DERMATOZE PROLIFERATIVE BENIGNE

 hiperplazie cel. -> deriva din - struct. epiteliale ale pielii (epiderm, folicul pilo-sebaceu, gl. sudoripare) ≈ ţesutul din care derivă şi de structură -> 1. tu epiteliale: ale anexelor cutanate
- ţ. mezenchimale 2. chisturi
-> formate prin retenţie intracutanată a unor substanţe, secreţii 3. tu mezenchimale: conjunctive, vasculare, ms, os şi cartilag, ţ. adipos
4. tu ale SN
5. tu pigmentare
6. pseudolimfoame

TUMORI BENIGNE EPITELIALE

 derivă din struct. epiteliale de la niv. epidermului şi anexelor
 câştigate, de natură disembrioplazică / ereditare
 Keratoza seboreică (veruca seboreica, papilom bazocelular) Keratoacantom
trunchi, faţă (reg seboreice), gât, abd, pliuri axilare, inghinale, feţe extensorii antebraţe obraz, nas, pleoape, buze, mana dorsopalmar, antebraţe, torace anterior, umăr > subunghial, reg anogenitală, mucoasa bucală
Caract  afectează: varstnic, dar pot apare şi la 40-50A  tu = celule spinoase keratinizante -> dezv de la foliculi pilosebacei (hiperplazie)
 caracter familial  dezvoltare rapidă
 considerate iniţial a fi de origine virală (fara dem. prezentei virusurilor la niv. leziunilor)  regresie spontană
Clinic  izolate, diseminate / grupate liniar, paralel cu pliurile cutanate, de-a lungul liniilor de fricţiune  debut: - papula dura, rosie/culoarea pielii sau
 papule bine delimitate - suprafaţa netedă sau verucoasă - ≈ verucă vulgară, cu suprafata keratozică
- culoare gălbuie, brună sau culoarea pielii  creşte rapid până la 1-2 cm
 pot avea şi aspect papilomatos - suprafaţa fisurată  formă globuloasă
- cu retenţie de material cornos în cripte -> aspect de pseudo-  delimitare netă a bazei
comedoane  nu infiltreaza pielea din jur
 de pe suprafaţa lor, se pot desprinde fragmente scuamo-keratozice, fără a provoca sângerarea  central: ombilicată/crateriformă -> se constituie un dop keratozic/crustă, care la rândul ei se suprapune unui dop de
 dimensiuni variabile (mm -> 1-2 cm) keratină
 apar pe piele de aspect normal (dopul keratozic se poate desprinde spontan / prin gratare)
 nu au caracter inflamator  restul teg. de pe suprafaţa tu – lucios şi neted, ± telangiectazii
 numar variabil (zeci, rar sute)
Forme clinice:
1. vegetante (în pliuri)
2. plane ≈ veruci plane, pe dosul mâinilor sau antebraţe, intens pigmentate (≠ lentigo senil)
3. verucoase ≈ stucokeratoza, pe gambe, dorsoplantar, perimaleolar, antebraţe, dosul mâinilor
- papule keratozice, 5 mm, alb-gri/brun deschis, suprafaţa aspră
- caracter familial ≠ nevii epidermici
4. sdr/s. Leser- Trelat = dezv. rapidă a unui număr mare de keratoze seboreice + prurit
- sdr paraneo (cc stomac, bronsic, leucemie, micozis fungoid, sdr Sezary)
Dg dif 1. nevi pigmentari 1. cc spinocelular
2. lentigo senil, malign 2. keratora actinică hipertrofică
3. cc bazocelular pigmentar 3. moluscum contagiosum
4. melanom 4. hiperplazie pseudoepiteliomatoasă
5. keratoză actinică 5. verucă vulgară
6. granulom
