Programul Operațional Capital Uman

Componenta 1 Apel : POCU/827/5/2/ Axa prioritară: Dezvoltare locala plasata sub responsabilitatea
comunităţii
Titlul proiectului: “Centru de zi pentru persoane defavorizate în comuna Bodeşti, judeţul Neamţ”
Beneficiar: Comuna Bodeşti
Numărul de identificare al contractului: POCU/827/5/2/139991

Draft
Propunere activitati de învățare prin joacă pentru elevii claselor 1-4

Decembrie 2021

Activitate: S.A.2.1 - Furnizarea serviciilor educationale pentru comunitatea marginalizata

Profesorii sunt puși frecvent în situația de a constata că unii elevi sunt complet dezarmați în fața unei
sarcini de lucru. Nu pot face nicio încercare de rezolvare și, mai mult, nici nu pot cere ajutor, pentru că
nu pot identifica cum anume ar putea fi ajutați, altfel spus, nu știu ce nu știu. Discutând cu acești elevi,
pentru a afla unde au întâmpinat dificultăți și, concret, ce anume îi împiedică să încerce măcar o
rezolvare, frecvent răspunsul lor este: „Nu înțeleg ce trebuie să fac!”.

Pe scala generală de la Matematică, domeniu secundar în PISA 2015, România a înregistrat scorul mediu
de 444 puncte, față de 445 puncte în 2012, (când Matematica a fost domeniu principal), având
performanțe similare unor țări precum Grecia, Bulgaria, Cipru sau Argentina. Pentru România, la
Matematică, procentul elevilor cu performanțe sub nivelul 2, în 2012, a scăzut la 40,8, față de 47, în
testarea din 2009, iar procentul elevilor cu performanțe la nivelurile 5 și 6 a crescut de la 1,3 la 3,8.

Pe scala generală de Citire/Lectură (domeniu secundar în PISA 2015), România a înregistrat scorul mediu
de 434 puncte (în creștere față de 2009 – 424 puncte), având performanțe similare cu Uruguay, Bulgaria
sau Trinidad-Tobago și superioare față de Mexic și Thailanda. Alături de Rusia și Macao (China), România
a înregistrat o creștere a performanțelor de la o administrare la alta.

Îmbunătățirea performanței medii s-a realizat prin creșterea ponderii elevilor cu performanțe de vârf
(nivelurile 5 și 6 pe scala PISA), fără înregistrarea, concomitentă, a reducerii ponderii elevilor cu
performanțe scăzute (nivelul 2 și sub nivelul 2 pe scala PISA).

Pe 3 decembrie 2019, OECD, a publicat Raportul internațional privind Rezultatele evaluării PISA 2018.
S-a constatat o scădere a scorurilor medii față de administrarea precedentă. Comparativ cu testarea
anterioară, din 2015, media internațională a înregistrat o ușoară scădere (citire/lectură – 487, față de
493, matematică – 489, față de 490, științe – 489, față de 493). Această tendință este înregistrată și de
țara noastră: citire/lectură – 428 (față de 434 în 2015), matematică – 430 (față de 444, în 2015) și științe
– 426 (față de 435).
Programul Operațional Capital Uman
Componenta 1 Apel : POCU/827/5/2/ Axa prioritară: Dezvoltare locala plasata sub responsabilitatea
comunităţii
Titlul proiectului: “Centru de zi pentru persoane defavorizate în comuna Bodeşti, judeţul Neamţ”
Beneficiar: Comuna Bodeşti
Numărul de identificare al contractului: POCU/827/5/2/139991

Din punctul de vedere al comparației cu alte state, rezultatele elevilor români se plasează aproape de
cele ale elevilor din Moldova, Muntenegru, Bulgaria și Emiratele Arabe Unite. Rezultatele obținute la
testările PISA indică menținerea, chiar aprofundarea dificultăților de înțelegere a textului citit și de
procesualitate a gândirii.

