Lectie - Individul ca întreprinzator

Termenul de întreprinzător a fost introdus de Richard Cantillon, un economist şi om de afaceri irlandez, pentru care
componenta centrală a definirii antreprenoriatului gravitează în jurul asumării riscului. El descrie întreprinzătorul ca
fiind un neguţător care-şi riscă propriul capital.

Michael Gerber consider cǎ  întreprinzătorul este vizionarul care se află în noi. Visătorul. Energia care se găseşte în
spatele fiecărei activităţi umane. Imaginaţia care aprinde focul viitorului. Catalizatorul pentru schimbare.
Întreprinzătorul trăieşte în viitor, niciodată nu se uită în urmă şi rareori ia în seamă prezentul. El este cel mai fericit
om de pe lume când este lăsat să construiască liber imagini pentru “ce ar fi dacă” sau “ce ar fi când”…

Def. Intreprinzatorul, investitorul, antreprenorul este o persoana care initiaza, organizeaza si gestioneaza o
activitate de afaceri, de pe urma careia urmareste sa obtina profit si isi asuma in mod constient o serie de riscuri
inerente acestui tip de activitate.

Intreprinzator – da dovada de initiativa, capacitate organizatorica si responsabilitate.

Def. Conf.legii 133. Intreprinzatorul este persoana fizica autorizata sau persoana juridica , ce , in mod individual sau
in asociere cu alte persoane fizice autorizate sau juridice, organizeaza o societate comerciala/intreprindere
autonoma patrimonial si autorizata sa faca acte si fapte de comert in scopul obtinerii de profit prin realizarea de
bunuri materiale, respectiv prestarii de servicii, din vanzarea acestora pe piata in conditii de concurenta.

Motivatia antreprenorului poate fi:

-castigul mare

-imi place sa imi asum riscuri

-imi place confruntarea, intrecerea

-vreau sa probez ceea ce pot

-e o varianta de supravietuire

-sa fiu in rand cu oamenii”grei”

Oamenii se deosebesc intre ei dupa capacitatile si posibilitatile lor de actiune. Aceleasi activitati
practice,intelectuale,  artistice sunt executate de diversi indivizi la diverse niveluri calitative, cu o eficienta mai mare
sau mai mica, uneori foarte redusa.

Vocatia= inclinatia deosebita, statornica pentru o activitate, asociata unei foarte bune dezvoltari a aptitudinilor

Manifestarea spiritului antreprenorial poate fi favorizata sau defavorizatade doua categorii de factori:

1.Factori macroeconomici:                                                    

-starea generala a economiei(crestere sau descrestere)       

-rata inflatiei                                                                          

-rata dobanzii                                                                          

-accesul la capital                                                                   

-reglementari juridice(facilitati guvernamentale pt afacerile noi) etc.

2.Factori microeconomici
-competenta antreprenoriala(potential propriu)
-resursele umane(pregatirea, loialitatea salariatilor)
-atitudinea fata de munca(succesul presupune intotdeauna un volum mare de munca si seriozitate)
-planificarea (activitatile economice nu se  la intamplare)etc.

Tipologia întreprinzǎtorilor

De-a lungul timpului s-au identificat mai multe tipuri de întreprinzǎtori, la baza fiecǎrei tipologii stând diverse criterii.

Rogoff şi Lee au identificat trei tipuri distincte de întreprinzători, având drept criteriu de delimitare condiţiile
existente la pornirea afacerii:
Ø   Creatorii – Creatorii sunt definiţi ca aceia care au iniţiat o afacere cu visul de a crea un produs sau serviciu nou.
Creatorii se consideră adevăraţii întreprinzători, pe deplin satisfăcuţi de afacerea pe care o conduc. Ei nu sunt
motivaţi de recompense financiare , nici nu consideră că activitatea lor comportă riscuri mari, datorită credinţei în
viziunea lor, îşi folosesc abilităţile şi îşi aduc contribuţia în societate.