Evolutie  cronică, benignă - -> mai numeroase şi mai intens pigmentate  se dezvoltă rapid în 3-4 S / progresiv în mai multe luni
 exfoliere spontan / consecutiv suprainfecţiei  după ≈ 3L -> leziunea poate involua spontan
 pot involua spontan  ev. centrifugă (uneori) = involuţie spontană într-o z. periferica, în timp ce altă z. periferică se dezv. în continuare
 nu se transformă malign  pot recidiva după involuţie spontană / dupa chiuretarea leziunii
Tratam 1. criocauterizare (azot lichid / zăpadă carbonică)  Nu se face excizie chiru daca tu nu involuează spontan ->
2. electrocoagulare superficială – exceptie: se impune dg dif pe baza histopat 1. chiuretarea leziunii + electrocoagularea fondului
3. chiuretare 2. excizie – preferabil cand exista dubiu de dg si e necesara confiramare histopat
4. fotocoagulare Laser 3. 5FU topic 2x -> ↓ dimens. tu, continua involuţia spontană şi ameliorează calitatea cicatricii
5. dermabraziune
 HEMANGIOAME (oriunde pe tegument, mucoase, m.a extremitate cefalica)
Caract.  tu benigne vasculare
 afectează piele, mucoase şi, mai rar, alte organe
 > 50% sunt prezente de la naştere - marcă premonitorie cutanata (pată roşie telangiectatică, pată pală anemică, masă tu albastră)
- complet dezvoltate (mase tu violacee, infiltrate dermice profunde)
 superficiale / profunde
 unice / multiple
 se pot asocia cu leziuni viscerale
Clinic Hemangioame superficiale Hemangioame profunde
 reliefate  loc. cut-sc, sc când porţiunea centrală proemină continuându-se la margine cu porţiunea mai profundă care transpare de cul. albăstruie prin piele /
 pline cu sânge se poate pa formaţiunea vasculară profundă, de consistenţă buretoasă, compresibilă, albăstruie
 culoare roşie închisă  se pot asocia cu hipoplazia oaselor şi ţ. moi subjacente
 suprafata - uneori discret boselată /  loc. oriunde pe suprafaţa teg. sau mucoase, cu predilecţie pt extremitatea cefalică
plantuberoasă
 fază de creştere rapidă post-natală (3-9L) - -> faza involutivă (2-10A)
 regresează spontan -> aparitia unui contur atrofic reticular, format din pete albe care apar pe suprafaţa formaţiunilor roşii- violacei = semn de regresie
Complic 1. hemoragice Forme care pun în joc prognosticul vital:
2. ulcerative - - - -> vindecarea spontană  Angiom subglotic = urgenţă -> intubaţie, din cauza detresei respiratorii
3. trombotice  Sdr Kasabach-Merritt = angiom inflamator, peteşii, echimoze, Tr < 30.000 (in angiom: sechestrare, activare şi consum plachetar, heparino-resistente)
4. necrotice - - - - >  IC poate complica un angiom extensiv, hepatic sau o angiomatoză miliară
 Forme periorificiale
 Angiom palpebral
 Angiom labial mare
 Angiom narinar
 Angiom perineal pun în joc prognosticul funcţional
Tratam  atitudine conservativă
 tratament – indicatii: dezv. rapida, determină jenă funcţională din cauza localizarii
1. CS general -> forme grave care pun în joc prognosticul vital şi funcţional
- din L4: 2-3 mg/kg cateva S, apoi ↓D (asigur CS pe parcursul primelor 8-10L) => V tu ↓ dar poate apare rebound dupa intreruperea tr.