Se poate constata, frecvent, că lecțiile încep cu o prezentare a noțiunilor la care elevii trebuie să
găsească definițiile într-un dicționar sau în glosarul manualului, să potrivească cuvintele/noțiunile cu
anumite definiții sau să folosească cuvintele în contexte noi, pentru a demonstra cunoașterea sensului
lor. În aceste activități de învățare, cuvintele sunt adesea prezentate în mod izolat, iar elevii sunt
antrenați numai în ceea ce privește comprehensiunea, fără a li se cere să opereze cu ele în contexte de
viață. Prin urmare, elevii memorează semnificațiile multor termeni științifici, pur și simplu scriind
cuvintele și definițiile lor. În consecință, pentru mulți elevi, noțiunile științifice par a fi o limbă nouă.

Această realitate ne solicită să acționăm în școală cu măsuri educaționale adecvate, luând în considerare
indicatorii observabili ai gradului de dezvoltare a vocabularului, inclusiv a celui de specialitate:
corectitudinea și fluența exprimării, capacitatea de activizare și bogăția vocabularului.

În activitățile remediale, pot fi integrate strategii de predare pentru dezvoltarea vocabularului lingvistic
sau non-lingvistic.

Printre aceste strategii pot fi amintite:

- folosirea dicționarului pentru a găsi semnificații multiple ale unui cuvânt/termen;

- găsirea de semnificații ale cuvintelor în contexte relevante, întrucât elevii folosesc în

mod natural indicii de context pentru a încerca să găsească semnificațiile cuvintelor;

- identificarea cuvântului de bază, a radicalului și a prefix-ului/sufix-ului, pentru a determina

semnificația unui termen sau a unei noi noțiuni;

- asocierea unei reprezentări nonlingvistice (desen, schemă, diagramă, imagine etc.)

care oferă repere pentru decodificarea semnificației noului cuvânt/termen/concept;

- realizarea analogiilor pentru înțelegerea relațiilor dintre cuvinte;

- încurajarea elevilor să citească, pentru a avea contact frecvent cu noi cuvinte în contexte

diferite;
Programul Operațional Capital Uman
Componenta 1 Apel : POCU/827/5/2/ Axa prioritară: Dezvoltare locala plasata sub responsabilitatea
comunităţii
Titlul proiectului: “Centru de zi pentru persoane defavorizate în comuna Bodeşti, judeţul Neamţ”
Beneficiar: Comuna Bodeşti
Numărul de identificare al contractului: POCU/827/5/2/139991

- stimularea elevilor să folosească analogii în comunicări orale și scrise și să-și creeze

propria reprezentare nonlingvistică a termenului sau a sintagmei/expresiei;

- angajarea elevilor în conversații pe teme științifice, specifice disciplinei, promovând

curiozitatea cu privire la cuvinte și la diferitele înțelesuri pe care le pot avea în contexte

diferite.

Activitățile de învățare prin joacă se pot desfășura prin diferențiere în clasă sau prin activitate pe grupe
mici, sub forma activităților suplimentare. De asemenea, profesorii pot crea programe educaționale
individualizate, cu sprijin intensiv de remediere pentru a ajuta elevii să-și consolideze cunoștințele de
bază, la diferite discipline, să stăpânească metodele de învățare, să-și consolideze încrederea și să
sporească eficacitatea învățării.

Grupul poate fi format din elevii aceleiași clase sau poate fi format din elevi proveniți din diferite clase,
constituit special pentru activitățile de remediere. Ceea ce este necesar să fie evident, pentru toți elevii,
nu numai pentru cei care necesită remediere, este faptul că aceste grupe au un caracter deschis,
dinamic; elevii pot să intre în grup, în momentul în care consideră sau li se recomandă activitățile
remediale și pot să părăsească grupul, în momentul în care remedierea s-a realizat. Remedierea în
învățare se poate organiza și prin instruire unu-la-unu, cu un tutore-coleg sau cu profesorul-tutore, în
anumite secvențe din lecție sau în activități suplimentare. Atunci când elevii nu reușesc să învețe, nu au
nevoie de „mai mult”, ci de altceva. Este, așadar, de dorit ca profesorii să fie pregătiți să acționeze
pentru ca elevii care au nevoie de remediere să simtă că aparțin unei comunități școlare, să fie convinși
că pot avea succes, să înțeleagă scopul pentru care învață și, nu în ultimul rând, să creadă în capacitatea
lor de a reuși împreună cu colegii și profesorii lor. Este important ca elevii să fie ajutați să perceapă
activitatea remedială ca oportunitate, ca șansă, nu ca o stigmatizare sau etichetare sau ca pe o încărcare
suplimentară a programului. Este benefic ca remedierea să fie realizată ca o activitate în parteneriat
între elevii care necesită program remedial, colegii-tutori, profesorii-tutori, consilierii școlari, întreaga
echipă managerială și părinți.