Ø     Moştenitorii – Acest grup îi include pe aceia care au moştenit o afacere de la un membru al familiei sau care
intră în afaceri printr-o conexiune familială. Deoarece nu au fondat compania pe care o conduc în prezent, obţin un
punctaj mai mic decât celelate grupuri în ceea ce priveşte obiectivele noii afaceri şi crearea de noi produse. De
obicei, ei sunt mai puţin orientaţi spre creştere şi mai puţin hotărâţi să aducă o contribuţie în societate. Punctajul
obţinut de ei la obiectivul câştigării banilor a fost cel mai mare.

Ø     Administratorii – Sunt aceia care cumpară o afacere sau o franciză, motivaţi de obiective financiare, lipsa altor
optiuni sau de dorinţa de a minimiza riscul, alegând formula cumpărării unei afaceri deja testate. Punctajul lor în ce
priveşte cunoaşterea este ridicat deoarece au o orientare fundamentală spre activitate. Fiind în acelaşi timp înclinaţi
spre creştere, ei sunt satisfăcuţi de afacerea lor şi se consideră adevăraţi întreprinzători. În general, obiectivul lor
principal nu este acela de a-şi aduce contribuţia în societate , nici acela de a crea un nou produs.

O altă clasificare aparţine specialistul american John Miner care identifică patru tipuri de întreprinzători, ţinând
seama de caracteristicile psihologice şi cunoştinţele deţinute de aceştia:

1. Întreprinzătorul performant personal

ü     alocă foarte mult timp afacerii;

ü     crede puternic în propria persoană şi în ceea ce face;

ü     încearcă să înveţe cât mai mult despre propria afacere pe care o derulează;

ü     apelează la tehnici de planificare;

ü     manifestă reacţii rapide faţă de schimbările mediului;

ü     posedă o mare capacitate de a rezolva probleme

ü     se descurcă bine în condiţii de criză.

2. Întreprinzătorul “supervânzător”

ü     este permanent preocupat să vândă;

ü     se concentrează asupra a ceea ce vinde şi cum vinde;

ü     nu renunţă niciodată să vândă;

ü     apelează la alţii pentru a dirija afacerile curente ale firmei;

ü     pune accent pe relaţiile umane şi pe munca în echipă.

3. Întreprinzătorul-manager
ü     posedă calităţi şi pregătire manageriale apreciabile;

ü     îi place să conducă proprii salariaţi, în care scop se străduieşte să dezvolte o firmă de dimensiuni cât mai mari;

ü     alocă timp şi resurse pentru a convinge potenţialii clienţi să cumpere produsele firmei sale;

ü     încurajează personalul să-şi construiască şi să urmeze o carieră în cadrul companiei;

ü     pune accent pe eliminarea diferenţelor culturale între persoane şi construirea unei culturi organizaţionale
specifice firmei.

4. Întreprinzătorul expert, generator de idei

ü     posedă suficiente cunoştinţe într-un domeniu pentru a fi considerat expert;

ü     deţine “libertatea” de a inova şi de a-şi implementa propriile idei;

ü     acordă atenţie atragerii de persoane cu calităţi complementare lui, pentru a finaliza noua idee;

ü     îşi consacră energia obţinerii sprijinului pentru a implementa ideea nouă.

INTREPRINZATOR MANAGER

·       trăieşte în viitor ·       trăieşte în trecut

·       trăieşte să deţină controlul ·       tânjeşte după ordine

·       înfloreşte în mijlocul schimbării ·       se agaţă obsesiv de starea prezentă

·       vede întotdeauna şansa din fiecare ·       vede întotdeauna problemele care pot apărea.
eveniment

·       îşi construieşte o casă şi, în momentul ·       îşi construieşte o casă şi apoi trăieşte în ea pentru totdeauna
în care a terminat-o, începe să facă
planuri pentru următoarea.

·       crează lucruri ·       le pune în ordine

·       fără întreprinzător n-ar exista mizerie ·       este cel care vine pe urmele întreprinzătorului pentru a face
de curăţat. curaţenie

·       Fără întreprinzător nu ar exista ·       Fără manager nu ar exista afaceri şi societate
progres

http://www.aac.ase.ro/resurse/domeniu-intraprenoriat