2. CS intralezional -> forme evolutive
3. Chiru -> prejudiciu estetic, cu leziuni localizate facial care nu regresează spontan, localizari care afectează funcţional, hemoragii recurente
4. Crioterapie -> hemangioame superficiale
5. Compresiune continuă – preferabila, se poate asocia altor metode
6. Laserterapia (laser cu CO2 sau cu neomidium, YAG)-> leziuni mici
7. Sclerozare cu sol. citrat de sodiu 30%, monoetanolamină oleat 5%, glucoză 30% - unii nu recomanda
8. RT cu raze X moi – benefică dar nu se recomandă din cauza riscurilor mai îndepărtate: tulb. de creştere osoasă, hipoplazie de părţi moi, dezv. de sarcoame cutanate, carcinoame
9. Embolizare -> hemangioame hepatice, sdr Kasabach- Merrit
 TUMORI PIGMENTARE
 prin proliferarea melanocitelor (origine în melanoblaste) => - nevi melanocitari (nevocitari, pigmentari): determinaţi de prezenţa şi multiplicarea intraepidermică şi intradermică a cel. nevice
- lentigo
- melanoze dermice / nevi melanocitari dermici: determinaţi de prezenţa melanocitelor dispersate în derm: pata mongoliană, nevul albastru, nevul Ota, nevul Ito
- melanomul: tu melanocitară malignă
Nevii melanocitari
Câştigaţi: jonctional, compus, dermic (nevi celulari, nevi nevocitari) (oriunde pe teg, palmar, plantar, la niv joncţ cut-mucoase, mucoasa bucală, conjunctive, laringe) Congenitali
Caract.  cei mai numeroşi  prezenţi de la naştere
 apar: copilarie, pubertate, sarcina, expunere la soare (m.a fototip I, II) - - -> dispar lent cu varsta  dimens. > nevi castigati
 predispoziţie genetică  disembrioplazie neereditară
Clinic  aspecte foarte diferite:  mici < 1.5 cm
 pete pigmentare  mijlocii 1.5-20 cm
 leziuni papuloase, reliefate, cu suprafaţa netedă sau papilomatoasă  giganti > 20 cm (reg. medio-dorsala,
 suprafaţa verucoasa metameric)
 aspect de “dom” - pot fi lipsite de pigment
 pediculate  placard hiperpigmentat
 contur de obicei simetric, rotund, oval - coloraţie neuniformă, brun-deschis->negru
 culoare brun deschis – brun negru / acromi / rosii - suprafaţa plană sau reliefată
 centrul poate fi mai închis la culoare, pot exista neuniformităţi de coloraţie pe suprafaţa nevului - papulo-nodulară, verucoasă
 dimens. variabila (mm-cm) - uneori cu fire de păr pe suprafaţa sa
 pe suprafata se pot dezvolta uneori peri  giganţi – risc de transformare melanomatoasă
 + spina bifida
Forme clinice particulare  + meningocel
Nevul displazic sau atipic Nevul halo/nev Sutton Nevul unghial  + picior cubic
 nev melanocitar de obicei compus  halou depigmentat în jurul nevului  matrice unghiala - banda longitudinala, bruna  + hipertrofia sau atrofia membrelor
 risc crescut de transformare în melanom - de obicei există anterior apariţiei depigmentării  pat unghial - banda brună traversează longit. lama
 trăsături histo caracteristice  z. depigmentată are întinderi variabile 1-2 cm, unghială
fără a fi înconjurată de linie hiperpigmentată,
-> sdr nevilor displazici = nevi displazici  extinderea fen. Sutton => decolorare /
sporadici/fam disparitie
 4 tipuri: - A, B: sporadic/fam fără melanom AHC  histo: infiltrat Li şi Mf perinevic
- C, D: sporadic/fam, cu melanom = r. de rejet a cel. nevice
Asimetrie
Borduri neregul ate
Culoare neuniforma
Diametru > 5mm
E – reliefare neregulata + inflamatie
 nev “atipic” – aspect clinic
 nev “displazic” – modif. histolo
 supraveghere clinică a nevilor atipici
- la 3L pt cei cu aspect instabil
- la 6L pt cei care nu se modifică evident
 nu se recomandă excizia profilactică
- exceptie: nevi suspecţi de transformare malignă,
nevi cu risc: congenitali, joncţionali loc.
