Lucrare de Licenta Laura Hirist

Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA“ DIN SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
LUCRARE DE LICENȚĂ
COORDONATOR:
ȚICHINDELEAN MĂRIOARA
ABSOLVENT:
HIRIST LAURA- OANA
SIBIU
ANUL 2022
1
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA“ DIN SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
LUCRARE DE LICENȚĂ
VIOLENȚA ÎN FAMILIE
COORDONATOR:
ȚICHINDELEAN MĂRIOARA
ABSOLVENT:
HIRIST LAURA- OANA
2
SIBIU
ANUL 2022
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I - Aspecte introductive privind violența
I.A. Violenta: definiție
Tipuri de violență: fizică, emoțională, sexuală
I.B. Noțiuni generale despre familie:
I.B.1. Noțiunea de familie
I.B.2. Funcțiile familiei
a)Funcția de perpetuare a speciei
b)Funcția educativă
c)Funcția economică
CAPITOLUL II - Violența domestică
II.1.Concept
II.2.Protecţia și promovarea drepturilor victimelor

violenței domestice
3
II.2.1.Reglementări internaționale
II.2.2.Reglementări naționale
CAPITOLUL III - Mituri despre violența domestică
CAPITOLUL IV - Factori care duc la apariția violenței în

familie
IV.1.Măsuri legislative pe plan internațional
IV.2.Norme internaționale
IV.3.Tiparele violenței în familie
CAPITOLUL V - Forme ale violenței în familie
V.1.Violența cibernetică
V.2.Violența fizică
V.3.Violența sexuală
V.4.Violența psihologică
V.5.Violența socială
V.6.Violența economică
V.7.Violența spirituală
4
V.8.Violența emoțională
CAPITOLUL VI - Profilul agresorului
VI.1.Caracteristici agresorului
VI.2. Strategiile abuzatorilor
VI.3.Comportamentele agresorului
CAPITOLUL VII - Profilul victimei violenței domestice
VII.1.Comportamentele victimei
VII.2.Ghid pentru victimele violenței în familie
CAPITOLUL VIII - Consecințele violenței în familie
VII.1. Consecințele violenței asupra copilului
CAPITOLUL IX - Instituții cu atribuții în prevenirea și

combaterea violenței domestice
IX.1.Agenţia Națională pentru Egalitatea de Șanse între

Femei și Bărbați
IX.2.Autorităţile administrației publice locale și Biserica
IX.2.1. Intervenția de urgenta
IX.2.2Servicii sociale pentru prevenirea şi

combaterea violenţei domestice
5
IX.2.3 Ordinul de protecție provizioriu
CAPITOLUL X - Finanțarea în domeniul prevenirii și

combaterii violenței domestice
CAPITLUL XI - Justificarea temei alese
XI.1 Concluzi și propuneri
INTRODUCERE
CAPITOLUL I - ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND VIOLENȚA
I.1.1 Aspecte generale
Securitatea fiecărui individ din viața cotidiană este mereu pusă sub semnul întrebării mai ales
în epoca în care trăim. Fiind o societate foarte diversificată , cu foarte multe drepturi și
libertăți fiecare individ alege modul în care dorește să își consume energia și timpul . Tocmai
acest aspect al vieții copleșește natura animalică a omului needucat, rezultatul fiind unul
disprețuitor. Latura societății umane educate vine în completarea acestor instincte animalice
pentru a stopa cruzimea societății și a cerne persoanele printr-un așa numit proces numit
„lege”. Una dintre manifestările specifică animalelor este violența.
Violența este un termen care își are originile încă din cele mai vechi timpuri dar care are
repercursiuni si în prezent. Fiecare efort al societății cu privire la egaliatea dintre cele doua
sexe: femeie si bărbat, atenta monitorizare a famililor și menținerea relațiilor armonioase în
familie au scos la suprafață disfuncționalități și poli opuși în imaginea bărbatului asupra
femeii. Violența asupra femeilor este în majoritatea timpului produsă de un bărbat –
partenerul de cuplu sau străini. Bărbatul – masculul alfa care se presupune că este stâlpul
familiei este cel care are nevoie mereu de validare și de statut. Este cel care dorește mereu să
dețină puterea pentru alimentarea orgoliului și pentru a crea o stare de intimidare asupra
6
victimei care îi oferă satisfacție. În mod paradoxal dorința de a avea putere este consecința
conștientizării că bărbatul este lipsit de putere, ceea ce îl face să recurgă la violență și
agresivitate. Ca formă de control, în timp societatea a acceptat această impunere astfel încât
din ce în ce mai multe femei au început să fie agresate din foarte multe puncte de vedere din
cauza faptului că oamenii în general se aruncă foarte repede să judece , iar femeia care se face
auzită, își spune părerea și încheie relații precum familia care este cel mai important lucru
devin vinovate iar întreaga societate nu face decât să alimenteze acest aspect.
I.1.2 Violența: definiție
"Amenințarea sau utilizarea intenționată a forței fizice sau a puterii asupra sinelui, altuia
sau asupra unui grup ori comunități, care antrenează sau riscă puternic de a antrena un
traumatism, un deces, o alterare psihologică, o dezvoltare precara sau privațiuni”1
Violența în familie așa cum este menționat și în lege este definită ca fiind: „orice acțiune
fizica sau verbala, săvârșită cu intenție de un membru al familiei împotriva altui
membru al aceleiași familii, care provoacă o suferința fizică, psihică sexuală sau un
prejudiciu material”.2
Cuvântul provine din limba franceză „violenter” și înseamnă a comite un act de violența, a
constrânge, a sili, a forța.3
Violența este denumită sub foarte multe aspecte atât de cei din literatura juridică, psihologi,
sociologi sau oameni de știința dar în esență ea are la bază aceleași lucruri: victime, agresor,
frustrări și abuz de putere. Abuzul de putere a devenit parte din realitatea în care trăim fie că
dorim să acceptăm sau nu. Paleta violenței conține foarte multe nuanțe închise pe care
societatea le-a remarcat ca mai apoi să intervină și să creeze un sistem de combatere a
acestora. Conceptul de violență ne face să ne ducem cu gândul la miile de femei, copii,
vârstnici care sunt supuși agresivității de către o persoană care dintr-un motiv anume dorește
să creeze daune psihologice, materiale, morale etc.
Tipuri de violență
1
Raport mondial asupra violentei si sanatatii, OMS – Organizatia Mondiala a Sanatatii -, Geneva, 2002.
2
Actul normativ ( Lege ) nr.217 din 25 mai 2003.
3
A se vedea https://dexonline.ro/difinitie/violenta
7
Femeile sunt expuse în majoritatea timpului la diferite tipuri de violența. Orice tip de violența
are mereu un reper sau un punct de plecare. Așa cum ne-au obișnuit psihologii cu diferite
teorii de-a lungul timpului problemele mereu pleacă din copilărie din anumite traume.
Violența însă după studiile mele pleacă din sistemul nervos vorbind din punct de vedere
biologic care mai apoi ajunge la diferite impulsuri cum ar fi lipsa stăpânirii de sine sau emoții
foarte puternice neacceptate în trecut care au condus spre formarea unui mecanism de apărare
prin diferite fapte: violența fizică, sexuală și emoțională.
I.B. Noțiuni generale despre familie
Familia este nucleul societății care dă viață legăturilor formate între membrii unei comunități:
rudenie, căsătorie, adopție care mai apoi conduc spre două realități: crearea- nașterea și
realitatea juridică.
Cuvântul familie provine din latinescul familia, -ae care reprezenta în dreptul roman grupul de
persoane libere și de sclavi supuși lui pater familias locuind în același domus.
În sens restrâns, familia este formată din soți și copiii lor minori ( familia conjugală sau
nucleară ).
Din perspectivă sociologică, s-a observat în timp o evoluție a familiei de la cea patriarhală la

cea nucleară – în secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea, la cea
monoparentală (formată dintr-unul sau mai mulți copii și un singur părinte divorțat, separat în
fapt, văduv sau necăsătorit) – la sfârșitul secolului XX și chiar la menajul unei singure
persoane (ca rezultat al unei opțiuni personale sau ca urmare a divorțului sau decesului unuia
dintre soți ). Așadar, “legea restrângerii continue a familiei” a lui E. Durkheim trebuie
combinată cu “principiul pluralității tipurilor de familie” al juristului francez M.J. Carbonnier,
având în vedere că în același stat pot exista în același timp mai multe tipuri de familie numite
modele alternative de viață. În sens juridic, familia reprezintă grupul de persoane între care
există drepturi și obligații care izvorăsc din căsătorie, rudenie, adopție și alte raporturi
asimilate relațiilor de familie. Legiuitorul nu oferă o definiție unică și constantă a familiei,
aceasta având un grad de cuprindere diferit în actele normative, în funcție de interesul care se
urmărește a fi protejat. Astfel, există două noțiuni de familie, cea de drept comun, în sensul
8
Codului familiei, formată din soți și copii lor minori, și cea specială, în sensul altor acte
normative.4
Familia poate să fie de mai multe feluri: avem familie naturală care rezultă din comuniunea
unei femei și a unui bărbat care determina o relație, familie morală care mai mult decât
familia naturală aduce un plus prin căsătorie și respect și avem familia artificială care adoptă.
Familia în același timp o putem împărții și după un criteriu al locuinței care poate fi familie de
rezidență: acele persoane care gospodăresc împreună și familie de interacțiune: simple relații
de rudenie.
Dacă analizam noțiunea de familie din punct de vedere filosofic putem spune despre aceasta
că ea este cea care oferă continuitate poporului. România în momentul de față pune foarte
mare accent pe continuitate, prosperitate și concepere astfel încât vine în sânul familiei și
pune la dispoziție diferite metode noi din punct de vedere medical pentru posibilitatea
femeilor de a da naștere.
Familia a evoluat în timp iar societatea a reușit să încadreze rolul femei în mai multe aspecte,
nu doar cel familia. Astfel, femeia de-a lungul timpului s-a bucurat de emancipare si de
drepturi egale asemeni unui bărbat. Datorită dezvoltării familia sau mai bine spus cadrul
familial, clasic și simplu de altădată, căminul cald odată cu ascultarea punctelor de vedere ale
femeilor a avut de suferit, transformându-se într-o lege a constrângerii familiale.
I.B.2. Funcțiile familiei
Familia posedă diferite funcții având nuanțe proprii cum ar fi:
Funcția sexuală și reproductivă ( de perpetuare a speciei ): instinctul sexual în ambele

sexe duce la împlinirea diferitelor nevoi, fie ele de natura fiziologică sau afectogenă.
Sexualitatea se dezvoltă armonios în cadrul ambelor sexe dacă există atragere. Această funcție
ajută cuplul să se cunoască mult mai bine, să intensifice sentimentele de iubire și ajută la
apropiere. În același timp această funcție este primul pas fundamental pentru funcția de
procreere. Procrearea oferă siguranță cuplului, stabilitate și dezvoltă instincte mai puternice.
Mai mult decât atât cuplul prin reproducere ajunge la o stare de completare și sincronizare în
familie. Aceste lucruri se numesc valori pe care doar o familie bazată pe iubire și respect le
poate dezvolta. Dezvoltarea acestora se face în ani datorita experienței acumulate și datorita
4
A se vedea https://ro.scribd.com/doc/106705199/Notiuni-Generale-Despre-Familie-Curs-Dreptul-Familiei
9
trăirilor în doi. În schimb, partea mai puțin întâlnită în familie este cooperarea deoarece în
cuplu se percepe ca pe o individualitate care îți hrănește stilul de viață prin satisfacerea
propriilor nevoi și interese.
Funcția socializatoare ( educativă ): socializarea este metoda prin care o persoană deprinde
diferite aptitudini pentru o integrare cât mai naturală în societate. Prin socializare copilul își
însușește în mod indirect ( atmosfera din cadrul familiei ) sau direct ( fapte, vorbe, atitudine,
program, acțiuni ) calități și comportamente pentru înfiltrarea în societate. Influențele din
cadrul familiei se resimt în tot procesul de modelare al copilului. În faza inițială așa numită
informativă copilul este din fire curios și pune întrebări cu privire la tot ceea ce îl înconjoară
pentru a înțelege mai bine mecanismul vieții. În faza a doua, morală pune accent pe psihicul
copilului care este influențat de atmosfera din familie. Pentru a crește un copil pozitiv acesta
are nevoie de liniște pe când un copil crescut în tensiune și certuri o să fie dezechilibrat. În cea
de a treia fază, culturală copilul are contact direct cu persoane din afara familiei ceea ce îi
extinde cunoașterea. Această activitate îl forțează să se încadreze în diferite tipare în funcție
de activitatea pe care o desfășoară. Faza a patra, culturală este dezvoltarea spiritului creator.
Spiritul creator- artistic funcționează mereu în strânsă comuniune cu sentimentele pe care
copilul le simte. Gradul de satisfacere a acestei funcții este afectat de dinamica și modul în
care funcționează lucrurile. În societatea de astăzi gradul de socializare cred că este mult mai
scăzut datorită tehnologizării care nu face decât să închidă copiii într-o lume virtuală,
frumoasă la suprafață cu ajutorul filtrelor dar dezamăgitoare în interior.
Funcția economică: Pentru existenta familiei în aceste timpuri este nevoie de mai mult decât
lucrul în gospodărie. Dacă în trecut gospodăria asigura întregul trai decent în prezent este
nevoie de o susținere financiară mult mai mare din exterior ( loc de muncă-job ) pentru a se
putea pune accent pe celelalte funcții. Cercetările ne arată că funcția economică variază de la
familie la familie deoarece fiecare cămin are diferite cheltuieli care se bazează pe criterii
precum vârsta, numărul de copii, în ce direcție merg banii, care sunt principalele cheltuieli și
alimentația.
Funcția de solidaritate: solidaritatea mai poate fi numită și unitatea familiala. Solidaritatea

