Propunere Tehnica Sat Balotesti

OPIS
Propunerea tehnica
Denumire Nr. Pag.

1. Descrierea modului de îndeplinire a contractului, conform caietului de 1-243
sarcini, proiectului tehnic si detaliilor de executie
2. Listele cuprinzând cantitatile de lucrari, fara valori 244-296

3. Graficul de executie al lucrarilor 297
4. Planul calitatii si planul de Control al Calitatii Verificarilor si Incercarilor 298-338
5. Declaratie privind garantia acordala lucrarii, conform Legii nr. 10/1995 339
6. Declaratie privind respectarea conditiilor de mediu si sociale si a relatiilor 340
Descrierea modului de îndeplinire a contractului
1.1. Denumirea obiectivului de investiţii:
“ CONSTRUIRE PODURI IN COMUNA STANISESTI, JUDEŢ BACAU ”
1.2. Amplasamentul
Tara Romania
Judeţ Bacau
Comuna Stanisesti
Localităţile sat. Balotesti
O SCURTA PREZENTARE A CONSTRUCŢIEI

Obiect 6 - Amplasament peste râul Dobrotfor in Satul Balotesti-se va executa pod din B.A. -
lungime suprastructura 18 m;
Principalele categorii de lucrări de executat sunt :

Execuţie lucrări conexe - varianta de serviciu
- drum tehnologic
- demolare traversare existent Execuţie traversare noua -
infrastructura
- suprastructura
- calea pe pod
- racordare cu terasamentele
- racordare cu traseu drum
- amenajare rampe
- siguranţa circulaţiei Lucrări de amenajare albie -
calibrare albie
Elemente generale -Supratraversarea proiectata va avea următoarele caracteristici:

Scop Pod de sosea
Material beton precomprimat,
Poziţia caii Cale sus
Durata probabila Definitiv
Structura derezistenta Pod cu structura din beton.
Schema statica Simpiu rezemate
Caracteristica traseului Aliniament
Pod in palier
Tip suprastructura Beton
Tip fundaţii Fundaţie directa
Page 1 of 340
Unghiul de intersecţie Pod drept
Mobilitate Pod fix
Pod in localitate Da
Numarul de deschideri si lungimea totala: 1 deschidere; 18.00 m

Latimea suprastructurii: 8.00m :
din care :
5.00m - latimea partii carosabile
2x0.75 - latime trotuare
2x0.55 -latime zone de siguranta
2x0.20 latime console parapet
Lungimea podului : (3.00+0.05)x2 +18.00 ml = 24.10 ml
lnfrastructura :
- fundatie directa executata in cheson din beton armat de 3.25x3.00x7.50m:
-clasa beton pereti cheson C25/30;
-clasa beton de umplutura C16/20.
- elevatie - inaltime totala 2.50 m din care 0.70 cm inaltimea banchetei;
-latime totala 6.80 m
-clasa beton C30/37
-suprastructura:
-structura de rezistenta formata din 6 grinzi prefabricate cu sectiune tip "I" -6 grinzi in
sectiune Hgrinda=80 cm;
-suprabetonarea -din beton C35/45
-calea pe pod:
-borduri prefabricate 20x25 cm
-beton de panta C30/37 (2-12) cm
-hidroizolatie pentru poduri;
-sapa de protectie hidroizolatie -armata 5 cm grosime;
-imbracaminte din BAP16 - grosime 2x4cm ;
-amenajare trotuare:
-hidroizolatie pentru poduri;
-tevi din PVC -3x110mm;
-beton de umplutura C16/20;
-mixtura asfaltica tip BA 8-2 cm;
-pe zona de siguranta se va manta parapet tip H4B -pe toata lungimea podului care se va
continua si pe rampe cate (10+25) ml ;
-in consola de trotuar se va manta parapet pietonal metalic.
-racordarea cu terasamentele :
-sfert de con;
Page 2 of 340
-scari si casiuri;
- racordarea cu traseul drumului studiat
-prism din piatra sparta;
-grinda de rezemare din beton armat 2 buc x 5.50 m;
-dale de racardare 0.20x1.10x3.00 m- 2 parti x 4 buc;
-amenajare rampe :
-lucrari de terasamente - sapatura 120.00 mc
- umplutura 1820.00 mc
-amenajare imbracaminte pe rampe :
-strat din balast ime - 15 cm 50.00 m lungime
-30 cm grosime (10+25)m lungime
-strat de legatura din BADPC20-6 cm -2x25 cm lungime
-strat de uzura din BAPC16-4 cm -2x25 cm grasime
-siguranta circulatiei:
- siguranta circulatiei in timpul executiei;
-siguranta la terminarea lucrarilor
- executie marcaj rutier-0.20 km
Lucrarile de amenajare albie cuprind urmatoarele categarii:

 calibrare albie ;
 executie pereu din betan cu urmatoarea structura :
 substrat din balast 15 cm;
 pereu din beton C 35/45 -15 cm ;
 executie traverse de capat de 75x125 cm din beton C35/45;
 executie blocaje din balovani -(0.50-1.00)x2.50 m;
 executie aparare din gabiaane de (5.00+10.00)m x2 parti cu elevatie de 2.00
m care are urmatoarea dispozitie:
 saltea din gabiaane 50x400x500 cm
 gabion tip 100x150x500 cm
100x150x250 cm
 gabion tip 100x100x500 cm
Principalele categorii de lucrări de executat sunt:
Lucrări conexe
- Varianta de serviciu -in perioada de execuţie a lucrărilor, circulaţia din zona ocupata de lucrările
noi se va devia in zona din imediata vecinătate si se va construi varianta de circulaţie din prefabricate din
beton, recuperabile la terminarea lucrărilor, peste care se va executa calea.
Amplasare prefabricate (se pot pune in lucrare elemente prefabricate) de orice deschidere care sa
asigure completarea deschiderii libere de traversat pe care le are ofertantul in inventar.Nu se va cuprinde
preţul acestora in oferta deoare acestea se recuperează la darea in exploatare a podului definitiv. La preţ
material se va cuprinde preţul punerii la dispoziţie către beneficiar pe durata variantei
Ca măsură de asigurare a siguranţei circulaţiei in zona variantei se va monta parapet elastic
Page 3 of 340
deformabil. Rampele se vor amenaja cu umlutura din pamant si strat din balast. Zona se va presemnaliza
si semnaliza in mod corespunzător astfel incat participanţii la trafic sa cunoască ca urmeaza o zona
ingustata a traseului, iar prioritatea de trecere sa fie reglementata in mod corespunzător.
Pentru asigurarea accesului la varianta se va amenaja racordarea cu traseul drumului principal.
La terminarea lucrărilor se vor dezafecta lucrările executate pentru amenajarea variantei iar terenul
se va preda beneficiarului in condiţiile ce erau inaite de demararea investiţiei.
Pentru asigurarea accesului in zona de lucru se vor executa drumuri tehnologice.
La podurile la care s-a constata existenta vegetaţiei crescute spontan aceasta se va defrişa astfel
incat in zona lucrării sa nu ramana resturi vegetale deoarece acestea, in timp, putrezesc rezultând tasari
suplimentare ce pot afecta viabilitatea investiţiei.
In cazul in care pe amplasamentul lucrării proiectat exista o construcţie aceasta se va demola.
Podul existent pe fiecare poziţie se va dezafecta in intregime deoarece pe amplasamentul sau se
va executa podul nou proiectat - amplasament impus atat de traseul drumului local, pe care acesta se va
inscrie, dar si de limita de proprietate asupra terenului din zona.
Elementele constructive ale podului existent se vor dezafecta pe rând si se vor depozita in funcţie
de materialul din care este confecţionat - metal , lemn , elemente prefabricate, astfel incat depozitarea lor
sa se poata face in conformitate cu regulile de protecţia mediului, fiecare dintre rezidurile rezultate avand
alte condiţii de depozitare . Pentru materialele care se pot recicla se va face o constatare a stării acestora
după dezafectare iar beneficiarul va dispune daca se mai pot pune in opera pentru lucrări provizorii.
LUCRĂRI DE PODURI
Infrastructura podurilor va fi compusă din doua culei masive din beton armat, fundate direct prin
execuţia de chesoane deschise cu dimensiunile descrise .
Elevaţiile infrastructurilor vor fi din beton armat.
In spatele elevaţiei se va executa dren din bolovani care , la baza va colecta apele pentru
descărcare prin barbacana prin intermediul cunetei dren. Pe suprafaţa de contact intre dren si culee se
va aplica hidroizolatie pentru a preveni eventualele infiltraţii in corpul culeelor.
Zidurile întoarse au lungimea de 3.00 m şi grosimea de 0,40 m ;
Suprastructura pod -
-execuţie structura de rezistenta a suprastructurii
In acest caz - cazul structurilor din grinzi prefabricate din beton armat de L=18.00 ml, la
aprovizionare si montare grinzile vor fi numerotate, iar pe ele se va înscrie cu vopsea data fabricării şi
tipul de grindă, prin care se precizează astfel poziţia.
Montarea elementelor prefabricate va fi condusă de un inginer specializat în acest domeniu şi
supravegheată permanent de personal cu experienţă dobândită în lucrări similare. Operaţia de montaj
trebuie să fie precedată de lucrări pregătitoare specifice operaţiei respective şi care depinde, de tipul
elementului care se montează sau de modul de alcătuire al structurii.
Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care să asigure montajul în condiţii
de securitate. La aşezarea pe reazeme se va urmări poziţionarea corectă conform proiectului, atât în ce
priveşte asigurarea amplasamentului cât şi a lungimii de rezemare şi a contactului cu suprafeţele de
rezemare. Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere după realizarea corectă a rezemării.
Este obligatoriu a se realiza echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care reazemă pe
acestea. îmbinările definitive trebuie să fie executate în cel mai scurt timp posibil de la montaj. Feţele
elementelor care urmează a veni în contact cu betonul de monolitizare sau mortarul de poză vor fi bine
Page 4 of 340
curăţate cu o perie de sârmă şi apoi spălate cu apă din abundenţă sau suflate cu jet de aer.
Verificarea montări elementelor şi încadrarea în toleranţe admisibile ce se vor preciza in
documentaţia de execuţie aferenta. Abateri admisibile pentru elementele din beton şi beton armat - din
Codul de practică pentru executarea elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat indicativ
NE 012 . La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce la
deteriorarea elementelor.
Grinzile se vor monolitiza între ele prin placa de suprabetonare. Reţeta betonului de monolitizare
se va stabili experimental pe bază de încercări. Abaterile limită de la dimensiunile elementelor prefabricate
din beton armat se vor încadra în prevederile STAS 8600-79, STAS 7009-79 şi STAS 6657/2-89. Alte
abateri limită decât cele referitoare la dimensiuni (lungime, lăţime şi grosime placă) se vor încadra în
prevederile Codului de practică pentru executarea lucrărilor de beton, beton armat şi beton precomprimat
indicativ NE 012
Execuţia plăcii de suprabetonare se va realiza respectând următoarele etape generale :
- cofrarea - inclusiv execuţia cintrelor si eşafodajelor
- montarea armaturii
- execuţia betonarii
Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii - trasarea poziţiei cofrajelor;

- asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor;
- verificarea şi corectarea poziţiei panourilor;
- încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor;
Armarea:
-distanţele minime între armături precum şi diametrele minime admise pentru armăturile din beton
armat monolit sau preturnat în funcţie de diferitele tipuri de elemente se vor considera conform STAS
10111/2-87.
-innădirea armăturilor - Alegerea sistemului de înnădire se face conform prevederilor proiectului şi
prevederilor STAS 10111/2- 87. De regulă înnădirea armăturilor se realizează prin suprapunere fără
sudură sau prin sudură funcţie de diametrul şi tipul barelor, felul solicitării, zonele elementului (zone
plastice potenţiale ale elementelor participante la structuri antiseismice).
Turnarea betonului - Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt
îndeplinite următoarele condiţii:
- întocmirea procedurii pentru betonarea obiectului în cauză şi acceptarea acesteia de către
investitor
- sunt realizate măsurile pregătitoare,sunt aprovizionate şi verificate materialele componente
(agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc.) şi sunt în stare de funcţionare utilajele şi dotările
necesare, în conformitate cu procedurile de execuţie, în cazul betonului preparat pe şantier.
- sunt stabilite şi instruite formaţiile de lucru, în ceea ce priveşte tehnologia de execuţie
şi măsurile privind securitatea muncii şi P.S.I. d.
Betonul va fi pus în lucrare la un interval cât mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se
admite depăşirea duratei maxime de transport şi modificarea consistenţei betonului. Elementele de
construcţii pot fi decofrate atunci când betonul a atins o anumită rezistenţă care este prezentată în
documentaţia de execuţie ţinând cont de prevederile capitolului 14 din Codul de practică NE 012-99.
Page 5 of 340
- execuţie cale pe pod
Se va amenaja suprafaţa pe care urmeaza a fi executata hidroiziolatia prin execuţia unui strat de
mortar de min. 2 cm, mortar care are rolul de a reface pantele transversale ale suprastructurii si de a
prelua micile deformaţii locale. Suprafaţa libera a mortarului va fi o suprafaţa continua cu pante
transversale egale cu cele ale lucrări finale, pe partea carosabila a podului, si va asigura condiţii pentru
execuţia hidroizolatiei.
Hidroizolatia se executa pe toata suprafaţa suprastructurii cu ridicarea pe consolele de trotuar si
cu închiderea cu un cordon de celochit a zonelor de contact intre beton si hidroizolatie, pentru prevenirea
unor infiltraţii de apa la acest nivel. Este propusa execuţia unei hidroizolatii termosudabile, care in funcţie
de tipul ales (furnizor) poate fi protejata cu sapa de protecţie sau nu. Sapa de protecţie (când este cazul)
se va executa imediat după realizarea hidroizolatiei astfel incat aceasta sa nu fie degradata de eventuale
acţiuni mecanice accidentale.
Partea carosabila se va delimita de trotuare prin zona de siguranţa, in care se va monta parapetul
metalic pentru poduri cu nivel de protecţie H4b - capacitate foarte ridicata de protecţia. La limita cu partea
carosabila se vor monta borduri de protecţie.
Acestea se vor monta pe un mortar de poza, mortar cu care se va face si rostuirea intre bordurile
vecine.
Pe zona ramasa pentru amenajarea trotuarelor se vor poza tuburi din PVC pentru pozare cabluri,
in eventualitatea ca ca fi necesara traversarea cursului de apa de către conducte pentru reţele, după care
se va fac umplutura din beton C 12/15.
Suprafaţa libera a betonului se va etanşa cu beton asfaltic BA8 pentru trotuare iar grosimea
stratului va fi de 2 cm .
Racordarea cu traseul drumului local - cuprinde amenajarea trecerii de la partea carosabila de

pe pod la partea carosabila de pe drum. Din cauza diferenţei de elasticitate dintre corpul drumului (elastic)
si calea pe pod (rigida) utilizatorul traseului resimte un soc care creaza disconfort in circulaţie. De
asemenea, sub acţiunea mecanica repetata, acţiune amplificata si de socul resimţit de la trecerea pe cele
doua cai de rulare cu elasticitate diferita, partea carosabila a drumului se va tasa diferenţiat, eroda, ducând
in final la ruperi succesive dinspre zonele libere spre axul drumului, in zona rampelor de acces. De aceea
pentru a se preveni acest fenomen dar si pentru conservarea elementelor constructive a podului, zona de
acces pe pod se va amenaja cu elemente prefabricate din beton - dale de racordare. Acestea se vor
aşeza cu un capat pe grinda de rezemare incastrata in corpul culeilor si un alt capat pe grinda de rezemare
independente aşezata pe un prism din piatra sparta. Acestea se vor proteja cu hidroizolatie si de vor
acoperi cu straturile din mixtura asfaltica. Racordarea se face cu elemente prefabricate astfel incat, in
cazul constatării degradărilor accesului pe pod acestea se vor scoate uşor, refacerea umpluturii cu
masurile de asigurare a stabilitatii acesteia si repozitionarea dalelor prefabricate in poziţia proiectata. Din
grinda de rezemare de pe culee se vor scoate armaturi din otel beton in care se vor ancora dalele - cate
doua ancore pe fiecare dala.
Racordarea cu terasamentele - se va realiza prin sferturi de con pereate iar pentru asigurarea
accesului in albie se vor executa scări de acces pe toate rampele. Descaracrea apelor de pe pod se va
realiza prin casiurile perete amplasate langa scările de acces.
Page 6 of 340
Amenajare rampe pod -Această categorie cuprinde execuţia rampelor de acces la pod prin
racordarea drumului local în plan, lung şi transversal cu suprafaţa de rulare a căii de pe pod.
Având în vedere ca nivelul caii impune amenajarea liniei roşii a tarseului de drum din imediata
vecinătate in cadrul investiţiei sunt propuse ase efectua lucrări de terasamente - săpătură si umplutura.
In general lucrările proiectate sunt amplasate pe trasee de drumuri din pamant sau cu o uşoara
balastare.
In funcţie de modul in care se va amenaja linia roşie a traseului au rezultat volumele de lucrări de
executat -si in general sunt volume de lucrări de umplutura mari deoarece s- a urmărit ridicarea liniei roşii
a traseului proiectat deoarece se vor obţine următoarele avantaje:
- se vor micşora pantele longitudinale a traseului proiectat;
- se va realiza o inaltime libera sub pod avantajoasa pentru descărcarea debitelor de
apa descărcate.
După compactarea si nivelarea suprafeţei patului se va executa umplutura corespunzătoare.
Suprafaţa libera a taluzelor se va proteja la acţiunea mecanica a apei din precipitaţii sau a vântului
prin inierbare .
Structura rutieră care se va executa pe rampe este următoarea :
- 4 cm BAPC 16 - strat de uzura ;
- 6 cm BADPC 20 - strat de legătură ;
- 30 cm strat de fundaţie din balast;
Aceasta structura se va aplica :
- pe cate 25 m pe fiecare rampa -la lucrări de poduri
- pe cate 15 m pe fiecare rampa -la lucrări de podeţe
Pentru lungimea ramasa de amenajat -in afara rampelor, se va executa o îmbrăcăminte de 15
cm din balast.
In cazul acestui amplasament se vor amenaja rampele cu sistemul rutier descris mai sus pe cate
5 m iar pana la 25 m se va amenaja un covor asfalticdin BAPC16 de (4+2) cm grosime . înainte de execuţia
acestuia se vor face lucrări de reparaţii strat suport - plombări.
In zona rampelor se vor executa , pentru preluarea si dirijarea apelor din precipitaţii, şanţuri
nepereate . Dispunerea si lungimea pe care urmeaza a fi executate sunt precizate in planurile de situaţie
din documentaţie .
LUCRĂRI DE AMENAJARE ALBIE

