UNIVERSITATEA ……………………….din ......................

Facultatea de Istorie şi Geografie

Specializarea Asistență socială

Lucrare de licenţă

Coordonator ştiinţific
.................................................

Absolvent:
..............................
 UNIVERSITATEA ……………………….din ......................
Facultatea de Istorie şi Geografie
Specializarea Asistență socială

Violența în familie. Efectele violenței

domestice asupra femeii

Coordonator ştiinţific
.................................................

Absolvent:
....................
 DECLARAȚIE

Subsemnatul/Subsemnata _______________________________________ candidat la

examenul de licență la Facultatea de Istorie și Geografie, specializarea
__________________________________ declar pe propria răspundere că lucrarea de față
este rezultatul muncii mele, pe baza cercetărilor mele și pe baza informațiilor obținute din
surse care au fost citate și indicate, conform normelor academice, în note și în bibliografie.
Declar că nu am folosit în mod tacit sau ilegal munca altora și că nici o parte din teză nu
încalcă drepturile de proprietate intelectuală ale cuiva, persoană fizică sau juridică. Declar că
lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă vreunei instituții de învățământ superior în
vederea obținerii unui grad sau titlu științific ori didactic.

Data, Semnătura,

____________________ _____________________
 Cuprins

Capitolul I – Noțiuni introductive........................................................................................4

I.1 – Abordarea conceptuală a violenței domestice.................................................................4
I.2 – Motivația alegerii temei..................................................................................................5
I.3 – Mituri despre violența domestică....................................................................................6
Capitolul II – Fenomenul violenței domestice....................................................................8
II.1 – Aspecte definitorii ale literaturii de specialitate............................................................8
II.2 – Date statistice privind violența domestică la nivel național........................................10
II.3 – Percepții și servicii de suport a victimelor violenței domestice..................................11
II.4 – Formele violenței domestice........................................................................................15
II.4.1 – Violența psihologică.................................................................................................16
II.4.2 – Violența fizică...........................................................................................................17
II.4.3 – Violența sexuală.......................................................................................................18
II.4.4 – Violența socială și economică..................................................................................19
Capitolul III – Incidența și prevalența violenței domestice.............................................24
III.1 – Condiționări culturale și educaționale........................................................................25
III.1.1 – Condiționări economice..........................................................................................27
III.1.2 – Condiționări individuale.........................................................................................28
III.1.3 – Efectele violenței domestice....................................................................................28
III.2 – Măsuri legislative privind combaterea violenței domestice.......................................29
III.2.2 – Agresivitatea domestică în România.......................................................................31
III.3 – Situația violenței domestice ca urmare a pandemiei de COVID 19 și efectele
convențiilor europene............................................................................................................34
Bibliografie...........................................................................................................................37
 Capitolul I – Noțiuni introductive
I.1 – Abordarea conceptuală a violenței domestice

Pe parcursul secolului XX, situaţia femeilor s-a ameliorat treptat. Acest lucru s-a
întâmplat prin modificarea constituţiilor naţionale şi prin elaborarea unor declaraţii şi
documente internaţionale. În multe ţări au fost desfiinţate limitările juridice, astfel încât
femeile au căpătat acces la educaţie, la sistemul sanitar şi au putut să participe şi ele la viaţa
politică. În ciuda acestor fapte, s-a văzut că drepturile femeii nu sunt întotdeauna garantate,
indiferent de contextul cultural. Actele de încălcare a drepturilor femeii sunt rezultate directe
ale uzului de violenţă. Cel mai important drept al omului - dreptul la viaţă şi la integritate
corporală - este de foarte multe ori refuzat femeilor din întreaga lume. În familie, în societate
şi din partea statului, femeile fac obiectul violenţelor de tot felul.
Tradiţia veche de multe secole şi prezentă în multe ţări ale lumii de încălcare a
drepturilor femeii, a constituit un obstacol cu care s-a confruntat miscarea de emancipare a
femeilor si respectarea drepturilor lor. În momentul în care statele încearcă, la nivel
internaţional, să pună capăt acestor tradiţii, ele se lovesc deseori de rezistenţa populaţiei.
Aceste tradiţii nu pot fi combătute decât prin introducerea unor măsuri de durată care să
vizeze toate sferele vieţii umane. Multe guverne ne-occidentale au atras atenţia asupra faptului
că drepturile omului au trăsături pur occidentale şi nu pot fi transferate în culturile lor. Astfel,
„"egalitatea”" dintre femeie şi bărbat nu ar fi compatibilă cu multe dintre aceste culturi. Unele
state ne-occidentale pledează pentru o aşa numită „"echivalare”" la adoptarea diferenţelor
fundamentale. Aceste argumente sunt deseori tolerate şi adesea preluate prin perspectiva
„"toleranţei”" de reprezentanţii şi organizaţiile occidentale.
Totuşi trebui să avem în vedere că astfel de argumente sunt folosite de cele mai multe
ori pentru a justifica încălcări de proporţii ale drepturilor omului, care nu sunt expresia unor
obiceiuri ci consecinţele acţiunilor unor sisteme statale represive (de ex. în Algeria sau
Afganistan). Deseori, acele identităţi şi tradiţii folosite drept scut sunt construite în mod
artificial, pentru a deturna atenţia de la inechităţile socio-economice şi de la raporturile
asimetrice de putere.