este funcția care unește întreaga familie prin înțelegere, securitate emoțională și protecție.
CAPITOLUL II - Violența domestică
10
II.1.Concept
Violența domestică este un ansamblu amplu de fenomene care nu țin cont de etnie, religie,
clasă socială, sex, educație etc. Violența domestică implică un comportament repetat de atac
fizic, verbal, psihologic și sexual.
Un alt mod în care a fost definită violența domestică, a avut loc în cadrul Conferinței
Mondiale asupra Problemelor Femeilor, de la Beijing, 1995: violența este orice act
fundamentat pe criteriul de gen, care rezultă sau poate rezulta într-o vătămare sau suferință
fizică, sexuală și psihologică a femeilor, inclusiv amenințările cu asemenea acte, coerciția sau
privarea arbitrară de libertăți, indiferent dacă acestea apar în viața publică sau privată.5
Din punct de vedere clinic o definiție larg acceptată a violenței domestice este aceea
formulată de Stark si Flitcraft:6 ”Violența domestică este o amenințare sau provocare,
petrecută în prezent sau în trecut, a unei răniri fizice în cadrul relației dintre partenerii sociali,
indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi însoțit de
intimidări sau abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care aparțin victimei; izolarea de
prieteni, familie sau alte potențiale surse de sprijin; amenințări făcute la adresa altor persoane
semnificative pentru victimă, inclusiv a copiilor; furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor
personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor, telefonului și a altor surse de îngrijire și
protecție”.
Violența domestică practicată în familie aduce atingere sănătății. Majoritatea femeilor care
sunt supuse acestui tip de violență nu au posibilitatea de a naște din cauza problemelor apărute
pe parcurs sau în cazul cel mai rău acestea pierd sarcina. Pe lângă fătul care de obicei nu
ajunge pe lume există și martori prezenți în viață care i-au parte la violență: copiii. Sănătatea
copiilor atât fizică cât și psihică este pusă în foarte mare pericol prin asistarea la asemenea
cruzimi. În ce privește violența domestică împotriva femeii, Raportul arată că mai mult de
jumătate din femeile victime au fost ucise de către actualul sau fostul soț sau partener. 7
În Germania și în Statele Unite ale Americii, o femeie din trei au fost victimele violenței
domestice, vinovat fiind soțul sau partenerul de viață. În Rusia, 80% din faptele penale sunt
5
A se vedea https://zdocs.ro/doc/violenta-domestica-in-societatea-romaneasca-studiu-de-caz-reprezentari-
ale-conceptului-de-violena-domestica-n-manualele-de-educaie-cultura-civica-din-nvaamantul-romanesc-
8p5m7jyorn1q
6
Woman at Risk: Domestic Violence and Women`s Health, Evan Stark , Anne Flitcraft, 1996, Sage Publications.
7
Violența Domestică, Volumul I, Alina Maria Rațiu, Laura Silvia Hizo-Miloș, Napoca STAR 2016.
11
comise în cadrul familiei. În 1992 în Cuba, 26,2% din femeile cuprinse într-un studiu au fost
victimele violenței fizice, iar 33,5% ale violenței de ordin psihologic. În Egipt, una din trei
soții a fost lovită cel puțin o dată de partener. În Africa de Sud, la fiecare șase zile este ucisă o
femeie de către partener. În Pakistan, 80% din femei sunt victimele violenței domestice.8
Violența este un subiect care a început să ia amploare în ultima perioadă de timp iar
cercetătorii din diferite domenii încearcă să înțeleagă acest fenomen de violență și care sunt
cauzele acestuia. În tot acest timp în ciuda mișcărilor pe care le face societatea acest subiecte
este încă bine închis între pereții familiei iar majoritatea femeilor nu sunt dispuse să
recunoască faptul că și ele sunt victime ale acestor abuzuri. În realitate, consider că frica
instaurată se aseamănă unui regim foarte strict pe care femeia fie îl îndeplinește cu succes, fie
violența devine mai puternică. Ceea ce am menționat mai sus face referire la faptul că violența
este o problemă care este tratată de către femei și societate în general foarte înțelegător
deoarece femeile nu divulgă informații reale din cadrul familiei. Acest aspect pare că a
devenit rutină în viața de zi cu zi cea ce reflectă adevărata mentalitate a oamenilor. Poziția
femeilor în societate nu este clară datorită bărbaților care sunt dominatori. Tot ceea ce este
creat de ei devine unic iar faptul că doar creația feminină este unică prin faptul că dă naștere și
oferă protecție se stinge sub papucul bărbatului care vede femeia ca pe un instrument sexual
de cele mai multe ori.
Valoarea feminină este dată de un bărbat care face abuz de o ființă nevinovată și creează
victime. Mai mult de atât prin naivitatea si bunătatea pe care o emană o femeie simplă se
naște o situație de du-te – vino ! Această relație dintre victimă și agresor cunoaște diferite
urcușuri și coborâșuri. Agresorul devine uneori tandru și oferă episoade de tandrețe poleite cu
scuze manierate iar victima cade pradă lamentațiilor dulci. În cea mai scurta perioadă
agresorul devine din nou abuzator incurabil iar victima suferă. Această relație toxică se
bazează pe un atașament de amintiri.
Victima violenței domestice de cele mai multe ori nu poate să pună capăt relației cu
abuzatorul ceea ce duce la amplificarea sentimentului de vină sau ajunge să spună că merită
aceste lucruri.
II.2.Protecţia și promovarea drepturilor victimelor violenței domestice
8
A se vedea https://pdfslide.tips/documents/femeia-victima-a-violentei-domestice-licentadoc0.html
12
De-a lungul timpului victima violenței domestice se poate bucura de sprijin din partea mai
multor instituții care pun pe primul loc interesul superior al victimei și care au înțeles că
violența este o formă gravă pe care o poate săvârșii o persoană asupra celeilalte.
Programul de violență se derulează împreună cu autoritățile publice locale și centrale cu

ajutorul serviciului social. Ajutorul pe care îl pun la dispoziție aceste programe diferă în
funcție de analiza psihologică de care beneficiază victima înainte de a se stabili planul de
intervenție. Se oferă locuri de instalat protejate, grupuri, întâlniri, orientare vocațională.
Protecția victimei este interesul fiecărui program care vine în ajutorul acesteia. Centre de
recuperare pentru victime care asigură îngrijirea, reabilitarea și reintegrarea socială.
Găzduirea victimei într-un centru de recuperare va fi pe o perioadă de maxim 90 de zile, dar
în cazul situațiilor excepționale se poate extinde până la 180 de zile .
Autorități ale administrației publice locale au ca și scop să acorde sprijin informațional,

logistic și material, sprijină accesul agresorului la consilierea psihologică. Un prim program
care vine în sprijin este Serviciul Social de Asistență Socială care se ocupă îndeaproape de
victime. Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, în baza rolului
său de structură centrală cu rol de coordonare metodologică a structurilor de specialitate
descentralizate ce pot asigura intervenția și furnizarea de servicii sociale pentru victimele
violenței domestice, în parteneriat cu alte autorități publice centrale ce pot interveni sau pot
furniza servicii sociale pentru diferite categorii de victime ale violenței domestice, inclusiv
copiii martori la violență domestică, și împreună cu autoritățile administrației publice locale
cu atribuții privind asigurarea furnizării de servicii sociale vor monitoriza cooperarea
interinstituțională locală pentru prevenirea și combaterea violenței domestice. 9 Agenția poate
la rândul ei să ofere sprijin programelor care combat și previn violența din fondurile de stat pe
care le primesc și care au această destinație pentru a îmbunătății calitatea altor programe si
pentru a aduce aportul în calitatea și dezvoltarea acestora. Poliția este un rol foarte important
în chestiunea violenței și protecției victimelor. Mai mult de atât personalul medical din
societate poate să depisteze problemele de risc mare din familii.
9
Conform Art.6 din LEGEA nr. 217 din 2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice:
“Victima violenței domestice are dreptul:
a) la respectarea personalității, demnității și a vieții sale private;
b) la informarea cu privire la exercitarea drepturilor sale;
c) la protecție specială, adecvată situației și nevoilor sale;
d) la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare socială, precum și la asistență medicală gratuită, în condițiile
prezentei legi;
e) la consiliere și asistență juridică gratuită, în condițiile legi
13
Pentru o bună funcționare a societății este bine ca fiecare individ în parte să își cunoască
drepturile. Conform Art.6 din LEGEA nr. 217 din 2003 pentru prevenirea și combaterea
violenței domestice, “Victima violenței domestice are dreptul:
a) la respectarea personalității, demnității și a vieții sale private;
b) la informarea cu privire la exercitarea drepturilor sale;
c) la protecție specială, adecvată situației și nevoilor sale;
d) la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare socială, precum și la asistență medicală

gratuită, în condițiile prezentei legi;
e) la consiliere și asistență juridică gratuită, în condițiile legii.” 10
II.2.1.Reglementări internaționale
Drepturile femei indiferent de perioada de timp în care am trăit, fie ca erau scrise sau nu
acestea în mare măsură nu au fost respectate. Femeia era mereu poziționată pe locul doi sau
roată de rezervă în favoarea unui bărbat. România în timp a reușit să fie semnatara a mai
multor convenții care au ca obiect respectarea drepturilor femeilor. Prin aceste convenții
femeilor li se garantează respectarea drepturilor și este interzis abuzul de orice fel.
Convenția Internațională privind interzicerea traficului cu femei și copii din data de 30-09-
1921. Această convenție a fost ratificată de România în anul 1923. Convenția din 1921 a
stabilit noi obiective pentru eforturile internaționale de stopare a traficului de persoane, în
primul rând prin acordarea mișcării antitrafic de recunoaștere oficială suplimentară, precum și
un aparat birocratic pentru cercetarea și combaterea problemei. Convenția internațională
pentru suprimarea traficului de femei și copii.
Cea de a doua este Convenția Internațională pentru Suprimarea Traficului cu Femei Mature
din data de 11-10-1933, mai apoi ratificată în anul 1935.
Convenția din anul 1979 a Națiunilor Unite privind Eliminarea Tuturor Formelor de
Discriminare. Preocupate in acelasi timp de constatarea ca, in pofida acestor diverse
instrumente, femeile continuă să facă obiectul unor importante discriminări,
Reamintind ca discriminarea față de femei violează principiile egalității în drepturi si
10
Articol 8,alineat (3) Instituţii cu atribuţii în prevenirea şi combaterea violenţei domestice
14
respectului demnității umane, ca ea impiedică participarea femeilor, în aceleași condiții ca
barbații, la viața politică, socială, economică și culturală din țara lor, creează obstacole
creșterii bunăstării societății și a familiei și împiedică femeile să-și servească țara și omenirea
în deplinătatea posibilităților lor. Preocupate de faptul că, în situațiile de sărăcie, femeile au
un acces minim la alimentație, servicii medicale, educație, pregătire profesională, precum și la
angajarea în muncă și la satisfacerea altor necesități.
Convinse că instaurarea unei noi ordini economice internaționale, bazată pe echitate și justiție,
va contribui în mod semnificativ la promovarea egalității între bărbat și femeie,
Subliniind că eliminarea apertheidului, a tuturor formelor de rasism, a discriminării rasiale,
colonialismului, neocolonialismului, agresiunii, ocupației și dominației străine, a amestecului
în treburile interne ale statelor este indispensabilă exercitării depline de către bărbat și femeie
a drepturilor lor,
De la înființarea ONU avem și principiul de egalitate între sexe. Acest principiu este
respectat de exemplu, inclusiv în Dreptul Muncii unde atât femeile cât și bărbații au drepturi
egale în ocuparea unei funcții de conducere. Pe timpuri se știe faptul că femeia nu avea
dreptul să ocupe o funcție de conducere, o funcție mai înaltă și că acest lucru era o
discriminare bazată pe diferența dintre cele doua sexe. În prezent avem foarte multe femei
care sunt inclusiv conducătoare partide, țări, funcții în cadrul poliției etc. Mai mult de atât
cercetătorii spun că femeile au unele simțuri mult mai dezvoltate decât bărbații și că
înțelegerea și calmul feminin calmează și ameliorează multe dintre situațiile critice și grave.
Declarația ONU pentru eliminarea tuturor formelor de violență asupra femeilor (1993). În

decembrie 1993, Adunarea Generală a ONU a fixat afirmațiile documentului final de la Viena
într-un act propriu, "Declarația pentru eliminarea tuturor formelor de violență asupra
femeilor", enumerând următoarele forme de violență asupra femeilor din domeniul public
și privat care reprezintă încălcări ale drepturilor omului:11
violență fizică, sexuală și psihologică în familie, inclusiv abuzurile fizice și abuzurile sexuale
asupra fetelor
violențe legate de dotă
violuri în căsnicie
11
A se vedea http://www.dadalos.org/rom/Menschenrechte/grundkurs_3/frauenrechte.htm#1#1
15
mutilarea organelor genitale femeieşti și alte practici tradiționale care lezează integritatea
corporală a femeilor
violența în afara căsătoriei și violența în contextul exploatării
violență fizică, sexuală și psihologică în afara comunității, inclusiv violuri, abuzuri sexuale,
hărțuire sexuală și intimidare la locul de muncă, în instituțiile de învățământ etc
traficul de femei și prostituția forțată
acte de violență fizică, sexuală și psihologică, indiferent unde apare.12
II.2.2.Reglementări naționale
România a devenit o tară implicată activ în ocrotirea femei și statutul acesteia în societate.
Statul si-a asumat faptul că violența în România este prezentă în majoritatea familiilor iar
acest lucru a condus spre înfăptuirea unor legi. Reglementările în vigoare vin să prevină
faptele de violență și mai mult de atât pedepsesc persoanele care săvârșesc aceste acțiuni care
pun în pericol un individ. Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în
familie, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 30/2016 pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și
combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice;
HG. nr. 1156/2012 privind aprobarea Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea
fenomenului violenței în familie pentru perioada 2013-2017;
HG. nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei – cadru privind prevenirea și intervenția în
echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în
familie și a Metodologiei de intervenție multidisciplinară și interinstituțională privind copiii
exploatați și aflați în situații de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de
persoane, precum și copiii români migrați victime ale altor forme de violență pe teritoriul altor
state;
HG. nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare și funcționare ale

serviciilor publice de asistență socială și a structurii orientative de personal;
12
A se vedea https://ro.scribd.com/document/152866163/Violenta-Domestica-Licenta
16
Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor
infracțiunilor, cu modificările și completările ulterioare; În scopul asigurării protecției
victimelor infracțiunilor, prezenta lege reglementează unele măsuri de informare a victimelor
infracțiunilor cu privire la drepturile acestora, precum și de consiliere psihologică, asistență
juridică gratuită și compensație financiară de către stat a victimelor unor infracțiuni.
Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, cu modificările
și completările ulterioare; Prezenta lege reglementează procesul de evaluare, certificare,
monitorizare și control pentru asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale. Prevederile
prezentei legi se aplică tuturor serviciilor sociale, precum și furnizorilor de servicii sociale,
publici și privați, care funcționează pe teritoriul României.
Hotărârea Guvernului nr 978/2015 din 16 decembrie 2015privind aprobarea standardelor

minime de cost pentru serviciile sociale și a nivelului venitului lunar pe membru de familie în
baza căruia se stabilește contribuția lunară de întreținere datorată de către susținătorii legali ai
persoanelor vârstnice din centrele rezidențiale
Ordinul nr. 383/2004 al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei privind aprobarea
standardelor de calitate pentru serviciile sociale din domeniul protecției victimelor violenței în
familie;
Ordinul nr. 384/306/993/2004 al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei, al

ministrului administrației și internelor și al ministrului sănătății pentru aprobarea Procedurii
de conlucrare în prevenirea și monitorizarea cazurilor de violență în familie;
Ordinul nr. 304/385/1.018/2004 al ministrului administrației și internelor, al ministrului

muncii, solidarității sociale și familiei și al ministrului sănătății privind aprobarea
Instrucțiunilor de organizare și funcționare a unităților pentru prevenirea și combaterea
violenței în familie;
Ordonanța Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, cu modificările și completările

ulterioare; Serviciile sociale, în sensul prezentei ordonanțe, reprezintă ansamblul complex de
măsuri și acțiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de
grup, în vederea prevenirii și depășirii unor situații de dificultate, vulnerabilitate sau
dependență pentru prezervarea autonomiei și protecției persoanei, pentru prevenirea
17
marginalizării și excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale și în scopul
creșterii calității vieții.
Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr. 2126/2014
privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale
destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de
protecție a copilului și altor categorii de persoane adulte aflate în dificultate, precum și pentru
serviciile acordate în comunitate, serviciilor acordate în sistem integrat și cantinelor sociale;
Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice

