ddrEd al studiilor postuni- Cezzr Comeliu lVlanda

hlidce qi Administrative
Leep, Universitatea din

siversitar (200 I -20 l4);

!.oalr Na{ionald de Studii
&, Teorie a adminis-
n&*4iei colectiv it dlil or
L cadrul Departamentului
9!18); expert al Ministe-
I rcislariv (2000-prezent),
Dcgrtementului de Armoni-
h cadrul programelor de
Manualul colectivitf,filor
"d Sci@ii RomAne de Drept
locale din Romflnia
&n domeniul dreptului qi
afuinistrativ in spaliul Aspecte teoretice qi aplicafii practice
ffidmand - Institulie fun-
mirli,i Frublic€, Teoria admi-
-r,# F alte iucriri gtiin{ihce
i rReriEa de drept public,
$mi@ Afuinistrative etc.) ori
r$rrfuor al unui numir de
Frm d

Editura C.H. Beck

Bucureqti 2018
 Cuprins

ll:rli:: - >-Decialitate, mai ales in

+, .i:i1 -iiia nr. 8/1996 privind Cuvint-inainte VTI
,r-::, i ::;duselor purtdtoare de
i:i :---;rizarea sau consimli-
::* ::,:.-jruie infiacJiune gi se
ln r.::: se in{elege rcalizare4 Cepitolul I. Colectivitifile teritoriale din RomAnia
Sec;iunea 1. Notiunea qi acceptiunile colectivititrilor locale ............. I
Secliunea a2-a. Colectivit[{ile locale qi statul........... .......................2
Secfiunea a 3-a. Statutul colectiviti{ilor locale ............5

Capitolul II. Admin istrafia colectivitifilor locale in sistemul administrafiei

.r"rir le-=i edituri cu prestigiu
publice romAneqti
Sectiunea 1. Nofiunea de administralie 1oca16........ ......................... 10
iHlrlni{r si aplicafii practice Secliunea a2-a. Sferaadministratiei publice locale qi regimul aplicabil .............12
Secliunea a 3-a. Rolul qi funcliile administra{iei publice locale........................... 15
Secfunea a 4-a. Regimul constitulional al administratiei publice locale .............17

Capitolul III. Organizarea administrafiei publice locale pe baza principiului

autonomiei locale gi a descentralizirii serviciilor publice ............21
Secliunea l. Delimitdri conceptuale gi trisAturi distinctive
Editurii C.H. Beck.
aie autonomiei locale ..........................21
Secliunea a 2-a. Autonomia 1oca16;i principiul descentralizirii
serviciilor publice ..........25
Secliunea a 3-a. Relalia autonomiei locale cu alte principii..:.................. ............27
lfmtr i :d.::e teoretice gi $1. Principiul eligibilitelii ................27
-Otuu; r .. ::,:xaC.H.Beck, $2. Principiul 1ega1it5fii..............:........... ............... 30
$3. Principiul consultiirii cet6ienilor in problemele locale
de interes deosebit. Institutia referendumului local ............. 3l
$4. Principiul subsidiaritdtii ................... ...............34
Secliunea a 4-a. Regimul general al autonomiei locale......... ..........36

Capitolul fV. Autorititile administrafiei publice locale gi mandatul aleqilor.....42

Secliunea 1. Identificarea, rolul gi natura autoritefllor locale........... ..........,.........42
Secliunea a2-a. Orgaruzarea Consiliilor locale gi judelene ............46
Secliunea a 3-a. Desfbqurarea gedinlelor qi procedura de funclionare
a Consiliilor qi a structurilor lor inteme ...................51
Secliunea a 4-a. Elemente ale mandatului alegilor locali .....................................57
$ I . Generalitatea mandatului alegilor locali............ ................... 58
:.::rr: Adrian CondraEov $2. Independenta mandatului alegilor locali............ ................... 59
::iactor: Cdtilin Mantu
$3. Irevocabilitatea mandatului aleqilor locali ...........
.
................ 59
Secliunea a 5-a. Confinutul qi proteclia mandatului alegilor locali ......................65
VT Manualul colectivitdlilor lrcale dnRon&ia
Capitolul V. Competen{a autoritlfitor administraSi publice 1oca1e..................73
Secliunea 1 . Nofiuneq tipologia qi caracteristicile competentelor..-............. .......73

