palmelor (în flexie dorsală,
paralele cu fileul), apropierea antebraţelor şi acţiunea palmelor pe
minge.
➢ Demonstraţie.
O1. - exersarea blocajului în condiţii uşoare sau foarte uşoare
Exersarea în condiţii foarte uşoare:
3
Datorită complexităţii acţiunii, exersarea în condiţii foarte uşoare care
presupune organizarea unor mijloace în afara fileului, ajută la formarea unor
deprinderi corecte din punct de vedere al tehnicii de execuţie. Apoi se
continuă exersarea în condiţii uşoare în cadrul unor mijloace organizate la
fileu.
• Blocaj cu uşoară desprindere la minge ţinută de un partener care stă pe o

bancă.
- Se execută serii de 8 - 10 acţiuni consecutive
.
- Mingea nu se ridică exagerat de sus accentul
nefiind pus pe săritură ci pe acţionarea corectă a palmelor pe minge.
• Blocaj la minge ţinută de un partener care stă pe o bancă, precedat de

deplasare stânga – dreapta şi poziţionare în dreptul mingii.
- Se execută serii de 8 - 10 acţiuni consecutive
.
Exersarea în condiţii uşoare:

.
• Blocaj la fileu la minge
ţinută de un partener care
.
stă pe o bancă.
- Se execută serii de 10 acţiuni consecutive după care se schimbă
rolurile;
- Se va pune accent pe poziţia mâinilor în momentul iniţial şi pe
acţionarea corectă a palmelor pe minge fără ca fileul să fie atins.
4
• Blocaj succesiv cu deplasare spre dreapta la mingi ţinute de trei
coechipieri poziţionaţi pe câte un scaun în terenul advers, în cele trei zone
ale liniei întâi.
.
- Se execută 3 – 4 serii de .
acţiuni consecutive de
.
blocaj;
- Fiind distanţe mici între zonele de acţionare, deplasarea se face cu paşi
adăugaţi urmată de oprire în dreptul mingii şi declanşarea blocajului.
• Acelaşi exerciţiu cu deplasare în sens invers, spre stânga.
• Pe perechi de-o parte şi de cealaltă a fileului, blocaj la minge oferită pe

fileu de către partener.
.
10 acţiuni de blocaj; .
- Se încearcă proiectarea .
mingii spre sol în terenul
advers prin acţiunea agresivă a palmelor asupra mingii.
• Blocaj la atac din Z4 cu ridicare din Z3.

- Se execută serii de câte 8 .4 .
- 10 acţiuni consecutive; 3
- Se pune accent pe
poziţionare în dreptul
mingii pentru a facilita execuţia blocajului;
5
- Este foarte importantă coordonarea momentului de declanşare a
blocajului în funcţie de traiectoria ridicării. În cazul ridicărilor medii –
înalte, declanşarea blocajului se produce mai târziu decât atacul.
• Acelaşi exerciţiu cu blocaj la atac din Z2.
6
LECŢIA 14
1. Blocajul individual la corespondent

2. Tactica colectivă în apărare în Mo1 de joc cu BI
 Blocajul individual la corespondent
O2. - exersarea blocajului cu accent pe consolidarea poziţiei palmelor în

momentul iniţial, apropierii antebraţelor şi a acţiunii palmelor asupra
mingii.
• Blocaj de două ori consecutiv în fiecare zonă din linia întâi la minge care
apare stânga-dreapta, urmată de deplasare succesivă spre dreapta.
- Se repetă traseul de 4 ori .
consecutiv;
.
- Jucătorii cu minge se află
.
poziţionaţi pe o bancă în
cele trei zone ale liniei întâi, marcând cele trei zone de atac de pe fileu;
- Se pune accent pe poziţia controlată a palmelor în deplasare şi în
momentul declanşării blocajului.
• Acelaşi exerciţiu cu deplasare în sens invers, spre stânga.