3123/24.12.2015 privind modificarea Ordinului nr. 2126/2014.
Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr.1343/2015

pentru aprobarea Instrucțiunilor privind completarea fișelor de autoevaluare pentru serviciile
din domeniul protecției victimelor violenței în familie;13
CAPITOLUL III - Mituri despre violența domestică
Fiind un popor căruia ii plac controversele mereu vor exista persoane care să interpreteze
diferite acțiuni și comportamente care nu ne definesc ca și persoană. Realitatea pe care ar
trebui să o vedem cu toții este ascunsă și reinterpretata de fiecare individ în parte după
educația și creșterea pe care o are. Femeia indiferent de statutul pe care îl are sau l-a format în
timp o să fie criticată. Critica este adusă numai de persoane incapabile să dezvolte empatie
sau de persoane nemulțumite de propria persoana. Ura și frustrarea pe care o avem pentru
cineva nu este decât reflexia a ceea ce suntem noi în interior. Miturile despre violență au luat
amploare în ultima perioadă iar societatea consideră că părerea lor este una avizată dacă au
auzit informații despre subiect.
Un prim mit întâlnit pe buzele tuturor este „ Femeile provoacă violență și o merita“ !
Femeile nu ar trebui niciodată să simtă frică față de persoana cu care se află într-o locuință.
Violența nu este și nu o să fie niciodată o cale prin care să rezolvăm conflictele și
neînțelegerile dintr-o familie. Nimeni nu merită să fie tratat cu violență deoarece acest factor
influențează starea de sănătate a unei persoane și chiar mai rău din punct de vedere psihic
devine dezechilibrat ceea ce poate conduce spre o sinucidere. Victima este mereu femeia care
13
A se vedea https://anes.gov.ro/legislatie-nationala-violenta-domestica/
18
ar trebui să se supună bărbatului abuzator. Femeia a fost creată pentru a da naștere, pentru a fi
respectată și iubită.
„Violența se întâmplă numai în familii sărace sau cu nivel scăzut de educație”!
Complet fals. Realitatea oamenilor bogați constă în ascunderea defectelor și pozarea în

ipostaza de familie perfecta. Se întâmplă acest lucru datorita imaginii pe care au creat-o iar
punerea într-o ipostază negativă le afectează buna desfășurare a vieții, presiunea pusă de
societate asupra lor este un alt aspect dar cel mai important este averea. Consider că banii sunt
cei care vorbesc în numele lor iar despărțirea celebrităților atrage multă răspundere, asumare,
rubrici, tabloide, fake news și chiar divorț.
„Violența domestică este o problemă privată, nimeni nu ar trebui să se amestece”!
Comoditatea și indiferența sunt doua criterii fundamentale pe care le întâlnim în rândul

oamenilor. Violența este un proces complex care ia amploare pe zi ce trece, iar această
neimplicare a noastră nu face decât să hrănească existența ei. Pentru a stopa fenomenul toată
comunitatea ar trebui să ajute și să ofere implicare indiferent dacă suntem afectați în mod
direct sau indirect. Ipotetic vorbind lejeritatea de a trece cu vederea faptul că creăm agresori
este un aspect alarmant având în vedere faptul că ne dorim mereu o țară mai bună.
„Nu este violență, ci doar ciondăneală“!
Cum am menționat anterior îmbrăcăm urâtul în estetica frumosului pentru a ne minți frumos.
Ciondăneala nu este altceva decât un cuvânt care reprezintă faptul că bărbatul conduce iar
pentru a se face văzut și auzit recurge la violență.
„Femeilor le place să trăiască în aceste relații violente, altfel ar pleca“!
Deși pare o simplă propoziție la prima vedere ea are o încărcătură emoțională. În spatele
acestui mit total greșit avem victime care de cele mai multe ori nu se pot despărții de agresor
din cauza sentimentelor de iubire și atașament care s-au creat în timp. Pentru a rupe o legătura
cu o persoană cu care ai foarte multe amintiri ai nevoie de un mare curaj și o doză de nebunie.
Creierul unui om atunci când are o problemă amplifică aceea situație de cel puțin 10 ori. Mai
mult de atât acesta este programat în așa fel încât creează situații care nu se vor întâmpla
niciodată cu precădere în partea negativa. Victima mereu o să gândească că fără agresor nu o
să aibă sprijinul financiar ajungând să nu se poată întreține singură. Un alt gând este atunci
19
când în relație sunt implicați copii ce o să se întâmple cu aceștia, nu pot crește fără tată sau
rămân pentru binele acestora deși în mediul violent copiii nu se pot dezvolta corect. Femeia
de cele mai multe ori nu are încredere în ea deoarece violența i-a afectat stima de sine și nu își
cunoaște valoarea. Rușinea și ceea ce o să spună lumea sunt de obicei primele gânduri care
apar în minte dacă aceasta o să plece.
„Bărbații violenți sunt așa pentru că provin din familii violente“!
Nu toți bărbații care au suferit traume și au fost maltratați în copilărie aplică aceleași legi și în
relația cu persoana iubită.
„Bărbații violenți sunt bolnavi din punct de vedere psihic“!
Acest lucru nu a fost demonstrat până în zilele noastre de către cercetători.
„Băutura este cauza violenței“!
Cercetătorii au demonstrat printr-o statistică că doar jumătate din cazurile violenței au fost
săvârșite sub influența alcoolului.
„Bărbații abuzează femeile fiindcă nu știu un alt mod de a-și exprima sentimentele“!
Sentimentele mereu au fost exprimate prin mici gesturi de iubire și atenție sporită la detalii.
Exprimarea sentimentelor se poate face în multe forme însă este exclus prin violență. Chiar
după violență abuzatorul intră într-o perioadă siropoasă în care își cere scuze și devine mai
atent ceea ce infirmă acest mit și ne demonstrează că realitatea poate fi falsă și că este o iluzie
de moment comportamentul său.
„Violența se va opri odată și-odată“!
Dacă trăim cu iluzia că totul o să se termine într-un final niciodată nu vom face nimic în
privința nici unui lucru. Trăim cu ideea că totul o să se sfârșească dar ne plângem că nu merge
nimic bine. Suntem mult prea comozi cu ideea că existența oricum o să ofere ceea ce trebuie
fără ca noi să antrenăm spiritul creator și fără ca noi să depășim sfera de confort.
„Victimele sunt persoane naive“!
Există și foarte multe persoane puternice ca și caracter care au căzut pradă violenței deci acest
lucru este total greșit. Personalitatea puternică nu face decât să dezvolte o rezistență mult mai
mare ceea ce devine mai rău deoarece agresorul va recurge mereu la lucruri mai extreme ca să
20
pună stăpânire pe ființa ta. Victimele mai emotive vor tăcea și se vor consuma în interior până
la epuizare.
„Să oferi ajutor victima nu o ajută cu nimic deoarece se întoarce la partener”
Dacă oferim ajutorul unei persoane care are mare nevoie de el cum este si cazul violenței îi
oferă victimei un beneficiu. Fiind alături de victima și sprijinind-o mereu poate să devină un
caz care scapă din înlănțuirea violenței.
„Dacă cineva din anturajul meu ar fi violent aș observa asta“!
Demascarea agresorului este foarte dificilă având în vedere că aceștia de obicei se ascund și
își analizează acțiunile cu foarte mare atenție. Deși pretind a fi altcineva, mai ales în cercul de
prieteni se poate crea un atașament emoțional fals care nu o să lase apropiații să recurgă la
gânduri precum că ar fi o persoană violență.
„Victima ar trebui să țină piept agresorului”!
Dacă analizam conform raționamentului logic al ființei umane femeia nu este capabilă să țină
piept unui bărbat vorbind ca și forță. Mai mult de atât agresorul cunoscându-și foarte bine
victima acesta atacă mereu la punctele sensibile. Punctul cel mai sensibil al unei femei este
atunci când nu ii este apreciată muncă astfel încât ea nu se simte niciodată suficient de bună la
nimic. Odată încolțită victima cedează și devine prizoniera propriilor gânduri precum că ea
este vinovată pentru tot ceea ce i se întâmplă.
CAPITOLUL IV - Factori care duc la apariția violenței în familie
IV.1. Măsuri legislative pe plan internațional
Femeia fiind un om se încadrează în drepturile omului. Înființarea ONU a dus la

recunoașterea unor principii precum cel al egalităților sexelor iar Declarația Universală a
Drepturilor Omului menționează faptul că nediscriminarea cuprinde inclusiv relațiile dintre
sexe. Între anii 1975 și 1985 s-au făcut cele mai mari mișcări feministe și anume ONU a avut
în acea perioadă cele mai multe activități pentru beneficiul femeilor.
Principiul precum că nimeni nu trebuie să sufere pe baza genului din care face parte a fost
mereu parte integrantă ONU. Deși menționarea acestora este prezentă realitatea este cu totul
21
alta căci femeile menționează faptul că bărbații sunt cei cărora li se rezolvă problemele și că
drepturile îi vizează mai mult pe aceștia.
În anul 1993 ONG-urile alături de reprezentanți ai națiunilor s-au întâlnit la Viena pentru o
conferință pentru dezbaterea drepturilor omului dar conferință care vizează și violența. În
urma semnării acestui document de către 171 de state acesta declară:
„drepturile femei și ale fetei sun o parte inalienabilă, integrală și indivizibilă a drepturilor
omului. Violența bazată pe diferențe de gen, toate formele de hărțuire și exploatare sexuală,
inclusiv acelea rezultate din prejudecățile culturale și trafic internațional sunt incompatibile cu
demnitatea și valoarea persoanei și trebuie să fie eliminate.“14
In decembrie 1993 Adunarea Generala a Națiunilor Unite a adoptat “ Declarația de Eliminare

a Violentei Împotriva femeilor”.
În 1994, Conferința internațională a populației și dezvoltării, de la Cairo, a adus în discuție

problemă egalității între femei și bărbați cu privire la viața sexuală și la reproducere.
Programele de acțiune propuse s-au axat pe stoparea traficului de femei și copii, promovarea
educației femeilor ca măsură de a le proteja împotriva violenței domestice, stabilirea
de programe pentru victimele violenței domesticea
A patra Conferință asupra problemelor femeii de la Beijing (1995) a declarat violența

împotriva femeilor ca fiind unul din cele 12 obstacole împotriva respectării drepturilor femeii.
O atenție deosebită a fost acordată serviciilor medicale primare pentru femeile victime ale
violenței domestice. În septembrie 1995 a avut loc cea de-a 4-a Conferință internațională a
femeilor, la care au participat aprox. 47.000 de persoane. Aceasta a fost cea mai mare
Conferință din istoria ONU. Aici a fost adoptată "Declarația pentru eliminarea tuturor
formelor de violență asupra femeilor", drepturile femeii afirmându-se aici ca o componentă
integrală a drepturilor omului. În cele ce au urmat a început o nouă discuție aprinsă, care s-a
întins pe tot cuprinsul lumii, pe tema definițiilor diferite de la o cultură la alta a drepturilor
femeii. Faptul că catalogul de revendicări de 150 de pagini, "programul de acțiune", a fost
semnat de 189 de state, se datorează mai ales prezentei a multor mii de membri ai
organizațiilor neguvernamentale. Prin ratificarea Declarației s-au impus următoarele obligații:
promovarea egalității între sexe în domeniul politicii, economiei și societății
14
A se vedea site-ul https://ro.scribd.com/document/152866163/Violenta-Domestica-Licenta
22
protejarea drepturilor femeii
combaterea sărăciei femeilor, mai ales a acelora din țările în curs de dezvoltare
condamnarea tuturor formelor de violență asupra femeilor
desființarea diferențelor dintre sexe în domeniul educațional și sanitar.15
IV.2.Norme internaționale
Poziționarea controversată a drepturilor femeii în cadrul listei drepturilor omului se reflectă și

în felul în care au evoluat acordurile și documentele internaționale prin intermediul cărora
drepturile femeii au putut fi stabilite, iar actele de încălcare ale acestor drepturi au putut fi
condamnate de Organizația Națiunilor Unite (ONU) pe tot cuprinsul lumii.
România este semnatara mai multor convenții internaționale care garantează drepturile femeii.
Conform art. 20 din Constituția României, toate dispozițiile constituționale sunt aplicate și
interpretate in concordanta cu Declarația Universala a Drepturilor Omului sau cu pactele și
tratatele la care România este parte. România este semnatara următoarelor convenții
internaționale care interzic abuzul de orice gen al femeilor și copiilor, interzicând implicit
orice forma de abuz domestic:
Convenția Internaționala privind interzicerea traficului cu femei și copii, de la 30-09-1921,

ratificata de România in 1923.
Convenția Internaționala pentru Suprimarea Traficului cu Femei Mature de la 11-10-1933,

ratificată în 1935.
Convenția Națiunilor Unite pentru Suprimarea Traficului cu Persoane, ratificată la 21-05-

1950.
Convenţia din 1979 a Naţiunilor Unite privind Eliminarea Tuturor Formelor de discriminare
Împotriva Legii, ratificata in 1981.
Convenția Internaționala Privind Drepturile Copiilor, ratificată în 1990.

