POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587
TEMA 2 - STRATEGII METACOGNITIVE IN APLICAREA CDS si CD
NUME ȘI PRENUME:
APLICAȚIA 1 – T2
Cum poate un profesor să dezvolte metacogniția elevilor?
Metacogniţia este importantă în şcoală în măsura în care poate deschide sau lărgi căile spre cunoaşterea lumii şi a sinelui. Pentru ca aceasta să se întâmple, profesorii trebuie să aibă ei înşişi atât experienţe metacognitive, cât şi cunoştinţe metacognitive relevante. Unul dintre domeniile în care profesorii ar trebui să dezvolte metacogniţia elevilor este cel al lecturii, al comprehensiunii textelor, fie ele literare sau nonliterare. Este evident de ce rolul metacogniţiei este covârşitor în acest caz. Dacă profesorul de limba şi literatura română reuşeşte să-i ajute pe elevi să înţeleagă care sunt strategiile pe care le pot folosi pentru a înţelege ceea ce citesc, asta înseamnă că elevii vor reuşi să înţeleagă texte din diverse domenii ale cunoaşterii. În acest caz, profesorul va încerca să le dezvolte elevilor următoarele abilităţi metacognitive: a. să se pregătească pentru lectură; b. să decidă privitor la momentul în care să folosească anumite strategii de lectură; c. să ştie cum să monitorizeze folosirea strategiei; d.să înveţe cum să orchestreze diferitele strategii; e. să evalueze folosirea strategiei/strategiilor folosite. Pentru dezvoltarea metacogniţiei este important ca profesorul să-i implice pe elevi în pregătirea şi planificarea lecturii, oferindu-le un scop clar, la care elevii să se raporteze şi să ştie de ce au nevoie şi cum trebuie să procedeze pentru a atinge ţintele propuse. Cu cât profesorul reuşeşte să formuleze mai clar scopul lecturii, cu atât este mai uşor pentru elevi să-şi aprecieze, în final, performanţele. Scopurile lecturii pot fi diverse, în funcţie de raporta Unul dintre domeniile în care profesorii ar trebui să dezvolte metacogniţia elevilor este cel al lecturii, al comprehensiunii textelor, fie ele literare sau nonliterare. Este evident de ce rolul metacogniţiei este covârşitor în acest caz. Dacă profesorul de limba şi literatura română reuşeşte să-i ajute pe elevi să înţeleagă care sunt strategiile pe care le pot folosi pentru a înţelege ceea ce citesc, asta înseamnă că elevii vor reuşi să înţeleagă texte din diverse domenii ale cunoaşterii. În acest caz, profesorul va încerca să le dezvolte elevilor următoarele abilităţi metacognitive: a. să se pregătească pentru lectură; b. să decidă privitor la momentul în care să folosească anumite strategii de lectură; c. să ştie cum să monitorizeze folosirea strategiei; d. să înveţe cum să orchestreze diferitele strategii; e. să evalueze folosirea strategiei/strategiilor folosite. Prin monitorizarea folosirii strategiilor de lectură, elevii reuşesc să rezolve sarcinile de lectură mult mai uşor şi, fireşte, să-şi îmbunătăţească competenţele de comprehensiune. Dar ce înseamnă, în fond, această monitorizare şi care e rolul profesorului? Elevii trebuie obişnuiţi să se concentreze pe comprehensiunea textului pe măsură ce citesc. În momentul când îşi dau seama că nu înţeleg, ei trebuie să se oprească şi să schimbe strategia de lectură. Rolul profesorului este de a le da sarcini de lucru centrate pe comprehensiunea textului şi pe conştientizarea strategiilor folosite. De exemplu, o descriere într-un text narativ poate implica o schimbare de strategie: cititorul poate încerca să-şi reprezinte mental locul sau personajul descris, pentru a-şi fixa mai clar în minte informaţiile oferite de text. Dacă elevii sunt puşi în situaţia de a reflecta asupra modului în care citesc, ei vor deveni mai conştienţi de alegerile şi deciziile care îi pot ajuta să înţeleagă mai bine textele. Este ceea ce afirmă toţi cercetătorii care s-au
Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 PA Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF Beneficiar: Ministerul Educației POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587 ocupat de metacomprehensiune, o formă a metacogniţiei aplicată lecturii. Este şi concluzia la care au ajuns masteranzii noştri, care au realizat cercetări referitoare la metacogniţie şi care au lucrat cu grupuri de elevi diverse (unele chiar din zone defavorizate). Dezvoltarea abilităţilor metacognitive conduce nu doar la progrese în învăţare, dar şi la posibilitatea de a transfera aceste abilităţi în alte domenii şcolare sau din afara şcolii. Îi ajută pe elevi să capete încredere în ei, să se poată evalua şi să devină autonomi în folosirea căilor de acces spre cunoaştere.
Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 PA