John Constable: Salisbury Cathedral from the Meadows (1831), Tate

Britain, Londra
Caspar David Friedrich: Winterlandschaft mit Kirche (1811),
Museum für Kunst und Kulturgeschichte, Dortmund
Eugène Delacroix: Ovide chez les Scythes (1862),
Metropolitan Museum of Art, New York
Gustave Moreau: Saint George et le dragon (1889-1890),
The National Gallery, London
Odilon Redon: Ophélie au milieu des fleurs (1905-1908),
The National Gallery, London
John Everett Millais: Ophelia (1851-1852),
Tate Britain, Londra
• „Lumea trebuie romantizată”
• Novalis (Friedrich von
Hardenberg, 1772-1801)
• „poezia vindecă rănile cauzate
de rațiune”
• unitatea pierdută a lumii
• plenitudinea vieţii
• În Poeticisme: sensul primordial
• transfigurarea finală a lumii
• imperativul romantic
• apropiere între metafizic şi artistic
• cugetarea şi sensibilitatea romantică
• angajament la limită a gândirii
• deschidere maximă a trăirii
• interiorizare radicală a conştiinţei
• exteriorizare deplină a voinţei
• dualitate
• argument
• caracter unificator şi integrator
• cunoaştere absolută
• creaţie desăvârşită
• complementaritate
• refacerea unităţii originare
• ex-tragerea speculativă a sensului primordial al lumii
• a-tragerea contemplativă a lumii
• maxima plenitudine dintre eu şi lume
• „Sufletul individual trebuie să coincidă cu sufletul
universal” (Novalis)
• fuziune organică dintre eu şi lume
• Omul şi cosmosul: un întreg organic
• identitatea dintre eu şi lume
• „lumea noastră lăuntrică trebuie să corespundă
întocmai, până în cele mai mici amănunte, lumii
exterioare” (Novalis)
• descifrarea misterului existenţei umane
• „vom înţelege lumea atunci când ne vom înţelege pe noi
înşine, căci noi suntem jumătăţi ale unui
întreg” (Novalis)
• determinarea naturii universului
• Viaţa: punctul de plecare şi destinaţia
• Poezia - înălţimile divinului
• Geniul
• genialitate - om - asemănare cu Dumnezeu
• a deveni om desăvârşit, geniu
• genialitatea - transcendentalitate
• „fără genialitate nici nu existăm de fapt” (Novalis)
• Genialitatea - cunoaştere şi creaţie, conştiinţă şi voinţă
• reintegrarea tuturor lucrurilor - imperativului romantic
• potenţare calitativă a eului uman
• „Poezia le amestecă pe toate în vederea marelui său
scop, scopul scopurilor: înălţarea omului peste sine
însuşi” (Novalis)
• Poezia - absolutul şi desăvârşirea  
• Iubirea - orizontul contemplaţiei artistice
• iubire - voinţă
• iubire -‘vrăjire’ a lumii
• „Iubirea este sensul final al istoriei universale – un
continuum al universului” (Novalis)  

• dimensiunea contemplativă şi magică

• eu - realitate - iubire
• dimensiunea metafizică, speculativă şi mistică
• sacrificiul eului real în faţa eului ideal
• sinucidere

• sacrificiul de sine şi dăruirea de sine - genialitate -

existenţă poetică
 Poezia universală progresivă: romantizarea vieții

• Wilhelm Heinrich Wackenroder și Ludwig Tieck: Herzensergießungen

eines kunstliebenden Klosterbruders (1796) și Phantasien über die
Kunst (1799)
• Friedrich Schlegel: Über das Studium der griechischen Poesie (1797)
• cultul sentimentelor
• idealizarea Evului Mediu
• accentuarea muzicalității
• problematica artistului
• Friedrich Schlegel: reîntoarcere la frumos, coeziune cu natura și
divinitatea
• aplatizarea antagonismelor
• confluența dintre vis și realitate, trecut și viitor, finit și
infinit.
• idealismul subiectiv al lui Fichte
• eliminarea dualității subiect-obiect, lume subiectivă și lume
obiectivă
• lumea obiectivă - eu - senzații, gânduri, structuri logice și
culturale
Wünschelrute