Declaraţia pentru un tratament egal şi pentru eliminarea tuturor formelor dediscriminare a
femeilor (1945-1979).
15
Conferința Internațională ONU a fmeilor. „ Acționăm în spiritul egalității al dezvoltării și al păcii” 1995
23
Declarația ONU pentru eliminarea tuturor formelor de violență asupra femeilor (1993). În
decembrie 1993, Adunarea Generală a ONU a fixat afirmațiile documentului final de la Viena
într-un act propriu, "Declarația pentru eliminarea tuturor formelor de violență asupra
femeilor", enumerând următoarele forme de violență asupra femeilor din domeniul public
și privat care reprezintă încălcări ale drepturilor omului:16
-violență fizică, sexuală și psihologică în familie, inclusiv abuzurile fizice și abuzurile sexuale
asupra fetelor
-violențe legate de dotă
-violuri în căsnicie
16
Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, republicată, cu modificările și
completările ulterioare publicată în M.O.nr 948 din 15 octombrie 2020
Legea nr. 30/2016 pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței
împotriva femeilor și a violenței domestice publicată în M.O.nr 224 din 25 martie 2016
HG. nr. 1156/2012 privind aprobarea Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea fenomenului
violenței în familie pentru perioada 2013-2017.
HG. nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei – cadru privind prevenirea și intervenția în echipă
multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie și a Metodologiei de
intervenție multidisciplinară și interinstituțională privind copiii exploatați și aflați în situații de risc de exploatare
prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum și copiii români migrați victime ale altor forme de
violență pe teritoriul altor state publicată în M.O.nr 49 din 19 ianuarie 2011
HG. nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare și funcționare ale serviciilor publice de
asistență socială și a structurii orientative de personal publicată în M.O.nr 797 din 8 noiembrie 2017
Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor, cu modificările și
completările ulterioare; În scopul asigurării protecției victimelor infracțiunilor, prezenta lege reglementează
unele măsuri de informare a victimelor infracțiunilor cu privire la drepturile acestora, precum și de consiliere
psihologică, asistență juridică gratuită și compensație financiară de către stat a victimelor unor infracțiuni
publicată în M.O.nr 211 din 27 mai 2004
Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, cu modificările și completările
ulterioare; Prezenta lege reglementează procesul de evaluare, certificare, monitorizare și control pentru
asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale. Prevederile prezentei legi se aplică tuturor serviciilor sociale,
precum și furnizorilor de servicii sociale, publici și privați, care funcționează pe teritoriul României publicată în
M.O.nr 197 1 noiembrie 2012
Hotărârea Guvernului nr 978/2015 din 16 decembrie 2015privind aprobarea standardelor minime de cost
pentru serviciile sociale și a nivelului venitului lunar pe membru de familie în baza căruia se stabilește
contribuția lunară de întreținere datorată de către susținătorii legali ai persoanelor vârstnice din centrele
rezidențiale
Ordinul nr. 383/2004 al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei privind aprobarea standardelor de
calitate pentru serviciile sociale din domeniul protecției victimelor violenței în familie publicat în M.O.nr.....
Ordinul nr. 384/306/993/2004 al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei, al ministrului administrației
și internelor și al ministrului sănătății pentru aprobarea Procedurii de conlucrare în prevenirea și monitorizarea
cazurilor de violență în familie publicat în M.O.nr 306 din 12 iulie 2004
Ordinul nr. 304/385/1.018/2004 al ministrului administrației și internelor, al ministrului muncii, solidarității
sociale și familiei și al ministrului sănătății privind aprobarea Instrucțiunilor de organizare și funcționare a
unităților pentru prevenirea și combaterea violenței în familie publicat în M.O nr 304 din 21 iulie 2004
24
-mutilarea organelor genitale femeieşti şi alte practici tradiţionale care lezează integritatea
corporală a femeilor
-violența în afara căsătoriei și violența în contextul exploatării
-violență fizică, sexuală și psihologică în afara comunității, inclusiv violuri, abuzuri sexuale
-hărțuire sexuală și intimidare la locul de muncă, în instituțiile de învățământ etc
-traficul de femei și prostituția forțată
-acte de violență fizică, sexuală și psihologică săvârșite de stat sau comise cu acordul acestuia
-violență sexuală și psihologică, indiferent unde apare.17
CAPITOLUL V - Forme ale violenței în familie
Conform unei definiții violența este: "Amenințarea sau utilizarea intenționata a forței fizice
sau a puterii asupra sinelui, altuia sau asupra unui grup ori comunități, care antrenează sau
riscă puternic de a antrena un traumatism, un deces, o alterare psihologică, o dezvoltare
precara sau privațiuni.”18
Ceea ce este cert este faptul că în familie găsim multe tipuri de violență. Acestea se manifesta
sub diferite forme iar existența lor încarcă trăirile victimei transformându-le în durere.
V.1.Violența cibernetică
Reprezintă cel mai nou tip de violență domestică recunoscută de legislația română (legea
106/2020). Este o hărțuire online cu scopul de a controla, speria și umili victima prin
urmărirea și interceptarea diferitelor dispozitive de comunicații de către abuzator, fără acordul
acesteia.19
Art.4. alin (1) lit h) „violența cibernetică - hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură
pe bază de gen, urmărire online, amenințări online, publicarea non-consensuală de
informații și conținut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicațiilor și datelor
private și orice altă formă de utilizare abuzivă a Tehnologiei Informației și a Comunicațiilor
prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive
17
18
Raport mondial asupra violentei si sanatatii, OMS – Organizatia Mondiala a Sanatatii -, Geneva, 2002
19
A se vedea https://smartliving.ro/violenta-in-familie-ghid-pentru-victime-efecte-asupra-copiilor-unde-ceri-
ajutor/
25
similare care folosesc telecomunicațiile sau se pot conecta la internet și pot transmite și
utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de rușine, umili, speria,
amenința, reduce la tăcere victima”.20
Conceptul de violență cibernetică si-a făcut simțită prezența cu ajutorul tehnologiei care
considerăm că ne aduce numai beneficii, însă există și victime ale tehnologiei. Telefonul oferă
acces vieții noastre private prin intermediul rețelelor de socializare. În fiecare zi putem
observa faptul că sunt mii de postări cu eticheta pe locația în care ne aflăm, cu cine ne aflăm,
cum arătăm și ce facem mai exact. Majoritatea ne-am creat o viață virtuală pentru a da
impresia că suntem fericiți. Nu ne suportăm inclusiv înfățișarea deoarece pozăm cu filtre.
Aceste aspecte ale vieții sunt recognoscibile de către abuzatori care aleg victime instabile. Un
studiu recent care a devenit viral și concret pe acest subiect este filmul „Escrocul de pe
Tinder”. Ca o mică paranteză filmul vorbește despre un bărbat care cucerește femei prin
intermediul aplicației Tinder, le amețește cu vacanțe, cadouri, vorbe frumoase ca mai apoi să
le escrocheze de milioane de dolari pentru a întreține o viață de milioane cu următoarea
victimă care îi cade în plasă. Acest lucru nu este suficient căci acesta apelează la hărțuire,
mesaje pline de ură și vorbe urâte ( o atitudine foarte schimbătoare pentru a obține rezultate ),
urmărirea lor online și amenințări asupra lor. Acest film este dovada faptului că persoanele
din online nu se află în siguranță și în orice moment datelor care erau odată private devin
publice cu acordul nostru inconștient.
Violența cibernetică poate să atingă și acțiuni mai puțin plăcute, cum ar fi publicarea
victimelor în mediul online în ipostaze nud. Un studiu realizat de Cyber Civil Rights Initiative
în anul 2015 spune că 62% dintre persoane trimit poze dezbrăcate iar 23% ajung și victime ale
acestui tip de violență. Rețelele de socializare trebuie folosite rațional pentru simpla
socializare cu persoane care se află la km distanță nu să întreținem relații pe aplicații de
întâlniri.
Cei care sunt supuși la o astfel de violență există și o soluție: legea! Victima trebuie să
păstreze conversațiile cu agresorul și tot ceea ce acesta trimite fără a răspunde, căci astfel
încurajam astfel de comportament, să anunțe autoritățile, să ceară ordin de protecție dar cel
mai important lucru este prevenire ( să nu acceptăm să fim pozați în ipostaze care sunt
umilitoare ).
20
A se vedea https://acumstii.ro/violenta-cibernetica/
26
V.2.Violența fizică
Violența fizică apare mereu pentru a da naștere actelor fizice care au intenția de a răni o
persoană .
Acest tip de violență se caracterizează prin acțiunea fizică cum ar fi: o palmă, un pumn,
împingerea persoanei, lovituri cu diferite obiecte sau picioare chiar și crimă. Într-un raport
recent realizat de Cercetarea Națională privind Violența este scos în evidență faptul că femeile
în proporție de 93% au fost lovite cu picioarele și mâinile pe când o jumătate au fost izbite de
pereți sau podea. Din acest total al cazurilor de violență fizică femeile au declarat că au fost
rănite cu diferite obiecte, inclusiv cuțitul.
Violența fizică este un proces întreg care la nivel de țară nu este raportat de către femei din
cauza fricii, iar cazurile sunt la fel atât în mediul urban cât și rural. În cele mai multe cazuri
femeile locuiesc cu agresorul lor pentru că vor și nu fac plângere sau acestea se gândesc că nu
au unde să meargă iar reîntoarcerea în sânul familiei în care a crescut nu este una dintre
opțiunile femeilor. Din acest punct am dedus faptul că femeia de obicei fiind casnică nu are
suficienți bani să plece iar posibilitatea ca ea să se întrețină singură fără sprijin financiar este
greu de conceput și de realizat indiferent de vârstă, religie, etnie, nivel de educație sau mediul
din care provine. Mai există și alte motive pe care femeile le invocă atunci când sunt întrebate
de ce nu pleacă de lângă agresor însă sunt folosite mai puțin decât cele menționate mai sus.
Câteva dintre motivele invocate de victimă: trebuie să schimb școala copilului, frica de a
pierde copiii, incapacitatea de a rupe legăturile cu diferiți prieteni sau nelipsita vorbă a
poporului român preocupat de ceea ce cred alți despre ei: „Ce o să spună lumea?“
Populația României a ajuns să fie foarte îngăduitoare cu acest tip de violență față de celelalte
țări. Românii au dezvoltat un așa zis spirit al acomodării indiferent de reacțiile problemelor și
de gravitatea situațiilor în sine. Presupun că acesta este un motiv pentru care și femeile
acceptă această situație care le pune în pericol atât sănătatea fizică, psihică și emoțională.
Complacerea în acest fenomen al violenței nu face decât să alimenteze situația care ar putea
degenera în orice moment.
Violența fizica este un fenomen foarte des întâlnit în rândul femeilor. Eu consider acest tip de
violență un act care dorește ca efect supunere femei. Mai explicit părerea să nu fie exprimată
de către femei iar acestea să se preocupe doar în perimetrul casei. În societatea modernă în
27
care trăim violența fizică ar trebui să fie total exclusă pentru că dreptul la libera exprimare
este un drept care ne este garantat prin lege, un drept imposibil de luat.
Violența fizică face trimitere și la activități grele, cu efort ridicat la care le supun bărbații
femeile sau la tehnica întâlnită în majoritatea timpul tragerea de păr. Această tehnică conform
unei cărți pe care am citit-o în trecut face referire la faptul că se dorește privirea victimei în
ochi pentru a vedea pe fața ei intensitatea durerii, mai mult de atât este un semn de atenție și
putere, face ca agresorul să își dorească să fie centrul atenției iar acel moment echivalează și
cu aruncarea vorbelor precum: Mă auzi! Ai înțeles?. Agresorul pare că își pierde controlul
dorind să domine victima. Dominarea este specifică instinctului masculin, este o proprietate a
bărbaților dobândită prin putere și forță. În schimb dominarea feminină este mult mai
sofisticată. Ea se impune prin inteligență și șarm.
V.3.Violența sexuală
Violența sexuală tratează probleme precum forțarea unei persoane de a întreține relații sexuale
pe care nu și le dorește sau dorința abuzatorului de a subestima sexualitatea victimei calitățile
sale sexuale.
Violența sau actul de violență sexuală se face fără acordul victimei. Expunerea la violență
sexuală se poate face prin mai multe componente precum: expunerea persoanei la un material
cu tentă pornografică, agresare sexuală, folosirea persoanei cu scopul de a satisface propria
nevoie sau dorință și violul conjugal.
Actul de violență sexuală se manifestă atât la persoane căsătorite sau persoane divorțate, iar
cele care sunt capabile să recunoască acest lucru sunt foarte puține. O definiție dată de
domnul Rădulescu spune așa: „violența sexuală constă în obligarea forțată la gesturi nedorite
sau raporturi sexuale, cererea ca victima sau partenera de cuplu să îmbrace mai multe haine
sau mai puține, obligarea acesteia să facă sex cu diferite obiecte, animale sau prieteni, de a
pune în aplicare fantezii pornografice, negarea sau denigrarea sexualității parteneri. În ceea ce
privește abuzul sexual împotriva copiilor, acesta include forțarea acestora de a asista sau a nu
lua parte la activități sexuale, de a-i exploata în scopuri de prostituție sau pornografie“.21
21
Rădulescu, Sorin, „ Sociologia violenței familiale – victime și agresori n familie“. Editura LuminaLex, București,
2001, pagina 30.
28
Violența sexuală este raportată de către femei ceea ce face să rezulte faptul că este un factor
împotriva femei. Pe lângă violența sexuală este implicată o altă violență și anume ceea fizică.
Violența fizică asupra femei se manifestă în prima parte înainte de începerea actului sexual
deoarece victima nu este de acord și ripostează. Singurul lucru care o poate face să pe victima
mai slabă în fața agresorului este lovirea acesteia.
Factorul care determina violența în cele mai multe cazuri este alcoolul pentru că în cazurile
raportate de cele mai multe ori bărbatul se află sub influența băuturilor alcoolice. Factori care
sunt întâlniți mai puțin sunt sărăcia, traiul greu și nemulțumirea bărbatului cu privire la
gospodărie.
Femeile care au fost supuse violenței psihologice au raportat că în cazul violenței fizice sunt
mai nemullțumite de către persoana cu care trăiesc. Reiese faptul că femeia rezistă mult mai
bine în gestionarea emoților decât la durere. Gravitatea acestei violențe atrage după sine o
serie de efecte pe care le are asupra victimei: efecte puternice asupra stării de sănatate, starea
de spirit este și ea influențată puternic, stima de sine devine din ce în ce mai scăzută și
destabilizarea relațiilor de familie.
Atitudinea societății române este una respingătoare față de violența sexuală iar comparativ cu
tările Uniunii Europene toleranța fenomenului este cu mult mai mare.
V.4.Violența psihică
Violența psihologică cunoaște mai multe forme: batjocura pe diferite credințe pe care le are
victima, șantajul, amenințări precum că nu o să mai vadă copiii sau o să îi ia de la victima,
uciderea, ruinarea familiei, intimidarea, comportamentul posesiv, dorință de controla întreaga
situație precum timpul și vorbele sale și interzicerea/ privarea de prieteni, rețele sociale. În
cazul în care victima trezește suspiciuni abuzatorului acesta o va forța la interogatorii despre
fiecare lucru pe care îl vede/ face victima. Aceste interogatorii rezultă din dorința de a
controla libertatea victimei.
Violența psihologică nu apare mereu singură ci împreuna cu violența fizică, socială și