In aceasta categorie de lucrare sunt cuprinse operaţii de :
-calibrare albie prin execuţia de săpătură si împingerea pământului excavat spre
maluri.
-execuţia apararilor de maluri din gabioane.Dispunerea in zona podului si dimensiunile acestora
sunt descrise mai sus .Precizam ca amenajarea lucrărilor in albie sunt conforme cu cele cuprinse in faza
anterioara de proiectare -etapa in care s-a obtinut si avizul de specialitate C.N. Apele Romane .
SIGURANŢA CIRCULAŢIEI
Sunt cuprinse operaţii care se vor executa :
- in perioada de execuţie a lucrărilor - se va face presemnalizarea si semnalizarea
zonei de lucru pentru devierea si dirijarea traficului spre varianta ;
- la final - cuprinde execuţia de marcaj longitudinal pentru delimitarea benzilor
Page 7 of 340
de circulaţie si marcaj aplicat pe bordurile de pe pod .
a) trasarea lucrărilor;
Se va face cu convocarea tuturor factorilor implicaţi in realizarea investiţiei beneficiar, proiectant,
constructor .In baza coordonatelor (bornelor de reper) predate de proiectant trasarea se va face prin
materializarea punctelor caracteristice ale traseului la teren,atat pentru axul drumului cit si pentru ampriza.
b) protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier;
Nu sunt necesare luarea de masuri special pentru protecţia materialelor pe şantier. Condiţiile de
depozitare sunt impuse prin Caietele de sarcini pe specialităţi din documentaţie.
c) organizarea de şantier.
Organizare de şantier va cuprinde amenajarea unei platforme cu dimensiunile in plan de 30x45
ml, pe care se pot amplasa containere pentru asigurarea funcţionarii administrative a şantierului. Se va
nivela terenul pus la dispoziţia constructorului de care beneficiar , intr-o zona in care distantele de
transport la lucrare sa fie convenabile executantului. Se va nivela amplasamentul , suprafaţa libera
urmând a se balasta-10 cm grosime .
La terminarea lucrărilor constructorul va preda suprafaţa pusa la dispoziţie in aceiaşi stare ca si
cea in care s-a preluat de la beneficiar.
PROTECŢIA MUNCII
La execuţia lucrărilor, in vederea evitării accidentelor de munca, este necesar ca personalul avizat
pentru controlul si organizarea execuţiei lucrărilor sa respecte normativele in vigoare pentru asigurarea
unor condiţii optime de protecţia muncii.
Se vor avea in vedere următoarele reglementari:

• Ordinul M.L.P.A.T. nr. 9/N/15.05.1993 care cuprinde :“REGULAMENTUL PRIVIND
PROTECŢIA SI IGIENA MUNCII IN CONSTRUCTII“.
• Constructorul va trebui sa aiba in vedere si respectarea Normelor de Prevenire si Stingere a
Incendiilor in conformitate cu Ordinul nr. 1520/06.09.1976 al MTTc.
• Toate punctele periculoase vor fi semnalizate cu panouri de avertizare amplasate vizibil si
iluminate noaptea.
• Prin caracterul lor, lucrările, in marea lor majoritate, vor fi in contact direct sau in apropierea
traficului rutier. Din acest considerent se impun lucrări sigure de semnalizare, de izolare,
protecţie si separare a zonelor de lucru si de o permanenta supraveghere a execuţiei lucrărilor in
condiţii de trafic rutier. O atentie deosebita trebuie acordata semnalizării traficului pe timpul nopţii, când
orice nerespectare a indicatoarelor specifice de siguranţa circulaţiei poate genera accidente deosebit de
grave, execuţia realizandu-se pe jumătate de cale, in doua etape.
• Pentru semnalizarea rutiera pe timpul execuţiei lucrărilor se vor aplica prevederile din
Instrucţiunea nr. 411/1112 din 08.06.2000, privind instituirea restricţiilor in vederea executării
de lucrări in zona drumurilor publice, elaborata de M.T.Tc. Obţinerea autorizaţiilor necesare
devierii circulaţiei de la Inspectoratul Judeţean al Politiei, Direcţia Circulaţie, este in sarcina
constructorului.
• Constructorul este obligat sa efectueze instructajul general si cel specific locului de munca
pentru toti muncitorii, punandu-le la dispoziţie echipamentul necesar.
Page 8 of 340
SURSE DE POLUANŢI SI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU
Având in vedere specificul lucrărilor de drumuri si poduri, in conformitate cu Ordinul Ministerului

Apeior, Pădurilor si Protecţiei Mediului nr. 860 din 26 septembrie 2002, sursele de poluanţi, impactul
produs asupra mediului si masurile cu caracter general sau lucrările propuse pentru diminuarea
impactului negativ vor fi analizate atat pentru faza de execuţie, cat si pentru faza de exploatare
curenta a Obiectivului, precum si in cazurile producerii poluării accidentale si sezoniere.
Lucrările de execuţie a lucrărilor de reabilitare vor necesita circulaţia unui parc important si
diversificat de maşini (betoniere, transportoare de materiale si utilaje, vehicule care transporta muncitori
etc) in punctele de lucru. Acest fapt va genera temporar noxe, zgomot si va degrada astfel mediul
înconjurător, creând disconfort localnicilor din vecinătate.
Zona şantierului va trebui semnalizata cu panouri de avertizare care vor indica si natura intervalului
de timp in care se desfasoara lucrările.
Tipurile de impact ale unui astfel de şantier sunt diverse si privesc factorii de mediu care vor fi
expuşi in cele ce urmeaza.
1. Protecţia calitatii apelor:
- sursele de poluanţi pentru ape, concentraţii si debite masice de poluanţi rezultaţi pe faze
tehnologice si de activitate;
Sursele posibile de poluare a apelor pot fi:

> execuţia propriu-zisa a lucrărilor: lucrările de terasamente determina antrenarea unor particule
fine de pamant; manipularea si punerea in opera a materialelor de construcţii (beton, bitum,
agregate etc) determina emisii specifice fiecărui tip de material si fiecărei operaţii de construcţie.
> traficul de şantier: emisiile de la utilajele de construcţie, maşinile care transporta materiale,
muncitori, pierderile de carburanţi.
> organizările de şantier: apele uzate menajere provenite de la organizarea de şantier, apele
meteorice care spala platforma şantierului, pierderile de la depozitele de carburanţi si de alte
materiale folosite in procesul de construcţie, staţiile de betoane si mixturi asfaltice.
Lucrările de execuţie nu sunt in contact cu apa, nu exista pericolul poluării cursurilor de apa urmare
a execuţiei lucrărilor proiectate descrise mai sus. Procesul tehnologic implica folosirea unor betoane si
mixturi asfaltice gata preparate, aplicate direct in lucrare, fara a fi in contact direct cu mediul înconjurător.
Se exclude astfel existenta unor surse de poluanţi.
- stafiile si instalaţiile de epurare sau de preparare a apelor uzate proiectate, elementele de

dimensionare, randamentele de reţinere a poluanţilor;
Prin specificul ei, lucrarea nu presupune utilizarea de statii si instalaţii de epurare sau de preparare
a apelor uzate.
Pentru evitarea poluării apelor de suprafaţa si a stratului freatic se recomanda următoarele masuri:
❖ Apele fluviale vor fi directionate in casiuri de descărcare si dirijate către sistemul
drumului. Pentru colectarea eventualelor substanţe poluante si evitarea infiltrării
Page 9 of 340
acestora in sol si stratul freatic, suprafaţa platformei trebuie impermeabilizata.
❖ Se va evita amenajarea de depozite de materiale de construcţie in apropierea
vreunui curs de apa sau direct pe suprafaţa solului.
❖ Deseurile menajere din organizarea de şantier, precum si cele inerente
rezultate din tehnologiile de execuţie, se vor depozita in spatii special amenajate,
urmând a fi transportate prin intermediul serviciilor specializate la cele mai apropiate
platforme de deşeuri.
❖ Este obligatoriu ca la finalizarea execuţiei sa se realizeze lucrări de
reconstrucţie ecologica, pentru readucerea terenului natural la starea iniţiala.
- concentraţiile si debitele masice de poluanţi evacuaţi in mediu, locul de evacuare sau emisarul.
Lucrarea nu impune folosirea acestor elemente.

PROTECŢIA AERULUI:
- sursele de poluanţi pentru aer, debitele, concentraţiile si debitele masice de poluanţi rezultaţi si
caracteristicile acestora pe faze tehnologice sau de activitate;
Nu exista surse de poluanţi evacuaţi in atmosfera. Utilajele grele utilizate in procesul tehnologic,
trebuie sa respecte normele in vigoare privind emanaţiile de noxe in atmosfera, condiţie impusa de
verificarea tehnica a acestora.
- instalaţiile pentru epurarea gazelor reziduale si reţinerea pulberilor, pentru colectarea si dispersia
gazelor reziduale in atmosfera, elementele de dimensionare, randamentele;
-concentraţiile si debitele masice de poluanţi evacuaţi in atmosfera.

PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRAŢIILOR:
- sursele de zgomot si de vibraţii;
Procesele tehnologice de execuţie (decapare strat vegetal, săpături in groapa de imprumut,

umpluturi, vehicularea materialelor de constrcutie etc) implica folosirea unor grupuri de utilaje cu funcţii
adecvate. Aceste utilaje in lucru reprezintă tot atatea surse de zgomot.
O sursa importanta de zgomot si vibraţii in şantier este reprezentata de circulaţia mijloacelor de
transport. Pentru transportul materialelor (pamant, balast, prefabricate, beton, asfalt etc) se folosesc
basculante / autovehicule grele, cu sarcina cuprinsa intre cateva tone si mai mult de 40 tone.
In funcţie de intensitatea si durata ei, poluarea specifica drumurilor poate fi:

• poluarea manifestata pe perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie;
• poluarea cronica ca rezultat al traficului zilnic rutier desfasurat in perioada de
exploatare a drumului;
• poluarea accidentala, ca rezultat al accidentelor de circulaţie cu autocisterne ce
transporta hidrocarburi lichide sau alte produse toxice sau corozive, care prin dispersia
rapida in mediu pot degrada ape curgătoare, iazuri, soi sau chiar straturi acvifere;
• poluarea sezoniera, rezultata din lucrările executate pentru siguranţa circulaţiei in
Page 10 of 340
timpul iernii, pe drumurile cu polei si gheata.
Poluarea manifestata in perioada de execuţie

In perioada de execuţie principalele surse de poluare sunt: execuţia propriu-zisa a lucrărilor, traficul
de şantier, staţiile de betoane si de mixturi asfaltice si organizările de şantier.
Poluarea cauzata de traficul rutier in perioada de exploatare a drumului

Poluarea cauzata de trafic provine de la:
> emisiile de noxe prin gazele de eşapament
> pierderile de ulei si combustibil pe drum
> uzura cauciucurilor
> antrenarea particulelor desprinse din stratul de uzura al drumului.
Ca urmare a arderii combustibililor in motoarele autovehiculelor se evacueaza in atmosfera o

serie de substanţe nocive.
Principalii poluanţi din gazele de ardere sunt: oxizii de carbon (CO si CO2), oxizii de azot (NOx),
oxizii de sulf (SO x - in cazul vehiculelor care circula cu motorina), hidrocarburi nearse, plumb si compuşi
de plumb (din cauza aditivilor din benzina), precum si aerosoli (fum - din cauza arderii incomplete a
motorinei in motoarele Diesel).
Pe langa efectul direct al poluanţilor asupra mediului, mai exista si efecte indirecte. Atmosfera este
spalata de ploi, astfel incat poluanţii din aer sunt transferaţi la ceilalţi factori de mediu (apa de suprafaţa
si subterana, sol, vegetaţie, fauna) si ajung in final sa afecteze sanatatea omului.
Poluarea accidentala cauzata de accidentele de circulaţie in care sunt implicate autovehicule care
transporta substanţe toxice si periculoase.
In cazul producerii unor accidente grave, cu răsturnări de autovehicule care transporta hidrocarburi
lichide, materiale de construcţie, alte produse toxice sau corozive, acestea pot fi deversate pe drum sau
pe terenurile invecinate.
Riscul poluării accidentale creste odata cu creşterea traficului.
Poluarea sezoniera specifica sezonului de iarna
Poluarea sezoniera reprezintă acel tip de poluare care apare pe o perioada de timp determinate
dar care poate avea insa efect pe termen mai lung.
Pentru marirea aderentei pneurilor in condiţii de gheata, polei sau zapada compactată se folosesc
materiale antiderapante, cum este sarea amestecata cu nisip sau alte substanţe cu rol asemanator.
- amenajările si dotările pentru protecţia împotriva zgomotului si vibraţiilor;
Prin natura lucrărilor de construcţii nivelul de zgomot si vibraţii este important, insa nu afecteaza
mediul înconjurător, iar respectarea întocmai a Caietelor de Sarcini, specifice lucrărilor de demolare
asigura un nivel cat mai scăzut al acestora.
Proiectul de Organizare de Şantier are in vedere amenajările si dotările necesare privind protecţia
împotriva zgomotului si vibraţiilor.
Page 11 of 340
NIVELUL DE ZGOMOT SI DE VIBRAŢII LA LIMITA INCINTEI OBIECTIVULUI SI LA CEL MAI
APROPIAT RECEPTOR PROTEJAT.
Nivelul de zgomot si vibraţii se inscrie in limita admisa pentru lucrări de drumuri si poduri aflate la
limita sau in afara localităţii.
Masuri pentru diminuarea impactului negativ:

❖ Se va acorda o atentie sporita manevrării utilajelor in locurile unde lucrările se executa
aproape de locuinţe sau de alte obiective.
❖ Traficul de şantier va fi dirijat astfel incat sa evite aglomerări de autovehicule grele in
zonele de lucrări.
❖ Pentru utilajele de lucru se vor stabili trasee care sa asigure cel mai simplu acces la
şantier, cu perturbări minime.
❖ Se va asigura semnalizarea şantierului cu panouri de avertizare pentru a obliga
conducătorii auto sa reducă viteza si sa acorde atentie sporita circulaţiei pentru a evita
producerea accidentelor.
❖ Se vor lua masuri de limitare a zgomotului prin adoptarea unor tehnologii de lucru
adecvate, cu un program de lucru in perioade care sa producă un disconfort cat mai mic
riveranilor.
❖ Se va asigura protecţia construcţiilor private si publice din zona adiacenta.
❖ După desfiinţarea şantierului, terenul folosit temporar pentru organizarea de şantier,
tehnologia de lucru sau in alte scopuri, va fi redat in circulaţie si/sau pus la dispoziţia
organelor locale pentru alte utilitati (statii de alimentare cu carburant, ateliere de reparaţii
auto etc), respectând legislaţia in vigoare.
PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAŢIILOR:
- sursele de radiaţii;
Lucrarea nu presupune emisia sau folosirea surselor radioactive.
- amenajările si dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor;
- nivelul de radiaţii la limita incintei obiectivului si la cel mai apropiat receptor protejat.
PROTECŢIA SOLULUI SI A SUBSOLULUI:

- sursele de poluanţi pentru sol si subsol;
Sursele de poluare, cele mai semnificative sunt:
> activitatea utilajelor in fronturile de lucru; emisiile de substanţe poluante ajung sa se depună
pe sol si pot fi antrenate in subsol prin infiltrarea apelor meteorice.
> utilajele, care, din caza defecţiunilor tehnice, pot pierde carburant si ulei. Neobservate si
neremediate, aceste pierderi reprezintă surse de poluare a solului si subsolului.
> activitatiîe din şantier care implica manipularea unor cantitati importante de substanţe
poluante pentru sol si subsol.
Aprovizionarea, depozitarea si alimentarea utilajelor cu motorina reprezintă activitati potential
poluatoare pentru sol, in cazul pierderilor de carburant si infiltrarea in teren a acestuia. Situaţia este
similara stafiei de asfalt pentru combustibilul necesar preparării mixturilor asfaltice.
Principalul impact asupra solului in perioada de execuţie este mişcarea pământului pentru
Page 12 of 340
realizarea lucrărilor de terasamente, rampe de acces, etc.
In mod obişnuit, suprafeţele pentru utilaje si caile de transport sunt murdărite cu unsori, uleiuri si
combustibili, care pot pătrunde direct in sol sau sunt antrenate de apele de precipitaţii. In perioadele
ploioase, aerosolii evacuaţi odata cu gazele de ardere ajung tot pe suprafaţa solului.
Depoluarea solurilor fiind una dintre cele mai costisitoare operaţii, se impune o grija deosebita,
astfel incat lucrările de construcţie a obiectivului de investiţii sa nu aiba un impact negativ important asupra
solului.
Masuri propuse pentru diminuarea sau eliminarea impactului negativ:
❖ Decaparea solului vegetal se va face in limita strictului necesar.
❖ Depozitarea provizorie a pământului excavat si a materialelor de construcţie, in
timpul execuţiei, se va face pe suprafeţe cat mai reduse. Se va delimita fizic, cu
exactitate, ampriza drumului, astfel incat sa nu se producă distrugeri inutile de
teren.
❖ Pamantul vegetal sa fie depozitat in scopul refolosirii.
❖ Se recomanda amplasarea organizării de şantier pe platforme impermeabile,
colectarea si epurarea apelor uzate menajere si a apelor meteorice, depozitarea combustibililor
in rezervoare etanşe, pentru a se evita infestarea solului prin infiltraţie directa.
- lucrările si dotările pentru protecţia solului si a subsolului.