Schläft ein Lied in allen Dingen,

Die da träumen fort und fort,
Und die Welt hebt an zu singen, - „poetizarea” vieții și societății
Triffst du nur das Zauberwort.
  - Joseph von Eichendorff
Bagheta magică (1788-1857)
(trad. de Maria Banuș)

Cîntec doarme-adînc în lucruri,

Ce-ntr-un vis s-au cufundat,
Universu-ntreg e cîntec,
Versul magic de-ai aflat.
 Înclinația către necunoscut, abscons, înspăimântător

• vocație a absolutului
• precursor al psihanalizei moderne
• “Visăm la călătorii prin univers, dar nu este oare universul în noi?
Adâncimile spiritului nostru nu le cunoaştem. – Spre înlăuntru
duce calea misterioasă. În noi, și nicăieri altundeva, e veşnicia cu
lumile ei, trecutul şi viitorul” (Novalis, Blütenstaub (rom.: Fire de
polen))
• abscons, înspăimântător
• psihicul uman cu abisurile și părțile întunecate
• povestiri de groază, povestiri gotice
• dublul demonic („romantismul întunecat“)
• Gotthilf Heinrich Schubert (1780-1860): Laturile întunecate ale
științelor naturii (1808)
• „subconștient” - Freud
• descoperire a elementelor arhetipale
• forțe tainice
• șovăirea, înfioarea personajelor
• destin nefast
• E.T.A. Hoffmann: Elixirile diavolului
• personaje - reprezentanți ai magiei negre
• Magnetizatorul
• Spiritul elementar
• Musafirul
• E.T.A. Hoffmann: Omul de nisip
• imaginile simțurilor și ale fanteziei
• viață autonomă
• trup imaterial, anormal
• singurătatea bolnavului - viziuni maladive
 Ironia romantică