economică. Cele mai comune lucruri pe care le folosește agresorul asupra victimei sunt
aruncarea de insulte grave și amenințări care sunt urmate de loviri puternice, uneori
amenințarea cu moartea. Insultele sunt cu tentă la aspectul fizic, la modul cum se îmbracă și
29
faptul că nu se executa lucrurile din perspectiva agresorului. Mereu victima ajunge să fie
comparată cu diferite persoane ceea ce îi distruge încrederea în sine.
O statistică susține faptul că 10% dintre agresori au avut cel puțin odată o condamnare penală.
Mai mult de atât statistica ne arată că în majoritatea cazurilor agresorul este concubinul.
Factorii determinanți mai puțin întâlniți sunt cu referire la vârstă, etnie, religie sau educație.
În ceea ce privește relația dintre victimă și agresor, doar 62% dintre femeile victime locuiesc
împreună cu agresorul dintre care: 25% pentru că nu au imboldul de a pleca, 35% deoarece
consideră că așa este normal și doresc de buna-voie să rămână, 2% evită acest răspuns.22
V.5.Violența socială
Violența socială este considerată de către cei de specialitate ca fiind un tip de violență
psihologică dar pasivă. Deși persoanele care vorbesc despre acest tip de violență nu știu că se
asemănă cu violența psihologică, societatea poate face distincția dintre cele doua. Distincția
face referire la faptul că partea psihologică atrage disconfort psihic pe când această violență
atrage disconfort social ( izolarea ) care duce la restrângerea cercului familiei.
Acest disconfort social pe care îl simte victima se împarte în doua mari categorii: disconfort
față de familie prin care victima cunoscând reacțiile violente ale agresorului se teme de
ieșirile acestuia și nu dorește ca familia să cunoască această latură a relației și disconfortul
față de prieteni care cunosc situația, înțeleg problemele dar victima se teme ca agresorul să nu
realizeze faptul că ea împărtășește deschis cu cineva violența. Mereu victima se află între cele
două extreme care fac parte din natura omului care într-un final se termină prin alegerea
agresorului în locul familiei. Această alegere este mereu bazată pe șantajul emoțional și
amenințări.
În general acest tip de violență este raportat în 55% din cazuri iar la femei statistica este mai
mare decât la bărbați. Oamenii care raportează se împart în mai multe categorii și anume:
prima categorie sunt adolescenții care au fost excesiv de controlați în copilărie de către părinți
sau bunici, cea de a doua categorie care este mult mai mare decât prima sunt femeile care
după căsătorie au trecut prin etapa geloziei soțului care le-a restrâns libertatea de a se
dezvolta, iar cea de a treia categorie foarte rar întâlnită cuprinde toate vârstele și categoriile de
22
Rădulescu, Sorin, „ Sociologia violenței familiale – victime și agresori n familie“. Editura LuminaLex, București,
2001, pagina 30.
30
persoane care simt comportamentul concubinului foarte agresiv și devine un obstacol în
relația socială.
V.6.Violența economică
Violența economică se desfășoară uneori împreună cu violența socială. O mică definiție

pentru înțelegerea termenului este restrângerea accesului la veniturile pe care le are familia.
Un prim motiv este lipsa contribuției financiare a femei în familie care devine motiv principal
pentru ieșirile cu prietenii sau familia. Motivul pentru victima devine unul logic și foarte
simplu de perceput deoarece victima este conștientă că nu dispune de bani pentru uz personal.
Cercetările Naționale privind Violența în Familie 2003, spun că 61% din femeile care suportă
violența economică sunt supuse și altor violențe mai puternice. Mai mult de atât membri
familiei victimei care aduce bani în casă suportă și faptul că banii personali sunt cheltuiți de
către agresor pe motive nefondate.
Un factor special pentru a da formă și început acestei violențe este sărăcia. Comunitatea și
întreaga societate este foarte îngăduitoare cu acest fenomen față de alte țări care cumva ar
putea fi și justificată deoarece România este o tară în cadrul căruia sunt puțini membri
încadrați pe piața muncii. România este și va fi mereu o țară cu impact puternic rural care se
bazează pe muncile gospodăriei dar care din păcate nu mai sunt suficiente nici pentru a duce
un trai decent.
Familia este centrul cel mai puternic în care ia naștere violența și agresivitatea. Concluzia
exprimată este fondată pe argumentul că în familie fiecare individ se poate exprima și își
poate arăta adevăratul caracter și adevărata față fără măști. Relațiile familiale devin un magnet
de violență la fel de bine ca și o sursă de siguranță și iubire.
Deși violența economică se bazează pe premisa nu ai bani nu îi folosești, violența de natură

financiară face referire la limitarea femei de a-și căpăta libertatea financiară de care are
nevoie astfel încât acest lucru devine paradoxal de înțeles pentru victimă. Paradoxal este și
modul în care sunt împărțite cheltuielile din moment ce femeia nu aduce bani dar trebuie să
plătească facturi care sunt responsabilitatea ei din punctul de vedere al bărbatului dar un lucru
este cert: controlul și deținerea banului se face de către bărbat.
Plecând de la această premisă de a deține banii bărbatul este și cel care ar trebui să aducă
produsul din care mai apoi femeia cu muncă și efort realizează mâncarea. În majoritatea
31
cazurilor 55% bărbatul cheltuie banii pe alcool sau jocuri de noroc înainte ca el să cumpere
mâncare iar consecințele sunt din nou pe umerii femei sau copiilor. Sprijin și ajutor vine din
partea cunoștințelor sau familiei care dezvoltă un sentiment de milă și compasiune pentru
victimă.
V.7.Violența spirituală
Violența spirituală se manifestă prin suprimarea sau luarea în derâdere a valorilor religioase,
etnice sau culturale pe care le are o persoană. În viață fiecare are o familie în care a trăit foarte
mulți ani. Pe parcursul acestor ani ne-am însușit diferite deprinderi culturale și religioase din
jurul nostru și pe care le-am avut drept exemplu.
Aspectul spiritual însă, credința noastră ne definește ca persoană. Consider că fiecare

persoană crede în ceva sau cineva la un moment în viață. Religia așa cum a fost și în trecut
greu de înțeles și greu de acceptat din cauza opiniilor diferite pe care le avem, din cauza
experiențelor pe care le-am trăit de-a lungul vieții există o foarte mare probabilitate ca atunci
când intrăm într-o relație să existe divergențe de opinie pe baza acestui subiect.
Abuzatorul fiind un controlor în serie dorește inclusiv impunerea acestor valori și religii în
care el crede. Consideră că deține adevărul absolut și că victima trebuie să practice aceleași
valori culturale, sociale, etnice sau religioase ca și el. Mai mult de atât interzice victimei
practicarea valorilor în care aceasta crede. Dorința cea mai mare este îngrădirea libertății iar
efectele sunt nocive: pierderea libertății de practica, de a crede sau de a se exprima victima.
Sfera de influență se rezumă de obicei la valorile religioase sau etnice dar nu se opresc aici
deoarece exista și interzicerea victimei de a vorbi propria limbă maternă aceasta fiind obligată
să învețe limba pe care o știe soțul. În cazul în care în decorul familial există copii victimei îi
este interzis ca această să învețe copiii limba maternă a soției sau exprimarea în această limbă.
Aceste probleme duc spre crearea unui bagaj foarte mare de încărcătură emoțională și
imposibilitatea de o dezvoltare normală într-un mediu favorabil sau propice copilului.
Obligarea victimei de a practica o anumită religie de cele mai multe ori activează un
sentiment de repulsie față de ceea ce înseamnă religia deoarece violența spirituală i-a furat
șansa de a alege singură propria credință. În același timp dacă victima se gândește să
abandoneze procesul o să o cuprindă un sentiment de vinovăție și neacceptare de către
persoana iubită. Acest lucru creează frica de a se simți neiubită și neintegrată. Sentimentul de
32
iubire sau iluzia că o să se piardă acest sentiment, deși el nu există cu adevărat în relație face
ca victima să nu poată părăsii agresorul.
V.8.Violența emoțională
Violența emoțională o putem clasifica în mai multe forme: dominarea, insultele la adresa
femeilor, învinovățirea lor pentru cele mai mici lucruri, șantajul emoțional, distrugerea
imaginii și crearea unor așteptări exagerate.
O primă formă a violenței emoționale o reprezintă dominarea. Prin dominare înțelegem

dorința unuia dintre parteneri care constant controlează acțiunile celuilalt. În secolul nostru
prin dominare putem înțelege acea persoană care vrea să anuleze orice convingere sau acțiune
pe care noi o săvârșim ca mai apoi ea să programeze întreaga noastră viață. Un exemplu
evident în generația tehnologiei este restricționarea timpului pe telefon și scroll-area pe
rețelele de socializare. Mai mult de atât această persoană o să ne restrângă întreaga activitatea
care ne oferă plăcere și o să integreze un fel de izolare de familie, prieteni sau în cazuri
exagerate interzicerea de a beneficia de diferite activități din punct de vedere profesional. De
exemplu, anumiți agresori interzic fetelor tinere să mai continue școala sau femeile să practice
o meserie.
Cea de a doua formă a violenței emoționale o reprezintă șantajul emoțional care are o arie
foarte puternică de manipulare. Șantajul emoțional este atunci când partenerul se folosește
prin prisma cunoașterii comportamentului victimei și atacă puncte sensibile. Un bun exemplu
care este abordat de către agresori pe perioada relației este punerea în situația de a alege între
el și ceea ce își dorește celălalt să facă, ignorarea partenerului până când acesta face ceea ce
dorește agresorul să facă sau în cel mai rău caz se folosește de temerile acestuia pentru a
menține permanent controlul. De obicei aceste lucruri sunt cu precădere în rândul
adolescenților care maschează întreaga acțiune sub formă de glumă sau remarci foarte subtile
cu o mască de umor fie ea intenționată sau inconștientă.
Distrugerea imaginii sau a reputației face parte și ea din violența emoțională deoarece acest
tip de abuz la care recurge agresorul nu face decât să distorsioneze realitatea. El o să încerce
mereu să mintă despre aceea persoană sau evidențiază eșecurile. Toate aceste lucruri afectează
relațiile cu prietenii sau cunoștințele ceea ce duce la pierderea interacțiunii și formarea unei
păreri greșite asupra propriei persoane care împovărează psihicul.
33
Așteptările exagerate create de agresor umbresc autenticitatea și valorile partenerului ceea ce
duce la îndoirea de propria persoana care duce și ea la concluzia că suntem incapabili de
anumite lucruri și că nu merităm să primim ceva mai bun, că ceea ce se întâmplă este ceva
normal.
Victimă creează scenarii care conduc spre o realitate care nu există, o realitate inventată,
nefondată care îi împovărează dorința de a părăsi căminul, mai exact familia. Violența
emoțională la copii se manifestă prin primii ani din viață atât în mod direct cât și indirect când
părintele îi oferă doua opțiuni copilului: fie faci ca mine și te iubesc fie nu mai ești copilul
meu. Este prima ruptură dintre părinte și copil când acesta în loc să se simtă iubit și protejat
de singura ființă în care are încredere se simte defect și îl copleșește un sentiment că el nu este
suficient deoarece fiind la o vârstă fragedă nu poate dezvolta un sentiment de ură pentru
părinți sau rațiunea pentru înțelegerea situației.
CAPITOLUL VI - Profilul agresorului
VI.1.Caracteristicile agresorului
Profilul unui agresor deși paradoxal are foarte multe lucruri în comun cu victima. Pentru a
înțelege fenomenul în întreaga sa sferă de influență am să enumăr câteva caracteristici care
conduc spre o imagine de ansamblu a tuturor influențelor care alcătuiesc un agresor.
1. Stima de sine este foarte scăzută la abuzatori în general, iar această angoasă dorește să
minimalizeze victima.
2. Prietenia este punctul forte căci este meseria mănușă prin care aceștia își ascund
adevărata față. Limbajul manipulator și prietenos fac ca abuzatorul să devină o
persoană maleabila în orice context social. Există și cazuri izolate în care abuzatorul
este introvertit dar aceștia sunt rari.
3. Frustrarea în ceea ce privește nemulțumirea față de propria persoană și nu suportă
etapele de stres. Acest lucru duce direct la o altercație cu victima.
4. Sentimente diametral opuse care se transformă cu ușurință. Agresorii trec de la
episoade de iubire și afecțiune la episoade de ură față de parteneră iar asta este cheia
care îi face dependenți de victimă.
5. Atitudine superioară și amenințătoare cu privire la diferite aspecte ale vieții care
afectează victima în mod direct.
34
6. Condițiile de trai din copilărie pot afecta într-o mare măsura agresorul. De cele mi
multe ori o persoană care își petrece copilăria într-o familie violentă cu limbaj
amenințător și violență aceștia sunt mai predispuși să devină la maturitate agresori.
7. Gelozia este una dintre cele mai prezente caracteristici care îngreunează situația
victimei. Realizarea faptului că sunt dependenți din punct de vedere emoțional față de
victimă aceștia dezvoltă un mecanism de apărare pentru stima de sine scăzută.
Umilința și hărțuirea sunt primele semnale.
8. Controlul și setea de putere sunt două caracteristici pe care agresorul le stabilește cu
scopul de a deține puterea. Primi pași sunt controlarea telefonului pentru a vedea viața
privată a victimei dar pe parcurs se dezvoltă în lucruri mult mai ușor de identificat și
mai puternice, și anume controlul asupra timpului victimei.
9. Formarea unei victime care are nevoie constant de agresor este o caracteristică
importantă a agresorului. Mai mult acesta se apropie de victimă să creeze dependență.
10. Agresorul o să fie mereu persoana care se simte vinovat și trăiește acest sentiment
foarte intens dar îl proiectează în victima prin vorbe precum: “dacă ai asculta nu te-aș
lovi“ sau „mă provoci“.
VI.2. Strategiile abuzatorilor
Abuzatorul devine călău în momentul în care victima a suferit una dintre tipurile de violență.
Greu de înțeles mecanismul de manipulare al abuzatorului poate deveni ușor de înțeles dacă
victima înțelege semnalele prin care manipulează. Semnalul este o strategie la care apelează
abuzatorul în momentul în care simte că pierde teren în fața victimei. Simte că nu deține
control total pe situație astfel încât creează diversiuni pentru păstrarea și inducerea în eroare a
victimei. Aceste lucruri se numesc pe scurt semnale false.
Prima strategie de infiltrare sub pielea victimei și care oferă cea mai mare probabilitate de
acceptare este promisiunea schimbării. Schimbarea nu are loc peste noapte la fel cum nici
violența nu are loc peste noapte căci abuzatorul apelează la această strategie când victima
simte cea mai scăzută stime de sine. Ceea ce este de înțeles și foarte important este faptul că
abuzatorul, nu dispune de timp și tocmai din acest motiv nu oferă timp de gândire victimei.
Recunoaște totul își cere iertare dar faptele nu apar ci este doar o strategie de moment care
este acceptată de cele mai multe ori.
35
Șantajul emoțional și manipularea în masă sunt doua cărți de joc pe care abuzatorul le are
mereu la îndemână. În cazul în care victima nu locuiește cu agresorul sau a plecat de la
agresor acesta prin intermediul mesajelor aruncă o serie de consecințe care se vor abate cu
precădere asupra victimei dacă nu îndeplinește ordinul abuzatorului. O să apară mesaje în care
o să vorbească despre faptul că o să se sinucidă dacă nu se întoarce la el sau „fără tine nu pot
să trăiesc“. Mesajele au scopul de instaurare a sentimentului de vinovăție, frică, milă iar în
final oferă iertare.
Vina este o strategie care funcționează asupra femeilor care nu își cunosc adevărata valoare
sau nu își cunosc drepturile. Cuvinte precum „tu mă provoci” sau „tu ai început“ sunt aruncate
cu scopul de a crea sentimental de vină în victima. Aceasta prin simpla repetare a acestor
cuvinte o să se simtă defectă și vinovată pentru că a dat naștere acestei situații. Gândul că ar fi
putut proceda diferit într-o situație care stârnește violența creează acceptarea situației și
dezvoltarea gândului că ea merită ceea ce i se întâmplă.
Iubirea – concept și armă de apărare a acțiuniilor au ca destinație convingerea victimei că

acțiuniile lui au fost din cauza faptului că este gelos sau că o iubește foarte mult. Covingerea
că actele sale sunt legitime și inocente.
Raționamentul și îndoirea de proprile gânduri, sentimente și logică este o altă strategie.