Activitățile de învățare prin joacă își ating scopul în condițiile în care duc la învățare eficientă, al cărei
rezultat să însemne sporirea motivației, transformarea analfabetismului funcțional în lectură funcțională
și a disfuncțiilor proceselor gândirii în procese funcționale. Potrivit ciclului învățării experiențiale propus
de David Kolb (2014), învățarea este rezultatul parcurgerii a patru stadii:

- explorarea, prin participarea directă a elevului la o nouă experiență (făcând) sau printr-o reinterpretare
a unei experiențe trăite anterior;
Programul Operațional Capital Uman
Componenta 1 Apel : POCU/827/5/2/ Axa prioritară: Dezvoltare locala plasata sub responsabilitatea
comunităţii
Titlul proiectului: “Centru de zi pentru persoane defavorizate în comuna Bodeşti, judeţul Neamţ”
Beneficiar: Comuna Bodeşti
Numărul de identificare al contractului: POCU/827/5/2/139991

- observarea reflexivă, înțelegerea prin reflectare asupra experienței noi;

- conceptualizarea abstractă, prin esențializarea, prin formularea concluziilor, construirea de idei noi sau
modificarea celor existente;

- experimentarea activă, prin aplicarea celor învățate, în contexte diferite, în lumea din jur și analiza
rezultatelor.

Învățarea eficientă are trei caracteristici importante: este orientată spre scop, este activă și duce la
rezultate vizibile. Orientarea către scop presupune orientarea învățării spre scopuri clare, pe care
profesorul le face cunoscute elevilor. Învățarea activă presupune participare, printr-un efort personal și
conștient al elevilor în procesul de construire a propriilor cunoștințe. Rezultatele vizibile sunt achizițiile
personale identificate la elevi, ca rezultat al efortului conștient depus și care dau energie și motivează
pentru a continua efortul în învățare. Învățarea eficientă poate fi realizată prin reflecția critică și
strategiile metacognitive. Reflecția critică ajută o persoană să se orienteze în zona alternativelor posibile
și să-și conștientizeze mecanismele propriei gândiri implicate în învățare. Strategiile metacognitive
vizează aspectele legate de monitorizarea și controlul învățării, precum și dezvoltarea potențialului de
învățare. Strategiile metacognitive, care duc la construcția propriei cunoașteri, includ: - elaborarea,
organizarea, transformarea și înțelegerea informațiilor; - rezumarea materialului în timpul învățării; -
repetarea și memorarea materialului (mnemotehnicile, explicarea materialului altei persoane,
formularea unor întrebări referitoare la materialul de învățat, repetiția etc); - realizarea de conexiuni
interdisciplinare; - generarea și evaluarea soluțiilor. Acordând atenție reflecției critice și strategiilor
metacognitive, în același timp cu formarea competențelor specifice disciplinelor, formăm elevii pentru
învățare autoreglată. Învățarea autoreglată diminuează timpul și efortul și sporește eficiența învățării.

Cei mai mulți elevi nu dispun de strategii metacognitive și reglatorii, care să-i ajute să-și gestioneze
resursele în învățare, iar școala oferă puține soluții care să îndrepte această situație. Este adevărat că
unele subcomponente ale acestor strategii sunt achiziționate în mod automatizat de către elevi, însă, în
vederea conștientizării procesului, profesorul poate recurge la proceduri concrete prin care pot fi
activate abilitățile autoreglatorii. Una dintre tehnicile de îmbunătățire a memoriei și a abilității de a
învăța este tehnica RICAR, aparținând psihologului Francis Pleasant Robinson. Numele tehnicii provine
de la inițialele celor cinci etape ale sale: Răsfoire, Întrebări, Citirea textului, Amintirea punctelor
principale, Recapitularea în gând.