Redarea suprafeţelor afectate de lucrări sau ocupate temporar de Organizarea de Şantier se face
conform tehnologiei impuse de Caietele de Sarcini, cu respectarea precisa a condiţiilor cerute de
mobilizarea si asternerea pământului vegetal.
Protecţia ecosistemelor terestre si acvatice:

- descrierea aspectelor de mediu ce vor fi semnificativ afectate prin proiectul propus, inclusiv, in
special: populaţia, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, peisajul si interelatiile dintre aceşti
factori;
In zona lucrărilor rutier nu pot fi afectate eco-sistemele terestre.
- poluanţii si activitatile ce pot afecta ecosistemele acvatice si terestre;
Prin natura lucrărilor nu pot fi deversate sau depozitate substanţe ce pot afecta ecosistemele
acvatice si terestre.
- lucrările, dotările si masurile pentru protecţia faunei si florei terestre si acvatice, a biodiversitatii,
monumentelor naturii si ariilor protejate.
Nu sunt proiectate lucrări care prin natura lor vor afecta fauna si flora terestra.
PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE SI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC:

- distanta fata de aşezările umane si obiectivele de interes public, respectiv investiţii, monumente
istorice si de arhitectura, diverse aşezăminte, zone de interes traditional etc.; Lucrările se afla
amplasate in afara dar si in localităţile numite. In zona, nu sunt monumente sau obiective istorice.
- lucrările, dotările si masurile pentru protecţia aşezărilor umane si a obiectivelor protejate si/sau de
interes public.
Pentru limitarea ocupării suprafeţelor excedentare de teren la baza rampelor s-a amplasat un zid
de sprijin aval.
Page 13 of 340
GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT:
Deseurile menajere din organizarea de şantier, precum si cele inerente rezultate din tehnologiile
de execuţie, se vor depozita in spatii special amenajate, urmând a fi transportate prin intermediul serviciilor
specializate la cele mai apropiate platforme de deşeuri.
- modul de gospodărire a deşeurilor si asigurarea condiţiilor de protecţie a mediului.
Toate eventualele impurităţi si resturi din procesul de execuţie sunt transportate la depozite de
reziduri special amenajate.
GOSPODĂRIREA SUBSTANŢELOR TOXICE SI PERICULOASE:

- substanţele toxice si periculoase produse, folosite, comercializate;
Nu sunt utilizate substanţe toxice sau periculoase.
- modul de gospodărire a substanţelor toxice si periculoase si asigurarea condiţiilor de protecţie a
factorilor de mediu si a sanatatii populaţiei.
Nu sunt utilizate substanţe toxice sau periculoase.
LUCRĂRI DE RE FACE RE/RESTAU RARE AL AMPLASAMENTULUI

- Situaţii identificate de risc potential; zonele si factorii de mediu posibil a fi afectaţi Nu se
produc dereglări de natura ecologica.
- Descrierea masurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea si, acolo unde este posibil,
contracararea efectelor adverse semnificative asupra mediului
Dezafectarea Organizării de Şantier implica închiderea fosei si refacerea întocmai a cadrului
natural.
Dirigintele de şantier răspunde din partea beneficiarului cu recepţia lucrării, care se incheie
cu refacerea intocmai a cadrului natural.
- Lucrările propuse pentru refacerea/restaurarea amplasamentului in caz de accidente si/sau

la încetarea activitatii
In caz accidental de sistare temporara a lucrărilor sau accidente produse sunt luate masuri
imediate de punere in siguranţa a obiectivului. Prin proiect si caietele de sarcini sunt specificate masurile
imediate in acest sens.
PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
Dotările si masurile prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi in mediu, supravegherea

calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatilor destinate protecţiei mediului sunt cele prevăzute in
mod curent pentru lucrări de reabilitare drumuri.
Lucrarea prin natura sa nu intervine activ in influenţarea mediului inconjurator.

Lucrările de execuţie au fost astfel concepute de către proiectant incat sa nu producă
impact asupra mediului.
Page 14 of 340
Recepţia lucrărilor
Recepţia lucrărilor se face în conformitate cu prevederile legale în acest sens şi conform Ordin
AND 514/2007 “Metodologie privind efectuarea recepţiei lucrărilor de întreţinere şi reparare
curentă drumuri şi poduri”,
Siguranţa circulaţiei este o activitate care se va avea in vedere pe toata durata de execuţie a
investiţiei deoarece este obligatorie asigurarea siguranţei traficului in zona de lucru .
Page 15 of 340
A. Lista cu standarde şi normative aplicabile
PRINCIPALELE NORMATIVE SI LEGI, ORDINE, APLICABILE
- HG907/2019 aprobarea conţinutului cadru al documentaţiei tehnico - economice aferente

