Structura și funcțiile pielii

Dr. Ana Maria Boncea Dip. ECVD

Specialist European Dermatologie Veterinara
Președinte SRDV
CHIȘINĂU, ESVD 03-04 IAN 2023
„Ohh ...skin...The shape of life!”

W. Shakespeare

# 24% din greutatea unui pui

nou-născut de câine

# 12% din greutatea unui câine

adult

# Cel mai mare organ! 2 metri

pătrați în cazul oamenilor
De ce ar trebui să cunoaștem în detaliu
structura și funcțiile pielii?

• Putem trata un organ doar dacă îl cunoaștem

• Fiziologia ne ajută să înțelegem patologia

• Diferențele între specii, rase, sexe etc.

• Abordarea terapeutică are la bază astfel de

noțiuni

• Explicații fondate în fața proprietarilor

# Lectură suplimentară
 Pigmetare

Mișcare și formă Producție a anexelor

Barieră definitorie Acțiune antimicrobiană

Protecție Imunoregulare
Funcțiile
Indicator
pielii Percepție senzorială

Termoregulare Secreție

Stocaj Excreție
Producție vitamina D
 Medical Art de Servier Creative Common Licence 3.0 France
Embriogeneza pielii
# Genele Hox - rol major în 3.
embriogeneza pielii, a adnexelor și a
pigmentului
s. intermedium

1.

UN SINGUR STRAT DE CELULE ECTODERMALE

4. STRUCTURA
DE ADULT

EPIDERM

PERIDERM # melanocit
# celula Langerhans
2.

S. BAZAL (s. germinativum)

DERM
Embriogeneza pielii
Epiderm
Derm – crește nr de fibre de colagen și de elastină,
reducerea substanței de bază și transformarea
celulelor mezenchimale în fbroblaste; apar
melanocitele dermale, histiocitele și celulele Schwann

Hipoderm (subcutis) - lipocitele/adipocitele

derivate din precursori mezenchimali

Foliculii piloși
Glandele sebacee
Glandele sudoripare

* s. germinativum: germeni primari → placode/plăci

epidermale → condensat dermal (cel. mezenchimale) →
papilă dermică → fire de păr (+ gl. sebacee, + gl. sudoripară)
Medical Art de Servier Creative Common Licence 3.0 France
Generalități
# grosimea pielii 0.4 -2.0 mm pisică
0.5-5.0 mm câine

# pH piele câine 4.84-9.95, influențabil de n factori

# firele de păr medulate la câine și pisică, iar după naștere

nu mai apar foliculi noi

# producție de păr 33g/kg/an per pisică

60-180 g/kg/an per câine

# pigmentare:
• MC1R gena care infl. melanocitele să producă pigment.
(eumelanin = negru/maro; feomelanin = galben/roșu);
• TYRP1 va influența nuanțele eumelaninei,
• D – gena pt diluție,
• G – gena pt gri,
• S – gena pt puncte albe
# alte genele controlează tipul de blană
• ...
(ex. Komondor vs Sphynx)
>150 gene implicate în pigmentare la șoarece
Cuprins
I. Anatomie microscopică
5. Foliculii piloși
1. Epiderm
- Strat bazal 6. Glandele sebacee
- Strat spinos
- Strat granulos
- Strat cornos
7. Glandele sudoripare
*Epidermopoieză și cheratogeneză
*Celularitate: cheratinocite, melanocitele, cel. Merkel, cel. Langerhans 8. Glandele specializate

2. Zona membranei bazale 9. Vasele de sânge

3. Derm 10. Vasele limfatice

- Fibrele de colagen, elastin, reticulin
- Substanta de bază 11. Nervii
- Celularitate
II. Sistemul imunitar al pielii
4. Subcutis/Hipoderm (90% trigliceride) rol – rezervă de energie, termogeneză,
protecție + suport, rezervă steroizi.
III. Senilitate
EPIDERM (inclusiv s. cornos)

ZONA MEMBRANEI BAZALE

DERM

HIPODERM
MUSCULATURĂ
I. Anatomie microscopică EPIDERM
s. cornos
1. Epiderm
- Strat bazal s. granulos
- Strat spinos
- Strat granulos
- Strat cornos

# Celularitate: cheratinocite 85%, melanocitele 5%,

celulele Langerhans 8%, celulele Merkel 2%; adipocite
epidermale s. spinos

# Epidermopoieză și cheratogeneză
– cheratinizare = diferențierea cheratinocitelor =
programare genetic

# Grosime 0.1-0.5 mm; 1.5 mm pernițe s. bazal

# Cheratinocitul are propriul citoscheleton

(citocheratină, actină și microtubuli) Z. M. BAZALE
DERM

Medical Art de Servier Creative Common Licence 3.0 France

 - s. cornos – în continuă descuamare, <47 s. de corneocite =
[cheratinocite anucleate (‘cărămizile’) suspendate în matrice
extracel. lipidică (‘mortarul’)].