Prima și ultima etapă se aplică întregului material, ce urmează a fi învățat, în timp ce etapele
intermediare se aplică fiecărei secțiuni/ fiecărui paragraf al acestuia. Răsfoirea. Elevii răsfoiesc materialul
ce urmează a fi învățat, pentru a-și face o idee despre subiect. Aceasta implică citirea titlurilor de
paragraf sau fragment, a ideilor ancoră, a cuvintelor cheie, a rezumatului, a schemelor. Acest tip de citire
va oferi o imagine de ansamblu asupra subiectului, determinând elevul să-și organizeze materialul,
Programul Operațional Capital Uman
Componenta 1 Apel : POCU/827/5/2/ Axa prioritară: Dezvoltare locala plasata sub responsabilitatea
comunităţii
Titlul proiectului: “Centru de zi pentru persoane defavorizate în comuna Bodeşti, judeţul Neamţ”
Beneficiar: Comuna Bodeşti
Numărul de identificare al contractului: POCU/827/5/2/139991

ducând chiar la rudimente de organizare ierarhică, asemănătoare celor dintr-o hartă conceptuală.
Organizarea materialului ajută la dezvoltarea abilităților individuale de reactualizare. Pentru această
etapă, este suficient 5-8% din timpul alocat întregii activități. Următoarele etape se aplică fiecărei
secțiuni/paragraf în parte. În etapa Întrebări, elevii lecturează subtitlurile paragrafului/secțiunii,
conceptele ancoră, transformându-le în întrebări la care urmează să-și răspundă în timpul citirii. În etapa
Citirea textului, elevii lecturează paragraful, orientați spre întrebările formulate în etapa precedentă,
căutându-le răspunsul. Se recomandă elevilor să facă cât mai multe conexiuni cu alte informații pe care
le cunosc, să sublinieze sau să noteze ideile, conceptele ancoră, dar nu mai mult de 10-15% din text. În
etapa Amintirea punctelor principale, elevii încearcă să-și amintească și să repete în gând principalele
idei. La primele încercări, până se obișnuiesc cu metoda, li se poate propune să facă acest exercițiu în
perechi, împărtășindu-și ideile. Etapa Amintirea punctelor principale va asigura reactualizarea. Etapa a
cincea, Recapitularea în gând, are loc după parcurgerea întregului material. Elevii recapitulează
principalele idei, evenimente, clasificări și își propun să înțeleagă modul în care acestea se leagă între
ele. Vor relua notițele și vor verifica ce anume își amintesc și ce este necesar să reia. Este posibil să
considere necesară revenirea la fișa de învățare pentru a verifica diferite aspecte. De asemenea, pot
reciti rezumatul sau schițele existente. Această etapă favorizează dezvoltarea informației și oferă o
practică suplimentară a reactualizării. Pentru această etapă se recomandă utilizarea a 10-12% din timpul
alocat întregii activități de învățare. Studiile arată, de asemenea, că citirea atentă a rezumatului unei
cărți, a preambulului, a prefeței, înaintea citirii propriu-zise a cărții, este în mod special productivă.
Această activitate este pe rol de ,,organizator prealabil”, de orientare a atenției spre punctele esențiale,
fapt care ajută la organizarea materialului pe măsura citirii lui.

Metode intercative de activitati de învățare prin joacă

Metoda Mozaicul

Este o metodă de învățare reciprocă.