investiţiilor locale,
- ORDIN 863/2008 - Instrucţiunile de aplicare privind conţinutului-cadru al documentaţiei
tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a
devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii;
-Hotărârea nr. 363/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii
finanţate din fonduri publice
- LEGEA 10/1995 - privind calitatea în construcţii;
- LEGEA 50/1991 - privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; Lucrarea va
respecta prescripţiile actelor normative in vigoare la data intocmirii
documentaţiei precum si a standardelor si normativelor aplicabile:
-NP 067/2002 Normativ departamental privind proiectarea lucrărilor de apărare a drumurilor şi
podurilor,
-PD 95-2002 Normativ privind proiectarea hidraulică a podurilor şi podeţelor,
-Legea nr. 177/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în
construcţii,
-Legea apelor 107/1996,
-STAS 863-85 - Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripţii de proiectare,
-STAS 2900-89 - Lucrări de drumuri. Lăţimea drumurilor,
-AND 550 din 1999 - Normativ pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a
sistemelor rutiere suple şi semirigide
-PD 177-2001 - Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple şi
semirigide,
-AND 540-2003 - Normativ pentru evaluarea stării de degradare a imbrăcămintii pentru structuri
rutiere suple şi semirigide,
-Ordinul M.T. nr. 45/1998 pentru aprobarea “Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi
modernizarea drumurilor”,
-SR 1848-1:2011 Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră. Clasificare,
simboluri şi amplasare,
-STAS10796/1/77 Construcţii anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor. Prescripţii generale
de proiectare,
-STAS 1709/1-90 Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drumuri. Adâncimea de
îngheţ în complexul rutier. Prescripţii de calcul;
-STAS 1709/2-90 Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drumuri. Prevenirea şi
remedierea degradărilor din îngheţ-dezgheţ. Prescripţii tehnice;
-AND 605-2014 - Mixturi asfaltice executate la cald. Condiţii tehnice privind proiectarea,
prepararea şi punerea în operă.
-STAS 6400-84 Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii tehnice generale de
calitate;
-Normativ AND 584-2012 - Traficul de calcul pentru proiectarea drumurilor din punct de vedere al
capacităţii portante şi al capacităţii de circulaţie;
Page 16 of 340
-SR EN 1990:2004 - Eurocod: Bazele proiectării structurilor,
-SR EN 1991-1-1:2004 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor,
-SR EN 1992-2:2006 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton.
-SR EN 1997-1:2004 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică.
-SR EN 1998-2:2006 - Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur.
-P 100-1/2013 - Cod de proiectare seismică,
-NP 074-2014 - Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii.
-CD 155-2001 - Normativ privind determinarea stării tehnice a drumurilor modern, -NE 021-2003
- Normativ privind stabilirea cerinţelor tehnice de calitate a drumurilor, legate de cerinţele utilizatorilor.
-AND 546-2013 - Normativ privind execuţia la cald a îmbrăcăminţilor bituminoase pentru calea
pe pod.
-PD 189-2012 - Normativ pentru determinarea capacităţii de circulaţie a drumurilor publice
-AND 584-2012 - Normativ pentru determinarea traficului de calcul pentru proiectarea drumurilor
din punct de vedere al capacităţii portante şi al capacităţii de circulaţie -PD 165-2012 - Normativ privind
alcătuirea şi calculul structurilor de poduri şi de podeţe de şosea cu suprastructuri monolit şi prefabricate
-NP 115-2004 - Normativ privind proiectarea infrastructurilor de beton şi beton armat pentru
poduri
-AND 522-2002 - Instrucţiuni pentru stabilirea stării tehnice a unui pod -C 242-1993 - Normativ
pentru elaborarea studiilor de circulaţie din localităţi şi teritoriul de influenţă
-AND 554-2002 - Normativ privind lucrările de întreţinere şi reparare a drumurilor publice.
-AND 576-2010 - Normativ privind lucrările de întreţinere pentru remedierea degradărilor la
îmbrăcăminţile rutiere bituminoase pe drumurile publice reabilitate.
-CD 138-2010 - Normativ privind criteriile de determinare a stării de viabilitate a podurilor de şosea
din beton, beton armat şi beton precompromat metal şi compoziţie.
-AND 547-2013 - Normativ pentru prevenirea şi remedierea defecţiunilor la
îmbrăcăminţi rutiere moderne.
-Norme metodologice privind condiţiile de închidre a circulaţiei şi de instituire a resctricţiilor de
circulaţie în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului.
-AND 592-2014 - Normativ privind utilizarea materialelor geosintetice la ranforsarea structurilor
rutiere cu straturi asfaltice.
-AND 593-2012 - Normativ pentru sisteme de protecţie pentru siguranţa circulaţiei pe drumuri,
poduri şi autostrăzi.
-AND 550-1999 - Normativ pentru dimensionarea straturilor bituminoasede
ranforsare a structurilor rutiere suple şi semirigide.
-AND 583-2009 - Normativ pentru determinarea condiţiilor de relief pentru
proiectarea drumurilor şi stabilirea capacităţii de circulaţie a acestora.
-AND 600-2010 - Normativ pentru amenajarea intersecţiilor la nivel pe drumuri publice.
-GM 008-2000 - Ghid metodologic privind elaborarea analizelor de evaluare a impactului asupra
mediului, ca parte integrantă a planurilor de amenajare a teritoriului şi a planurilor de urbanism. SR
CEN/TR 196-4:2008 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 4: Determinarea cantitativă a
componentelor
1. SR EN 196-1:2006 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistenţelor
mecanice
Page 17 of 340
2. SR EN 196-10:2007 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 10: Determinarea
conţinutului de crom (VI) solubil în apă din ciment
3. SR EN 196-2:2013 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimică a
cimentului
4. SR EN 196-3+A1:2009 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului
de priză şi a stabilităţii
5. SR EN 196-5:2011 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 5: încercare de
puzzolanicitate a cimentului puzzolanic
6. SR EN 196-6:2010 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 6: Determinarea fineţii
7. SR EN 196-7:2008 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 7: Metode de prelevare şi
pregătire a probelor de ciment
8. SR EN 196-8:2010 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 8: Căldura de hidratare.
Metoda prin dizolvare
9. SR EN 196-9:2010 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 9: Căldura de hidratare.
Metoda semiadiabatică
10. SR EN 197-1:2011 - Ciment Partea 1: Compoziţie, specificaţii şi criterii de conformitate ale
cimenturilor uzuale
11. SR EN 197-2:2014 - Ciment. Partea 2: Evaluarea conformităţii
12. SR EN 206:2014 - Beton. Specificaţie, performanţă, producţie şi conformitate
13. SR 438-1:2012 - Produse de oţel pentru armarea betonului. Partea 1: Oţel beton laminat
la cald. Mărci şi condiţii tehnice de calitate
14. SR 438-2:2012 - Produse de oţel pentru armarea betonului. Partea 2: Sârmă rotundă
trefilată
15. SR 438-3:2012 - Produse de oţel pentru armarea betonului. Partea 3: Plase sudate
16. SR 438-4:2012 - Produse de oţel pentru armarea betonului. Partea 4: Sârmă cu profil
periodic obţinută prin deformare plastică la rece
18.SR EN 480-1:2015 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare. Partea 1: Beton
şi mortar de referinţă pentru încercări
19. SR EN 480-10:2009 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare. Partea 10: Determinarea
conţinutului de cloruri solubile în apă SR EN 480-11:2006 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de
încercare. Partea 11: Determinarea caracteristicilor porilor de aer în betonul întărit
20. SR EN 480-12:2006 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare. Partea 12:
Determinarea conţinutului de alcalii din aditivi
21. SR EN 480-13+A1:2011 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare. Partea 13:
Mortar de zidărie de referinţă pentru încercări asupra aditivilor de mortar
Determinarea efectului asupra tendinţei de coroziune a oţelului pentru armare prin metoda eiectrochimică
potenţiostatică
23. SR EN 480-15:2013 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare. Partea 15: Beton
de referinţă şi metodă de încercare a aditivilor modificatori de viscozitate
Determinarea timpului de priză
Determinarea exudării betonului
Page 18 of 340
Determinarea absorbţiei capilare
27. SR EN 480-6:2006 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare. Partea 6: Analiză
în infraroşu
Determinarea conţinutului de material convenţional uscat
29. STAS 661-71 - Chit de bitum filerizat cu var hidratat şi fibre de celuloză (Celachit)
30. SR EN 932-1:1998 - încercări pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor. Partea
1: Metode de eşantionare
2: Metode de reducere a unui eşantion de laborator
3: Procedură şi terminologie pentru descriere petrografică simplificată
33. SR EN 932-3:1998/A1:2004 - încercări pentru determinarea caracteristicilor generale ale
agregatelor. Partea 3: Procedură şi terminologie pentru descriere petrografică simplificată
34. SR EN 932-3:1998/C1:1999 - încercări pentru determinarea caracteristicilor generale ale
agregatelor. Partea 3: Procedură şi terminologie pentru descriere petrografică simplificată
5: Echipament curent şi etalonare
36. SR EN 932-5:2012/AC:2014 - încercări pentru determinarea caracteristicilor generale ale
agregatelor. Partea 5: Echipament curent şi etalonare
6: Definirea repetabilităţii şi a reproductibilităţii
45. SR EN 933-1:2012 - încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
Partea 1: Determinarea granulozităţii - Analiza granulometrică prin cernere
Partea 10: Evaluarea părţilor fine. Determinarea granulozităţii filerului (cernere în curent de aer)
Partea 11: încercări pentru clasificarea componentelor agregatului grosier reciclat
48. SR EN 933-11:2009/AC:2010 - încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 11: încercări pentru clasificarea componentelor agregatului grosier reciclat
Partea 2: Analiza granulometrică. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor
50. SR EN 933-3:2012 - încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 3: Determinarea formei granulelor. Coeficient de aplatizare
agregatelor. Partea 4: Determinarea formei particulelor. Coeficient de formă
agregatelor. Partea 5: Determinarea procentului de suprafeţe concasate şi sfărâmate din agregate
grosiere
53. SR EN 933-5:2001/A1:2005 - încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 5: Determinarea procentului de suprafeţe sparte în agregate
agregatelor. Partea 6: Evaluarea caracteristicilor suprafeţei. Coeficient de curgere a agregatelor
agregatelor. Partea 7: Determinarea conţinutului de elemente cochiliere. Procent de cochili în agregate
agregatelor. Partea 8: Evaluarea părţilor fine. Determinarea echivalentului de nisip
57. SR EN 933-9+A1:2013 - încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
Page 19 of 340
Partea 9: Evaluarea părţilor fine. încercare cu albastru de metilen
58. SR EN 934-1:2008 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 1: Cerinţe comune
59. SR EN 934-2+A1:2012 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definiţii,
condiţii, conformitate, marcare şi etichetare
60. SR EN 934-3+A1:2012 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 3: Aditivi pentru mortar de
zidărie. Definiţii, condiţii, conformitate, marcare şi etichetare
61. SR EN 934-4:2009 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 4: Aditivi pentru paste pentru
cabluri pretensionate. Definiţii, condiţii, conformitate, marcare şi etichetare
62. SR EN 934-5:2008 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 5: Aditivi pentru beton aplicat prin
pulverizare. Definiţii, condiţii, conformitate, marcare şi etichetare
63. SR EN 934-6:2002 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 6: Eşantionare, control şi evaluarea
conformităţii
64. SR EN 934-6:2002/A1:2006 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 6: Eşantionare, control şi
evaluarea conformităţii
65. SR EN 998-2:2011 - Specificaţie a mortarelor pentru zidărie. Partea 2: Mortare pentru zidărie
66. SR EN 1008:2003 - Apa de preparare pentru beton. Specificaţii pentru prelevare, încercare şi
evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca
apă de preparare pentru beton
67. SR EN 1097-1:2011 - încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale
agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenţei la uzură (micro-Deval)
agregatelor. Partea 10: înălţimea de sucţiune a apei
agregatelor. Partea 11: Determinarea compresibilităţii şi a rezistenţei la compresiune triaxială a granulelor
uşoare
agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenţei la sfărâmare
agregatelor. Partea 3: Metode pentru determinarea masei volumice în vrac şi a porozităţii intergranulare
agregatelor. Partea 4: Determinarea porozităţii filerului uscat compactat
agregatelor. Partea 5: Determinarea conţinutului de apă prin uscare în etuvă ventilată
agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale şi a coeficientului de absorbţie a apei
agregatelor. Partea 7: Determinarea masei volumice reale a filerului. Metoda cu picnometru
agregatelor. Partea 8: Determinarea coeficientului de şlefuire accelerată
agregatelor. Partea 9: Metodă pentru determinarea rezistenţei la uzură prin abraziune provocata de pneuri
cu crampoane. încercarea scandinavă
78. STAS 1242/2-83 - Teren de fundare. Cercetări geologico-tehnice şi geotehnice specifice traseelor
de căi ferate, drumuri şi autostrăzi
79. STAS 1242/3-87 - Teren de fundare. Cercetări prin sondaje deschise
80. STAS 1242/4-85 - Teren de fundare. Cercetări geotehnice prin foraje executate în pământuri
102. SR EN 1367-1:2007 - încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi
de
Page 20 of 340
alterabilitate ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ
103. SR EN 1367-2:2010 - încercări pentru determinarea caracteristicile termice şi
de
alterabilitate ale agregatelor. Partea 2: încercarea cu sulfat de magneziu
104. SR EN 1367-3:2002 - încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi
de
alterabilitate ale agregatelor. Partea 3: încercarea prin fierbere a bazalturilor supuse radiaţiei solare
105. SR EN 1367-3:2002/AC:2004 - încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi de
alterabilitate ale agregatelor. Partea 3: încercarea prin fierbere a bazalturilor supuse radiaţiei solare
106. SR EN 1367-4:2008 - încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi de alterabilitate ale
agregatelor. Partea 4: Determinarea contracţiei la uscare
107. SR EN 1367-5:2011 - încercări pentru determinarea proprietăţilor termice şi de alterabilitate ale
agregatelor. Partea 5: Determinarea rezistenţei la şoc termic
agregatelor. Partea 6: Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ în contact cu sarea (NaCI)
agregatelor. Partea 7: Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ a agregatelor uşoare
agregatelor. Partea 8: Determinarea rezistenţei la dezintegrare a agregatelor uşoare
133. STAS 1709/1-90 - Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drumuri. Adâncimea de
îngheţ în complexul rutier. Prescripţii de calcul
134. STAS 1709/2-90 - Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drumuri. Prevenirea şi
remedierea degradărilor din îngheţ-dezgheţ. Prescripţii tehnice
135. STAS 1709/3-90 - Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drumuri. Determinarea
sensibilităţii la îngheţ a pământurilor de fundaţie. Metodă de determinare
139. SR EN 1744-6:2007 - încercări pentru determinarea proprietăţilor chimice ale agregatelor. Partea
6: Determinarea influenţei unui extras de agregat reciclat asupra timpilor iniţiali de priză a cimentului
140. SR EN 1766:2002 - Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de beton. Metode
de încercări. Beton de referinţă pentru încercări
de încercări. Analiza prin spectrometrie în infraroşu
de încercări. Determinarea coeficientului de dilatare termică
de încercări. Determinarea injectabilităţii şi încercarea de despicare
157. STAS 1913/12-88 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale
pământurilor cu umflări şi contracţii mari
158. STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare, încercarea
Proctor
159. STAS 1913/15-75 - Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice, pe teren
160. STAS 1913/16-75 - Teren de fundare. Determinarea gradientului hidraulic critic
161. STAS 1913/1-82 - Teren de fundare. Determinarea umidităţii
162. STAS 1913/2-76 - Teren de fundare. Determinarea densităţii scheletului pământului
163. STAS 1913/3-76 - Teren de fundare. Determinarea densităţii pământurilor
164. STAS 1913/4-86 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate
165. STAS 1913/5-85 - Teren de fundare. Determinarea granulozităţii
166. STAS 1913/6-76 - Teren de fundare. Determinarea permeabilităţii în laborator
167. STAS 1913/8-82 - Teren de fundare. Determinarea înălţimii capilare în pământurile necoezive.
Page 21 of 340
Metoda coloanei de pământ
168. STAS 1913/9-86 - Teren de fundare. Determinarea căldurii maxime de umezire a pământurilor
171. SR EN 1925:2001 - Metode de încercare a pietrei naturale. Determinarea coeficientului de absorbţie
a apei prin capilaritate
172. SR EN 1926:2007 - Metode de încercare a pietrei naturale. Determinarea rezistenţei la compresiune
uniaxială
173. SR EN 1936:2007 - Metode de încercare a pietrei naturale. Determinarea densităţii reale şi densităţii
aparente şi a porozităţii totale şi deschise
175. STAS 1948/1-91 - Lucrări de drumuri. Stâlpi de ghidare şi parapete. Prescripţii generale de
proiectare şi amplasare pe drumuri
176. SR EN 1990:2004 - Eurocod: Bazele proiectării structurilor
177. SR EN 1990:2004/A1:2006 - Eurocod: Bazele proiectării structurilor
178. SR EN 1990:2004/A1:2006/AC:2010 - Eurocod. Bazele proiectării structurilor
180. SR EN 1990:2004/NA:2006 - Eurocod: Bazele proiectării structurilor. Anexă naţională
181. SR EN 1991-1-1:2004 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale. Greutăţi
specifice, greutăţi proprii, încărcări utile pentru clădiri
182. SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale.
Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări din exploatare pentru construcţii
183. SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale.
Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări din exploatare pentru construcţii. Anexă naţională
SR EN 1991-1-5:2004 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1 -5: Acţiuni generale - Acţiuni
termice
195. SR EN 1991-1-5:2004/AC:2009 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-5: Acţiuni generale
- Acţiuni termice
196. SR EN 1991-1-5:2004/NA:2008 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-5: Acţiuni generale
- Acţiuni termice. Anexă naţională
197. SR EN 1991-1-6:2005 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-6: Acţiuni generale. Acţiuni
pe durata execuţiei
Acţiuni pe durata execuţiei
199. SR EN 1991-1-6:2005/NB:2008 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-6: Acţiuni generale.
Acţiuni pe durata execuţiei. Anexa Naţională
200. SR EN 1991-1-7:2007 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-7: Acţiuni generale. Acţiuni
accidentale
201. SR EN 1991-1-7:2007/A1:2015 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-7: Acţiuni generale.
Acţiuni accidentale
Acţiuni accidentale
203. SR EN 1991-1-7:2007/NB:2011 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-7: Acţiuni generale.
Acţiuni accidentale. Anexă naţională
207. SR CEN/TS 1992-4-1:2011 - Proiectarea elementelor de prindere pentru beton. Partea 4-1
Generalităţi
208. SR CEN/TS 1992-4-2:2011 - Proiectarea elementelor de prindere pentru beton. Partea 4-2: Ancoraje
cu cap
cu profil tip jgheab
post-instalate. Fixare mecanică
Page 22 of 340
post-instalate. Fixare chimică
212. SR EN 1992-1-2:2006 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli generale.
Calculul comportării la foc
213. SR EN 1992-1 -2:2006/AC:2008 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli
generale. Calculul comportării la foc
214. SR EN 1992-1-2:2006/NA:2009 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli
generale. Calculul comportării la foc. Anexă naţională
218. SR EN 1997-1:2004 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale
219. SREN 1997-1:2004/A1:2014-Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale
220. SR EN 1997-1:2004/AC:2009 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale
221. SR EN 1997-1:2004/NB:2007 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale. Anexă
naţională
222. SR EN 1997-2:2007 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea şi încercarea
terenului
223. SR EN 1997-2:2007/AC:2010 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea şi
încercarea terenului
224. SR EN 1997-2:2007/NB:2009 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea şi
încercarea terenului. Anexa naţională
230. SR EN 1998-3:2005 - Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 3:
Evaluarea şi consolidarea construcţiilor
231. SR EN 1998-3:2005/AC:2013 - Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur.
Partea 3: Evaluarea şi consolidarea construcţiilor
232. SR EN 1998-3:2005/NA:2010 - Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur.
Partea 3: Evaluarea şi consolidarea construcţiilor. Anexa naţională
233. SR EN 1998-5:2004 - Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 5:
Fundaţii, structuri de susţinere şi aspecte geotehnice
234. SR EN 1998-5:2004/NA:2007 - Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur.
Partea 5: Fundaţii, structuri de susţinere şi aspecte geotehnice. Anexa naţională
237. STAS 2633-76 - Cimenturi. Determinarea stabilităţii la agresivitatea apelor sulfatice
238. STAS 2900-89 - Lucrări de drumuri. Lăţimea drumurilor
239. STAS 2914/4-89 - Lucrări de drumuri şi de cale ferată. Determinarea modulului de deformaţie liniară
240. STAS 2914-84 - Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice generale de calitate
241. STAS 2916-87 - Lucrări de drumuri şi căi ferate. Protejarea taluzurilor şi şanţurilor. Prescripţii
generale de proiectare
245. STAS 3300/1 -85 - Teren de fundare. Principii generale de calcul
246. STAS 3300/2-85 - Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe
247. STAS 3349/2-83 - Betoane de ciment. Prescripţii pentru stabilirea agresivităţii apei faţă de betoanele
construcţiilor hidroenergetice
248. SR 3446-1:1996 - Măsurări terestre. Borne pentru puncte de triangulaţie şi repere azimutale
250. SR ISO 3534-1:2009 - Statistică. Vocabular şi simboluri. Partea 1: Termeni de statistică generală
şi termeni utilizaţi în teoria probabilităţilor
251. SR ISO 3534-2:2009 - Statistică. Vocabular şi simboluri. Partea 2: Statistică aplicată
252. STAS 863-85 - Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripţii de proiectare
253. SR EN ISO 3766:2004 - Desene de construcţii. Reprezentarea simplificată a armăturilor pentru
beton
254. SR EN ISO 3766:2004/AC:2005 - Desene de construcţii. Reprezentarea simplificată a armăturilor
pentru beton
Page 23 of 340
255. SR 4032-1:2001 - Lucrări de drumuri. Terminologie
256. STAS 4032/2-92 - Tehnica traficului rutier. Terminologie
257. STAS 4855-80 - Măsurători terestre. Planuri topografice de bază. Formate
258. STAS 5088-75 - Lucrări de arta. Hidroizolaţii. Prescripţii de proiectare şi execuţie
259. STAS 5585-71 - încercări pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate static la
compresiune al betonului
260. STAS 6102-86 - Betoane pentru construcţii hidrotehnice. Clasificare şi condiţii tehnice de calitate
261. STAS 6200/14-74 - Pietre naturale fasonate pentru construcţii. Determinarea modulului de
elasticitate static la compresiune
262. STAS 6200/16-83 - Piatră naturală pentru construcţii. Indicaţii pentru stabilirea comportării la
intemperii
263. STAS 6200/17-91 - Pietre naturale pentru construcţii. Determinarea comportării la acţiunea
agenţilor atmosferici
264. STAS 6200/3-81 - Piatră naturală pentru construcţii. Luarea probelor, confecţionarea secţiunilor
subţiri şi a epruvetelor
265. STAS 6200/7-71 - Pietre naturale fasonate pentru construcţii. Metode de încercări fizico- mecanice
şi mineralogice. Determinarea rezistenţei la forfecare
266. STAS 6200/9-92 - Pietre naturale fasonate. Determinarea rezistenţei la uzura prin frecare pe cale
uscată
267. STAS 6400-84 - Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii tehnice generale de
calitate
268. STAS 6657/2-89 - Elemente prefabricate de beton, beton armat şi beton precomprimat. Reguli şi
metode de verificare a calităţii
269. STAS 7107/1-76 - Teren de fundare. Determinarea materiilor organice
270. STAS 7107/3-74 - Teren de fundare. Determinarea conţinutului de carbonaţi
271. SR 7348:2001 - Lucrări de drumuri. Echivalarea vehiculelor pentru determinarea capacităţii de
circulaţie
278. STAS 8879/1-81 - Microzonare seismică. Studii pentru elaborarea harţilor de microzonare
279. STAS 8942/1-89 - Teren de fundare. Determinarea compresibilităţii pământurilor prin încercarea în
edometru
280. STAS 8942/2-82 - Teren de fundare. Determinarea rezistenţei pământurilor la forfecare, prin
încercarea de forfecare directă
281. STAS 8942/3-90 - Teren de fundare. Determinarea modului de deformaţie liniară prin încercări pe
teren cu placa
282. STAS 8942/6-76 - Teren de fundare. încercarea pământurilor la compresiune monoaxială
284. STAS 9470-73 - Hidrotehnică. Ploi maxime. Intensităţi, durate, frecvenţe
285. STAS 9824/0-74 - Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor. Prescripţii generale
286. STAS 9824/3-74 - Măsurători terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate
287. STAS 9824/4-83 - Măsurători terestre. Trasarea pe teren a lucrărilor de artă. Supraterane 294.
STAS 10144/1-90 - Străzi. Profiluri transversale. Prescripţii de proiectare
296. STAS 10144/3-91 - Elemente geometrice ale străzilor. Prescripţii de proiectare
302. STAS 10265/1-84 - Toleranţe în construcţii. Toleranţe la suprafeţele din beton aparent
303. STAS 10265-75 - Toleranţe în construcţii. Calitatea suprafeţelor finisate. Termeni şi noţiuni de bază
313. STAS 10796/1-77 - Lucrări de drumuri. Construcţii anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor.
Prescripţii generale de proiectare
314. STAS 10796/2-79 - Lucrări de drumuri. Construcţii anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor,
rigole, şanţuri şi casiuri. Prescripţii de proiectare şi execuţie
317. SR 11100-1:1993 - Zonare seismică. Macrozonarea teritoriului României
Page 24 of 340
318. STAS 11130-78 - Măsurători terestre. Baliza avertizoare pentru protecţia marcajelor punctelor
geodezice. Dimensiuni
323. SR EN 12350-1:2009 - încercare pe beton proaspăt. Partea 1: Eşantionare
324. SR EN 12350-10:2010 - încercări pe beton proaspăt. Partea 10: Beton autocompactant. Metoda de
determinare a capacităţii de curgere utilizând cutia în L
determinare a rezistenţei la segregare utilizând site
determinare a capacităţii de curgere cu inelul J
327. SR EN 12350-2:2009 - încercare pe beton proaspăt. Partea 2: încercarea de tasare
328. SR EN 12350-3:2009 - încercare pe beton proaspăt. Partea 3: încercare Vebe
329. SR EN 12350-4:2009 - încercare pe beton proaspăt. Partea 4: Grad de compactare
330. SR EN 12350-5:2009 - încercare pe beton proaspăt. Partea 5: încercare cu masa de
răspândire
331. SR EN 12350-6:2009 - încercare pe beton proaspăt. Partea 6: Densitate
332. SR EN 12350-7:2009 - încercare pe beton proaspăt. Partea 7: Conţinut de aer. Metode prin presiune
333. SR EN 12350-8:2010 - încercări pe beton proaspăt. Partea 8: Beton autocompactant. Tasare -
încercarea la răspândire
determinare a timpului de curgere cu pâlnia V
336. SR CEN/TS 12390-9:2009 - încercare pe beton întărit. Partea 9: Rezistenţă la îngheţ-dezgheţ.
Exfoliere
337. SR EN 12390-1:2013 - încercare pe beton întărit. Partea 1: Formă, dimensiuni şi alte condiţii pentru
epruvete şi tipare
338. SR EN 12390-13:2014 - încercare pe beton întărit. Partea 13: Determinarea modulului secant de
elasticitate în compresiune
339. SR EN 12390-2:2009 - încercare pe beton întărit. Partea 2: Pregătirea şi păstrarea epruvetelor
pentru încercări de rezistenţă
340. SR EN 12390-3:2009 - încercare pe beton întărit. Partea 3: Rezistenţa la compresiune a epruvetelor
341. SR EN 12390-3:2009/AC:2011 - încercare pe beton întărit. Partea 3: Rezistenţa la compresiune a
epruvetelor
342. SR EN 12390-4:2002 - încercare pe beton întărit. Partea 4: Rezistenţa la compresiune.
Caracteristicile maşinilor de încercare
343. SR EN 12390-5:2009 - încercare pe beton întărit. Partea 5: Rezistenţa la încovoiere a epruvetelor
344. SR EN 12390-6:2010 - încercare pe beton întărit. Partea 6: Rezistenţa la întindere prin despicare a
epruvetelor
345. SR EN 12390-7:2009 - încercare pe beton întărit. Partea 7: Densitatea betonului întărit
346. SR EN 12390-8:2009 - încercare pe beton întărit. Partea 8: Adâncimea de pătrundere a apei sub
presiune
347. SR EN 12440:2008 - Piatră naturală. Criterii de denumire
349. SR EN 12504-1:2009 - încercări pe beton în structuri. Partea 1: Carote. Prelevare, examinare şi
încercări la compresiune
350. SR EN 12504-2:2013 - încercări pe beton în structuri. Partea 2: încercări nedistructive. Determinarea
indicelui de recul
351. SR EN 12504-3:2006 - încercări pe beton în structuri. Partea 3: Determinarea forţei de smulgere
352. SR EN 12504-4:2004 - încercare pe beton. Partea 4: Determinarea vitezei de propagare a
ultrasunetelor
368. SR EN 12617-1:2004 - Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de beton. Metode
Page 25 of 340
de încercări. Partea 1: Determinarea contracţiei liniare pentru polimeri şi sisteme de protecţie a suprafeţei
(SPS)
de încercări. Partea 2: Contracţia produselor de injecţie pentru fisuri formulate cu polimeri: contracţie
volumică
de încercări. Partea 4: Determinarea contracţiei la termene timpurii pentru produsele de aderenţă
structurală
de încercări. Partea 4: Determinarea contracţiei şi expansiunii
de încercări. Partea 1: Aderenţa şi capacitatea de alungire a produselor de injecţie cu ductilitate limitată
de încercare. Partea 2: Determinarea aderenţei produselor de injecţie, cu sau fără cicluri termice. Aderenţă
prin tracţiune
de încercare. Partea 3: Determinarea aderenţei produselor de injecţie, cu sau fără cicluri termice. Metoda
prin forfecare oblică
375. SR EN 12620+A1:2008 - Agregate pentru beton
de încercare. Determinarea aderenţei beton pe beton
377. SR EN 12637-1:2004 - Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de beton.
Metode de încercări. Compatibilitatea produselor de injecţie. Partea 1: Compatibilitatea cu betonul
378. SR EN 12637-3:2004 - Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de beton.
Metode de încercări. Compatibilitatea produselor de injecţie. Partea 3: Efectul produselor de injecţie asupra
elastomerilor
379. SR EN 12670:2002 - Piatră naturală. Terminologie
442. SR EN 12966:2015 - Semnalizare rutieră verticală. Indicatoare rutiere cu mesaj variabil
444. STAS 13006-91 - Teren de fundare. Determinarea densităţii maxime corespunzătoare stării uscate
a pământurilor necoezive
445. STAS 13021 -91 - Teren de fundare. Determinarea densităţii minime corespunzătoare stării uscate
a pământurilor necoezive
478. SR EN 13139:2003 - Agregate pentru mortare
479. SR EN 13139:2003/AC:2004 - Agregate pentru mortare
480. SR EN 13139:2003/C91:2009 - Agregate pentru mortare
495. SR EN 13253+A1:2015 - Geotextile şi produse înrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea în
iucrări de control al eroziunii (protecţii costiere, apărări de maluri)
496. SR EN 13282-1:2013 - Lianţi hidraulici rutieri. Partea 1: Lianţi hidraulici rutieri cu întărire rapidă.
Compoziţie, specificaţii şi criterii de conformitate
497. SR EN 13282-2:2015 - Lianţi hidraulici rutieri. Partea 2: Lianţi hidraulici rutieri cu întărire normală.
Compoziţie, specificaţii şi criterii de conformitate 632. SR EN ISO 17892-1:2015 - Cercetări şi încercări
geotehnice. încercări de laborator ale solului. Partea 1: Determinarea conţinutului de apă
635. SR EN ISO 22282-2:2012 - Cercetări şi încercări geotehnice. încercări geohidraulice. Partea 2:
încercări de permeabilitate la apă în foraje utilizând sisteme cu tub deschis
B. Lista normative aplicabile
1. P 100-1/2013 - Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ
P 100-1/2013
Page 26 of 340
2. CR 1-1-3-2012 - Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor.
3. CR 0-2012 - Cod de proiectare. Bazele proiectării construcţiilor
4. CR 1-1-4-2012 - Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii vântului asupra construcţiilor.
5. GE 028-1997 - Ghid pentru executarea lucrărilor de drenaj orizontal şi vertical
6. C 29-1985 - Normativ privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin procedee
mecanice (caietele I VI)
7. GE 026-1997 - Ghid pentru execuţia compactării în plan orizontal şi înclinat a terasamentelor.
8. P 134-1995 - Ghid pentru proiectarea lucrărilor ce înglobează materiale geosintetice
9. NE 008-1997 - Normativ privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe, prin procedee mecanice.
Compactare cu maiul f.greu - caiet VIII
10. GP 014-1997 - Ghid de proiectare. Calculul terenului de fundare la acţiuni seismice în cazul fundării
directe.
11. ST 016-1997 - Specificaţie tehnică. Criterii şi metode pentru determinarea prin măsurători a tasării
construcţiilor. Instrucţiuni tehnice pentru determinarea prin metode topogeodezice a deplasării construcţiilor
datorate deformaţiilor terenului de fundare.
12. C 159-1989 - Instrucţiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrării cu
con, penetrare statică penetrare dinamică, vibropenetrare.
13. C 196-1986 - Instrucţiuni tehnice pentru folosirea pământurilor stabilizate la lucrările de fundaţii.
14. C 213-1983 - Instrucţiuni pentru completarea formularului de evidenţă a studiilor geotehnice conform
prevederilor STAS 1242/1 - 1981
15. C 241-1992 - Metodologie de determinare a caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare la
solicitări seismice
16. C 251-1994 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea executarea, recepţionarea lucrărilor de
îmbunătăţire a terenurilor slabe de fundare prin metoda îmbunătăţirii cu materiale locale de aport pe cale
dinamică
17. NP 075-2002 - Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii.
18. GE 044-2001 - Ghid pentru sistematizarea, stocarea şi reutilizarea informaţiilor privind parametrii
geotehnici
20. NP 112-2014 - Normativ pentru proiectarea fundaţiilor de suprafaţă
21. GT 001-1996 - Ghid privind criterii de alegere a încercărilor şi metodelor de determinare a
caracteristicilor fizice şi mecanice ale pământurilor
22. NP 122:2010 - Normativ privind determinarea valorilor caracteristice şi de calcul ale parametrilor
geotehnici
23. NP 124:2010 - Normativ privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de susţinere
26. GT 067-2014 - Ghid privind interpretarea şi controlul lucrărilor de compactarea pământurilor
necoezive granulaţie mare
27. NP 134-2014 - Normativ privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de epuismente.
28. GP 129-2014 - Ghid privind proiectarea geotehnică
29. P 125-1984 - îndrumător tehnic pentru studiul proprietăţilor pământurilor necoezive lichefiabile.
30. NE 012/1-2007 - Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat
şi beton precomprimat -Partea 1: Producerea betonuIuiV
31. NE 012/2-2010 - Normativ pentru producerea şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat-Partea 2: Executarea lucrărilor din beton, indicativ NE 012/2-2010
32. ST 009-2011 - Specificaţie tehnică privind produse din oţel utilizate ca armături: cerinţe şi criterii de
performanţă
38. ST 043-2001 - Specificaţie tehnică privind cerinţele şi criteriile de performanţă pentru ancorarea în
beton cu sisteme mecanice şi metode de încercare
41. C 156-1989 - îndrumător pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3. Elemente prefabricate de
Page 27 of 340
beton, beton armat şi beton precomprimat. Procedee, instrumente şi dispozitive de verificare a caracteristicilor
geometrice.
47. C 28-1983 - Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor de oţel - beton
49. C 17-1982 - Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi
tencuială.
57. C 83-1975 - îndrumător privind executarea trasării de detaliu în construcţii 60. NP 087-2003 -
Normativ pentru urmărirea comportării construcţiilor hidrotehnice
62. C 16-1984 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor
aferente
63. P 82-1986 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea executarea şi întreţinerea drumurilor de şantier.
64. C 26-1985 - Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive
65. C 54-1981 - Instrucţiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul caratelor
66. C 56 -1985 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.
67. P 130-1999 - Normativ privind comportarea în timp a construcţiilor
68. C 150-1999 - Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel ale construcţiilor civile, industriale
şi agricole
70. C 200-1981 - Instrucţiuni tehnice pentru controlul calităţii betonului în construcţii îngropate prin metoda
carotajului sonic
71. C 231-1989 - Instrucţiuni tehnice privind folosirea metodei semidistructive prin smulgere de pe
suprafaţa de determinare a rezistenţei betonului în lucrare
72. C 236-1991 - Instrucţiuni tehnice privind folosirea metodei semidistructive prin smulgere din
profunzime la determinarea rezistenţei betonului din lucrare
73. C 244-1993 - Ghid pentru inspectare şi diagnosticare privind durabilitatea construcţiilor din beton
armat şi precomprimat
74. NP 137-2014 - Normativ pentru evaluarea in situ a rezistenţei betonului din construcţiile existente
75. C 149-1987 - Instrucţiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de
beton şi beton armat
76. MP 031-2003 - Metodologie privind programul de urmărire în timp a comportării construcţiilor din punct
de vedere al cerinţelor funcţionale
77. ST 003-1996 - Specificaţie tehnică privind criteriile şi nivelele de performanţă ale materialelor de
sablare folosite pentru reabilitarea construcţiilor şi pentru asigurarea calităţii acestora.
79. PCC 003-1999 - Proceduri pentru atestarea conformităţii produselor destinate construcţiilor la furnizor:
ancoraje şi blocaje pentru precomprimarea betonului.
80. P 136-1995 - Principii generale privind metodologia de zonare geotehnică a teritoriului României
81. GT 051-2002 - Ghid de interpretare a cerinţelor esenţiale ale construcţiei în vederea stabilirii adecvării
la o utilizare prevăzută a produselor pentru construcţii.
82. - Regulamentul privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure
şi/sau alunecări de teren.
83. PCC-022: 2008 - Procedură privind controlul de stat la producerea şi livrarea betonului
84. ST 051 -2013 - Specificaţie tehnică privind produse pentru construcţii. Caracteristici esenţiale, niveluri
şi clase de performanţă
85. PCU 004-2014 - Procedura privind activităţile de control efectuate pentru aplicarea prevederilor legale
privind urmărirea curentă şi specială a comportării în exploatare a construcţiilor
86. PCE 001-2014 - Procedura privind exercitarea controlului de stat al calităţii în construcţii prin controale
la factorii implicaţi în procesul de execuţie
87. PCF 002-2014 - Procedura privind efectuarea controlului de stat în faze de execuţie determinante
pentru rezistenţa mecanică şi stabilitatea construcţiilor
88. - Metodologia de stabilire a categoriei de importanţă a construcţiilor
Page 28 of 340
89. - Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor.
90. GT 035-2002 - Ghid privind modul de întocmire şi verificare a documentaţiilor geotehnice pentru
construcţii
91. PAT 1- 2004 PAT 2- 2004 PAT 3- 2004 - Proceduri privind agrementul tehnic în construcţii: -
Procedură de agrement tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii. - Procedură de
abilitare a organismelor elaboratoare de agremente tehnice în construcţii. -Procedură privind avizarea
agrementelor tehnice în construcţii.
92. - Regulament privind atestarea conformităţii produselor pentru construcţii.
93. IM 003-1996 - Metodologie pentru determinarea indicelui californian de capacitate portantă (CBR)
98. NE 021-2003 - Normativ privind stabilirea cerinţelor tehnice de calitate a drumurilor, legate de
cerinţele utilizatorilor.
103. CD 148-2003 - Ghid privind tehnologia de execuţie a straturilor de fundaţie din balast.
106. C 182-1987 - Normativ privind executarea mecanizată a terasamentelor de drum.
107. AND 532-1997 - Normativ privind reciclarea la rece a îmbracăminţilor rutiere
118. PD 189-2012 - Normativ pentru determinarea capacităţii de circulaţie a drumurilor publice
121. AND 584-2012 - Normativ pentru determinarea traficului de calcul pentru proiectarea drumurilor
din punct de vedere al capacităţii portante şi al capacităţii de circulaţie
123. NE 029-2004 - Normativ privind condiţiile tehnice şi metodologia de testare a aditivilor pentru
bitumurile rutiere.
124. NE 030-2004 - Normativ privind condiţiile tehnice şi metodologia de testare a materialelor
antiderapante şi a fondanţilor chimici, utilizate pentru întreţinerea drumurilor pe timp de iarnă 126. AND
540-2003 - Normativ pentru evaluarea stării de degradare a îmbrăcămintei bituminoase pentru drumuri cu
structuri rutiere suple şi semirigide
130. CD 153-1985 - Instrucţiuni şi condiţii tehnice pentru măsurarea denivelărilor din profil
longitudinal al drumurilor cu ajutorul aparatului Viagraf.
132. AND 558-1999 - Metodologie pentru executarea lucrărilor de cadastru al drumurilor publice.
133. AND 554-2002 - Normativ privind lucrările de întreţinere şi reparare a drumurilor publice.
134. AND 576-2010 - Normativ privind lucrările de întreţinere pentru remedierea degradărilor la
îmbrăcăminţile rutiere bituminoase pe drumurile publice reabilitate.
136. AND 519-1993 - Instrucţiuni tehnice departamentale privind metodologia de interpretare statistică
a rezultatelor măsurătorilor de laborator şi de teren pentru determinarea calităţii complexului rutier.
150. - Norme metodologice privind condiţiile de închidre a circulaţiei şi de instituire a resctricţiilor de
circulaţie în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului.
158. AND 593-2014 - Normativ pentru sisteme de protecţie pentru siguranţa circulaţiei pe drumuri,
poduri şi autostrăzi.
159. AND 594-2013 - Ghid privind evaluarea riscului producerii alunecărilor de teren în zona drumului.
160. AND 604-2012 - Ghid pentru planificarea şi proiectarea semnalizării rutiere de orientare şi
informare pentru asigurarea continuităţii, uniformităţii şi cogniscibilităţii acestuia.
161. PD 197-1978 - Normativ departamental pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor din
domeniul transporturilor şi telecomunicaţiilor.
164. AND 513-2002 - Instrucţiunile tehnice departamentale privind proiectarea, execuţia, revizia şi
întreţinerea drenurilor pentru drumurile publice.
168. AND 589-2004 - Caiete de sarcini generale comune lucrărilor de drum
170. AND 595-2007 - Ghid pentru prognozarea posibilităţilor compactării pământurilor şi materialelor
granulate în condiţii optime la lucrările de drumuri şi autostrăzi.
171. AND 600-2010 - Normativ pentru amenajarea intersecţiilor la nivel pe drumuri publice.
172. AND 614-2014 - îndrumător de întocmire a documentaţiilor geotehnice pentru drumuri naţionale,
drumuri expres şi autostrăzi
Page 29 of 340
177. ST 032-2000 - Specificaţie tehnică privind cerinţele de calitate pentru executarea si finisarea
lucrărilor de terasamente pentru drumuri si cai ferate
186. GM 008-2000 - Ghid metodologic privind elaborarea analizelor de evaluare a impactului asupra
mediului, ca parte integrantă a planurilor de amenajare a teritoriului şi a planurilor de urbanism.
187. PC 001-1997 - Ghid pentru întocmirea cărţii tehnice a construcţiei
189. - ME001-999 Ghidul dirigintelui de specialitate in construcţii şi instalaţii.
190. - Instrucţiuni tehnice departamentale privind utilizarea deflectometrului DYNATEST
8000 FWD, pentru investigarea structurilor rutiere suple şi semirigide
Page 30 of 340
Tehnologie de executie - LUCRĂRI DE PODURI SUPRASTRUCTURI DIN
BETON ARMAT
SCHELE EŞAFODAJE CINTRE