Rațiunea este pusă la îndoială iar agresorul crează o realitate falsă în care victima este cea
care a început cearta, violența etc. Acesta adresează întrebări precum: „nu îți amintești” sau
„tu ești cea care a inițiat”.
Furia pe o situație creată de abuzator este strategia întâlnită des de către victime. În această
ipostază agresorul după ce a dezlănțui monstrul din el devine victima propriei sale povești
create de el iar victima resimte sentiment de vină după care urmează scuzele.
VI.3.Comportamentele agresorului
Termenul de comportament a fost folosit pentru prima dată în psihologie. Acesta este suma
tuturor activităților care sunt observabile. Comportamentul este ceea ce noi deprindem din
urma unor traume, experiențe care vin la vârste fragede, acțiuni și experiențe. El ne definește
ca și persoană și om în societate.
Comportamentul unui abuzator pe bazează pe o serie de aspecte care identificate de către

victima poate ajunge la concluzia că este abuzată.
36
1. Gelozia excesivă este un comportament care conduce spre oprimarea concubine. La
început se manifestă sub formă de grijă inocentă iar mai apoi aceasta se transformă în
posesiune. Posesiunea îi asigura abuzatorul stabilitate și îi alimentează orgoliul.
Gândul că o femeie poate fi tratată ca un obiect, folosită pentru diferite acțiuni este
primul semnal de alarmă la care victima trebuie să fie foarte atentă.
2. Relațiile care se dezvoltă foarte repede și conduc spre o apropiere forțată fără ca
timpul să ofere un viitor prin potrivirea caracterelor sunt un comportament pentru
dezvoltarea relațiilor intime. Bărbatul este principalul suspect care instigă partenera
prin repetatele fraze pe care i le adresează: „ești unica femeie pe care am iubit-o
vreodată“ sau „nu am mai simțit niciodata pentru nimeni sentimente atât de puternice”.
3. Așteptări bazate pe dependența bărbaților de femei. Dependență emoțională este cea
care creează realități fictive și roluri pe care femeia trebuie să le îndeplinească cu
succes: mama, iubită, soție, menajeră și obiect sexual.
4. Comportament în care devine victimă și aruncă vina pe soție pentru neajunsuri sau
obiective neatinse. Acesta găsește scuza că ea este principalul lucru care stă în calea
realizării pe plan profesional în timp ce el este singurul vinovat pentru viața pe care o
duce.
5. Insensibil cu animalele și copiii- bărbatul este capabil la pedepsirea și violență aspră
asupra copilului din motive simple. Mai mult pedepsește copiii prin excluderea lor de
la masă în timp ce el mănâncă. Lovirea animalelor și provocarea durerii este un alt
comportament abuziv care rezultă că persoana de lângă noi este periculoasă.
6. Aplicarea forței în timpul actului sexual ca plăcere, violul îl crede normal în relație
dacă femeia nu este supusă și nu acționează conform dorințelor perverse sau fetișurilor
pe care le are.
7. Forța pentru a pedepsii femeia dacă are păreri și distrugerea obiectelor de uz personal
care au semnificații emoționale pentru femeie cu scopul de a i se supune. După
folosirea forței acesta o lovește sau o împinge pentru a călca demnitatea concubinei în
picioare și pentru a demonstra din nou că el este singurul care deține puterea în
familie, în timp ce ea este lipsită de sens și formă.
CAPITOLUL VII - Profilul victimei violenței domestice
VII.1.Comportamentele victimei
37
Victima este produsul unei interacțiuni sociale dintre două persoane care devin apropiate și
dezvoltă o așa numită relație. Relația este supusă comportamentelor, gândirii și percepției
unei familii sau persoane. Comportamentul unei victime își are originea în gândirea
psihologică acesteia. Rațiunea umană fiind un mecanism care funcționează după principii,
reguli sau trecut adesea instinctele omenești, normele sociale și morale cedează în fața
instinctului animalic, și anume efectul de turmă.
Comportamentul unei victime este împărțit în doua tipologii care sunt influențate de categoria
personalității psihologice:
- Comportament conciliant care face referire la categoria de oameni timizi care sunt cei
mai vizați în a fi victime care se supun și care acceptă comportament de violență și
insulte. Principala caracteristică a victimei este lipsă de încredere și subestimarea. Deși
par persoane inocente fără vină ele sunt cele care abordează statutul de victimă în fața
celorlalți și încearcă să se plângă. Victima este singura răspunzătoare de viața și de
trăirile sale și este singura capabilă să oprească situația.
- Comportament din punct de vedere psihic foarte instabil: acest comportament este
specific adolescenților în mare măsură.
Profilul victimei este bazat pe o mare circumstanță întâlnită des în rândul femeilor și anume o
stimă de sine scăzută. Imaginea pe care ne-o creăm despre propria persoană și modul în care
ne percepem ca indivizi ajută la atingerea obiectivelor și înțelegerea și conștientizarea
propriilor valori.
Victima deține următoarele planuri:
- Sima de sine scăzută iar valorile agresorului sunt mai presus decât propria ei persoană
și modul în care ea se simte. Mai mult responsabilitatea pentru acțiunile agresorului
sunt luate foarte personal și îți asuma vina.
- Iluzia sentimentului de iubire creează dependență față de agresor pentru că duce lipsă
de afecțiune în plan sentimental deși, paradoxal sentimentul nu este unul cunoscut
lângă o asemenea persoană.
- Fire emotivă care simte și amplifică sentimentele care conduc spre interiorizare și
imposibilitate de exprimare.
- Victima de obicei a mai trăit acest sentiment abuziv căci îl consideră familiar.
38
- Viziunea asupra lumii este una deformată, asemeni lumii sale interioare.
- Dezvoltă sentimente care nu îi conferă siguranță.
- Atitudinea victimei este una care ezită oamenii.
VII.2.Ghid pentru victimele violenței în familie
Fiecare femeie care se simte în nesiguranță sau în pericol singură sau împreună cu copii săi
are nevoie doar de curaj pentru a opri acest sentiment. Societatea a creat foarte multe asociații
și ghid pentru victimele care sunt supuse violenței în familie.
Un prim pas este oprirea învinovățirii pentru acte pe care le săvârșește agresorul și să nu dăm
crezare șantajului pe care îl aplică asupra noastră: „poți să îți iei hainele să pleci dar e ultima
dată când îți vezi copiii”.
Fixarea limitelor asupra agresorului, poziție fermă și explicarea scurt și cât mai concis a
lucrurilor.
Copiii joacă un rol important și sunt suflete care vor fi afectate de situație iar explicarea
faptului că ei nu sunt responsabili pentru ceea ce se întâmplă o să fie de mare ajutor.
Anunțarea unei rude sau a comunității este un lucru eficient. Aceștia sunt printre primele
persoane care sunt conectate și înțeleg ceea ce se întâmplă în momentul în care victima este
victima violenței. Principalele semne precum evitarea lor sau faptul că victima nu mai
părăsește locuința sunt semnale de alarma iar atunci aceștia vor suna la poliție.
Plecarea rămâne mereu cea mai bună opțiune iar crearea unui plan fără știința agresorului are
șanse foarte mari de a fi dus la sfârșit în siguranță.
În cazurile extreme, de urgență victima să aibă mereu pregătită o geantă lu lucruri personale
necesare, bani, actele personale dar și cele necesare copiilor.
Schimbarea parolei pe conturi de socializare, oprirea locației dar și evitarea cardului bancar
sunt lucruri esențiale care conduc spre găsirea victimei.
39
Prezența la un specialist pentru scoaterea unui certificat care să ateste urmele de violență este
foarte necesar în beneficiul victimei.
Exista și o linie gratuită la care se poate suna în cazul în care am devenit victime a violenței
dar în același timp victima poate forma și numărul 112 pentru îndrumare și ajutor urgent.
Datorita tehnologiei există foarte multe aplicații care se pot descărca gratuit care oferă pașii și
tot ceea ce trebuie să facă o persoană care este victima violenței.
În cazul în care sunt implicați copii victima, mama trebuie să facă apel la Direcția pentru
Protecția Drepturilor Copilului.
De cele mai multe ori victima nu are unde să plece însă, aceasta poate cere sprijinul
organizațiilor care sunt dispuse să ofere adăpost.
Victima ar trebuie să înțeleagă că întoarcerea la agresor nu există ca și variantă deoarece

lucrurile se înrăutățesc prin întoarcere iar retragerea plângerii de la poliție pentru că își asumă
vina agresorului nici ea nu este o opțiune. Agresorii sunt persoane care suferă de o problemă
iar pedepsirea acestora este singura soluție pentru stoparea acestui fenomen și pentru încetarea
abuzului asupra unei femei sau a unui copil care se poate alege și el pe viitor cu traume din
cauza mediul toxic în care nu s-a putut dezvolta din cauza unui abuzator.
CAPITOLUL VIII - Consecințele violenței în familie
Integritatea corporală este cel mai important aspect uman pe care nu ar trebui să îl neglijăm.
Victima violenței în familie suferă de consecințe grave care pun în pericol starea de sănătate
fizică și psihică pe care o are femeia.
Sănătatea mentală este un aspect care are de suferit după expunerea femei la violență. Omul
este o ființă care mereu își face griji, griji pentru ziua de mâine, grija de copii și de a fi o
mama bună, grija de a te realiza si multe alte griji care conduc spre stres. Stresul este un factor
care poate fi declanșat prin supunerea a violență repetată. Stresul poate cauza foarte multe boli
printre care și cancerul care se poate dezvolta sub diferite forme, grave și mai puțin grave.
Victima poate suferi de atacuri de panică sau fobii pe care aceasta nu le mai avuse până în
momentul acela. Anxietatea și depresia, bolile secolului, care duc la dezvoltarea unor tulburări
depresive cronice care nu se sfârșesc bine pentru victima. Deseori depresia, anxietatea
40
combinate cu tulburările de personalitate conduc spre tentative de suicid. Insomniile sunt si
ele o consecință a violenței.
Vătămările corporale sunt o altă consecință foarte des întâlnită. Femeia este deseori lovită,
împinsă sau trântită cu brutalitate fie de podea, perete sau diferite obiecte de mobilier care îi
provoacă leziuni la nivel corporal și cranian. Pentru a trece prin aceste întâmplări victima
construiește un comportament distructiv pentru ea, astfel ajunge să devină dependentă de
alcool, droguri sau fumat.
Dureri de cap și migrene care sunt zilnice, victima nu apelează la doctor și se tratează singură
acasă iar medicamentele induc o stare de tulburare digestivă Pe bază de stres există foarte
multe femei care nu se alimentează și nu oferă corpului hidratarea și vitaminele necesare unei
bune funcționări deoarece are o stimă foarte scăzută de sine, uită să își ofere atenția necesară
și devine foarte indiferentă.
Cea mai devastatoare consecință s violenței asupra femei este împingerea spre suicid sau
moarte. Există multe cazuri în care agresorul a devenit violent și-a pierdut controlul iar
victima în urma abuzului moare dar există și cazuri în care femeie își pune capăt zilelor
deoarece nu mai face față situației. În astfel de cazuri femeia era izolată de apropiați,
distanțată fată de afecțiunea rudelor , înțelegerea și sprijinul lor. Ajutorul psihologic realizat
de o persoană specializată în domeniu este un lucru esențial pentru persoanele care ajung în
momente în care clachează.
VIII.1.Consecințele violenței asupra copiilor
Pentru o dezvoltare armonioasă a unui copil într-o familie acesta are diferite nevoi precum:
- Nevoie de dezvoltare a relațiilor apropiate.

- Nevoia de a participa activ la experiențe adaptate vârstei sale.
- Nevoia de a se simți în siguranță și de a i se împărtăși sentimentul de protecție.
- Nevoia de integrare în cultura societății și a spiritului comunității.
- Nevoia de a vedea un viitor cât mai protejat și liniștit.
Copilul – rezultatul creației dintre două persoane de sex feminin și masculin a devenit un
factor care este supus la violență și agresiune. Deși funcția principală și rolul unei familii este
de a crește copilul și de a i se asigura nevoi precum iubirea, atenția, înțelegerea și siguranța
într-o familie cu risc de violență funcțiile parentale nu sunt îndeplinite. În familia violentă nu
41
există cuvântul stabilitate, organizare și focusare pe copil. Acesta este marginalizat iar
societatea în care trăiește devine un loc în care nu se simte acceptat. Acceptarea pe care
trebuie dezvoltată față de propria persoană se transpune în fapte și acțiuni presante asupra
copilului care caută acceptare și validare. Deși părinții nu sunt conștienți de faptul că un copil
are capacitatea de a înțelege lucrurile pe care îl înconjoară acest lucru dăunează căci
responsabilitatea pe care părinții și-au asumat-o la conceperea copilului depășește capacitatea
lor ca și persoană. Într-un interviu acordat unei fetițe supusă violenței cu vârsta de 7 ani
referitor la o întrebare cu o semnificație importantă și cu o încărcătură emoțională mare
( Dorești să ai copii când o să crești?), aceasta răspunde: “da, vreau sa am copii pentru ca
vreau sa mă îngrijească si pe mine cineva, ca am obosit tot având grija de părinții mei…“23
Copilul care a fost supus violenței în mod direct, paradoxal nu este atât de afectat ca și copilul
care a fost spectator la violență. Trauma și nesiguranța sunt mult mai intense în cazul copiilor
care au asistat la episoade precum violența mamei.
Potrivit organizației World Vision, în România, în fiecare oră doi copii sunt victime ale
violenței domestice și 86% dintre cazurile raportate de abuz asupra copiilor au loc în familie.
Potrivit aceluiași studiu, doar unul din nouă părinți nu și-ar lovi copilul niciodată, iar 50%
dintre cei care își lovesc copilul afirmă că o fac pentru bine copiilor, 63% dintre copii au
afirmat că au fost cel puțin o dată loviți de părinți.24 Din interpretare răspunsului rezultă că
acestă fetiță la vârsta la care singura ei grijă este jocul, principala ei preocupare majoră care
afectează dezvoltarea psihică și fizică este grija pentru părinți. Acest fenomen se numește
maturizare forțată. Procesul de maturizare forțată are și el repercursiuni astfel încât creierul la
maturitate, când devenim adulți nu o să avem capacitatea de a ne aminti memorii din copilărie
din cauza traumei. Aceste amintiri pot fi delocate cu ajutorul psihologilor și oamenilor
specialiști în domeniul sănătății mentale cu scopul de a găsi trauma care a blocat amintirile și
vindecarea acesteia pentru dezvoltarea persoanei.
Copiii care cresc în medii toxice precum familiile în care sunt prezente tipurile de violență
sunt neglijați. Supunerea la un stres atât de mare la o vârsta foarte fragedă în care trauma și
abuzul nu pot fi încă trecute prin filtrul rațiunii pot cauza schimbări în compoziția chimică a
creierului. Emisfera stângă a creierului poate avea de suferit astfel încât capacitatea de
23
Violenta, Aspecte generale – volum de Gilles Ferreol si Adrian Neculau.
24
Sursa de documentare https://smartliving.ro/violenta-in-familie-ghid-pentru-victime-efecte-asupra-copiilor-
unde-ceri-ajutor/
42
memorare și depresia sunt consecințele majore ale violenței dar în timp la nivel cerebral pot
apărea disfuncționalități de limbaj și percepere a emoțiilor.
Problemele de sănătate mentală pot să apară în urma violenței precum sindromul stresului
posttraumatic, anxietate, depresie și chiar sinuciderea.
Pe bază analizei comportamentale copiii sunt predispuși să practice violența atunci când sunt
mari, riscul de a face abuz de alcool, tutun sau droguri. În urma implicării directe a violenței
pe partea bolilor fizice copilul poate dezvolta boli cronice, colesterol mare, tensiune, astm sau
boli pulmonare. Deși, violența fizică implică durere violența psihologică poate împiedica buna
funcționare a sistemului imunitar și nervos.
CAPITOLUL IX - Instituții cu atribuții în prevenirea și combaterea violenței