Scopul cu care este utilizată această metodă este învățarea. Descrierea metodei 1. Se împarte clasa
în ,,grupe-mamă”, fiecare grup fiind format din atâția elevi câte părți are materialul ce urmează a fi
învățat. Membrii fiecărui ,,grup-mamă” primește câte o fișă de învățare, numerotată de la 1 la câți
membri sunt în grup, cuprinzând părți ale materialului ce urmează a fi învățat. 2. Toți cei care au fișa nr.
1 formează un grup ,,de experți 1”, toți cei care au fișa nr. 2 formează grupul ,,de experți 2” 3. Fiecare
grup de experți învață, împreună cu colegii, materialul. Citesc, discută, repetă, stabilesc modul în care îl
vor preda colegilor lor, după ce se vor întoarce la ”grupul mamă”. Pot citi individual materialul și apoi îl
discută sau unul citește și ceilalți ascultă. Prin această tehnică, venim în ajutorul acelor elevi care se
confruntă cu analfabetismul funcțional. Profesorul va interveni de câte ori i se cere ajutor sau observă că
îi este necesar ajutorul. 4. După ce s-a realizat învățarea în grupul de experți, fiecare se întoarce
la ,,grupul-mamă” și predă celorlalți ce a învățat. 5. În ,,grupul-mamă” se realizează învățarea fiecărui
Programul Operațional Capital Uman
Componenta 1 Apel : POCU/827/5/2/ Axa prioritară: Dezvoltare locala plasata sub responsabilitatea
comunităţii
Titlul proiectului: “Centru de zi pentru persoane defavorizate în comuna Bodeşti, judeţul Neamţ”
Beneficiar: Comuna Bodeşti
Numărul de identificare al contractului: POCU/827/5/2/139991

paragraf, fie prin repetarea materialului predat, fie prin dialog: întrebări și răspunsuri, între membrii
grupului. 6. Prin activitate frontală, se fixează întregul material învățat.

Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și Gândirii) este o
modalitate de codificare a textului, care permite cititorului să lectureze în mod activ și pragmatic un
anumit conținut.

Scopul cu care este utilizată această metodă este învățarea.

Descrierea metodei 1. Elevii primesc un text, care poate fi din manual sau de pe fișe de învățare. 2. În
timpul lecturii, elevii marchează în text ideile, utilizând următoarele notații: v pentru informatii care le
stiau si le-au identificat in text; + pentru informatii noi, pe care nu le stiau; ? pentru informatii neintelese
la care au nevoie de explicatii suplimentare; - pentru informații care contrazic ceea ce știau;

v + ? -

3. Prin activitate individuală, elevii trec ideile esențializate într-un tabel, împărțindu-le pe cele patru
categorii

4. Elevii discută ideile notate cu (?) și (-), în perechi sau în grup. 5. Prin activitate frontală, se discută
ideile rămase neînțelese. 6. Dacă timpul permite, se realizează la tablă o schemă a lecției.

Metoda Știu sau Cred că știu/Vreau să știu/Am învățat

Stiu sau cred ca stiu Vreau sa stiu Am invatat

Este utilizată ca autoevaluare și permite elevului să reflecteze asupra propriei învățări. A învăța să înveți
este unul din scopurile pentru care este utilizată această metodă. Descrierea metodei 1. Se anunță tema
activității. 2. Elevii construiesc un tabel, în felul următor:

3. Se formează grupe de lucru, de preferință formate din 4 elevi. 4. Prin activitate individuală, timp de
câteva minute, elevii vor scrie în rubrica Știu sau Cred că știu, tot ce știu sau cred că știu despre tema
dată. 5. Apoi, timp de alte câteva minute, vor formula întrebări despre ce doresc să afle cu referire la
tema abordată, întrebări pe care le scriu în rubrica Vreau să știu. 6. În grup, vor citi, ideile și întrebările
scrise. 7. Puteți folosi ca suport lecția din manual, o fișă de învățare, un film, o prelegere, un experiment
etc. 8. Elevii trec în rubrica Am învățat răspunsurile la întrebări, idei noi care li se par importante, idei
care corectează ceea ce au scris greșit în rubrica Știu. 9. Prin activitate frontală, se discută pentru a găsi
răspunsurile la întrebările încă existente. 10. În încheiere, se realizează o schemă a lecției.
Programul Operațional Capital Uman
Componenta 1 Apel : POCU/827/5/2/ Axa prioritară: Dezvoltare locala plasata sub responsabilitatea
comunităţii
Titlul proiectului: “Centru de zi pentru persoane defavorizate în comuna Bodeşti, judeţul Neamţ”
Beneficiar: Comuna Bodeşti
Numărul de identificare al contractului: POCU/827/5/2/139991

Intocmit,

Coordinator P1, Demeterca Cristina Elena

Animator socioeducativ, Bucalau Ioana-Daniela