ARMATURI
BETOANE
SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT
HIDROIZOLATII
DISPOZITIV DE ACOPERIRE ROSTURI DE DILATAT!E
ÎMBRĂCĂMINTE BITUMINOASA TIP BAP 16 PENTRU CALEA
PE POD PARAPETE
LUCRĂRI DE SUSŢINERE DIN GABIOANE INSTRUCŢIUNI DE
EXPLOATARE -LUCRĂRI DE PODURI INSTRUCŢIUNI DE
POSTUTILIZAREA CONSTRUCŢIILOR
LUCRĂRI DE AMENAJARE RAMPE
LUCRĂRI DE TERASAMENTE REPARAŢII STRAT SUPORT -
PLOMBĂRI STRAT DIN BALAST STRAT DIN BADPC20 STRAT
DIN BAPC16
INSTRUCŢIUNI DE EXPLOATARE -LUCRĂRI DE DRUMURI
Page 31 of 340
Page 32 of 340
SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT
1. PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ Şl ARMARE

Prezentul capitol se referă la lucrările sau părţile de lucrări executate din beton
armat în suprastructurile de poduri şi anume:
* grinzi simplu rezemate sau continui din beton armat;
* plăci turnate monolit din beton armat;
* elemente prefabricate din beton armat (plăci carosabile, plăci de trotuar,
elemente prefabricate de trotuar pentru parapete şi plăci prefabricate pentru
suprastructurile de tip mixt).
* monolitizarea elementelor prefabricate.
în cazul în care proiectul prevede şi precomprimarea structurii de beton armat se