palmar, plantar, genital, matrice unghială, cu halou
hiperpigmentat, expuşi traumatismelor
Dg dif 1. lentigo 5. verucă seboreică (nevii verucoşi)
2. histiocitom 6. cc bazocelular pigmentar
3. hemangiom sclerozant 7. melanom
4. nev albastru
Evolutie 1. infecţioase: abces subnevic sau intranevic  exicize daca - risc de transformare maligna
Complic 2. hemoragie sau tromboză intranevică - estetic
3. eczematizarea perinevică
 4. transformare în melanom

TUMORI MALIGNE
Clasificare:
1. Tu maligne epiteliale: epidermice, ale anexelor cutanate
2. Tu maligne mezenchimale: conjunctive, vasculare, musculare, osoase, cartilaginoase, ale ţesutului adipos
3. Tu maligne ale SN
4. Tu maligne melanocitare
5. Limfoame cutanate, leucemii cu manif. cutanate

TUMORI EPITELIALE MALIGNE = CARCINOAME CUTANATE = EPITELIOAME

 Cc bazocelulare, spinocelulare (caractere histo bine definite)
 Cc metatipic (intermediare sau mixte) (caractere celulare intermediare)
Factori extrinseci: Factori endogeni:
1. UV, m.a UVB = cel mai important carcinogen cutanat 1. Oncogene
 act. carcinogenă = rezultatul unui efect cumulativ dat. expunerilor repetate 2. F. genetic în cazul unor genodermatoze care det. susceptibilitatea de a dezvolta un cc cutanat:
 efect oncogen explicat prin - ef. imunosupresor - xeroderma pigmentosum, sdr Rothmund- Thomson, sdr nevilor bazocelular
- alteraţiile induse la niv. celular şi molecular 3. Leziune preexistenta de nev sebaceu, mai rar pe nev verucos sau tricoepiteliom – se poate dezv. cc bazocelular
 => modif. în structura şi funcţionalitatea sist. imun -> induc imunosupresie faţă de atg tumorale 4. F. hormonal (estrog, prog) – melanom
 LiT alterate (numar, subpopulatii, functie efectoare a cel. Th1) => compromiterea imunosupravegherii 5. Pigmentaţie cutanată redusă (fototip I şi II)
antitumorale
 specii reactive O2, generate de UV -> induc toleranţă antigenică prin alterarea ADN cel, mutagenitate, moarte
cel.
=> alteraţii prot + mb celulare
2. Radiaţii termice – prin acţiunea repetată asupra teg.
3. Radiaţii ionizante
– latenţa cu care acţionează variind de la 5-3A
 expunere repetată => radiodermită cronică, cu potenţial ridicat de transformare carcinomatoasă
4. F. chimici: arsenic gudroane, uleiuri minerale
5. F. virali: v. herpetic tip 2, subtipuri ale v. papilloma (16, 18, 32, 33), v. Epstein- Barr, retrovirusuri (HTLV)
6. Cicatrici formate după arsuri, tb cutanată, sifilis, radiodermită, traumatisme repetate
 CC BAZOCELULAR (fata m.a 2/3 sup. > torace > maini, picioare) – cel mai frecv. CC SPINOCELULAR (semimucoasa buza inf, fata, faţa dorsală a mâinilor)
 se dezv. din cel. bazale ale epidermului + cel. nediferenţiate ale anexelor sale  se dezv. din keratinocitele str. spinos
 nu manifestă anaplazie celulară, metastazeaza f. rar, potential invaziv  cel. tumorale manifestând diferenţiere spre keratinizare în grade variabile
Sdr de  aspect: tu consistenta, placa infiltrata cu mici boseluri la periferie, ± ulceraţie centrală  aspect: tu dura, infiltrativă, cu suprafaţa uneori ulcerată
fond  loc: faţă, de obicei pe teg. modificat actinic, nu afecteaza mucoase  loc: teg, dar frecvent şi pe mucoase
 evolutie: lenta, nu metastazeaza  evolutie: rapida, invazivă, capacitate metastazanta mare
Epidemio  se dezv. pe lez. cutanate <- expunere la soare (keratoza actinica/arsenica, radiodermita, cicatrici de arsura/vaccin)  B>F
 incidenţă familială  se loc. frecv. pe mucoase, dar si pe teg. in z. expuse radiatiei actinice (! radiatia solara)
 nevomatoză bazocelulară  lez. tu apar uneori pe teg. modificat, cu:
 B>F - degenerescenţă elastică
 fenotip I, II - hiperpigmentat
- cu lez. precc (keratoza actinică, radiodermita tardivă, cheilita actinică, leucoplazia)
- pe leziuni de tipul granuloamelor cronice
- cicatrici de arsuri, de hidradenită supurativă
- epidermoliză buloasă distrofică