4
 I.2 – Motivația alegerii temei

Fenomenul violenței în familie a crescut într-un ritm alert, pe fondul unei societăți ce
este generatoare de nemulțumiri și frustrări, dar și din cauza pandemiei de COVID care, a
oferit premisele unui comportament violent prin obligativitatea familiei de a petrece
majoritatea timpului împreună. Comportamentul agresiv a fost studiat îndelung de către
specialiști, cu scopul de a identifica cauzele agresivității și de a găsi soluții de prevenire ale
acestui fenomen.
Conform definiției oferite de Dicționarul Explicativ al Limbii Române, agresivitatea
reprezintă “un comportament distructiv și violent orientat spre persoane, obiecte sau sine”. De
asemenea, există și conceptul de agresivitate calmă, nonviolentă însă, întotdeauna
agresivitatea reprezintă atacul, ofensiva, ostilitatea, punerea în primejdie sau distrugerea.
Incipient, agresivității i-a fost acordată originea de natură ereditară sau instinctivă însă,
ulterior această teorie a fost contrazisă, baza violenței datorându-se în principal educației, a
modelării comportamentale și a mediului de dezvoltare.
Violența în familie, în special asupra femeii, își are originea în structura socială și a
mentalității care, indică agresorului un grad de superioritate asupra părții feminine. Există o
serie de factori care pot agrava această mentalitate de superioritate și care pot crește gradul de
violență, aceștia fiind reprezentați de mutațiile apărute la nivelul relațiilor intrafamiliale,
deteriorarea raportului dintre parteneri, starea accentuată de stres, creșterea consumul de
alcool, infidelitatea sau gelozia.
Motivul alegerii acestei teme este reprezentat de creșterea alarmantă a acestor cazuri
în societatea românească, în special în perioada restricțiilor apărute pe fondul pandemiei. Așa
cum afirma și Mitrofan Iolanda în cartea sa intitulată “Elemente de psihologie a cuplului”,
probabilitatea ca o persoană sa fie supusă violenței în propria familie de către un alt membru
al acesteia, este mai mare decât probabilitatea de a se întâampla în altă parte și de către o altă
persoană.
Violența domestică se poate manifesta asupra oricărei persoane însă, în cele mai multe
cazuri bărbații reprezintă agresorul iar femeile victimele. Tot mai multe femei sunt atacate în
primul rând verbal, fiind astfel implementată frica și neîncrederea în sine. Numărul bărbaților
agresați este incomparabil cu cel al femeilor, reprezentând numai o mică fracțiune. Partea
feminină este expusă violenței de tot felul în toate locurile, fie că discutăm despre familie sau
locul de muncă ori o banală plimbare prin parc. Violența nu este cuprinsă în totalitate în

5
statistici, aceasta reprezintă un fapt real ce se petrece într-o societate ce a rămas încă axată pe
mentalitatea de superioritate a bărbatului.