.
- Se derulează pe aceleaşi
coordonate ca exerciţiul .
anterior; .
1
- Efectuarea blocajului cu deplasare în ambele sensuri se realizează
datorită faptului că în timpul jocului este solicitată deplasarea în ambele
sensuri pentru poziţionare în dreptul mingii, iar mai târziu pentru
gruparea blocajului colectiv.
O3. - exersarea blocajului în condiţii apropiate de joc
• Blocaj la atac pe culoar din Z4 cu ridicare din Z3.
. 4.
10 acţiuni de blocaj cu 3
accent pe acţionarea
asupra mingii;
- Faptul că este cunoscută direcţia de atac uşurează sarcina blocajului
care se poziţionează în raport cu aceasta şi se poate adapta mai uşor
accentuând acţiunile specifice de închidere prin introducerea peste fileu
a palmei din exterior.
• Blocaj la atac pe diagonală din Z4 cu ridicare din Z3.

Indicaţii metodice: . 4.
- Se execută pe aceleaşi
3
coordonate ca exerciţiul
anterior.
• Blocaj la atac pe culoar din Z2 cu ridicare din Z3.

. .
2
2
- Se derulează pe aceleaşi coordonate ca şi variantele anterioare.
• Blocaj la atac pe diagonală din Z2 cu ridicare din Z3.
• Blocaj la atac din Z4 cu ridicare din Z3, din minge transmisă din Z5 a
dispozitivului de preluare a serviciului.
10 acţiuni de blocaj cu . . 3
3
. .
accent pe poziţionarea
4
în dreptul mingii cu
intenţia clară de a opri mingea;
- Jucătorul care execută atacul nu are minge. Aceasta porneşte de la
jucătorii poziţionaţi în Z5. După atac, jucătorul din Z4 recuperează
mingea şi trece la coada şirului din Z5 a terenului advers.
• Acelaşi exerciţiu dar cu efectuarea blocajului la atac din Z2.
 Tactica colectivă în apărare în Mo 1 de joc cu BI
O3. – exersarea acţiunilor colective în apărare în condiţii apropiate de joc
• Preluare atacului pe culoar, pe diagonală lungă şi şi pe diagonală scurtă,

efectuat aleator din Z4 cu ridicare din în condiţii de blocaj individual.
4
- Se execută serii de 20 de 5
3
acţiuni de preluare 3
consecutive; 1
- În Z2 se poziţionează un
3
jucător care efectuează blocaj pasiv de pe un scaun. Blocajul are rol de
reper în poziţionarea jucătorilor în preluare, apropiind şi mai mult
exersarea de condiţiile de joc;
- Jucătorul din Z4 care efectuează apărarea pe diagonală scurtă se retrage
de la fileu (din blocaj) şi se poziţionează în apărare;
• Preluarea atacului din Z2 cu ridicare din Z3 efectuat aleator pe cele trei

direcţii principale de atac în condiţii de blocaj individual.
- Se execută serii de 20 de acţiuni de preluare consecutive, solicitând
fiecare zonă de preluare;
- În Z4 se poziţionează un jucător care efectuează blocaj pasiv de pe un
scaun care are rolul de a organiza mai bine jucătorii în apărare şi
apropie exersarea de condiţiile de joc;
- Jucătorul din Z2 care efectuează apărarea pe diagonală scurtă se retrage
de la fileu (din blocaj) şi se poziţionează în apărare;
- De asemenea, atacul va fi efectuat în raport cu ridicarea şi poziţia

mingii faţă de blocaj.
• Preluare atacului pe diagonală lungă şi pe diagonală scurtă efectuat în

condiţii de blocaj individual din Z2 şi Z4 cu ridicare din Z3.
- Se execută serii de 20 de 5
preluări cumulate pe ....

3 3
coordonatele prezentate ....
în exerciţiul anterior; 1

Seminare Volei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Seminare Volei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LECŢIA 1

TEMELE ŞI OBIECTIVELE LECŢIEI:

1. Pasa de sus – INIȚIERE - FIXARE

➢ Explicaţia – descrierea acţiunii cu precizarea aspectului dominant.