 lez. apar şi pe teg. sau mucoase indemne
Clinic  debut insidios: perla epiteliomatoasa = proeminenta translucida, perlata, elastica - -> lez similare dispuse arciform/  primul semn clinic pt aparita cc sau malignizarea unei lez. precc=induraţia slab delimitată
 debut: - nodul dur, cu telangiectazii sau pigment pe suprafaţa sa/
- eroziuni mici (2- 5 mm)/
 debut:
- placa ulcerată, cu marg. + baza indurate (mai frecv. la mucoase)
- placă eritemato- scuamoasă, infiltrativă/
- placa verucoasă, dură, eventual acoperită de o struct. cornoasă ce poate lua formă conică
- placă keratozică
- formaţiune vegetantă cu suprafaţa eventual verucoasă
 creste lent prin extinderea marg. / îngroşarea plăcii infiltrate
- nodul mic/papula roşie, rugoasă, indoloră care se extinde în câteva L în profunzime şi suprafaţă
 suprafata netedă, acoperită de un epiderm subţire, scuame subţiri - fisura cu evoluţie cronică, fără tendinţă la epitelizare, baza fisurii fiind indurată
 evolutie: ulcerare -> cruste + reepitelizări temporare sau ulcerare permanentă, extensivă  lez. evoluează + se extind în supraf si profunzime ± se ulcerează, sângerează, se acoperă cu cruste
 contur neregulat pe măsura ↑ dimens., delim. de teg. din jur fiind evidenta - chenar de perle epiteliomatoase mici, confluate  teg. peritumoral – eritematos
 culoarea pielii / roz-roşie dat. teleangectaziilor  z. marginală a leziunii – alb-gălbuie
 forme brune dat.pigmentului melanic dispersat în masa tumorală  infiltraţia de la baza tumorii se extinde şi depăşeşte de obicei în suprafaţă leziunea tu sau ulcerată
 forme chistice – aspect translucid, iar uneori, partea centrală este mai pigmentată  extindere în profunzime a infiltratului tu => lez. imobilă faţă de planurile profunde pe care se
fixează
Forme 1. Nodulara – nodul proeminent, dur, cu tendinţă la ulcerare centrală 1. Vegetantă – aspect conopidiform, suprafaţă reliefată, boselată – se poate ulcera
clinice – ulceraţie înconjurată de un chenar perlat, translucid (prin confluarea unui şir de perle epiteliomatoase) – culoare roz sau albicioasă
– telangiectazii pe suprafata – acoperită uneori cu secreţie fetidă
– evolutie lenta (A) 2. Nodulara – placa infiltrata, care devine reliefată, nodulară
– caracter invaziv local, cu erodarea struct. mai profunde, chiar osoase – ↑ dimens
2. Chistica (pleoape, obraz) – noduli emisferici, moi cu zonă centrală, depresibilă, de aspect chistic – suprafata se poate eroda superficial, acoperi parţial de crustă hematică, poate sângera
3. Plan-cicatriceala (TF, periauricular, scalp) – central: plăci atrofo-cicatriciale, cu mici ulceraţii superficiale, acoperite de - -> forma nodular-ulcerată
cruste 3. Ulcerată – debut: mică ulceraţie sau fisură cu baza indurată
– periferic: chenar=mici ulceraţii arciforme + burelet perlat, translucid/pigmentat – evolueaza în profunzime, fiind mai agresivă, mai invazivă.
– evoluţie lentă 4. Verucoasa – f. bine diferenţiată histologic
4. Ulcerata – evoluţia unui nodul spre ulceraţie / de la debut aspect ulcerativ, "în zgârietură de unghie" – evoluţie f. lenta, rata < de metastaze
– margine reliefată, cu perle epiteliomatoase – ≈ veruci -> aspecte: - tu conopidiforma si supraf. verucoasa (genital, bucal)
– suprafaţa curată, roşie / acoperită de secreţie purulentă sau sfaceluri - tu proem., supraf. keratozică, aspect criptic, cu dezvoltare în
5. Terebranta – formă avansată a cc ulcerat -> distrucţie tisulară importantă, extinsă la struct. profunde cartilaginoase sau profunzime -> p=>material vâscos, gras, urât mirositor (plantar) = epitelioma cuniculatum
osoase Variante topografice:
–> hemoragii, erodarea tăbliei osoase + af. meninge, distrucţie piramida nazala, ochi, deschidere sinusuri  CSC de buza – loc. aproape exclusivă pe buza inferioară, B>F
paranazale – precedat de cele mai multe ori de cheilită actinică / abrazivă