I.3 – Mituri despre violența domestică

Violența asupra femeii are un impact devastator asupra vieții acesteia, de obicei
victimele acestor abuzuri sunt nemulțumite de viața pe care o trăiesc, au o apreciere de sine
scăzută, se simt lipsite de speranță și tind să creadă că pot face mult prea puține lucruri pentru
a schimba situația în care se află.
Analizând literatura de specialitate, în cartea scrisă de Stupu Bianca, “Violența în
familie: coșmarul ca mod de viață”, putem identifica 10 mituri legate de violența domestică,
miuutri ce le voi prezenta pe parcursul acestui subcapitol.
Femeile provoacă violența și o merită. Violența nu reprezintă calea de rezolvare a
conflictului. Nu există nicio egalitate între violență și conflict, cel din urmă fiind prezent
pretutindeni, în toate genurile de relație. În tot acest timp, violența reprezintă doar calea
primitivă de rezolvare a conflictului.
Nu este violență, este doar o ciondăneală. Diferența dintre ceartă și violență este
clară, în cazul certurilor proporționalitatea forțelor poate fi egală, în timp ce în momentul
aplicării violenței, forța bărbatului este net superioară femeii.
Violența se petrece în familii sărace sau cu un nivel scăzut de educație. Baza acestui
mit este reprezentată de ideea că persoanele mai educate și cu un nivel ridicat financiar, își
rezolvă altfel conflictele deoarece, violența domestică ar putea produce pagube financiare în
dreptul lor. Totuși, acest mit este de asemenea fals deoarece, putem vedea foarte des astfel de
conflicte în mass-media în care femeile cunoscute națiunii sunt supuse violențelor domestice.
Violența este o problemă de familie și nimeni nu ar trebui să se amestece. De
asemenea și această afirmație este una falsă. Chiar dacă se petrece în sânul familiei în mod
privat, violența asupra femeii este o chestiune care ar trebui să privească întreaga comunitate.
Femeile supuse violenței preferă acest tip de relație. Motivele pentru care o femeie
nu întrerupe o relație după primul semn de violență sunt multiple. Acestea se pot datora
atașamentului emoțional față de partener, frica de a nu crește un copil fără tată sau lipsa
resurselor necesare pentru a începe o viață independentă, departe de acesta.
Bărbații violenți repetă comportamentul din copilărie. De asemenea o altă afirmație
falsă, s-a demonstrat științific că deși violența în familie are un impact negativ asupra
copilului, nu este obligatoriu ca cel mic să procedeze la fel cu propria familie, din contră
intențiile acestuia vor fi total opuse.

6
 Bibliografie
A. Cărți, tratate, cursuri, monografii
Abraham, P.; Crăciun, A. (2000). Legislaţie în asistenţa socială, Vol.I (reglementări
internaţionale), Vol.II (reglementări interne), București: Editura Naţional
Adler, A. (1996). Cunoașterea omului, București: Editura IRI
Brădeanu, A.; Dragomir, O. (2002). Femei, cuvinte şi imagini, Iași: Editura Polirom
Chelcea, S. (2004). Metodologia cercetării sociologice - metode cantitative şi calitative,
București: Editura Economică
Ciupercă, C. (2000). Cuplul modern - între emancipare şi disoluție, Alexandria: Editura
Tipoalex
Doron, R.; Parot, F. (2006). Dicționar de psihologie, București: Editura Humanitas
Eliade, M. (2013). Yoga, nemurire şi libertate, Bucureşti: Editura Humanitas
Eremia, M.; Mihăilescu, Ion; Popa, N. (1997). Sociologia juridică, București: Editura
Universitară
Ferreo, G.; Neculau, A. (2003). Violenţa - aspecte psihosociale, Iași: Editura Polirom
Foucault, M. (1995). Istoria sexualităţii, Timișoara: Editura De Vest
Gatej, M. (2021). Violenta în familie, București: Editura Orizonturi
Hogaș, D., L. (2010). Patriarhatul, subordonarea femeii și violența domestică, București:
Editura Lumen
Jaggar, A.; Iris, M., Y. (1998). A Companion to Feminist Philosophy, Blackwell: Editura
Malden
Larouss (1998). Dicționar de psihiatrie şi psihologie clinică, București: Editura Univers
Enciclopedic
Mitrofan, I. (1996). Familia de la A la… Z, București: Editura Universitară
Mitrofan, I.; Ciupercă, C. (1998). Psihologia şi terapia cuplului, București: Editura Press
Mihaela SRL
Mitrofan, I.; Mitrofan, N. (1996). Elemente de psihologie a cuplului, București: Casa de
editură şi presă „Şansa” SRL
Mitrofan, N. (1998). Incursiune în psihologia şi psihosexologia familiei”, București: Casa de
editură şi presă „Şansa” SRL
Mucchielli, A. (2002). Dicționar al metodelor calitative în științele umane și sociale, Iași:
Editura Polirom
Muntean, A.; Munteanu, A. (2011). Violenta, trauma, reziliența, București: Editura Polirom;

7
Muntean A.; Popescu, M.; Popa, S. (2000), Victimele violenței domestice: copiii şi femeile,
Timișoara: Editura Eurostampa
Pop, L. M. (2002). Dicţionar de politici sociale, București: Editura Expert
Popa, N.; Mihăilescu, I.; Eremia, M. (1999). Sociologie juridică, București: Editura
Universității
Rădoi, M.; Irimescu, G. (2018). Violența asupra femeii. Ipostaze. Explicații. Intervenții, Iași:
Editura Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”
Rădulescu, S. (2001). Sociologia violenței (intra) familiale – victime și agresori în familie,
București: Editura LuminaLex
Stark, E.; Flitcraft, A. (1996). Women at risk. Domestic violence and women's health, Londra:
Editura Sage
Stupu, B. (2004). Violența în familie: coșmarul ca mod de viață, Constanța: Editura Coreus
Grup;
Şchiopu, U. (coord). (1997). Dicționar de psihologie, București: Editura Babel
Zamfir, C.; Vlăsceanu, L. (1998). Dicţionar de sociologie, București: Editura Babel
Zamfir, E. (2000). Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, București: Editura Expert