aplica prevederile cuprinse în caietul de sarcini "Suprastructuri din beton precomprimat".
Suprastructurile din beton armat se vor executa numai conform proiectului
elaborat cu respectarea strictă a prevederile din SR EN 1992-1-1:2004, SR EN 1992-
1:2004/ NB:2008, SR EN 1992-2:2006, SR EN 1992-2:2006/ NA:2009 şi SR EN 1992-
1:2004/NB :2008/A91:2009.
Elementele prefabricate vor fi introduse în structuri numai dacă sunt însoţite de
certificate de calitate.
Proiectul pe baza cuprinde ealizare suprastructurile din beton armat si cuprinde
detaliile de execuţie ale suprastructurii, programul de asigurare a calităţii lucrărilor.
Planşele de execuţie cuprind toate elementele necesare execuţiei, inclusiv
planşele tehnologice cu fazele succesive de execuţie.
Detaliile de execuţie vor fi cuprinse în planşele de cofraj şi armare pentru
suprastructura în întregime şi pentru părţi de lucrări din aceasta. în zonele puternic
armate, cu concentrări de eforturi (de exemplu cuzineţi) desenele de detaliu vor fi
prezentate la o scară şi într-o asemenea manieră încât să arate compatibilitatea între
planul de armare şi condiţiile efective de betonare.
Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile, toleranţele
admise şi modul de trasare a suprafeţelor aparente ale betonului prin cofrajele propuse.
Planurile de armare, pentru elementele din beton armat vor cuprinde toate datele
geometrice privind armăturile şi modul de poziţionare (poziţie, diametru, lungimi parţiale
şi lungimi totale).
Planurile vor conţine explicit:
* calitatea oţelurilor (categorie, sudabiîitatea) conf SR EN 10080;
* toleranţele de poziţionare, conform NE 012-2:2010;
* poziţia înnădirilor şi detaliile de înnădire ( SR EN 17660-1);
* dispunerea, forma şi natura dispozitivelor de calare a armăturilor;
* în cazul elementelor prefabricate, poziţia şi natura ancorelor incorporate pentru
manipulare;
De asemenea, planurile de armare vor cuprinde măsurile ce trebuie luate în
secţiunile de reluare a betonării, pregătirea armăturilor prin îndoire - dezdoire şi modul
de tratare a suprafeţei de la care se reia betonarea.
Zonele de armătură densă se vor detalia la o scară mare cu prezentarea razelor
Page 33 of 340
La execuţia suprastructurilor din beton armat se vor respecta detaliile din proiect,
Codul de practică pentru producerea betonului indicativ CP 012/1-2007, Normativul
pentru producerea si execuţia lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat.
Partea 2 - Executarea lucrărilor din beton indicativ NE 012/2-2010 şi prevederile din
prezentul caiet de sarcini.
2. LUCRĂRI PROVIZORII
Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate
monolitizate se execută cu ajutorul unor lucrări provizorii ce constau din : eşafodaje,
schele şi sprijiniri la elemente de suprastructură cu grinzi şi plăci drepte; cintre, schele şi
sprijiniri la suprastructuri de tip arc sau boltă;
întocmirea proiectelor pentru lucrările provizorii se va face de către proiectant sau
antreprenor.
Proiectul a cuprins desene de execuţie însoţite de note de calcul. Lucrările
provizorii trebuiesc astfel proiectate şi executate încât să garanteze că lucrările definitive
nu vor suferi în nici un fel ca urmare a deformaţiilor lucrărilor provizorii, ca rezistenţă sau
aspect.
Lucrările provizorii vor asigura că lucrările definitive se încadrează, din punct de
vedere al toleranţelor, în cele admise în ANEXA C a Normativul pentru producerea si
execuţia lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat . Partea 2 - Executarea
lucrărilor din beton indicativ NE 012/2-2010.
La realizarea lucrărilor provizorii se va ţine seama şi de prevederile cuprinse în
caietul de sarcini "Schele, eşafodaje şi cintre".
COFRAJE
Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat sau părţi ale acestora vor
respecta condiţiile de calitate precizate în planşe. în principiu acestea pot fi de trei tipuri:
> cofraje obişnuite utilizate la suprafeţele nevăzute;
> cofraje de faţă văzută, utilizate la suprafeţele expuse vederii (grinzi, plăci, arce,
bolţi şi stâlpi);
> cofraje cu tratare specială la elementele de suprastructură precum: grinzi
marginale, elemente de trotuare, parapete, etc.
Antreprenorul poate propune soluţii proprii de tratare a feţei văzute a betoanelor,
pentru care va obţine aprobarea beneficiarului.
La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat se va ţine seama
de prevederile Normativul pentru producerea şi execuţia lucrărilor din beton, beton armat
şi beton precomprimat. Partea 2 - Executarea lucrărilor din beton indicativ NE 012/2-2010
precum şi de cele cuprinse în caietul de sarcini "Cofraje".
La realizarea tiparelor (cofrajelor) pentru realizarea elementelor prefabricate se va
ţine seama de prevederile Codului de practică pentru execuţia elementelor prefabricate
din beton, beton armat şi beton NE 013:2002, SR EN 13369 şi SR EN 15050. Materiale
de construcţie. Tronsoane prefabricate.
MATERIALE DE CONSTRUCŢIE
Agregate
Agregatele vor corespunde SR EN 12620+A1:2008 „ Agregate pentru beton“,
Codul de practică pentru producerea betonului CP012/1-2007 şi Codului de practică
pentru execuţia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat
NE 013/02 care prevăd condiţiile de livrare şi procurare, alegerea dimensiunii maxime,
condiţiile de transport şi depozitare şi controlul calităţii agregatelor.
Page 34 of 340
Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea
nisipului de concasaj.
Pietrişul: se va folosi pietriş de râu sau criblură, sorturile 7 (8) -16 şi 16 - 31 (22)
mm care se vor înscrie în zona foarte bună a curbei granulometrice.
în funcţie de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi de
agregate şi anume: nisip sorturile 0-4; 4-8;
pietriş sorturile 8-16 şi 16- 31; criblură sorturile 8-16 şi 16-25.
Amestecul format din cele trei (sau patru sorturi) se va înscrie în zona foarte bună
a limitelor granulometrice.
Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spălate şi sortate.
Toate agregatele trebuie să provină din surse sigure din punct de vedere tehnic şi
certificate sub aspectul conformităţii producţiei în conformitate cu prevederile legale.
încercările pentru determinarea caracteristicilor mecanice ale agregatelor sunt
cuprinse în SR EN 1097.
Antreprenorul va lua măsurile necesare pe şantier pentru a se evita depuneri de
praf pe agregate.
Ciment
Cimentul va corespunde SR EN 197-1:2011.
Cimentul se va aproviziona în cantităţi astfel determinate încât stocul rezultat să fie
consumat în maximum două luni. Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite şi
utilizarea acestor amestecuri.
Pentru fiecare clasa de ciment se va asigura o încăpere separată sau o celulă tip
siloz. Starea de conservare se va verifica periodic conform prevederilor din Codul de
practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat
indicativ CP012/1-2007, Codul de practică pentru execuţia elementelor prefabricate din
beton, beton armat şi beton precomprimat NE 013/02.
Armături
Armăturile trebuie să respecte planurile de execuţie din proiect.
Oţelurile utilizate la confecţionarea carcaselor de armătură trebuie să fie sudabile,
garantate prin specificaţia tehnică şi conform ST 009-2011, SR EN 10080:2005,
armăturile fiind verificate pe baza metodelor de încercare prevăzute în SR EN ISO 15630-
1:2003.
Se vor utiliza, ca armături de rezistenţă cu factorul de profil, fR corespunzător
înaltei aderenţe (anexa C din SR EN 1992-1-1:2004) şi vor avea rezistenţa caracteristică
de ce! puţin 400MPa (3.2.2 (3)P NOTĂ din SR EN 1992-1-1:2004/ NB:2008/A91:2009).
Domeniul de utilizare, dispoziţiile constructive şi modul de fasonare al armăturilor
vor corespunde prevederilor din Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton,
beton armat şi beton precomprimat. Partea 2- Executarea lucrărilor din beton. Indicativ
NEQ12/2-2010.
înainte de fasonarea armăturilor, oţelul beton se curăţă de praf şi noroi, de rugină,
urme de ulei şi de alte impurităţi. De asemenea, este interzisă montarea în
amplasamentul definitiv a barelor din oţel beton murdare de praf şi / sau noroi, de
eventualele urme de rugină sau ulei şi de alte impurităţi.
înlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru cu bare de alt diametru, dar
cu aceeaşi secţiune totală se va face numai cu acordul proiectantului.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenţa la rupere,
limita de curgere tehnică, alungirea relativă la rupere, numărul de îndoiri la care se rupe
Page 35 of 340
oţelul etc.) în condiţiile precizate de Codul de practică pentru executarea lucrărilor din
beton, beton armat şi beton precomprimat Partea 2 - Executarea lucrărilor din beton.”
indicativ NE 012/2-2010 şi Codul de practică pentru execuţia elementelor prefabricate din
beton, beton armat şi beton precomprimat NE 013/02.
La aprovizionarea, fasonarea şi montarea armăturilor se va ţine cont de prevederile
din caietul de sarcini “Armături”.
3. BETOANE
Compoziţia betonului proiectat se stabileşte pe bază de încercări preliminare,
conform Codului de practică pentru betoane CP 012/1-2007 si SR EN 206:2014,
folosindu-se materialele aprovizionate, stabilite şi verificate de către un laborator
autorizat.
La adaptarea reţetei la staţia de betoane se va ţine seama de capacitatea şi tipul
betonierei, de umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros se va ţine seama de
temperatura materialelor componente şi a betonului.
Betoanele se prepară în staţii de beton verificate şi atestate.
Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face în greutate.
Abaterile limită se vor încadra în prevederile din caietul de sarcini “Betoane” şi ale
Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat indicativ NE 012/ 2-2010 - capitolul 14 si Anexa C.
Folosirea plastifianţilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea
beneficiarului ţinând cont de prevederile Caietului de sarcini “Betoane”.
Umiditatea agregatelor se verifică zilnic, precum şi după fiecare schimbare de stare
atmosferică.
în timpul turnării trebuie asigurat ca betonul să umple complet formele în care este
turnat, pătrunzând în toate colţurile şi nelasând locuri goale.
Betonul preparat, având de regulă temperatura înainte de turnare cuprinsă între 5-
30°C, trebuie turnat în cofraje în maximum 1 oră în cazul folosirii cimenturilor obişnuite şi
1/2 oră când se utilizează cimenturi cu priza rapidă. în situaţia betoanelor cu temperaturi
mai mari de 30° C se iau masuri suplimentare, cum este şi utilizarea de aditivi întârzietori,
conform Codului NE 012/99 şi Codului NE 013/02. Betonul adus în vederea turnării nu
trebuie să prezinte urme de segregare. în perioada dintre preparare şi turnare se interzice
adăugarea de apă în beton. La turnarea betonului trebuie respectate regulile din Codul
NE 012/99 şi Codul 013/02.
Jgheaburile autocamioanelor de transport beton, vor trebui păstrate curate şi
spălate după fiecare întrerupere de lucru.
La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare ca: mese
vibrante, vibratoare de cofraj şi vibratoare de adâncime, iar în timpul compactării betonului
proaspăt se va avea grijă să nu se producă deplasări sau degradări ale armăturilor şi
cofrajelor.
4. ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ §1 MONOLITIZARE
în cazul structurilor din grinzi şi plăci prefabricate, atât grinzile cât şi plăcile
prefabricate vor fi numerotate, iar pe ele se va înscrie cu vopsea data fabricării şi tipul de
placă sau grindă, prin care se precizează astfel poziţia acesteia în lucrare.
Montarea elementelor prefabricate va fi condusă de un inginer specializat în acest
domeniu şi supravegheată permanent de maiştri cu experienţa dobândită în lucrări
similare.
Montarea grinzilor prefabricate pe aparatele de reazem se va face cu tehnologia
Page 36 of 340
de montare adoptată şi aprobată de proiectant, în conformitate cu prevederile din planşele
de execuţie. Săgeata grinzilor, măsurată comparativ cu grinda adiacentă, aflată în poziţia
ei finală, nu va fi mai mare de 1 mm pe 1 m de deschidere şi in nici un caz, mai mare de
25 mm.
Deplasarea şi depozitarea elementelor de beton precomprimat va fi efectuată cu
elementele în poziţie corectă şi cu puncte de susţinere situate aproximativ la aceleaşi
poziţii prevăzute pentru poziţia finală a elementelor în structură. Elementele nu vor fi
transportate sau ridicate, până când betonul lor nu atinge rezistenţa la compresiune,
prevăzuta în planşele de execuţie.
La aşezarea grinzilor prefabricate pe aparatele de reazem de pe infrastructura
podului - pile, pile-culei, culei - se va urmări poziţionarea corectă conform proiectului, atât
în ce priveşte asigurarea amplasamentului, cât şi a lungimii de rezemare şi a contactului
cu suprafeţele de rezemare. Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere numai
după realizarea corectă a rezemării. Până la solidarizarea definitivă a grinzilor
prefabricate cu antretoazele şi placa de monolitizare, este obligatoriu a se asigura
echilibrul stabil al tuturor grinzilor montate, prin înjuguirea lor.
Se vor respecta prevederile capitolului 13 „ Montarea elementelor prefabricate din
„Normativul pentru producerea şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat - Partea 2: Executarea lucrărilor din beton” indicativ , NE 012/2- 2010.
Operaţia de montaj trebuie să fie precedată de lucrări pregătitoare, specifice
operaţiei respective şi care depinde de la caz la caz de tipul elementului care se
montează sau de modul de alcătuire al structurii.
Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care să asigure
montajul în condiţii de securitate.
îmbinările definitive trebuie să fie executate în cel mai scurt timp posibil de la
montaj.
Feţele elementelor care urmează a veni în contact cu betonul din monolitizare sau
mortarul de pozare vor fi bine curăţate cu o perie de sârmă şi apoi spălate cu apă din
abundenţă sau suflate cu jet de aer.
Verificarea montării elementelor şi încadrarea în toleranţe se va face conform
capitolului 14 „Tolerante geometrice’si anexei C din „Normativul pentru producerea şi
executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat - Partea 2: Executarea
lucrărilor din beton” indicativ , NE 012/2-2010.
La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot
duce la deteriorarea elementelor.
Grinzile prefabricate, antretoazele monolite şi plăcile de monolitizare se vor
monofitiza între ele conform detaliilor din proiect. înaintea montării armăturii şi a turnării
plăcii de monolitizare, feţele plăcii grinzii prefabricate vor fi prelucrate obligatoriu prin
buceardare şi se vor respecta condiţiile de reluare a betonării corespunzătoare unui rost
de lucru - vezi secţiunea 11.5.3 b) din NE 012-2:2010 şi condiţiile prealabile şi condiţiile
necesare la punerea în lucru a betonului - vezi 11.6 din NE 0122:2010.
Reţeta betonului ce se va turna în rosturile umede se va stabili experimental pe
bază de încercări in laboratorul şantierului şi va fi transmisa spre aprobare Consultantului.
Clasa de rezistenţa a betonului din rosturile umede va fi superioară cu o clasa rezistenţei
betonului din tronsoanele prefabricate.
La plăcile prefabricate pentru structuri mixte se vor monolitiza şi golurile din dreptul
conectorilor prevăzându-se armăturile din proiect necesare legării conectorilor de
armăturile de rezistenţă ale plăcilor.
Page 37 of 340
La structurile mixte, în zona de precomprimare a plăcilor se vor monta ştuţuri
pentru continuitatea cablurilor în dreptul rosturilor de monolitizare.
Pentru tensionarea, blocarea şi injectarea cablurilor prevăzute pentru
precomprimarea platelajelor la structurile mixte se vor aplica prevederile din caietul de
sarcini “Suprastructuri din beton precomprimaf, Codul de practică NE 012-2:2010 şi Codul
de practică NE 013/02.
Abaterile limită de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor
încadra în prevederile SR EN 13369:2004 „Reguli comune pentru produsele prefabricate
de beton”.
Se va întocmi proces verbal de recepţie calitativă la terminarea lucrărilor în
conformitate cu formularele din sistemul de calitate certificat al Antreprenorului.
Alte abateri limită decât cele referitoare la dimensiuni (lungimi, lăţime şi grosime
placă) se vor încadra în prevederile Codului de practică pentru executarea lucrărilor din
beton, beton armat-şi beton precomprimat indicativ NE 012/2-2010 Anexa D şi Codul de
practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton
precomprimat NE 013/02.
5. REFACEREA LUCRĂRILOR CU DEFECTE
în cazul când o parte, sau întreaga lucrare, nu corespunde prevederilor din proiect
şi din caietul de sarcini, antreprenorul este obligat să execute remedierile necesare. După
recunoaşterea şi analiza defectelor, înaintea începerii lucrărilor de remediere
antreprenorul propune Consultantului spre aprobare procedura tehnică de execuţie şi
planul de control calitate.
Pentru remedierile defectelor de natură să afecteze calitatea structurii, siguranţa şi
durabilitatea în exploatare, Constructorul va proceda astfel:
* efectuarea releveului detaliat al defectelor;
® evaluarea consecinţelor posibile pe termen scurt sau mai lung;
* asigurarea unei expertize tehnice efectuată de către expert tehnic atestat, care
va evalua situaţia şi va da soluţii de remediere;
® întocmirea unei documentaţii de reparaţii, însoţită de toate justificările necesare.
* montarea în lucrare a dispozitivelor de control necesare;
în funcţie de constatările şi de studiile efectuate, beneficiarul poate să procedeze
astfel:
* să acorde viza documentaţiei de reparaţii, cu eventuale observaţii;
* să prevadă demolarea unor părţi, sau a întregii lucrări şi refacerea lor pe
cheltuiala antreprenorului;
în cazul defectelor privind geometria lucrării, calitatea şi culoarea suprafeţelor, dar
care nu afectează siouranta si caoacitatea oortantă a lucrării reoaratiile se pot
efectua astfel:
• defectele minore se pot corecta prin degresare, spălare, rabotare sau rebetonare cu
betoane speciale aderente;
« în cazul defecţiunilor mai importante, antreprenorul poate propune beneficiarului un
program de remediere, care va fi analizat şi aprobat ca atare, sau cu completările
necesare.
La suprafeţele văzute cu parament fin este interzisă sclivisirea simplă. Atunci când
totuşi se aplică, aceasta nu se va face decât cu aprobarea Consultantului.
Fisurile deschise care pot compromite, atât aspectul cât şi durabilitatea structurii,
vor fi tratate, respectând prevederile SR EN 1504-3, 5,8 ,9 şi 10 produse şi sisteme
pentru protecţia şi repararea structurilor de beton, pe baza unei tehnologii avizate de către
Page 38 of 340
beneficiar şi a instrucţiunilor specifice de aplicare ale materialelor respective.
La terminarea lucrărilor antreprenorul va efectua o verificare a întregii lucrări şi va
asigura degajarea tuturor spaţiilor (sprijiniri, susţineri, depozite, etc.) pentru a permite
lucrul liber al structurii.
0. RECEPŢIA LUCRĂRILOR
încercarea lucrărilor
Antreprenorul are în întregime în sarcina sa, cheltuielile pentru încercarea lucrărilor
precizate în proiect. Aceste încercări se execută în prezenţa beneficiarului.
Tot antreprenorul are în sarcină aducerea camioanelor sau a convoaielor necesare
încercării precum şi schelele sau pasarelele necesare efectuării operaţiunilor de
măsurare.
Operaţiunile de măsurare se vor face de către o instituţie aleasă sau acceptată de
către beneficiar.
Page 39 of 340
Page 40 of 340
SCHELE, EŞAFODAJE ,CINTRE
1.DATE GENERALE
în funcţie de destinaţie lucrările provizorii se clasifică în:
« eşafodaje, cintre ce suportă structuri în curs de realizare;
♦ schele de serviciu destinate de a suporta deplasarea personalului, sculelor şi
materialelor;
* dispozitive de protecţie la lucru sub circulaţie, împotriva căderii de materiale, scule,
etc.;
Lucrările provizorii se execută de către antreprenor pe bază de proiect şi se
avizează de către beneficiar.
Toate eşafodajele trebuie proiectate şi executate, pentru a suporta încărcările fără
tasări sau deformaţii apreciabile. Cofrajele infrastructurii trebuie verificate la acţiunea
vântului în funcţie de amplasamentul podului tabel 1(RO) din SR EN 1991-1=4/ NB:2007,
conform 3.1 (1)P NOTA 2 din SR EN 1991-1- 6:2005/ NB:2008) şi la celelalte acţiuni
tehnolgice prevăzute în SR EN 1991-1-6:2005/ NB: 2008.
Antreprenorul trebuie să folosească cricuri aprobate, pene sau alte mijloace de
îndepărtare a tasărilor din cofraje înainte şi în timpul turnării betonului.
Eşafodajele pot fi:
• elemente simple (de tip pop) sau structuri spaţiale produse in acest scop, caz in
care se vor lua in considerare condiţiile de montare si capacitatile de rezistenta si
stabilitate prevăzute de producătorii acestora;
• elemente confecţionate si montate pe santeir, caz in care alcătuirea si calculul lor
se vor efectua in cadrul proiectului tehnologic privind cofrajele;
2.CONDIŢIILE PE CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ CEL CE
ÎNTOCMEŞTE PROIECTUL
Proiectul poate fi întocmit de către antreprenor sau de către orice unitate de
proiectare autorizată şi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
* să asigure securitatea lucrătorilor şi lucrărilor definitive;
• să ţină cont de datele impuse de lucrarea definitivă;
* deformaţiile lucrărilor provizorii nu trebuie să producă defecte lucrării definitive în
curs de priză sau întărire;
♦ să cuprindă succesiunea detaliată a tuturor fazelor;
• să cuprindă piese scrise explicative şi planşe de execuţie;
Un exemplar complet din proiect trebuie să existe în permanenţă pe şantier la
dispoziţia beneficiarului.
Planşele de execuţie trebuie să definească geometria lucrărilor provizorii ca şi
natura şi caracteristicile tuturor elementelor componente.
Din planşe trebuie să rezulte următoarele:
• măsurile luate pentru asigurarea stabilităţii şi protecţia fundaţiilor;
• modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, eşafodajelor şi
schelelor;
* reazemele elementelor portante care trebuie să fie compatibile cu propria lor
stabilitate şi a elementelor pe care sprijină;
* sistemul de contravântuire ce trebuie asigurat în spaţiu, după cele trei dimensiuni;
® dispoziţiile ce trebuiesc respectate în timpul manipulărilor şi pentru toate operaţiile
Page 41 of 340
de reglare, calare, descintrare, decofrare, demontare;
* contrasăgeţile şi toleranţele de execuţie;
• modul de asigurare a punerii în operă a betonului, libertatea de deformare a
betonului sub efectul contracţiei şi precomprimării;
• dispozitivele de control a deformaţiilor şi tasărilor.
Din piesele scrise trebuie să rezulte următoarele:
specificaţia materialelor utilizate, materialele speciale, materialele provenite de la terţi;
instrucţiuni de montare a lucrărilor provizorii;
instrucţiuni cu privire la toate elementele a căror eventuală defecţiune ar putea avea
consecinţe grave asupra securităţii lucrărilor.
O atenţie deosebită trebuie acordată modului de rezemare a eşafodajelor referitor
la următoarele aspecte:
• luarea în cansiderare a capacităţii de rezistenţă şi de deformare a terenului,
rezemarea facându-se pe tălpi cu suprafaţa corespunzătoare;
* interzicerea utilizării ca talpa de rezemare a materialelor fragile (cărămidă, BCA,
beton celular);
* luarea în considerare a evoluţiei temperaturilor în cazul în care rezemarea trebuie
făcută pe teren îngheţat, pentru a se evita tasările în cazul dezgheţului;
♦ utilizarea unor sisteme de reglare pe înălţime care să asigure atât capacitatea de
reglare necesară, cât şi stabilitatea pe durata utilizării cofrajelor respective.
® Modalităţile de descintrare
3.REALIZAREA Şl UTILIZAREA LUCRĂRILOR PROVIZORII
Calitatea materialelor, materialelor de inventar şi materialelor noi, trebuie să
corespundă standardelor în vigoare.
Antreprenorul are obligaţia să prezinte certificate de atestare pentru materialele
destinate lucrărilor provizorii atât când se folosesc produse noi cât şi când se refolosesc
materiale vechi pentru care trebuie să se garanteze că sunt echivalente unor materiale
noi. întrebuinţarea de elemente refolosibile este autorizată atât timp cât deformaţiile lor
sau efectele oboselii nu riscă să compromită securitatea execuţiei.
Este necesar să se scrie pe planşe numărul admisibil de refolosiri.
Eşafodajul poate fi susţinut de palplanşe care trebuie aşezate, bătute şi
îndepărtate într-o manieră corespunzătoare fără să compromită securitatea execuţiei.
Eşafodajul poate fi de asemenea susţinut de grinzi agăţate de infrastructura
permanenta a podului, conform instrucţiei date de Consultant.
Execuţia eşafodajelor nu trebuie să înceapă, până când nu este dat acceptul scris
de începere, de către Consultant. Consultantul va verifica eşafodajul terminat, pentru
conformitatea sa cu planşele de execuţie şi pentru condiţiile sale generale. Se va da
atenţie specială stabilităţii laterale, sprijinirii, rigidizărilor, împănărilor şi cricurilor.
Eşafodajele trebuie fixate pentru a produce o structura finală la elavaţia şi cotele
indicate în Planşele de execuţie. Antreprenorul trebuie să considere şi să compenseze
deformaţiile pe care metoda de execuţie le crează.
Materialele pentru eşafodaje pot fi atât noi cât şi folosite. Toate materialele sunt
subiect de inspecţie de către Consultant, pentru a determina dacă acestea sunt
Page 42 of 340
Page 43 of 340
adecvate scopului pentru care sunt folosite.
Toate materialele, pe care Consultantul le constată ca sunt stricate, îndoite sau
nepotrivite din alt motiv pentru folosire, vor fi respinse.
Eşafodajul şi suporţii eşafodajului trebuie protejaţi împotriva impactului şi efectelor
de vibraţii, prin plasarea de contravântuiri sau limitând accesul utilajelor, dispozitivelor de
execuţie.
Atunci când palplanşele eşafodajelor din firul apei nu mai sunt necesare, trebuie
îndepărtate.
Materialele degradate se rebutează sau se dau la reparat în atelier de specialitate.
în acest din urmă caz, antreprenorul va justifica valabilitatea reparaţiei, fără ca această
justificare să i atenueze responsabilitatea sa.
1. ÎNDEPĂRTAREA COFRAJELOR Şl EŞAFODAJELOR
Se va acorda o atenţie deosebită la îndepărtarea cofrajelor şi în special a
elementelor de construcţie care după decofrare suportă aproape întreaga solicitare
prevăzută în calcule. Uneltele de metal nu trebuie să atingă direct betonul proaspăt.
Cerinţele minime pentru decofrarea betonului sunt date în capitolul 11.7 din NE
012/2- 2010 ’’Normativ pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat Partea 2 : Executarea lucrărilor din beton armat”.
Elementele pot fi decofrate în cazul în care betonul are o rezistenţă suficientă
pentru a putea prelua, integral sau parţial, după caz, solicitările pentru care au fost
proiectate.
Se recomandă următoarele valori ale rezistentei la compresiune la care se poate
decofra:
* părţile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o rezistenţă
la compresiune de minim 2,5N/mm2 , astfel încât să nu fie deteriorate feţele şi
muchiile elementelor.
* cofrajele feţelor inferioare la plăci şi grinzi se pot îndepărta, menţinând sau
remontând popi de siguranţă, numai în condiţiile în care rezistenţa la compresiune
a betonului a atins faţa de clasa, următoarele procente:
* 70% pentru elemente cu deschidere de max 6,Om;
© 85% pentru elemente cu deschidere mai mare de 6,Om;
îndepărtarea popilor de siguranţă se face la termenele stabilite în proiect. Stabilirea
rezistenţelor la care au ajuns părţile de construcţie, în vederea decofrării, se face prin
încercarea epruvetelor de control.
Suporţii trebuie îndepărtaţi treptat pentru a permite betonului să-şi susţină masa
sa, uniform.
Suporţii eşafodajelor trebuie eliberaţi aproape de centrul deschiderii şi să
progreseze simetric către suporţii de capăt.
Slăbirea pieselor de descintrare se face treptat fără şocuri, decofrarea se face
astfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcărilor de către elementele ce se
decofrează, precum şi ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului
şi susţinerilor acestuia.
2. EXECUŢIE, UTILIZARE, COMTROALE
Toleranţele aplicabile la lucrările provizorii sunt stabilite în funcţie de toleranţele de
la lucrările definitive.
Deformaţiile lucrărilor provizorii se controlează prin nivelmente efectuate de către
antreprenori faţă de reperele acceptate de beneficiar.
Rezultatele măsurătorilor se transmit beneficiarului.
Page 44 of 340
Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru evitarea unor eventuale
deformaţii.
Antreprenorul are obligaţia să asigure întreţinerea regulată a lucrărilor provizorii.
PRESCRIPŢII COMPLEMENTARE PRIVIND CINTRELE, EŞAFODAJELE
Proiectul cintrelor, eşafodajelor cât şi montajul acestora în amplasament se