6. Superficiala pagetoida (trunchi, m.a spate) – placi eritematoase / eritemato-scuamoase – cicatrici atrofice  Cc de limbă – mai frecv. marg. limbiiB>F
– suprafaţa extinsă (cm) – extindere centrifuga – se dezv. pe lez. anterioare cronice: glosită, gomă, lichen atrofic bucal, leucoplazie
– margini reliefate, perlate – aspect ≈ b. Paget san – FR: infectii HPV (subtipuri oncogene), fumat
– eroziuni acoperite de cruste – evolutie lenta – formă nodulară - -> ulcerează şi devine dureroasă -> meta limfativ f. repede
 7. Morfeica=sclerodermiforma (rar-frontal, fata) – placa ingrosata, scleroasa -> pa: induratie, dificultatea plisarii teg. lezional  Cc penian – loc. faţa dorsală gland, şanţ balano-prepuţial
– marginea nu este bine delimitată nefiind perlată – prognostic rezervat -> dg + tr. precoce, circumcizie = profilaxie
– suprafaţa netedă, poate fi uşor reliefată/subdenivelată – f. favorizanti: inf cr. recidivante, fimoze, balanite cr. la diabetici, eritroplazia Queyrat,
– culoare sidefie, gălbuie b. Bowen, lichen scleroatrofic
– evoutie: posibila ulceratie
8. Pigmentara – se realizează în situaţia în care apare pigment melanic în una dintre formele de cc bazocelular
– cel mai frecv. sunt pigmentate formele pagetoidă şi cea nodulară
Evolutie  evolueaza f. lent (extindere periferică) (m.a forma superficiala, chistica, nodulara)  evolutie mai rapidă - ritmuri diferite de dezvoltare ≈ localizare şi de gr.de diferenţiere histo
Prognostic  prognostic bun > alte tu cutanate maligne  metastaze – cel mai frecv. limfatic, f. rar hematic, mai rapid in loc. labiale, liguale, peniene,
 forme ulcerate – tendinţa de a se extinde în profunzime, distrugând struct.vecine, planurile cartilaginoase sau osoase vulvare
 forme terebrante – pot avea evoluţie fatală, prin erodare vasculară sau meningeală – adenopatia reg.
 exceptional: diseminare loco-regionala, emta limfatic, sanguin -> prognsotic nefavorabil  se pot extinde şi perinervos
 evoluţie mai lentă – tu loc. dorsopalmar
 evolutie mai rapida + meta precoce – tu loc. genital, buze
Histopat  mase tu care se desprind din epiderm in cazul lez. incipiente  modif. histo cc succed de multe ori lez. precanceroase de tip leucoplazie, b. Bowen, keratoze
 mase mari tu care invadează dermul, bine delimitate  transformare cc – e întreruptă continuitatea MB de cel. epidermice atipice care invadează dermul
 insule tu de formă rotundă, ce trimit prelungiri în formă de "muguri" => mase multilobulare, septate  masele tu care invadează dermul = cel. mari, diferite grade de dif, aspect eozinofilic în formele
 cel. tumorale – aspect ≈ cel. bazale ale epidermului, bine diferentuate, nuclei veziculoşi, citoplasmă abundentă cu tonofibrile
cel. matriceale ale anexelor, cu nuclei intens coloraţi, citoplasma redusă, slab colorată  cel. nediferenţiate anaplastice – aspect bazofil, forme şi dimens. variate, mitoze atipice şi nu
 la periferia maselor tu – cel. dispuse în palisadă păstrează aspectul cel. de origine, respectiv al keratinocitelor
 celularitatea tu – aspect monomorf, mitoze rare, cel. atipice lipsesc de obicei, putând fi identificate m.a în cc induse de arsenic  in tu bine diferenţiate se pot observa aspecte histo de:
 mase tu - înconjurate de stromă, de care, cel. tumorale sunt dependente - parakeratoză – perle cornoase sau globi cornoşi (aspect de “bulbi de ceapă” formaţi prin
- in jurul lor apar spaţii libere subţiri, consecutiv unei aparente retracţii a stromei peritumorale suprapunerea concentrică a str. celulelor spinoase maligne, cu ↑ gradului de keratinizare de la
- infiltratul inflamator din jurul lor este mai abundent în forma ulcerată periferie spre centru, uneori cu keratinizare completă în centrul formaţiunii)
- diskeratoză – cel. cu manta, keratinizări individuale
 se poate observa extinderea cel. tumorale de-a lungul nervilor, în jurul lor.