Sectiunea a 2-a. Clasificare4 atributiilor autoriti{ilor administuatiei

publice 1oca1e........... ......75
Sectiunea a 3-a. Repartizarea competenfelor intre stat qi colectivitilile
teritoriale ...............-................:........ .......,................79

Capitotul VI. Acfivitatea autoritlfilor administrafiei publice |oca!e..................81

EI
Seotirurea 1. Noliuneq clasificarea gi formele de elaborare a actelor
oJrl
administrative la nivel local............. ..................:..............,........... 8l 4
Sectiunea a 2-a. Efectele actelor administrafiei publice locale.............................89 m
Secfiirnea a 3-a. Locul actelor administrative locale in ordinea normativd Lr*
a statului...... ...................92 epto
qrctri
Capitolul VII. Controlul administra{iei publice locale ...95 Rc
Sectiunea 1. Necesitatea gi scopul controlului administatiei locale...................95 rd+
Sectiunea a 2-a. Tutela administuativi. Caracteristici .............,............................98 ffi
Sec{iunea a 3-a Procedura gi rolul prefectului in exercitarea controlului.......... 101 ffi
Exercifii qi aplica{ii practice 110 KnG
gEr
d*
h
ffid
tu
&Gd
rdn&
Bibliografie 139
 Capitolul I
Colectivitifile teritoriale din Rominia

6l{ctiunG$
+ Coki@-titri
sEE 'i:nRi
""

Sec{iunea 1. Nofiunea qi accepfiunile colectivitifilor locale

Termenul de colectivit ate, careprovine din francezul collectivitdi desemneazd un

grup de oameni care duc o via{5 colectivS, triiesc gi muncesc in comunl.
Termenul este sinonim cu cel de comunitate umani sau de comunitate2. Pot fi con-
siderate comunitlfi toate formele de via{a sociald din care individul face parte prin
na;tere: familie, grup de rudenie, apartenentd etnicd sau nafionalitate, limb[ matemd,
localitate, cetiilenie. religie etc.
Comunitate poate fi, de asemenea, o localitate rurali sau un grup de localitili
(comunitate teritorialS), o grupare profesionali, membrii unei rezidenle (cimin,
spital, internat), o asocia{ie, un tip de organizare sociali intr-un spatiu delimitat
(cartier, bloc, mahala), dar gi o retea de interese, structuratii ierarhic, de pilda"
comunitd{ile oamenilor de afaceri, comunititile gtiin{ifice etc.
Totugi, in acest cadru, trebuie s[ distingem clar doud modalitnf de via{i' sociali
omeneascS, una primordialS, absolut necesard existenfei umane ca atare, indepen-
dent de voin{a gi congtiin{a participan{ilor care se nasc gi cresc in cadrul ei, numiti
comunitate (cu posibilitatea de a deveni mai tArziu congtienti qi acceptat6). Alta,
derivat5, secundarS, posibild numai pe baza gi in cuprinsul celei dintii, care
depinde, intr-o mdsuri oarecare, de voinla gi aspira{iile celor care participd, numitd
&
s
conven{ional, grupare. Terminologia variazi, insd, dupl epoci gi curente - comuni-
i: tate qi societate, comunitate qi asociafie, grupuri primare gi grupuri derivate
etc., dar, in esen{a lor, faptele sunt aceleagi.
De remarcat ci o colectivitate de orice fel (familie. colectivitate 1oca15, stat) se
prezinld., de regulS, ca o unitate, ca un intreg, c\ o structurd ireductibild la indivizii

I A se
vedea Mic Dictionar Enciclopedic, Ed. $tiintificA qi Enciclopedicl Bucure;ti, 1978,
p. 213; Dic{ionar explicativ al limbii rom6ne, Ed. Academiei RS\ 1975. p. 171.
2
in acest.sens, a se vedea D. Miller (coord.), Enciclopedia gandirii poiitl... Ed- Humanitas,
Bucureqti, 2000, p. 122 qi urm., unde se mentioneazd conceptul de cormtnilae ca ..totalitatea
cetd{enilor cu drepturi egale asupra pdmdntului" gi, ca atare, termenul de ..loca1itare" era
sinonim cu cel de,,comunitate".
2 Manualul colectivitdlilor locale din Romdnia