• „conştiinţa conştiinţei”
• spirit - luciditate
• Schlegel: ironie - disimulare, enigmă, glumă, gravitate,
artă, ştiinţă şi filosofie
• Ironie - dialectica, intensitatea lirică, melancolia
• Ironia romantică
• oglindă și o reiterare a perfecțiunii și a absolutului
• Schlegel: „conștiința clară a eternei agilități”
• alternanță dintre entuziasm și scepticism, „autocreație
și autodistrugere”
• contopirea filosofiei cu poezia
• Schlegel: ironia - „libertate de spirit”
• înălțarea artistului deasupra propriei creații
• multiplicarea planurilor expresiei
• comunicare literară cu cititorul
• potențare a formelor de comunicare literară
• Ludwig Tieck: Motanul încălțat
• autoreferențialitate
• literatura - „doar literatură“
• E.T.A. Hoffmann: Părerile despre viață ale motanului
Murr (1819-1821)
• precursor al esteticii postmoderne
• E.T.A. Hoffmann: Urciorul de aur
• lume fabuloasă vs. lumea prozaicului pur
• E.T.A. Hoffmann: Piticuţ, zis și Cinabru
• progenitură diformă
• admirația celorlalți
• vraja de iubire a zânei bune
• iubirea divină
• Hoffmann: „principiul serapiontic”
• fantastic - realitate
• spațiu exterior și unul interior
• contemplarea spațiului lăuntric
• „realism fantastic”
• “presimțirea necondiționatului” (eine Ahndung des
Unbedingten)
• „facultate a infinitului” (ein Vermögen des Unendlichen)
• Nietzsche - „fenomenul dionisiac”
• „beție sfântă” - realizarea idealului
• reconstituirea armoniei
• cucerirea adevărului absolut
• Fichte: idealismul subiectiv
• exaltare a subiectivității
• realitate subiectivă
• Novalis: Heinrich von Ofterdingen (1800)
• Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister (Goethe)
• fragment
• caracterul fragmentar - definitoriu
• aforism
• Evul Mediu, sec. al XIII-lea
• două cronici, o hagiografie, o scriere anonimă medievală, o
biografie moderna (1792) a împăratului Friedrich al II-lea
• minnesänger-ul Heinrich von Afterdingen (sf. sec. XII-încep.
sec.XIII)
• legende populare thuringiene despre muntele Kyffhäuser, despre
floarea albastră ce răsare în noaptea de Sf. Ioan
• istorisiri fabuloase (legenda orfică a lui Arion, basmul lui
Klingsohr, reveriile pe tema florii albastre etc.) și nuvelistice
(basmul despre regele din Atlantida etc.)
• Bildungsroman
• condiția de poet, „Messias al universului”
• p.I: Așteptarea - formarea eroului - ideea de poezie
• călătorie - itinerar tipic burghez
• tovarășii de drum: negustorii
• maeștri ai inițierii
• Minerul
• un sihastru de familie nobilă
• bunicul de la Augsburg
• Mathilde – eros și thanatos
• Klingsohr - poetul și omul desăvârșit
• p. II: Împlinirea
• neterminată
• periplu de-a lungul universului
• o cheie de aur într-un adânc de ape - țara minunilor
• salvator al universului
• sensul specific al poeziei
• poezia - cunoaștere absolută
• poezia ca vrajă
• ultim adevăr: iubirea
• cunoaștere - reconcilierie existențială – iubirea și moartea
• cunoașterea misterului lumii, a iubirii, a idealului, a poeziei etc.
• atingerea morții
• Metamorfozarea din vis a florii albastre în fecioară
• spiritul poeziei
• mister
• inaccesibilitate
• simbolul - forță de sugestie
• vis
• basm
• lumesc - infinit - romantism
• căutarea și găsirea florii albastre
• sentimentul nostalgiei paradisului pierdut
• câștigarea spațiului de fericire totală
• utopie pozitivă
• tema fundamentală - timpul
• timpul istoric - Evul Mediu german
• timpul geologic - povestirile Minerului
• timpul mitic - acțiunile basmelor
• cele trei categorii temporale funcționează telescopic
• infinitul personalității
• metamorfozări metempsihotice
• împăcarea tuturor opozițiilor
• moartea în viață și viața în moarte
• misteriosul și sacrul
• realul - fabulos
• „haosul poetic”
• „unitate spirituală”
• carte în carte
• poemele și schițele - reconciliere cu poezia, reconcilierea
lumii cu poezia
• sumă de texte poetice
• idei
• deschidere metafizică prin metaforă
• formulare de programe estetice
• ce se ascunde în spatele reprezentării în sine

• experiență estetică specifică sublimului (das Erhabene)

• individul - prizonier al ambientului, al propriilor percepții, trăiri

Călător pe Marea Norilor
(1818)
Femeie la apusul soarelui (1818)
Călugăr pe malul mării
(1808-1810)
Ruinele unei abații în pădurea de stejari
(1809/ 1810)
• reprezentare a ce este ne-reprezantabil

• experiența infinitului cu mijloace finite

• experiență transcendentală
• tiparele perioadei clasice

• romantism: părțile întunecate ale existenței omenești, nebunie, deficiențe,

defecțiuni

• realism (~1830-1880): realitate materială, finită

• atenție sporită pentru realitatea obiectivă, socială sau politică

• sec. al XIX-lea: evenimente politice și schimbări sociale

• feudalism vs. marea industrie
• progres științific și tehnic
• inovații în arhitectură, transport și comunicații
• probleme sociale
• condiții sociale în schimbare
• rebeliuni și revoluții, nevoi și nemulțumiri sociale
• orizont de valori preponderent capitaliste