- s. granulos – variabil, 1-2 s. celule aplatizate cu granule de

cheratohialin [profilagrină (→ filagrina, descompusă ac.
urocanic + pirolidonic), filamente cheratină și loricin].

- s. spinos – 1-2 s. celule spinoase, poliedrice (< 20 pernițe/plan

nazal/joncțiuni); sinteză corpi Odland/cheratinozomii- rol
funcț. barierei epidermale

- s. bazal – 1 strat celule columnare - cuboidale așezate pe

membrana bazală; producție continuă de cheratinocite, care
sunt împinse către straturile superioare
Medical Art de Servier Creative Common Licence 3.0 France
corneocite strat cornos strat bazal cheratinocite strat granulos
– examen citologic examen citologic examen citologic
 Cheratinele moi/dure (cel mai important produs al epidermei =
proteină fibroasă bisulfidică, gr. keratos = corn) – filamente de
keratină *ex. K5 + K14 in cheratinocitele din s. bazal; K1 + K10 in s. spinos

Desmozomii – cea mai puternică structură de adeziune a

epiteliului; *adeziuni focale, joncțiuni de aderență, joncțiuni GAP

Hemidesmozomii – doar in stratul bazal, unesc epidermul de derm

alături de alte structuri (proteine transmembranare).

Medical Art de Servier Creative Common Licence 3.0 France

 structura desmozomilor pemphigus foliaceu canin

Steven Silz-Carson Biology Major U. Colorado, Grad Cell Genetics, Immunology, Biochem.
Epiderm – pigmentare
Melanocitele și melanogeneza

- Aflate în s. bazal + strat extern folicul pilos,

ducturi glande sebacee/sudoripare, derm
superficial; ochi, cohlee și meninge

- Transferă melanozomi cu pigment către

cheratinocite = citocrinie (1 melanocit : 20
cheratinocite)

- Roluri: entitate cosmetică, barieră radiațiilor,

radicali citotoxici, implicare inflamație.

- c-KIT = receptor de tirozin chinază implicat în

expansiunea, supraviețuirea și migrarea
melanoblaștilor; mutațiile = piebaldism, iar
lipsa expresiei = melanom metastatic
Veterinary genetic laboratory
Epiderm - patologie

Hipercheratoză
Ihtioză Epidermolitică

KERATINA 10
Norfolk terrier

The integument, Hargis

British Journal of Dermatology
EPIDERM (inclusiv s. cornos)

ZONA MEMBRANEI BAZALE

DERM

HIPODERM
MUSCULATURĂ
I. Anatomie microscopică
2. Zona membranei bazale

/! \ cuprinde structuri care sunt targhet pt

multe boli genetice și imun-mediate
(pemphigoid, lupus, EB)

• Ancorează epidermul de derm

• Menține funcția și proliferarea epidermică
• Menține arhitectura țesutului
• Rol în cicatrizare
• Rol de barieră
• Regulator transportului epiteliu ț. conectiv

Structura:
1. Membrana bazală plasmatică celulară
2. Lamina lucida (rara)
3. Lamina densa (bazală)
4. Sublamina densa (fibroreticulară)
2012 Indian Journal of Dermatology, Venereology and Leprology 78(6):692
2. Zona membranei bazale

K10

PLACOFILIN

PLECTIN

BP230

BP180

LAMININ 332

TIP VII COLAGEN

Schmidt, Lancet 2012

Zona membranei bazale - patologie
EBS
SUPRABAZAL

PLACOFILIN
Chesapeake Bay retriever

Ectodermal dysplasia-skin fragility syndrome with PKP1 deficiency. T. Olivry et al. PLoS One Journal
Zona membranei bazale - patologie

EBS
BAZAL

PLECTIN
Eurasier

E. Mauldin, Veterinary Dermatology Journal

Zona membranei bazale - patologie

JEB

LAMA3
German Pointer

Capt.A et.al; J Invest Dermatology

Zona membranei bazale - patologie
DEB

COL7A1
Ciobănesc Asia Centrală

Veterinary Dermatology Journal

Zona membranei bazale - patologie

DEB

COL7A1
Basset Hound

Teresa M. Garcia, 2020, Genes Journal

EPIDERM (inclusiv s. cornos)

ZONA MEMBRANEI BAZALE

DERM

HIPODERM
MUSCULATURĂ
I. Anatomie microscopică
3. Derm
# compus din fibre insolubile (colagen, elastină) și macromolecule
solubile (proteoglicani și hialuronan).