B. Articole, lucrări și conferințe

Bonea, G., V. (anul???). Emanciparea femeii în societatea românească şi violenţa

intrafamilială. Aspecte teoretice şi viziuni socio-istorice, disponibil la
https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=744430
Corcea, N. (anul) Calificarea juridico-penală a violenței sexuale asupra femeilor ca formă
distinctă a violenței în familie, disponibil la:
http://dspace.usm.md:8080/xmlui/handle/123456789/856
Crețu, M. (anul). Influența violenței domestice asupra socializării femeilor, disponibil la:
https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/81013
Mincan, Ș.-A.; Tarău, D. (anul????). Considerații privind conceptul de violență domestică,
disponibil la
https://www.proquest.com/openview/0a1d1fd0f358782635d9ac0296edd538/1?pq-
origsite=gscholar&cbl=2029646

8
 C. Legislație

*** HG. nr. 1156/2012 privind aprobarea Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea
fenomenului violenței în familie pentru perioada 2013-2017
*** HG. nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare ale
serviciilor publice de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal
*** Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare
*** Legea nr. 174/2018 de modificare și completare a Legii nr 217/2003 privind prevenirea şi
combaterea violenţei în familie
*** Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor
infracțiunilor, cu modificările și completările ulterioare
*** Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, republicată,
cu modificările și completările ulterioare
*** Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal al României, cu modificările și completările
ulterioare
*** Legea nr. 30/2016 pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și
combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice
*** Ordinul nr. 304/385/1.018/2004 al ministrului administraţiei şi internelor, al ministrului
muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului sănătăţii privind aprobarea
Instrucţiunilor de organizare şi funcţionare a unităţilor pentru prevenirea şi combaterea
violenţei în familie
*** Ordinul nr. 383/2004 al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei privind
aprobarea standardelor de calitate pentru serviciile sociale din domeniul protecţiei
victimelor violenţei în familie
*** Ordinul nr. 384/306/993/2004 al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, al
ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului sănătăţii pentru aprobarea
Procedurii de conlucrare în prevenirea şi monitorizarea cazurilor de violenţă în familie

9
 D. Resurse web

Centrul Parteneriat pentru Egalitate: Cercetarea Naţională privind Violenţa în Familie şi la

Locul de Muncă - România, 2003 disponibil la:
https://www.cpe.ro/wp-content/uploads/2016/03/Violenta-in-familie-si-la-locul-de-
munca.-Cercetare-nationala.pdf
Family violence on the farm and in rural communities , Fredericton, Centre Muriel McQueen
Fergusson pour la recherche sur la violence familiale, de Doherty Deborah, disponibil
la: https://manualzz.com/doc/18105095/annual-report-muriel-mcqueen-fergusson-
centre-for-family-
Studiu Național privind violența domestică, disponibil la:
https://anes.gov.ro/wp-content/uploads/2020/02/SEM-I-2019-STUDIU-NA
%C8%9AIONAL-VD.pdf
Raportul de monitorizare a stadiului implementării planului operațional pentru
implementarea strategiei naționale privind promovarea egalității de șanse între femei
și bărbați, disponibil la: https://anes.gov.ro/wp-content/uploads/2019/04/raport-
monitorizare-strategie.pdf
Raportul Inspectoratului General al Poliției Române privind violența împotriva femeii,
disponibil la:
https://violentaimpotrivafemeilor.ro/wp-content/uploads/2018/02/ANEXA-NR.-1.xls
Studiu național privind prevalența formelor de violență împotriva femeii, în cadrul
proiectului „Sprijin pentru implementarea Convenției de la Istambul in România”,
disponibil la: https://anes.gov.ro/wp-content/uploads/2021/05/Studiu-privind-
prevalenta-formelor-de-violenta-impotriva-femeilor.pdf
Cercetarea Națională privind violența în familie și la locul de muncă, disponibil la:
https://www.cpe.ro/wp-content/uploads/2016/03/Violenta-in-familie-si-la-locul-de-
munca.-Cercetare-nationala.pdf
Experiențele femeilor în timpul pandemiei. Starea de fapt și recomandări pentru măsuri post
criză, sensibile la gen, disponibil la:
https://coronavirus.centrulfilia.ro/wp-content/uploads/2021/01/Raport_Online.ro-1.pdf

10
11