Pentru dispozitivele secundare se admite schematizarea de principiu a acestora şi
prezentarea beneficiarului pentru aprobare cu 15 zile, cel puţin, înainte de începerea
execuţiei.
Page 45 of 340
Page 46 of 340
SCHELE, EŞAFODAJE Şl CINTRE
1.DATE GENERALE
în funcţie de destinaţie lucrările provizorii se clasifică în:
• eşafodaje, cintre ce suportă structuri în curs de realizare;
• schele de serviciu destinate de a suporta deplasarea personalului, sculelor şi
materialelor;
• dispozitive de protecţie la lucru sub circulaţie, împotriva căderii de materiale, scule,
etc.;
Lucrările provizorii se execută de către antreprenor pe bază de proiect şi se
Toate eşafodajele trebuie proiectate şi executate, pentru a suporta încărcările fără
tasări sau deformaţii apreciabile. Cofrajele infrastructurii trebuie verificate la acţiunea
vântului în funcţie de amplasamentul podului tabel 1(RO) din SR EN 1991-1-4/ NB:2007,
conform 3.1 (1)P NOTA 2 din SR EN 1991-1- 6:2005/ NB:2008) şi la celelalte acţiuni
tehnolgice prevăzute în SR EN 1991-1-6:2005/ NB: 2008.
Antreprenorul trebuie să folosească cricuri aprobate, pene sau alte mijloace de
îndepărtare a tasărilor din cofraje înainte şi în timpul turnării betonului.
Eşafodajele pot fi:
« elemente simple (de tip pop) sau structuri spaţiale produse in acest scop, caz in
care se vor lua in considerare condiţiile de montare si capacitatile de rezistenta si
stabilitate prevăzute de producătorii acestora;
• elemente confecţionate si montate pe santeir, caz in care alcătuirea si calculul lor
se vor efectua in cadrul proiectului tehnologic privind cofrajele;
2.CONDIŢÎILE PE CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ CEL CE
ÎNTOCMEŞTE PROIECTUL
Proiectul poate fi întocmit de către antreprenor sau de către orice unitate de
proiectare autorizată şi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
• să asigure securitatea lucrătorilor şi lucrărilor definitive;
• să ţină cont de datele impuse de lucrarea definitivă;
• deformaţiile lucrărilor provizorii nu trebuie să producă defecte lucrării definitive în
curs de priză sau întărire;
• să cuprindă succesiunea detaliată a tuturor fazelor;
• să cuprindă piese scrise explicative şi planşe de execuţie;
Un exemplar complet din proiect trebuie să existe în permanenţă pe şantier la
dispoziţia beneficiarului.
Planşele de execuţie trebuie să definească geometria lucrărilor provizorii ca şi
natura şi caracteristicile tuturor elementelor componente.
Din planşe trebuie să rezulte următoarele:
• măsurile luate pentru asigurarea stabilităţii şi protecţia fundaţiilor;
• modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, eşafodajelor şi
schelelor;
• reazemele elementelor portante care trebuie să fie compatibile cu propria lor
stabilitate şi a elementelor pe care sprijină;
Page 47 of 340
Page 48 of 340
CAP.4. COFRAJE
1. DÂTE GENERALE
Cofrajele sunt structuri provizorii alcătuite, de obicei, din elemente refolosibile, care
montate în lucrare, dau betonului forma proiectată. In termenul de cofraj se includ atât
cofrajele propriu-zise cât şi dispozitivele pentru sprijinirea lor, buloanele, ţevile, tiranţii,
distanţierii, care contribuie la asigurarea realizării formei dorite.
Cofrajele şi susţinerile lor se execută numai pe bază de proiecte, întocmite de
unităţi de proiectare autorizate, în conformitate cu prevederile STAS 7721/90, precum şi a
celor din Partea A beton şi beton armat a Codului de practică NE 012/99.
Cofrajele trebuie să fie alcătuite astfel încât să îndeplinească următoarele condiţii:
* să asigure obţinerea formei, dimensiunilor şi gradului de finisare, prevăzute în
proiect, pentru elementele ce urmează a fi executate, respectându se înscrierea în
abaterile admisibile prevăzute în Codul de practică pentru executarea lucrărilor din
beton, beton armat şi beton precomprimat indicativ NE 012-2010 Anexa C”.
* să asigure suprafeţe netede, fără goluri, fisuri sau alte defecte;
* să fie etanşe, astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment;
* să fie stabile şi rezistente, sub acţiunea încărcărilor care apar în procesul de
execuţie.
* să asigure ordinea de montare şi demontare stabilită fără a degrada elementele de
beton cofrate, sau componentele cofrajelor şi susţinerilor;
* să permită, la decofrare, o preluare treptată a încărcării de către elementele care
se decofrează;
® să permită închiderea rosturilor astfel încât să se evite formarea de pene sau
praguri;
* să permită închiderea cu uşurinţă - indiferent de natura materialului din care este
alcătuit cofrajul - a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor şi pentru
scurgerea apelor uzate, înainte de începerea turnării betonului;
* să aibă feţele, ce vin în contact cu betonul, curate, fără crăpături, sau alte defecte;
* materialele din care se execută să corespundă reglementărilor specifice în vigoare;
Proiectul cofrajelor va cuprinde şi tehnologia de montare şi decofrare.
în afara prevederilor generale de mai sus, cofrajele vor trebui să mai îndeplinească
următoarele condiţii:
* să permită poziţionarea armăturilor din oţei beton şi de precomprimare;
* să permită fixarea sigură şi în conformitate cu proiectul, a pieselor înglobate din
zonele de capăt a grinzilor (plăci de repartiţie, ted, etc.);
* să permită compactarea cât mai bună în zonele de ancorare;
* să asigure posibilitatea de deplasare şi poziţia de lucru corespunzătoare a
muncitorilor care execută turnarea şi compactarea betonului;
* să permită scurtarea elastică la precomprimarea şi intrarea în lucru a greutăţii
proprii, în conformitate cu prevederile proiectului;
* să fie prevăzute, după caz, cu urechi de manipulare, să fie prevăzute cu dispozitive
speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, atunci când acestea
Page 49 of 340
Page 50 of 340
sunt înscrise în proiect;
• distanţierii cofrajului, lăsaţi în beton, să nu afecteze durabilitatea sau aspectul
betonului, să nu introducă încărcări suplimentare asupra structurii;
• cofrajele metalice să nu prezinte defecte de laminare, pete de rugină pe feţele ce
vin în contact cu betonul.
Pentru a evita deteriorarea muchiilor betonului, la execuţia cofrajului se va asigura
teşirea acestora. Teşirea se va realiza la dimensiunile de 2x2cm, dacă în detalii nu se
prevede altfel.
Din punct de vedere al modului de alcătuire se deosebesc:
• cofraje fixe, confecţionate şi montate la locui de turnare a betonului şi folosite, de
obicei, la o singură lucrare.
• cofraje demontabile staţionare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj
refolosibile la un anumit număr de turnări;
• cofraje demontabile mobile, care se deplasează şi iau poziţii succesive pe măsura
turnării betonului: cofraje glisante sau păşitoare;
Din punct de vedere al utilizării componentelor:
• cofraje de inventar, la care componenţele sunt mijloace de inventar şi se folosesc
de mai multe ori;
• cofraje unicat, la care componenţele se utilizează o singură dată (de regulă
acestea sunt din lemn);
• cofraje pierdute, la care componenţele intră în alcătuirea elementelor din beton
care se toarnă pe şantier;
• cofraje virtuale, la care betonul se toarnă în spaţii construite anterior (groapa în
care se toarnă fundaţia).
Pentru aceste din urmă cofraje, abaterile faţă de dimensiunile de referinţă din
proiect, sunt cele specifice lucrărilor de pământ şi nu cele specifice elementelor din beton
turnat în “cofraje reale”.
Faţă de calitatea suprafeţei de beton obţinute după decofrare:
• cofraje pentru beton aparent;
• cofraje pentru betoane brute; suprafeţele obţinute fiind acoperite cu placaje etc;
• Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confecţionate se
deosebesc:
• cofraje din lemn sau căptuşite cu lemn;
• cofraje tego;
• cofraje furniruite de tip DOKA, PASCHAL, PERI, MEVA îmbinate sau tratate cu
răşini;
• cofraje metalice.
2. PREGĂTIREA, CONTROLUL Şl RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE COFRARE înainte

de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite şi reparate. Refolosirea cât şi numărul de
refolosiri, se vor stabili numai cu acordul beneficiarului, în scopul refolosirii, cofrajele vor fi
supuse următoarelor operaţiuni:
• curăţirea cu grijă, repararea şi spălarea, înainte şi după refolosire;
« când spălarea se face în amplasament apa va fi drenată în afară (nu este permisă
curăţirea cofrajelor numai cu jet de aer);
• tratarea suprafeţelor, ce vin în contact cu betonul, cu o substanţă ce trebuie
Page 51 of 340
Page 52 of 340
să uşureze decofrarea, în scopul desprinderii uşoare a cofrajului; în cazul în care
se folosesc substanţe lubrifiante, uleioase; nu este permis ca acestea sa vină în
contact cu armăturile.
în vederea asigurării unei execuţii corecte a cofrajelor se vor efectua verificări
etapizate astfel:
• preliminar, controlându-se lucrările pregătitoare şi elementele sau subansamblurile
de cofraje şi susţineri;
• în cursul execuţiei, verificându-se poziţionarea în raport cu trasarea şi modul de
fixare a elementelor;
• final, recepţia cofrajelor şi consemnarea constatărilor în "Registrul de procese
verbale, pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse";
2. MONTAREA Şl SUSŢINERILE COFRAJELOR
Montarea cofrajelor
Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii:
• trasarea poziţiei cofrajelor;
• executarea eşafodajelor dacă este cazul;
• aşejarea cofrajelor pe poziţie , conform trasării de detaliu;
• definitivarea poziţiei în plan şi pe verticală, îmbinarea între panouri,fixarea
cofrajelor;
• verificarea şi recepţia cofrajelor;
Aşezarea cofrajelor la poziţie se realizează:
• în plan, faţă de reperele marcate la trasarea de detaliu;
• pe înălţime, prin respectarea cotelor şi reglarea în poziţia verticală sau
înclinată după caz.
Definitivarea poziţiei în plan şi pe verticală se realizează odată cu fixarea cofrajelor
prin:
• Fixarea pe înălţimea reglată a popilor de susţinere în cazul cofrajelor pentru plăci,
astfel încât să nu permită deplasări relative ale panourilor/zonelor încărcate (cu
beton proaspăt sau din activităţile de punere în operă a betonului) . faţă de cele
neîncărcate;
• Fixarea la poziţie a elementelor de susţinere sau sprijinire a cofrajelor verticale
sau înclinate de înălţime mare (pentru stâlpi, pereţi etc.)
• Fixarea elementelor exterioare de susţinere (caloţi, nervuri etc.) ale cofrajelor de
dimensiuni mai reduse în secţiune transversala (grinzi, stâlpi).
• Fixarea elementelor interioare de legătură,de regulă distanţieri, pentru menţinerea
distanţei între feţele cofrate.
Susţinerile cofrajelor
în cazurile în care elementele de susţinere a cofrajelor reazemă pe teren se va
asigura repartizareasolicitărilor, ţinând seama de gradul de compactare şi posibilităţile de
înmuiere, astfel încât să se eviteproducerea tasărilor.
în cazurile în care terenul este îngheţat sau expus îngheţului, rezemarea
susţinerilor se va face astfelîncât să se evite deplasarea acestora în funcţie de condiţiile
de temperatură.
3. CONTROLUL Şl RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE EXECUŢIE A COFRAJELOR
în vederea asigurării unei execuţii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificări
etapizate astfel:
• preliminar, controlându-se lucrările pregătitoare şi elementele sau subansamblurile
de cofraje şi susţineri;
Page 53 of 340
• în cursul execuţiei, verificăndu-se poziţionarea în raport cu trasarea şi modul de
fixare a elementelor;
• final, recepţia cofrajelor şi consemnarea constatărilor în "Procesul verbal de
recepţie calitativă".
Page 54 of 340
Page 55 of 340
Page 56 of 340
Page 57 of 340
Page 58 of 340
♦ Dimensiunea;
* Limita de curgere;
* Rezistenţa la rupere;
* Alungirea la forţa maximă şi la rupere;
♦ Conţinutul de carbon echivalent pe oţel lichid;
• Date de identificare a şarjei/lotului/colacului sau legăturii;
Fiecare colac sau legătură de bare sau plase sudate va purta o etichetă, bine
legată care va conţine:
• Denumirea producătorului;
* Tipul şi clasa produsului;
* Numărul lotului şi al colacului / legăturii;
• Marcajul de conformitate
* Ştampila controlului de calitate
• Oţelul livrat de furnizori intermediari va fi însoţit de un certificat privind calitatea
produselor care va conţine toate datele din documentele de calitate eliberate de
producătorul oţelului beton.
1.1.1. TRANSPORTUL Şl DEPOZITAREA
Barele de armătură, plasele sudate şi carcasele prefabricate de armătură vor fi
transportate şi depozitate astfel încât să nu sufere deteriorări sau să prezinte substanţe
care pot afecta armătura şi/sau betonul sau aderenţa beton - armătură.
Oţelurile pentru armături trebuie să fie depozitate separat pe tipuri şi diametre în
spaţii amenajate şi dotate corespunzător, astfel încât să se asigure:
• evitarea condiţiilor care favorizează corodarea armăturii;
* evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale;
* asigurarea posibilităţilor de identificare uşoară a fiecărui sortiment şi diametru.
1.1.2. CONTROLUL CAUTĂ TU
Controlul calităţii oţelului se va face conform prevederilor prezentate în Codul de
practică NE 012/22010 capitolul 8 şi anexa 7.1 din Codul de practică NE 013/02.
FASONAREA, MONTAREA Şl LEGAREA ARMĂTURILOR
Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură se va face
in strictă conformitate cu prevederile proiectului.
înainte de a se trece la fasonarea armăturilor, executantul va analiza prevederile
proiectului, ţinând seama de posibilităţile practice de montare şi fixare a barelor, precum
şi de aspecte tehnologice de betonare şi compactare. Dacă se consideră necesar se va
solicita reexaminarea de către proiectant a dispoziţiilor de armare prevăzute în proiect.
Armătura trebuie tăiată, îndoită, manipulată astfel încât să se evite:
• deteriorarea mecanică (de ex. crestături, loviri);
• ruperi ale sudurilor în carcase şi plase sudate;
• contactul cu substanţe care pot afecta proprietăţile de aderenţăsau
potproduceprocesedecoroziune.
Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte, în acest scop se vor
ndepărta:
• eventuale impurităţi de pe suprafaţa barelor;
• îndepărtarea ruginii, în special în zonele în care barele urmează a fi înnădite prin
Page 59 of 340
Page 60 of 340
sudură.
După îndepărtarea ruginii reducerea secţiunilor barelor nu trebuie să depăşească
abaterile prevăzute în standardele de produs.
Oţelul - beton livrat în colaci sau barele îndoite trebuie să fie îndreptate înainte de a
se proceda la tăiere şi fasonare fără a se deteriora profilul (ia întinderea cu troliul
alungirea maximă nu va depăşi 1 mm/m).
Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, astfel încât să se
evite confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăţeniei lor până în momentul
montării.
Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub -10°C. Barele cu profil
periodiccudiametrul maimare de 25 mm se vor fasona la cald.
Recomandări privind fasonarea, montarea şi legarea armăturilor sunt prezentate în cap 8
din Codul de practică NE 012/2-2010 şi cap 10 din Codul de practică NE 013/02.
1.1.4. TOLERANTE DE EXECUŢIE