componenli. Fenomenul acesta nu derivd insd din contopirea sau anihilarea indivi-
zilor ca atare, c) din asociere, cooperare gi solidaritatea acestor4 din integrarea
indivizilor in colectivitatel.
Nofiunea de colectivitate localS are mai multe semnificatii. Astfel, in doctrina
romdneascd ea reprezintd. o populaliune prezentd Si viitoare, stabilitd pe o porliune
anumitd din teritoriul statului, cu iiterese colective Si permanente deosebite de cele
ale statului2.
Colectivitatea locald mai este privitd gi in ipostaza de grupdri omeneSti din
Iocalitate3 sau ca locuitori dintr-o fracliune geograficd ce reprezintd o porfiune din
ter'itoriul unui staf , ori, in accepliunea de unitate administrativ-teritoriali., av6nd
calitatea de subiect al raportului de drept constitutional, de grupuri de populalie
or ganizat e pe t er it orius .
Existd folositi qi expresia de colectivitifi teritoriale locale, adicl cetdtenii,
populalia care trdieSte pe o anumitd porfiune a teritoriului de stat, existdnd o orga-
nizarejuridicd administrativd Si interese publice locale proprii, distincte6.

Secfiunea 2-a. Colectiviti{ile locale qi statul

^
Colectivitlfile locale erau concepute, in perioada interbelicd, in doud moduri de
organizare. Pe de o parte, colectivit{ile locale erau dezmembriminte ale statului,
simple circumscriptii teritoriale ridicate la rangul de persoane juridiceT, iar pe de alti
parte, ca societi{i naturale, la originea lor concomitente sau anterioare statului, care
se bucurd de drepturi pe care statul le-a recunoscut mai cu seamd decAt le-a ahibuit8.
Unii autori francezi definesc colectivitlfile teritoriale ca fiind acele grupuri
umane legate printr-o viald comuni qi aflate pe un acelaqi teritoriue sau ansamblu
format din toate grupele umane definite prin ataqamentul lor a unui ariumit teritoriu

\ T. Herseni, Sociologie, Ed.