O1. - exersarea pasei de sus în condiţii uşoare sau foarte uşoare

Exersarea pasei de sus în condiţii foarte uşoare:

Acest aspect ne îndepărtează de execuţia globală care stă la baza

- După corectarea coordonatelor mişcării

Exersarea pasei de sus în condiţii uşoare:

• Pe perechi, 3 m distanţă între parteneri, preluare de sus din minge oferită la

• Pe perechi, cca. 4 m distanţă între parteneri, preluare de sus din minge

• Pe perechi, cca. 4 m distanţă între parteneri, pasă de control – pasă spre

• Pe perechi, cca. 4 m distanţă între parteneri, pase cu două mâini de sus

• Pe perechi perpendicular pe fileu, cca. 5 – 6 m distanţă între parteneri,

Greşeli de execuţie frecvente şi modalităţi de corectare ale acestora

➢ Îndoirea insuficientă a braţelor la nivelul articulaţiei cotului în

Mijloacele pentru corectare se bazează pe limitarea acţionării doar la nivelul

• Pase de control din aşezat pe sol executat individual (fiecare cu minge).

• Pase de control din aşezat pe o bancă sau un scaun, executat individual.

TEMELE ŞI OBIECTIVELE LECŢIEI:

1. Pasa de sus - CONSOLIDARE + CONSOLIDARE ÎN REGIM DE

O2. - exersarea pasei de sus cu accent pe consolidarea cupei adânci şi

Mijloace specifice acestei secvenţe a învăţării pot fi abordate frontal

• Pase de control din stând.

• Pase de control din aşezat (pe sol sau pe bancă).

• Pasă de control pasă spre partener executat pe perechi la distanţă mică

• Pasă de control - pasă spre perete executat de la cca. 3 m de acesta.

Mijloacele prezentate se pot constitui în elemente ale unui circuit care se

O3. - exersarea pasei de sus în condiţii apropiate de joc.

• Pe perechi, cca. 4 m distanţă între parteneri,

• Pasarea mingii cu două mâini de sus în trei jucători organizaţi în triunghi

Acest exerciţiu de efectuare a pasei de sus în

 Organizarea celor trei lovituri

Schimbarea direcţiei de transmitere a mingii ridică la începători anumite

➢ Explicaţia – descrierea acţiunii cu precizarea aspectului dominant

Exersarea în condiţii foarte uşoare:

• Câte trei organizaţi în triunghi la 3 - 4 m distanţă

• Preluare de control, întoarcere pe noua direcţie şi transmiterea mingii prin

• Pase de sus în triunghi, cca. 4 m distanţă între parteneri,.

Exersarea în condiţii uşoare:

• Pase de sus în triunghi la fileu, cu baza triunghiului pe plasă şi vârful la 4 -

TEMELE ŞI OBIECTIVELE LECŢIEI:

1. Organizarea celor trei lovituri – CONSOLIDARE +

 Organizarea celor trei lovituri

O2. - exersarea organizării celor trei lovituri cu accent pe consolidarea

acţiuni consecutive după 1

rotaţie care îl include şi

lângă fileu ci va fi retras 1 .

Pentru o mai mare operativitate, putem organiza o structură de exerciţii

O3. - exersarea organizării celor trei lovituri în condiţii apropiate de joc

• Organizarea celor trei lovituri în două triunghiuri, de-o parte şi de cealaltă

acţiuni consecutive după 1

• Organizarea celor trei lovituri în două triunghiuri, de-o parte şi de cealaltă

trece mingea peste fileu.

 Joc 3X3 cu minge oferită în loc de servici.

• Joc 3x3 cu intervenţia obligatorie la a doua lovitură a jucătorului din

TEMELE ŞI OBIECTIVELE LECŢIEI:

1. Serviciul de jos: INIȚIERE - FIXARE

O1. - exersarea serviciului de jos în condiţii uşoare sau foarte uşoare

• Serviciu de jos în terenul advers de la linia de fund a terenului.

Regulamentul de joc permite efectuarea serviciului din orice punct al liniei de

2. - Acelaşi exerciţiu cu serviciu de jos efectuat în terenul advers din dreptul

În cadrul exersării în condiţii uşoare, dacă apar probleme de trecere a mingii