January 28, 2020 10:00 

 de Corneliu Bodea

Sursa foto: Pixabay

Ador începuturile de an! Curățenia de pe birou, noul gadget, capul limpede pus la treabă, pofta de
planuri noi, agenda curată…

Este adevărat că am un obicei de a arunca tot ce s-a strâns în teancul acela dubios de hârtii care au
venit la mine și pe care nu le-am atins de luni de zile, aproape fără să mă uit. Mă voi considera
suficient de experimentat atunci când voi avea curajul de a le arunca pur și simplu fără a le inspecta
deloc. Anul acesta am reușit să păstrez vreo 2-3 pagini din teancul de 1m înălțime și am hotărât că
2020 este anul fără hârtie!

Linia nevăzută dintre ani ne dă prilej pentru multe lucruri, precum și pentru a stabili obiective și
planuri noi pentru viața noastră profesională și personală. Recunosc că de ani de zile prefer să pun
laolaltă cele așa zise două vieți și să tratez timpul alocat la comun. Nu mă consider niciun exemplu
de organizare, dar niciun novice, și cred că un plan bun face cât un an fericit și plin de realizări. Am
cunoscut totodată o mulțime de moduri de a te planifica la început de an, care mai de care mai
savant sau aproximativ, și pot spune că nu există un model în sine așa cum nu există un om care să
semene perfect cu altul.

Plec întotdeauna prin a-mi stabili obiectivele strategice și specifice pentru anul ce începe, iar
această activitate începe cu revizitarea planurilor din anul care tocmai ne-a părăsit. Desigur că
stabilirea unor obiective strategice trebuie să țină seama de drumul pe care organizația și tu ca
persoană l-ați parcurs până acum, și de viziunea pe termen mediu și lung pe care o aveți. Înscrierea
obiectivelor anuale într-o logică de termen mediu și lung este esențială pentru a putea avea o
coerență a dezvoltării și a lucrului de zi cu zi. Personal, fac re-alinierea și regândirea direcțiilor pe
termen lung prin analiza factorilor externi și a mediului social și politic, regional și internațional; de
aceea începutul de an este și un moment bun pentru a ne informa, a citi analize și puncte de vedere
avizate. Numai o înțelegere corectă a tendințelor în industria în care lucrăm ne poate arăta unde și
cum trebuie ajustate direcțiile principale pe termen lung.

Există un format numit Balanced Score Card care îmi oferă o metodă pe care o consider eficientă
de a face împărțirea obiectivelor pe domenii. Plecând de la obiectivele strategice (în cazul meu ale
organizației) stabilesc obiective strategice și specifice la nivelul fiecărei arii (operațiuni, financiar,
dezvoltare-vânzări, inovare, dezvoltare personal) și apoi listez acțiunile pe 3-6 luni pentru fiecare
obiectiv în parte stabilind responsabilii, termenele și, eventual factorii de success. Și astfel , planul
este gata! Rămâne doar să trec în agendă acțiunile și punctele de control, să formez echipele de
lucru și să încep anul.

În poziția mea, pentru un an de succes este deosebit de importantă comunicarea. Un început de an

este important pentru CEO ca și pentru fiecare coleg care lucrează în organizație. Este total
ineficient să ne stabilim planuri și obiective care nu țin seama de planurile și obiectivele companiei
și ale celorlalți. La început de an, acord o atenție deosebită comunicării obiectivelor strategice ale
organizației către management în primul rând, dar și către restul colegilor. Comunicarea
obiectivelor personale și predictibilitatea direcțiilor pe care organizația le va avea sunt extrem de
importante pentru coerența activității. Colegii mei din management își stabilesc propriile obiective
plecând de la cele ale organizației și pot contribui la amendarea și îmbunătățirea acestora. În cadrul
unor întâlniri periodice, comunic în interiorul companiei până la nivelul de execuție care sunt
obiectivele strategice ale acesteia și care sunt obiectivele specifice ale departamentului respectiv.
Cred că orice coleg din grupul de companii are dreptul să știe încotro ne îndreptăm și care sunt
preocupările principale deoarece fiecare dintre ei se îmbarcă împreună cu mine într-o călătorie și
are dreptul să știe unde mergem, unde și pentru ce își va pune la dispoziție resursele personale,
precum timpul și pasiunea.

Un plan bun este un plan bun și în măsura în care îl revizităm și revizuim periodic. Este evident că
lucrurile se schimbă pe parcursul unui an și este nevoie de o realiniere constantă a obiectivelor cu
ceea ce se întâmplă în mediul extern și intern și o acordare pe măsură a activităților. Deși
imprevizibilul este cel care domină desfășurarea reală a evenimentelor, această evidență nu
știrbește nimic din valoarea planificării. Mi se întâmplă des să aud remarca: ne planificăm degeaba,
lucrurile se întâmplă “cum vor ele”, de parcă “lucrurile” ar avea conștiință și voințe proprii. În
realitate, tocmai din cauza efectului neprevăzutului este important să avem o planificare solidă care
să asigure planuri de contingență și revenirea la linia obiectivelor strategice.

Experiența m-a învățat că planificarea solidă și transparența obiectivelor sunt esențiale într-o
organizație și, de aceea, aloc sfârșitului de an reflecția și decuplarea de evenimente, iar începutului
de an -planificarea și stabilirea obiectivelor, precum și comunicarea extinsă în interiorul echipei de
management și al restului organizației. Nu cred că trebuie să fii la nivelul cel mai înalt al
organizației pentru a te gândi să faci un plan de comunicare în sus, în jos și în lateralul poziției tale
cu privire la obiectivele și acțiunile pe care le ai în vedere. Acordarea și claritatea ansamblului de
obiective și acțiuni dintr-o organizație fac succesul acesteia!
Un an nou este un alt an, se va dovedi diferit și mereu surprinzător indiferent de statornicia
activității și de calitatea planificării. Asta este minunat și face deliciul de zi cu zi al activităților
noastre. Mă gândesc încurajat de multitudinea de provocări și de schimbări de direcție pe care
activitatea mea le va întâlni în 2020, mă gândesc cu emoție la riscuri și presiuni, și mă arunc
bucuros în roller-coaster-ul ce mă asteaptă, convins de finish-ul în siguranță, deoarece: “totul se
sfârșește cu bine, dacă nu e bine, înseamnă că nu s-a sfârșit”.

Corneliu Bodea
 este acționar al grupului internațional de companii ABBC, CEO Adrem şi Preşedinte CRE. Și-a extins formarea
tehnică cu studii de management și ulterior cu un MBA în cadrul Open University din Marea Britanie. Cu o
experiență îndelungată în domeniul energetic, în managementul unor activități complexe și a peste 1000 de
angajați, Corneliu își propune să contribuie la inițiativele de dezvoltare ale mediului antreprenorial românesc.
Consideră că viziunea, împreună cu o gândire strategică pe termen lung și competențe potrivite asigură succesul
în afaceri și în societate. Din 2014, Corneliu Bodea deține și poziția de Președinte al Centrului Român al
Energiei (CRE), organizație neguvernamentală activă în domeniul energetic, cu activitate atât în România cât și
la Bruxelles.