Diagnostic  citodg extemporaneu în forme ulcerate / tu friabile / din materialul obţinut prin puncţie-biopsie: grămezi de cel. monomorfe,
cu nuclei bazofili, uneori chiar dispuse în palisadă
Dg dif Forma nodulară ≠ Forma pagetoidă ≠ Forma sclerodermiformă ≠ 1. keratoacantom cc lingual ≠
1. cc spinocelular 1. b. Paget extramamară 1. SD circumscrisă 2. cc bazocelular 1. sifilom
2. keratoacantom 2. eczemă 2. lichen scleroatrofic 3. b. Bowen 2. lichen bucal
3. molluscum contagiosum 3. b. Bowen 4. hiperplazia pseudoepiteliomatoasă - mai frecv. pe ulceraţii cronice de gambă 3. afta gigantă
4. nevi melanocitari, melanom 5. melanom amelanotic
(m.a în cazul formelor 6. keratoze seboreice, actinice
pigmentare) 7. veruci
5. keratoza seboreică 8. diskeratom verucos în cazul formei verucoase de carcinom
6. veruca vulgara
Tratament  profilactic: FR  indepartez tu
 metoda ≈ localizare, forma clinica, dimensiune, varsta, necesitatea asigurarii unei cure radicale, aspect estetic satisfacator  metoda ≈ form clinica, gr. de diferentiere, lcoalizare, aspect estetic <
1. chiru – excizie + sutura/acoperire lipsa de subst. prin grefa libera sau pedicul vascular 1. Excizie cu marg. de siguranţă > 3-5 mm (control histopat al marg. tu excizate) -> sutură/lambou
– A: indepartare tu completă, control histopat, vindecare mai rapidă – se prefera - m.a in forme invazive, cu distrucţie de cartilaj sau os
– marg. de siguranta 3-5 mm - cc metastaze ggl cand tr. trrb. completat cu cura chiru a ggl
2. crioterapie – distruge tu, profunzime < 5 mm 2. RT – ind: varsnici, cu af. organice, pt care chiru are riscuri, loc. pe extrmit cefalica
– ind: tu mici, incipiente, m.a în forma clinică pagetoidă – D: radionecroza (m.a la loc. pe truchi)
– A: comod, fara anestezie (± ung EMLA), cicatrici estetice – metode: RT superficiala, de contact, cu cobalt radioactiv pt supraf. concave, iradiere
– D: fara control histopat, durere intersitiaa cu ace de radium/iridium pt loc. in t. mobile (limba, buza), electronoterapie pt loc. in zone
3. electrocoagulare – ind: tu mici, medii cartilaginoase sau osoase (nas) şi unde există riscul apariţiei radionecrozei.
– CI: loc. periorificial dat. cicatricilor fibroase, retractile care pot apare în timpul vindecării 3. Electrocauterizare + chiuretare – distrug local tu
– A: indepartare tu completă – ind: tu cefalice, fata, mb. sup, cand nu se poate face sutură
– D: fara control histopat, vindecare indelungata – vindecare prin cicatrici estetice
4. chiuretare – de obicei + electrocauterizare -> indeparteaza tu nodulara, vegetanta – asigura indepartarea eventualelor resturi – rata de vindecare ≥ celelalte metode daca e distructia completa
tu 4. CHT – paleativ: Bleomicina, Cisplatin
5. fotocoagulare Laser – distruge tu – rezultate ≈ electrocoagulare
6. RT – ind: când nu se poate realiza excizia tu, varstnici, cu af. grave care CI interventia
– A: comod, efect cosmetic bun
 – D: durata lunga, radiodermita tardiva, radionecroza os/cartilaj, dificultatea tr. ulterior în caz de recidivă după RT
– tehnica aleasa ≈ dimens, profunzime
– mult utilizata RT de contact (met. Chaoul) pt. tu < 2 cm si grosime < 8 mm
–alte tehnici: superficiala (conventionala), cu raze X moi, profunda, curiterapia cu radiocobalt, iridiu, stronţiu,
electronoterapia de energie înaltă (betatronoterapia) pt tu profunde şi extinse în suprafaţă
7. CHT
 rata de vindecare: excizie chiru > crioterapie > electrocauterizare si chiuretare > RT