;tiinlifice gi Enciclopedic6, Bucureqti, 1982, p. 513.
2
P. Negulescu,Tratatde dreptadministrativ, Vol. I. Principii generale, ed.4, Institutul de
Arie Grafice ,,E. Mrirvan'', Bucuregti, 1934, p. I 17 .
3 G, Alexianu, Curs de drept constitu{ional, vol. II, fascicola
II, Ed. Casa $coalelor,
Bucuresti, 1930. p.49.
a
A. Iorgovan,Tratal de drept administrativ, vol. I, ed. 3, Ed. All Beck, Curs universitar,
Bucureqti. 2001, p. 444.
5
I. Muraru, E.-5. Tdndsescu,Drept constitulional qi instituJii politice, ed. 9, Ed.Lumina
Lex, Bucureqti, 2001, p. 33.
6
C.-L. Popescz, Autonomia 1oca16 qi integrarea european5, Ed. All Beck, Bucuregti, lg9g,
p. 33.
7
A. Teodorescu, Tratat de drept administrativ, vol. I, ed. 3, Institutul de Arte Grafice
,,Eminescu" S.A., Bucuregti, 1929, p.239.
8 Idem, vol. II, Bucuregti, 1935, p.285
LG. Vintu, Comtxra. Studiu critic qi comparativ,
Institutul de Arte Grafice,,Bucovina", Bucureqti, 1928,p. 19 qi urm.
e
J. Rivero, J. Waline, Droit administratif, ed. 17, Ed. Dalloz, Paris. 1998, p. 47.
 -ilumnfu'g
sau anihilarea indivi-
restor4 din integrarea
Gntrll:--rca{ii. Astfel, in doctrina
effir;rs- stabilitd pe o porliune
* WqeEnIe deosebite de cele
k grupdri omeneSti din
"'* rryezintd o poryiune din
mtni":ni<tratiV-teritorial[. avAnd
L & grupuri de populalie
locale, adicd ceti{enii,
; de stat, existdnd o orga-
7,ryii. distincte6.
9i statul
rrfi*.relic4 in doud moduri de
fur-66.5-inte ale statului,
Frrp'r' juridiceT, iar pe de alti
qFuanterioare statului, care
il i,iame decAt le-a atribuits.
ca fiind acele grupuri
s.eui*si teritoriue sau ansamblu
ocr a unui anumit teritoriu
i,:c;:qti. 1982, p. 513.
rrt* earerale, ed. 4, Institutul de
lr*-.:eia II. Ed. Casa $coalelor,
- :: .{ll Beck Curs universirar.
IIF"P{L :l -{ll Beck, Bucureqti,
1999,
{mL ::
-:. Institutul de Arte Grafice
ilMrl, -
-.- Srudiu critic qi comparativ,
. _-t:.
- : ?:--is. 1998, p. 47.
Colectivitdlile leritoriale dinRominia 3
AUii carrcterizeazi-
pe cdnd, un alt autor le consideri chiar veritabile contraputeril.
colectivitifile locale printr-o vocafie administrativl timitati pentru fiecare dintre
acestea Ia o parte din teritoriul nalional2.
Intr-o altd opinie, colectivitifile locale (teritoriale) sunt comunit5fi umane spe-
ciale ale poporului care constituie statul, caracterizzte prin atagamentul lor la o
parte delimitatf a teritoriului nafional, cu anumite interese (sociale, culturale,
economice, ecologice etc.), care le sunt proprii, dar similare cu interesele comuni-
tEli lor asemd.ndtoare3.
In general, tofi autorii sunt de acord cu dubla naturi a colectivitifilor locale,
in principal, aceea de colectivitate descentralizati qi de circumscripfie teritoriall
a statului.
in acest sens, de pild5" un autor, referindu-se la comund, o definegte ca pe o
circumscriptie administrativd ce constituie o colectiyitate locald, o colectivitate
publicd, cu personalitate juridicS, pentru ci legea ii permite sd fie titulard de
drepturi gi obligatii gi are instituite organe abllitzte sd actioneze in numele siu.
Aceasta este o persoanl de drept public pentru cd organele sale sunt investite cu
competenfl de putere publicS. iar activitilile sale sunt, in principiu, supuse regu-
lilor dreptului administrativ. De asemene4 sunt subliniate gi elementele esentiale
ale unei colectivitiili, anule: numele, teritoriul gi populafia, la care se adaugl
regedinfa gi sediulr.
Apare astfel un proces de teritorializzre a relatiilor sociale, culturale gi eco-
nomice, prin asocierea la acestea a unui intreg aparat de institufii, forme, simbo-
Iuri, expresii, limbaje etc. Se creea{ pe cale de consecin{i, erii, zone, Sdri, linuturi
Si regiuni ai ciror locuitori se caracterizeazi. atdfi prin puternice sentimente de
apartenenf5 la acesfea, cAt qi prin interese colective distincte de cele statale.
Totugi, expresia,,eolectivitate locali nu" ar h deplini numai prin desemnarea sa ca
un grup uman precizat prin ataqamentul siu la un anumit teritoriq qi se impune gi
studierea relaliei acestui grup cu un alt grup mai mare. Cu alte cuvinte, putem vorbi de
o colectivitate locali numai in raport cu colectivitatea sau comunitatea nafionalS.
Relafia nafional,/local nu este o relafie constantE, ci una specificl ce se fun-
damenteazi pe insigi diversitatea locall. In acest sens, colectivitatea locald
reprezintd o specificitate de raporturi economice, de relalii de putere, de repre-
zentare ce evolueazd in mod qutonom, tn funcfie de o dinamicd distinctd fiecdrei
colecti:vitd\i tn parte, precum Si de o anumitd relayie de interdependenld, in contextul
cdreia se poate vorbi de o expresie de solidaritate locald. in doctrinS, aceastii specifi-
citate este sintetizati,prin nofiunile de identitate locall 9i de sistem locals.
rA se vedea P. Pactet,Institutions politiques. Droit constitutionnel. ed. 16. Ed. Armand
Collin, Paris, 1997, p. 48.
2
J. Rivero,J. Waline, op. cit., p. 355.
3 A
se vedea E. Spiliotopoulos, Cuvdnt inainte la Constantin Bacnl'amis. Le principe
constitutionnel de libre administration des collectivitds territoriales. P.L. d'.dr-Marseille.
Ed. E,conomica, Paris, 1993, p. V.
a A se vedea F.-P. Benoit,
Collectivitds Locales, Jruisprudence Generde. Ed. Da-llor,
Paris. 1984, p. l2l Ei urm.
s
J. Chevallier, Science administrative, ed. 3, P.U.F., Paris, 2002. p. 383 :: ':::.