domestice
IX.1.Agenţia Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați
Prescurtat ANES, este o instituție de ordin public care este subordonată Ministerului Muncii
și Justiției Sociale și care are ca și scop egalitatea dintre femei și bărbați. Egalitatea este și a
fost mereu una dintre principalele impedimente în emanciparea societății. Deși aceasta era
oferită în majoritatea timpului nu este respectat principiul egalității. În prezent avem foarte
multe programe, asociații și instituții care vin să sprijine femeile și în ajutorul acestora care nu
fac decât să își ceară dreptul.
Rolul acestei instituții în cadrul violenței în familie este:
- Asigură îndeplinirea strategiilor naționale și politicilor guvernamentale 25cu privire la

lupta violenței în familie și violența de gen.
- Strânge date pentru statistici relevante pentru violența împotriva femei.
- Pune în practică programele Uniunii Europene cu referire la acest fenomen al
violenței.
- Comunicarea cu alte asociații non-guvernamentale sau instituții care apără femeia de
forma de violență.
- Ajută prin finanțare la diferite proiecte care doresc eliminarea și stoparea fenomenului.
25
Sursa de documentare - sintagma folosită https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Agen%C8%9Bia_Na%C8%9Bional
%C4%83_pentru_Egalitatea_de_%C8%98anse_%C3%AEntre_Femei_%C8%99i_B%C4%83rba%C8%9Bi
43
- Legea 217/2003 este atent supravegheată pentru combaterea violenței și asigură
respectarea legii.
IX.2.Autorităţile administrației publice locale și Biserica
Prin prezenta lege 705/2001 referitoare la sistemul de asistență socială problema violenței la
nivel social poate devenii problema autorităților publice locale. Ca și rol în comunitate
intervenția acestora se poate vedea printr-o bună organizare locală pentru sprijinul și ajutorul
victimelor violenței. Un prim pas este înființarea de servicii și asistență medico-socială,
asociații, diferite cercuri sau culte religioase și fundații.
Întreaga organizare se face la nivel de comunitate în funcție de nevoile fiecărei comunități.

Întocmirea rapoartelor este un pas necesar pentru a ști de numărul persoanelor care au nevoie
de sprijin social și o analiză a fenomenului de violență și cât de gravă este situația manifestării
lui.
Victimele se vor bucura de servicii specializate care au ca și rol depășirea momentelor,

vindecarea traumelor și se pune accent pe dezvoltarea personală. Unul dintre serviciile
specializate este un Centru de Asistentă Socială care oferă sprijin persoanelor care sunt prada
violenței în familie iar în cadrul acestui centru sunt respectate următoarele lucruri:
- Protecția femei cu privire la îngrijirea medicală din punct de vedere al sănătății și din
punct de vedere mental.
- Protejare femei de maltratare domestică.
- Respectul față de persoană și confidențialitatea acesteia.
- Dreptul la decizie este garantat.
- Tratament egal între toate victimele violenței indiferent de religie, etnie, culoare etc.
- Fiecare victima este tratată singură pentru a crește încrederea în serviciile care oferă
ajutor și pentru a nu expune victima la reacții diverse.
- Transmiterea și crearea unui sentiment de siguranță, protecție, încredere și susținere în
tot parcursul acestui tratament.
Obiectivele centrelor sunt de a oferi ajutor urgent victimelor care au nevoie de oameni
specializați în domeniu care să le îndrume și să le ofere siguranța că drumul pe care au pornit
și decizia de a părăsi agresorul nu o să îi influențeze viața în mod negativ. De obicei aceste
centre reușesc în cea mai mare măsură să crească încrederea și stima de sine pentru victima
44
ceea ce le ajută din nou să înceapă o noua viață bazată pe dezvoltare personală și nu doar pe
crearea unei relații cu indivizi care doresc să le folosească ca pe un obiect.
Comunitatea în sine se implică și ea în crearea unor măsuri pentru femeile și copiii care au
devenit victime a violenței în familie. Biserica este o instituție care oferă sprijin atât
agresorului căruia îi oferă posibilitatea de a-și recunoaște păcatele și posibilitatea să își ceară
iertare, cât și victimei căruia îi oferă speranță atunci când nu mai există. Fiind un popor cu
credință în existența binelui și a răului suntem conștienți ca uneori nici noi ca oameni nu ne
mai putem salva cu excepția unei minuni. Biserica fiind instituția care dorește unirea familiei,
bunăstare, înțelegere și sprijin, prin manifestarea acesteia și implicarea activă în multe cazuri
a ajutat ca familia să ajungă la o comuniune și să trăiască cu multă disciplină după alte reguli
care îi reconstruiesc individului întreaga ființă ( comportament, personalitate, valoare,
încredere în sine, dezvoltare și iertare).
IX.2.1. Intervenția de urgență
Art. 51. - Lege 217/2003
(1) Intervenţia de urgenţă se realizează din perspectiva acordării serviciilor sociale prin
intermediul unei echipe mobile formate din reprezentanţi ai Serviciului Public de Asistenţă
Socială, denumit în continuare SPAS.
(2) Echipa mobilă are rol de verificare a semnalărilor, de evaluare iniţială şi de realizare a
demersurilor necesare pentru depăşirea riscului imediat, constând în: transport la unitatea
sanitară cea mai apropiată în situaţiile în care victima necesită îngrijiri medicale, sesizarea
organelor de cercetare penală, sesizarea organelor competente pentru emiterea unui ordin de
protecţie provizoriu, orientarea către Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia
copilului, denumită în continuare DGASPC, sau, după caz, la SPAS, în vederea găzduirii în
centre rezidenţiale adecvate nevoilor şi aplicării managementului de caz pentru victime şi
agresori.
(3) Semnalarea situaţiilor urgente de violenţă domestică pentru care este necesar sprijinul din
partea serviciilor sociale se realizează prin intermediul liniilor telefonice ale instituţiilor
publice abilitate să intervină în cazurile de violenţă domestică, inclusiv al liniilor telefonice de
urgenţă.
45
(4) Personalul din cadrul SPAS realizează evaluarea gradului de risc, din perspectiva acordării
serviciilor sociale, pe baza unui instrument specific, care se aprobă, împreună cu procedura
pentru intervenţia de urgenţă în cazurile de violenţă domestică, prin ordin emis de către
ministrul muncii şi protecţiei sociale.
Art. 52. -
(1) Pentru verificarea semnalărilor privind violenţa domestică, reprezentanţii SPAS au drept
de acces în sediile sau punctele de lucru ale persoanelor juridice, precum şi la domiciliul
persoanelor fizice.
(2) Managementul de caz se asigură de către compartimentul violenţă domestică din cadrul
DGASPC. În scopul de a asigura accesul neîngrădit la găzduire în situaţiile de urgenţă,
precum şi la restul serviciilor sociale existente pentru victimele violenţei domestice, precum şi
pentru agresori, DGASPC depune diligenţele necesare pe lângă SPAS şi furnizorii privaţi de
servicii sociale de pe raza teritorială a judeţului. Victimele pot fi găzduite în orice serviciu
social cu această destinaţie, indiferent de domiciliul acestora, unde există un loc disponibil.26
IX.2.2Servicii sociale pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice
Art. 16 - (1) Serviciile sociale pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice pot fi
organizate în regim rezidenţial, în regim de zi sau cu program continuu, cu sau fără
personalitate juridică, de interes local sau judeţean.
(2) Serviciile sociale pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice organizate în regim
rezidenţial, destinate victimelor violenţei domestice, cu găzduire pe perioadă determinată,
sunt:
a) centre de primire în regim de urgenţă;
b) centre de recuperare;
26
Acesta este un fragment din Legea Nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice. – A se
vedea articolul 51, alineatul 1,2,3,4 și articolul 52 alineatul 1, 2.
46
c) locuinţe protejate.27
În prevenirea violenței avem și înfințate și centre pentru agresori care au ca și scop un

program de reeducare a individului și aplicarea unui tratament după o atentă monitorizare și
informare despre reactiile agresorului.
Pentru o mai mare securitate pentru victimă locația adăpostului este secretă iar distanțarea și
izolarea față de persoana care o agresează se face numai pe baza consimțământului.
IX.2.3 Ordinul de protecție provizioriu
Ordinul de protecție este dat de către poliție care a sesizat în urma serviciului că libertatea sau
alte drepturi ale unei persoane sunt în pericol prin exercitarea violenței. Sesizările care sunt
efectuate de către poliție sunt verificabile prin diferite metode precum: verificarea persoanelor
implicate în baza de date la care autoritatea are acces, bazarea pe simțul propriu, declarația
rudelor, prietenilor, vecinilor care cunosc victima și au sesizat neînțelegeri, imagini sau
filmări surprinse de camere de luat vederi din apropiere sau captate de către indivizi și
verificarea atentă a mesajelor.
Pentru validarea probelor sau pentru găsirea unor probe mai plauzibile aceștia au dreptul să
intre în casele persoanelor cu sau fără acceptul lor folosindu-se de forță sau de obiectele puse
la dispoziție poliței. Mai mult de atât aceștia au dreptul să filmeze întreaga operațiune,
constituind mijloc de probă.
Ordinul pentru a fi emis și pentru a corespunde trebuie să conțină următoarele date: nume,
prenume al persoanei care face ordinul, dată, oră, spațiu, datele cu caracter personal ale
agresorului pentru identificarea acestuia, motive care au condus spre emiterea ordinului,
probele care sunt la dispoziție pentru a demonstra realitatea, data și ora la care începe să își
producă efectele dar și momentul în care se stinge ordinul. Mai mult de atât o să fie menționat
și faptul că se poate depune contestație într-un anumit termen stabilit și instanța la care se
poate adresa agresorul.
Prin ordin de protecție împotriva agresorului se înțelege faptul că se dispune evacuarea

acestuia din locuință și reintroducerea victimelor, monitorizarea agresorului printr-un
dispozitiv de urmărire, păstrarea distanței și ridicarea armelor pe care agresorul le deține. În
27
Text realizat la G&G CONSULTING, Departamentul juridic (C.G.)
47
cazul în care agresorul încalcă una dintre cerințele impuse menționate mai sus, acest lucru se
numește infracțiune.
CAPITOLUL X - Finanțarea în domeniul prevenirii și combaterii violenței

domestice
Art. 53 - Activitățile în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice
se finanțează din următoarele surse:
a) bugetul de stat;
b) bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate
de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice;
c) bugetele fondurilor externe nerambursabile;
d) bugetele locale ale județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București și al

Consiliului General al Municipiului București, precum și ale municipiilor, orașelor și
comunelor; autoritățile locale au responsabilitatea de a estima dimensiunea locală a situațiilor
de violență domestică și de a aloca un buget adecvat activităților din domeniu;
e) donații, sponsorizări și alte surse, în condițiile legii.28
Art. 54. -
(1) Ministerul Muncii și Protecției Sociale prin Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse
între Femei și Bărbați poate finanța sau, după caz, cofinanța programe de interes național care
au ca scop prevenirea și combaterea violenței domestice, precum și ocrotirea și sprijinirea
familiei în vederea creșterii calității vieții acesteia, din fonduri alocate de la bugetul de stat cu
această destinație, din fonduri externe rambursabile și nerambursabile, precum și din alte
resurse, în condițiile legii.
28
Legea 106/2020 amenintarile online sunt cuprinse in violenta cibernetica, termen care inseamna: hartuire
online, mesaje online instigatoare la ura pe baza de gen, urmarire online, amenintari online, publicarea
nonconsensuala de informatii si continut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicatiilor si datelor
private si orice alta forma de utilizare abuziva a tehnologiei informatiei si a comunicatiilor prin intermediul
calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicatiile sau
se pot conecta la internet si pot transmite si utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de
rusine, umili, speria, ameninta, reduce la tacere victima.
A se vedea https://mail.google.com/mail/u/0/#sent?projector=1
48
(2) Serviciile sociale în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice pot fi dezvoltate
și prin:
a) finanțarea în parteneriat a serviciilor sociale pentru asigurarea continuității serviciului, în

conformitate cu nevoia socială și cu principiul subsidiarității
b) finanțarea proiectelor-pilot pentru implementarea programelor din domeniul asistenței

sociale.
Art. 55. –
Programele de interes național prevăzute la art. 54 alin. (1), complementare acțiunilor

finanțate la nivel local, au următoarele obiective:
a) realizarea investițiilor necesare pentru dezvoltarea, diversificarea, restructurarea și buna

funcționare a serviciilor sociale pentru prevenirea și combaterea violenței domestice;
b) susținerea funcționării serviciilor sociale pentru prevenirea și combaterea violenței

domestice;
c) realizarea de studii, cercetări și publicații în domeniu;
d) instruirea personalului de specialitate din domeniul prevenirii și combaterii violenței

domestice, în special instruirea personalului care își desfășoară activitatea în cadrul serviciilor
sociale și serviciilor sociale pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, precum și
instruirea personalului din cadrul instituțiilor cu competențe în domeniu desemnat să
instrumenteze cazurile de violență domestică;
e) informarea, conștientizarea și sensibilizarea opiniei publice privind drepturile victimelor

violenței domestice, precum și fenomenul violenței domestice;
f) menținerea și dezvoltarea sistemului de înregistrare, raportare și management al cazurilor

de violență domestică;
g) sprijinirea victimelor prin programe de recuperare a sănătății și de reinserţie socială;
h) asistarea agresorilor prin tratamente de dezalcoolizare, dezintoxicare, psihologice și

psihiatrice;
49
i) inițierea și coordonarea parteneriatelor sociale în scopul prevenirii și combaterii violenței
domestice;
j) orice alte obiective corespunzătoare domeniului de activitate al Ministerului Muncii și