# compoziție (din fibroblaste):

- Fibrele de colagen (90%, > 28 tipuri, groase, diferite roluri + localizări)
- Fibrele de elastină (foarte elastice, 4%)
- Fibrele reticulare (foarte fine)

- Substanta de bază – vâscoelastică, compusă din glicozaminoglicani

uniți de proteoglicani

- Celularitate – fibroblaste, dendrocite, melanocite, mastocite

- Aici se regăsesc foliculii piloși cu glandele adiacente, m. arrector pili,

vase de sânge + limfatice, nervi

- Ex. boli corelate: Ehlers Danlos, cutix laxa, EB

elastină fibroblaste colagen

Lumen. Biology for majors

Derm – patologie

Displazie dermală

(A courtesy Dr. B. Baker, Washington State University. B and C courtesy Dr. A.M. Hargis, DermatoDiagnostics.)
Derm – patologie

Sindrom Ehrler Danlos

COL5A

Wikimedia
EPIDERM (inclusiv s. cornos)

ZONA MEMBRANEI BAZALE

DERM

HIPODERM
MUSCULATURĂ
I. Anatomie microscopică
5. Foliculii piloși - morfogeneză

Review of Human Hair Follicle Biology: Dynamics of Niches and Stem Cell Regulation for Possible Therapeutic Hair Stimulation for Plastic Surgeons Gordon H. Sasaki, Aesth Plast Surg
5. Foliculii piloși - organizare
5. Foliculii piloși – structura firului de păr

MEDULARĂ
CORTICALĂ
CUTICULĂ

Medical Art de Servier Creative Common Licence 3.0 France

5. Foliculii piloși
– părțile firului de păr

Infundibulum

Istmus

Regiunea bulbară

Semantic scholar
Fire de păr, tricoscopie, 10x Fire de păr, examen histopatologic

Canine noninflammatory alopecia: a comprehensive evaluation of common and distinguishing histological characteristics
Tabitha Mu ¨ntener*, Gertraud Schuepbach-Regula†, Linda Frank‡, Silvia Ru ¨fenacht§ and Monika M. Welle*¶
VETERINARY DERMATOLOGY JOURNAL
5. Foliculii piloși – ciclul folicular

Firele de păr cresc în cicluri:

- Anagen – de creștere
- Catagen - tranzitională
- Telogen – de repaus
- Exogen – firele pierdute, căzute
Vara putem observa fire de păr în telogen 50%, iar iarna 90%.
Firele catagene 4-7% din total.

Trichoscopie
Telogen
Anagen
I. Anatomie microscopică

6. Glandele sebacee
- Deschidere în infundibulum
- Numeroase mucocutanat, interdigital, bărbie, gât, crupă
- Produc sebum (hidratare, luciu, feromoni, rol antimicrobian)

7. Glandele sudoripare Gl.

- Apocrine (epitrichiale) = sub gl sebacee, deschidere în sebacee
infundibulum, nu sunt prezente - pernite/ plan dorsal nazal;
Rol – feromoni și antimicrobian Gl.
- Ecrine (atrichiale) = pernițe sudoripară

8. Glandele specializate
- Circumanale (perianale, prepuț și coadă ventral + dorsal),
- Sacii anali,
- Din canalul auditiv extern,
- De la nivelul cozii (supracaudale hepatoide, dependente de
testosteron)
Examen citologic celule glandulare
 Sistem imunitar Senilitate

- Celulele Langerhans – localizare - Atrofie cutanată

bazală/suprabazală, sunt
prezentatoare de antigen
- Cheratinocitele manifestă instant
semnale de alarmă prin eliberarea a
numeroase citochine și chemochine
- Cheratinocitele = fagocite (eritrocite,
melanină, melanozomi, frag. celulare,
latex).
- Descuamare abundentă
- Nr scăzut de melanocite și celule Langerhans
- Cicatrizare întârziată
- Reducerea producției glandulare
- Producție redusă de vit D
- Sistem imunitar cutanat deficitar

- Fiecare folicul pilos are „propiul sistem

imunitar”
Vă mulțumesc!