• noi forme de inegalitate

• scriitori burghezi - critici radicali ai propriei clase sociale

• realismul poetic și realismul burghez

• realismul poetic - exigențe estetice

• nici o realitate care lezează principiile estetice și morale

• îngustarea perspectivei asupra realității sociale

• realismul burghez: realitatea socială este realitatea burgheză

• fundamentul determinist al științelor pozitive

• observația, experimentul, clasificarea, etichetarea

• științele - reprezentate în diferite segmente ale manifestărilor intelectuale

• lărgirea sferei sociale - un nou tip de acces la procesul istoriei

• dezbateri sociale

• noi probleme de viață, de muncă, de orientare spirituală și morală

• noi mijloace și forme de receptare

• realism vs. romantism -> escapism, iraționalitate, subiectivitate

• coborârea la fapt, la observație

• imaginar - înțelegerea realităților vieții

• situații concrete, descrieri amănunțite, specificități ale faptelor zugrăvite
• romanul
• reproducerea unei iluzii a realității
• povestitor neutru
• infățișarea chestiunilor cotidiene
• descrierea detaliată a personajelor și a ambientului
• prezentarea de evenimente istorice
• ansamblul personajelor - înnoit
• tipologia individului comun
• cercuri burgheze
• însușiri ale omului obișnuit
• „democratizare“ la nivelul personajelor
• receptori dintr-un public din ce în ce mai larg
• concepte heterogene
• Franța - amalgamare a literaturii cu știința
• descriere tipologică a prezentului (Balzac), introducerea unui instanțe narative cât
mai obiective (Flaubert)
• Anglia - principiul clasicist al idealizării realului
• dimensiunea și valorile pozitive ale realității
• deziluzionarea cititorului (Thackeray), divulgarea fățărniciei (Dickens), a percepțiilor
eronate, caricaturizarea ideilor învechite (Austen)
• literatura rusă - anticipare a perioadei moderne
• Theodor Fontane: Effi Briest (1894-1895)

• reprezentanții realismului german - reprezentanții burgheziei

• denunțarea abaterilor comportamentale ale burgheziei

• o poveste de dragoste adevărată - posibilă în generația lui Effi

• Instetten - educatorul soției sale, nu un partener în dragoste

• dramatismul - amplificat prin evadarea personajelor feminine din căsnicii

(Flaubert, Tolstoi)
• personajele masculine - neatractive pentru femei ca parteneri erotici prin chiar
angrenarea lor socială și profesională

• bărbații - soți - închisoarea socială a femeilor

• dispozitiv stilistic: ironia subtilă

• fără o dimensiune ideologizant-evaluativă

• demascarea ipocriziei bigote, a minciunilor convenționale, a dublei moralități și

a unui concept anchilozat de onoare, a naivității
• personajele ajung involuntar într-o constelație ambiguă

• Fontane - renunțarea la reprezentări explicite

• medierea idealului

• educarea publicului

• estetică
• Theodor Fontane: Irrungen, Wirrungen (Drumuri greșite, drumuri încâlcite),
1887/1888

• Botho von Rienäcker și Lene Nimptsch

• undă de erotism
• procese sociale - cele mai intime relații dintre oameni

• diferențe - rang și situație materială - escamotare

• nu un eșec din cauza îngrădirilor impuse de apartenența la o anume clasă

socială

• un rezultat al aranjamentelor financiare

• dragostea - sacrificată

• un aspect netematizat

• marca realismului
• căsătoria - instituție paradoxală

• principiile și paradoxurile societății burgheze din sec. al XIX-lea - negociate

• Gustave Flaubert: Madame Bovary: moravuri de provincie (1857); Lev Tolstoi:

Anna Karenina (1875-1877); Theodor Fontane: Effi Briest

• Germania: dezvoltare socială tardivă; stat național (1871)

• circumstanțe socio-economice

• căsătoria - funcție socială

• stabilizare a societății

• concepții arhaice

• educația copiilor, legea succesiunii

• fidelitatea conjugală - factor sociopolitic

• funcționalizare - dimensiunea emoțională și erotică a căsătoriei