Protecției Sociale.
Art. 56. -
Finanțarea serviciilor sociale pentru prevenirea și combaterea violenței domestice se asigură

din:
a) bugetele locale ale autorităților administrației publice locale care au aprobat înființarea
acestora, precum și din subvenții acordate în condițiile legii;
b) sume din donații și sponsorizări;
c) fonduri externe, rambursabile și nerambursabile;
d) din alte surse, cu respectarea legislației în domeniu.29
Capitolul XI - Justificarea temei alese
Violența în familie este tema pe care am ales-o la nivel de curiozitate și în același timp am
simțit această temă ca pe o provocare pentru înfruntarea diferitelor situații în care ne surprinde
viața.
Motivul care stă la bază este pură dorință de a aprofunda acest subiect deoarece cred ca este o
temă încărcată cu semnificație atât la nivelul României cât și la nivelul întregii lumi. Am dorit
ca prin această lucrare să îmi aduc contribuția prin concluzii originale cât și marea majoritate
a textului pe care am scris-o din informații pe care le-am cultivat pe întregul parcursul al vieții
din ceea ce am citit, ceea ce am auzit și mai ales cred că mi-am adus aportul prin experiențele
trăite. Elaborarea sintezelor acestor întâmplări sunt pentru probleme deja cunoscute dar
reinterpretate în caracteristica stilului și limbajului pe care îl dețin.
Utilizarea cunoștințelor și încercarea de a studia realitățile violenței am încercat să privesc

situația dintr-o perspectiva subiectivă și să trăiesc aceste momente pentru a prinde o nuanță
mult mai profundă și adevărată vorbele înșirate în rânduri.
29
A se vedea articolele 53, 54, 55, 56 din Legea 217/2003
50
Violența a fost mereu un subiect controversat care a fost prezent în viața oamenilor însă ceea
ce se schimbă este numărul violenței care din păcate a început să crească îngrijorător în ultimi
ani. Încălcarea unui drept recunoscut de lege și anume faptul că atât femeile cât și bărbații
sunt egali nu mă face să mă gândesc decât la faptul că cei care comit violență, indiferent de
tipul acestei violențe se numește abuz de putere care ar trebui pedepsit ca atare. Sănătatea
fizică și psihică a unui om este cel mai important lucru pentru a putea fi fericit.
Familia este cuibul în care toți ne simțim înțeleși, acceptați și iubiți. Este locul în care fiecare
persoană nu se simte lipsită de valoare. Membri familiei creează un puzzle care se
completează. Paradoxal aceasta este definiția perfecta a unei familii căci realitatea ne
demonstrează zilnic contrariul. Un raport ne arată că în 82% din cazuri cei care comit violența
sunt rudele și cunoscuții ci doar în 17% din cazuri sunt străini. Ca o medie 70% dintre femei
au fost hărțuite sexual cel puțin o singură dată în viața lor.30
Ca să schimbăm ceva în această continua societate predispusă la violență este foarte necesar
să înțelegem lucrurile care stau la baza acestui fenomen și să acordăm sprijinul necesar tuturor
celor în nevoie. Perpetuarea speciei este ceva firesc însă în zilele noastre sau cel puțin în
generația mea firesc înseamnă și tolerarea diferitelor comportamente care sunt lipsite de
afecțiune dar cel mai rău, lipsite de firesc și uman. Comportamente precum violența verbală
spusă sub forme de glume sau ironiile pe bază de aspect, răutăți între femei dar și între cele
două sexe care conduc spre loviri.
Femeile sunt cele mai supuse violenței căci acestea sunt considerate a fi sexul slab. În același
timp trebuie să recunosc și faptul că se fac eforturi pentru recunoașterea egalității de gen și că
femeile au ajuns să conducă și sa aibă meserii și funcții care în trecut erau meserii pe care le
practicau doar bărbații. Cu timpul anumite aspecte progresează însă răutatea consider că face
parte din natura omului și este firească însă uneori aceasta trebuie să fie educată. Un om
educat niciodată nu o să arunce cu pietre. Capacitatea noastră de evoluție ca și oameni cred că
nu a funcționat în totalitate căci unii dintre noi avem în continuare instincte și gândire
animalică foarte greu de stăpânit. Impulsurile nestăpânite le consider vicii care cu timpul o să
ne facă rău.
Deși mulți psihologi mențin ideea că aceste impulsuri, tipurile de caractere, gândire și formare
personală sunt strâns legate de copilărie și traumele care ne-au afectat. Iubirea este și ea un rol
30
51
foarte important în viața individului iar faptul că unii oameni nu o primesc deschide răni care
provocă răni mai departe. Ideea pe care eu consider și cred că este corectă este aceea că: un
om care este capabil să conștientizeze ceea ce a făcut nu mai are nici o scuză pentru a nu se
schimba. Faptul că nu ne schimbăm denotă un caracter slab și faptul că nu suntem suficienți
de maturi pentru a ne ierta traumele și persoanele care le-au provocat.
Violența altfel spus a devenit un sistem de modelare a caracterelor victimei asemeni mitului
lui Pygmalion. Dorința de a avea o persoană asemeni nouă sau supusă conferă putere, lucrul
cel mai dorit de bărbații dominatori.
XI.1 Concluzi și propuneri
Întreaga lucrare tratează violența din diferite perspective, ce înseamnă aceasta, de unde
provine, de câte tipuri este și efectele pe care le are violența. Lucrul pe care eu aș vrea să îl
tratez în încheiere este dacă violența în familie creează și criminali.
Vreau să tratez acest lucru deoarece consider că un om care vede violență sau este supus
violenței în special celei fizice și emoționale suferă traume care mai târziu pot construi un
tablou al unui psihopat care se hrănește cu violență și durere provocată celorlalți sau diferite
fetișuri care adevăratul lor scop este de a înjosi victima și de a o așeza pe un statut inferior.
Ceea ce subliniez este faptul că violența poate provoca boli mentale severe și traume
înrădăcinate care nu pot fi controlate de către individ căci disperarea de control și putere este
mult mai mare. Aceștia sunt conduși de impulsuri și trăiri sufletești iar rațiunea nu are
importanță.
BIBLIOGRAFIE
Surse bibliografice documente și pagini de internet
A se vedea https://dexonline.ro/difinitie/violenta
A se vedea https://ro.scribd.com/doc/106705199/Notiuni-Generale-Despre-Familie-Curs-
Dreptul-Familiei
52
A se vedea https://zdocs.ro/doc/violenta-domestica-in-societatea-romaneasca-studiu-de-caz-
reprezentari-ale-conceptului-de-violena-domestica-n-manualele-de-educaie-cultura-civica-
din-nvaamantul-romanesc
A se vedea http://www.dadalos.org/rom/Menschenrechte/grundkurs_3/frauenrechte.htm#1#1
A se vedea https://smartliving.ro/violenta-in-familie-ghid-pentru-victime-efecte-asupra-
copiilor-unde-ceri-ajutor/
A se vedea https://smartliving.ro/violenta-in-familie-ghid-pentru-victime-efecte-asupra-
copiilor-unde-ceri-ajutor/
A se vedea https://acumstii.ro/violenta-cibernetica/
A se vedea https://pdfslide.tips/documents/femeia-victima-a-violentei-domestice-
licentadoc0.html
Sintagma folosită- https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Agen%C8%9Bia_Na%C8%9Bional

%C4%83_pentru_Egalitatea_de_%C8%98anse_%C3%AEntre_Femei_%C8%99i_B
%C4%83rba%C8%9Bi
Surse bibliografice cărți:
Violenta, Aspecte generale – volum de Gilles Ferreol si Adrian Neculau.
Rădulescu, Sorin, „ Sociologia violenței familiale – victime și agresori n familie“. Editura

LuminaLex, București, 2001, pagina 30.
Woman at Risk: Domestic Violence and Women`s Health, Evan Stark , Anne Flitcraft, 1996,
Sage Publications.
Violența Domestică, Volumul I, Alina Maria Rațiu, Laura Silvia Hizo-Miloș, Napoca STAR
2016.
53
Sursa bibiografică- lege/hotărâri/ordine
Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, republicată, cu

modificările și completările ulterioare publicată în M.O.nr 948 din 15 octombrie 2020.
Legea nr. 30/2016 pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și
combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice publicată în M.O.nr 224 din
25 martie 2016.
HG. nr. 1156/2012 privind aprobarea Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea
fenomenului violenței în familie.
HG. nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei – cadru privind prevenirea și intervenția în
echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în
familie și a Metodologiei de intervenție multidisciplinară și interinstituțională privind copiii
exploatați și aflați în situații de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de
persoane, precum și copiii români migrați victime ale altor forme de violență pe teritoriul altor
state publicată în M.O.nr 49 din 19 ianuarie 2011.
Art.6 din LEGEA nr. 217 din 2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice
HG. nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare și funcționare ale

serviciilor publice de asistență socială și a structurii orientative de personal publicată în
M.O.nr 797 din 8 noiembrie 2017
Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor,
cu modificările și completările ulterioare; În scopul asigurării protecției victimelor
infracțiunilor, prezenta lege reglementează unele măsuri de informare a victimelor
infracțiunilor cu privire la drepturile acestora, precum și de consiliere psihologică, asistență
juridică gratuită și compensație financiară de către stat a victimelor unor infracțiuni publicată
în M.O.nr 211 din 27 mai 2004
Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, cu modificările
și completările ulterioare; Prezenta lege reglementează procesul de evaluare, certificare,
monitorizare și control pentru asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale. Prevederile
prezentei legi se aplică tuturor serviciilor sociale, precum și furnizorilor de servicii sociale,
publici și privați, care funcționează pe teritoriul României publicată în M.O.nr 197 1
noiembrie 2012
Hotărârea Guvernului nr 978/2015 din 16 decembrie 2015privind aprobarea standardelor

minime de cost pentru serviciile sociale și a nivelului venitului lunar pe membru de familie în
baza căruia se stabilește contribuția lunară de întreținere datorată de către susținătorii legali ai
54
persoanelor vârstnice din centrele rezidențiale
Ordinul nr. 383/2004 al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei privind aprobarea
standardelor de calitate pentru serviciile sociale din domeniul protecției victimelor violenței în
familie.
Ordinul nr. 384/306/993/2004 al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei, al

ministrului administrației și internelor și al ministrului sănătății pentru aprobarea Procedurii
de conlucrare în prevenirea și monitorizarea cazurilor de violență în familie publicat în
M.O.nr 306 din 12 iulie 2004
Ordinul nr. 304/385/1.018/2004 al ministrului administrației și internelor, al ministrului

muncii, solidarității sociale și familiei și al ministrului sănătății privind aprobarea
Instrucțiunilor de organizare și funcționare a unităților pentru prevenirea și combaterea
violenței în familie publicat în M.O nr 304 din 21 iulie 2004.
Acesta este un fragment din Legea Nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței
domestice. – A se vedea articolul 51, alineatul 1,2,3,4 și articolul 52 alineatul 1, 2.
Legea 106/2020 amenintarile online sunt cuprinse in violenta cibernetica
A se vedea articolele 53, 54, 55, 56 din Legea 217/2003
Sursă bibliografică: rapoarte cu privire la violență.
Raport mondial asupra violentei si sanatatii, OMS – Organizatia Mondiala a Sanatatii -,

Geneva, 2002.
Raport mondial asupra violentei si sanatatii, OMS – Organizatia Mondiala a Sanatatii -,
Geneva, 2002
55

Lucrare de Licenta Laura Hirist

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare de Licenta Laura Hirist

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA“ DIN SIBIU

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA“ DIN SIBIU

CAPITOLUL I - Aspecte introductive privind violența

I.A. Violenta: definiție

Tipuri de violență: fizică, emoțională, sexuală

I.B. Noțiuni generale despre familie:

I.B.1. Noțiunea de familie

I.B.2. Funcțiile familiei

a)Funcția de perpetuare a speciei

CAPITOLUL II - Violența domestică

II.2.Protecţia și promovarea drepturilor victimelor

CAPITOLUL III - Mituri despre violența domestică

CAPITOLUL IV - Factori care duc la apariția violenței în

IV.1.Măsuri legislative pe plan internațional

IV.3.Tiparele violenței în familie

CAPITOLUL V - Forme ale violenței în familie

CAPITOLUL VI - Profilul agresorului

VI.2. Strategiile abuzatorilor

CAPITOLUL VII - Profilul victimei violenței domestice

VII.2.Ghid pentru victimele violenței în familie

CAPITOLUL VIII - Consecințele violenței în familie

VII.1. Consecințele violenței asupra copilului

CAPITOLUL IX - Instituții cu atribuții în prevenirea și

IX.1.Agenţia Națională pentru Egalitatea de Șanse între

IX.2.Autorităţile administrației publice locale și Biserica

IX.2.1. Intervenția de urgenta

IX.2.2Servicii sociale pentru prevenirea şi

CAPITOLUL X - Finanțarea în domeniul prevenirii și

CAPITLUL XI - Justificarea temei alese

XI.1 Concluzi și propuneri

CAPITOLUL I - ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND VIOLENȚA

I.1.1 Aspecte generale

I.1.2 Violența: definiție

traumatism, un deces, o alterare psihologică, o dezvoltare precara sau privațiuni”1

I.B. Noțiuni generale despre familie

Din perspectivă sociologică, s-a observat în timp o evoluție a familiei de la cea patriarhală la

I.B.2. Funcțiile familiei

Familia posedă diferite funcții având nuanțe proprii cum ar fi:

Funcția sexuală și reproductivă ( de perpetuare a speciei ): instinctul sexual în ambele

Funcția de solidaritate: solidaritatea mai poate fi numită și unitatea familiala. Solidaritatea

CAPITOLUL II - Violența domestică

II.2.Protecţia și promovarea drepturilor victimelor violenței domestice

Programul de violență se derulează împreună cu autoritățile publice locale și centrale cu

Autorități ale administrației publice locale au ca și scop să acorde sprijin informațional,

a) la respectarea personalității, demnității și a vieții sale private;

b) la informarea cu privire la exercitarea drepturilor sale;

c) la protecție specială, adecvată situației și nevoilor sale;

d) la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare socială, precum și la asistență medicală

e) la consiliere și asistență juridică gratuită, în condițiile legii.” 10

Declarația ONU pentru eliminarea tuturor formelor de violență asupra femeilor (1993). În

violențe legate de dotă

violența în afara căsătoriei și violența în contextul exploatării

traficul de femei și prostituția forțată

acte de violență fizică, sexuală și psihologică, indiferent unde apare.12

HG. nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare și funcționare ale

Hotărârea Guvernului nr 978/2015 din 16 decembrie 2015privind aprobarea standardelor

Ordinul nr. 384/306/993/2004 al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei, al

Ordinul nr. 304/385/1.018/2004 al ministrului administrației și internelor, al ministrului

Ordonanța Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, cu modificările și completările

Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice

Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr.1343/2015

CAPITOLUL III - Mituri despre violența domestică

„Violența se întâmplă numai în familii sărace sau cu nivel scăzut de educație”!