în Anexa.C a Codului de practica NE012/2-2010 sunt indicate abaterile limită la
fasonarea şi montarea armăturilor.
Dacă prin proiect se indică abateri mai mici se respectă acestea.
PARTICULARITĂŢI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE
Plasele sudate din sârmă trasă netedă STNB sau profilată STPB se utilizează ori
de câte ori este posibil la armarea elementelor de suprafaţă în condiţiile prevederilor
STAS 10107/0 90. SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: proiectarea structurilor de beton.
Executarea şi utilizarea plaselor sudate se va face în conformitate cu reglementările
tehnice în vigoare.
Plasele sudate se vor depozita în locuri acoperite fără contact direct cu pământul
sau cu substanţe care ar putea afecta armătura sau betonul, pe loturi de aceleaşi tipuri şi
notate corespunzător.
încărcarea, descărcarea şi transportul plaselor sudate se vor face cu atenţie,
svitându-se izbirile şi deformarea lor sau desfacerea sudurii.
încercările sau determinările specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calităţii
sudării nodurilor se vor efectua conform SR EN 438/3-2012 .
în cazurile în care plasele sunt acoperite cu rugină se va proceda la înlăturarea
acesteia prin periere.
După îndepărtarea ruginii, reducerea dimensiunilor secţiunii barei nu trebuie să
jepăşească abaterile prevăzute în standardele de produs.
SNNÂDIREA ARMĂTURILOR
Alegerea sistemului de înnădire se face conform prevederilor proiectului şi
prevederilor SR EN 19921:2004, SR EN 1992-1:2004/ NB:2008, SR EN 1992:2006, SR
EN 1992-2:2006/ NA:2009, SR EN 1992-1:2004/ NB:2008/A91:2009 şi normativului NE
312-2:2010. De regulă înnădirea armăturilor se realizează prin suprapunere fără sudură
sau prin sudură funcţie de diametrul/tipuî barelor; felul solicitării, zonele elementului (de
sx. zone plastice potenţiale ale elementelor participante la structuri antiseismice).
Procedeele de înnădire pot fi realizate prin:
• suprapunere;
• sudură conform SR EN ISO 17660-1:2007;
* îmbinări mecanice SR 13513/2007 şi SR 13515-1 si 2-2007;
* cuplaje metalo - termice;
Page 61 of 340
* cuplaje prin presare;
înnădirea armăturilor prin sudură se face prin procedee de sudare obişnuită
(sudare electrică prin puncte, sudare electrică cap la cap prin topire intermediară, sudare
manuală cu arc electric prin suprapunere cu eclise, sudare manuală cap la cap cu arc
electric - sudare în cochilie, sudare în semimanşon de cupru - sudare în mediu de bioxid
de carbon) conform reglementărilor tehnice specifice referitoare la sudarea armăturilor din
oţel - beton (SR EN ISO 17660-1:2:2007), în care sunt indicate şi lungimile minime
necesare ale cordonului de sudură şi condiţiile de execuţie.
Nu se permite folosirea sudurii la înnădiriie armăturilor din oţeluri ale căror calităţi
au fost îmbunătăţite pe cale mecanică (sârmă trasă). Această interdicţie nu se referă şi la
sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial.
La stabilirea distanţelor între barele armăturii longitudinale trebuie să se ţină seama
de spaţiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., funcţie de sistemul de înnădire
utilizat.
Utilizarea sistemelor de înnădire prin dispozitive mecanice (manşoane metalo -
termice prin presare sau alte procedee) este admisă numai pe baza reglementărilor
tehnice specifice sau agrementelor tehnice şi cu respectarea prevederilor din SR
13513/2007 şi SR 13515-1 si 2-2007 .
11.5. STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON

Pentru asigurarea durabilităţii elementelor/structurilor şi protecţia armăturii contra
coroziunii şi o conlucrare corespunzătoare cu betonul este necesar ca la elementele din
beton armat să se realizeze un strat de acoperire cu beton minim. Grosimea minimă a
stratului se determină funcţie de tipul elementului, categoria elementului, condiţiile de
expunere, diametru! armăturilor, clasa betonului, gradul de rezistenţă la foc, etc.
Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilită prin proiect.
Protecţia armăturii împotriva coroziunii, a clorului din atmosferă sau din apa de
mare, a atacului chimic, a îngheţ dezgheţului repetat cu sau fără agenţi de dezgheţare, a
abraziunii depinde de compactitatea, de calitatea şi de grosimea stratului de acoperire cu
beton, pe de o parte şi de fisurare, pe de altă parte. Compactitatea şi calitatea acoperirii
sunt obţinute prin controlul valorii maxime a raportului apă/ ciment şi de dozajul minim de
ciment, ele fiind asociate unei clase minime de rezistenţă a betonului (anexa E din SR EN
1992-2:2006/ NA:20O9). Acoperirea nominală, se asigură în funcţie de tipul elementului -
categoria elementului, condiţiile de expunere, diametrul armăturilor, clasa betonului,
gradul de rezistenţă la foc, etc, ţinând seama şi de agresivitatea chimică şi de abaterea
tehnologică din NE 012-1,2:1999 , anexa II.2 şi 3.3.6, respectiv conform SR EN 1992-
1:2004, SR EN 1992-1:2004/ NB:2008, SR EN 1892:2006, SR EN 1992-2:2006/ NA.2009,
SR EN 1992-1:2004/ NB:20Q8/ A91:2009 şi normativului NE 012-2:2010. Acoperirea
nominală este precizată pe fiecare planşă de execţie, în funcţie de combinaţia de clase de
expunere stabilită de proiectant şi de durata normată de viaţă proiectată stabilită de cel
puţin 100 de ani.
Pentru asigurarea la execuţie a stratului de acoperire proiectat, trebuie realizată o
dispunere corespunzătoare a distanţierilor din materiale plastice, sau mortar. Este
Page 62 of 340
Page 63 of 340
interzisă utilizarea distanţierilor din cupoane metalice sau din lemn.
Distanţierii faţă de cofraj asigură grosimea acoperirii cu beton şi se amplasează cel
puţin 2 buc/m2 de placă sau perete sau cel puţin 1 buc/m în doua părţi ale aceleiaşi laturi
la grinzi şi stâlpi.
1.1.6. ÎNLOCUIREA ARMĂTURILOR PREVĂZUTE ÎN PROIECT

în cazul în care nu se dispune de sortimentele şi diametrele prevăzute în proiect, se
poate proceda la înlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.
Distanţele minime, respectiv maxime rezultate între bare precum şi diametrele minime
adoptate trebuie să îndeplinească condiţiile SR EN 1992-1:2004, SR EN 1992-1:2004/
NB:2008, SR EN 1992:2006, SR EN 1992-2:2006/ NA:2009, SR EN 1992-1:2004/
NB:2008/ A91:2009.
înlocuirea se va înscrie în planurile de execuţie care se depun la Cartea
construcţiei.
1.1.7. PROTECŢIA ANTICOROZIVĂ A ARMĂTURILOR

în cazurile în care, prin graficul de execuţie sau datorită unor sistări, de la data
montării armăturii şi până la data încorporării ei complete într-un element de beton, vor
trece mai mult de 3 luni, atunci armăturile sau zonele respective de armătură vor fi
conservate (conform 4.4.1.2 (109) NOTĂ din SR EN 1992:2006/ NA:2009), pe baza
măsurilor dispuse de proiectant (protecţie anticorozivă). Costurile respective vor fi
suportate de către antreprenor.
Armăturile aparente existente în elementele din beton armat sau beton
precomprimat, care urmează să fie înglobate în beton pentru continuarea lucrărilor şi care
nu au fost protejate, iar de la montarea lor au trecut mai mult de trei luni, se vor proteja
anticoroziv. Protecţia anticorozivă va fi prima operaţie care se va executa la începerea
activităţii.
Protecţia anticorozivă se va executa numai dacă, după curăţire, secţiunea barelor
aceluiaşi element este redusă cu cel mult 5 %. în caz contrar va fi solicitat proiectantul
pentru a stabili soluţia ce se impune.rotecţia anticorozivă a armăturilor constă în curăţirea
barelor (rugină, grăsimi, impurităţi) şi aplicarea materialelor specifice de protecţie. Modul
de curăţire şi de aplicare a materialelor de protecţie vor fi conforme cu instrucţiunile de
utilizare a produsului, emise de producător. Produsele utilizate vor avea agrement
european sau vor fi certificate în România la un organism autorizat de certificare.
Materialele de protecţie vor fi însoţite de fişa tehnică a produsului instrucţiuni de
jtilizare şi vor fi certificate şi /sau agrementate în conformitate cu legislaţia în vigoare.
CAP. 6. BETOANE
1. PREVEDERI GENERALE
Acest capitol tratează condiţiile tehnice generale necesare la proiectarea şi
execuţia elementelor sau structurilor din beton simplu, beton armat şi beton
precomprimat, pentru poduri de şosea.
La execuţia betoanelor din fundaţii, elevaţii, suprastructuri din beton armat şi
beton precomprimat prevederile din prezentul capitol se vor completa şi cu prevederile
specifice cuprinse caietele de sarcini: Infrastructuri, Suprastructuri din beton armat,
Suprastructuri din beton precomprimat.
De asemenea se vor avea în vedere şi reglementările cuprinse în Codui de
practică pentru producerea betonului ” indicativ CP 012/1-2007 şi "Normativul pentru
Page 64 of 340
producerea şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat"-
indicativ NE 012/2-2010 şi SR EN 206-2014 Beton. Specificaţie, performanţă, producţie
şi conformitate
Clasa betonului este definită pe baza rezistenţei caracteristice f.ck.cil (f.ck.cub),
care este rezistenţa la compresiune în N/mmp determinată pe cilindri de 0 150/H300
mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm ia vârsta de 28 zile, sub a cărui valoare se pot
situa statistic cel mult 5% din rezultate. Epruvetele vor fi păstrate conform SR EN 12350-
1:2009.
Pentru asigurarea durabilităţii, proiectul va ţine cont de modul şi gradul în care
lucrarea este expusă la unii factori agresivi ai mediului şi va respecta SR EN 206-2014
Beton. Specificaţie, performanţă, producţie şi conformitate şi “Codul de practică pentru
producerea betonului ” indicativ CP 012/1-2007
Dacă după analizarea condiţiilor speciale de mediu se impun măsuri speciale,
clasa betonului va fi stabilită în acord cu următorii parametri:
• gradul de impermeabilitate;
* tipul de ciment;
• conţinutul minim de ciment;
* raportul apă/ciment maxim.
La proiectarea şi executarea unor poduri din beton armat şi beton precomprimat,
cu caracter deosebit, se recomandă colaborarea cu laboratoare de specialitate şi catedre
de specialitate din învăţământul superior care poate avea ca obiect: aprofundarea unor
probleme privind calculul solicitărilor;
* verificarea comportării prin încercări pe modele sau la scară naturală;
• elaborarea de caiete de sarcini speciale;
® stabilirea de măsuri pentru asigurarea durabilităţii şi asistenţei tehnice la
execuţie.
2. MATERIALE UTILIZATE LÂ PREPARAREA BETOANELOR
CIMENT
Cimenturile vor satisface cerinţele din standardele naţionale de produs sau din
standardele profesionale.
Cimenturile uzuale, conform SR EN 197-1:2011, sunt grupate în cinci tipuri
principale de ciment după cum urmează:.
• CEM I Ciment Portland
• CEM II Ciment Portland compozit
• CEM III Ciment de furnal
• CEM IV Ciment puzzolanic
• CEM V Ciment compozit
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum şi domeniul şi
condiţiile de utilizare sunt precizate în Anexa F, M din “Codul de practică pentru
producerea betonului ” indicativ CP 012/12007 şi NE 013-02.
Livrare şi transport
Cimentul se livrează ambalat în saci de hârtie sau în vrac transportat în vehicule
rutiere, vagoane de cale ferată, însoţit de documentele de certificare a calităţii.
în cazul cimentului vrac transportul se face numai în vehicule rutiere cu recipiente
speciale sau vagoane de cale ferată speciale tip Z, V, C cu descărcare pneumatică.
Cimentul va fi protejat de umezeală şi impurităţi în timpul depozitării şi
transportului.
Page 65 of 340
în cazul în care utilizatorul procură cimentul de la un depozit (bază de livrare),
livrarea cimentului va fi însoţită de o declaraţie de conformitate, în care se va menţiona:
• tipul de ciment şi fabrica producătoare;
• data sosirii în depozit.
• numărul certificatului de calitate eliberat de producător şi datele înscrise în
acesta;
• garanţia respectării condiţiilor de păstrare.
• numărul buletinului de analiză a calităţii cimentului efectuată de un laborator
autorizat şi datele conţinute în acesta inclusiv precizarea condiţiilor de utilizare în
toate cazurile în care termenul de garanţie a expirat.
Obligaţiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor înscrie în
contractul între furnizor şi utilizator.
Conform standardului SR EN 196/7 -2008 pentru verificarea conformităţii unei
livrări sau a unui lot cu prevederile standardelor, cu cerinţele unui contract sau cu
specificaţiile unei comenzi, prelevarea probelor de ciment trebuie să aibă loc în prezenţa
producătorului (vânzătorului) şi a utilizatorului. De asemenea, prelevarea probelor de
ciment poate să se facă în prezenţa utilizatorului şi a unui delegat a cărui imparţialitate
să fie recunoscută atât de producător cât şi de utilizator.
Prelevarea probelor se face în general înaintea sau în timpul livrării. Totuşi dacă
este necesar, se poate face după livrare, dar cu o întârziere de maximum 24 ore.
Depozitarea
Depozitarea cimentului se face numai după recepţionarea cantitativă şi calitativă
a cimentului conform prevederilor din Anexa VI. 1 din CP 012/7-2007, inclusiv prin
constatarea existenţei şi examinarea documentelor de certificare a calităţii şi verificarea
capacităţii libere de depozitare în silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau în
încăperi special amenajate.
Până Ia terminarea efectuării determinărilor, acesta va fi depozitat în depozitul
tampon inscripţionat.
Depozitarea cimentului în vrac se face în celule tip siloz, în care nu au fost
depozitate anterior alte materiale, marcate prin înscriere vizibilă a tipului de ciment.
Depozitarea cimentului ambalat în saci trebuie să se facă în încăperi închise. Pe
întreaga perioadă de exploatare a silozurilor se va ţine evidenţa loturilor de ciment
depozitate pe fiecare siloz prin înregistrarea zilnică a primirilor şi a livrărilor. Sacii vor fi
aşezaţi în stive pe scânduri dispuse cu interspaţii pentru a se asigura circulaţia aerului la
partea inferioara a stivei şi la o distanţă de 50 cm de la pereţii exteriori, păstrând
împrejurul lor un spaţiu suficient pentru circulaţie.
Stivele vor avea cel mult 10 rânduri de saci suprapuşi.
Nu se va depăşi termenul de garanţie prescris de producător pentru tipul de

ciment utilizat.
Cimentul a cărui perioadă de garanţie a fost depăşită, trebuie verificat, privitor la
calitate şi dacă este găsit sub clasa sa, trebuie îndepărtat din zona, într-un depozit
separat şi identificat .Acest ciment poate fi folosit pentru lucrări care necesită o clasă de
ciment mai mică , doar cu aprobarea Consultantului.
Controlul calităţii cimentului
Controlul calităţii cimentului se face:
la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garanţie emis de
producător sau de baza de livrare conform tabel 22 din “Codul de practică pentru
producerea betonului ” indicativ CP 012/1-2007 şi planului propriu de verificări şi
Page 66 of 340
încercări al Constructorului
înainte de utilizare, de către un laborator autorizat conform SR EN 197-1:2011 şi SR EN
197-1/A1:2004.
Metodele de încercare sunt reglementate prin standardele SR EN 196-1/2006, SR
EN 196-3/2006, SR EN 196-6/2006, SR EN 196-7/2008, SR EN 196-8/2004. AGREGATE
Pentru prepararea betoanelor având densitatea aparentă normală cuprinsă între
2201 şi 2500 kg/m3, se folosesc agregate grele, provenite din sfărâmarea naturală
şi/sau concasarea rocilor. Pentru a reduce la minimum segregarea, se recomanda ca
agregatele să aibă o granulozitate continuă şi se prefera agregatele rotunde.
Agregatele vor corespunde SR EN 12620+A1:2008 Agregate pentru beton.
Pentru prepararea betoanelor, curba de granulozitate a agregatului total se
stabileşte astfel încât să se încadreze funcţie de dozajul de ciment şi consistenţa
betonului, în zona favorabilă conform “Codul de practică pentru producerea betonului ”
indicativ CP 012/1-2007 iar pentru realizarea elementelor prefabricate si NE 013-02.
Producerea şi livrarea agregatelor
Deţinătorii de balastiere/cariere sunt obligaţi să prezinte la livrare certificatul de
calitate pentru agregate şi certificatul de conformitate eliberat de un organism de
certificare acreditat.
Staţiile de producere a agregatelor (balastierele) vor funcţiona numai pe bază de
atestat eliberat de o comisie internă în prezenţa unui reprezentant desemnat de ISC
(Inspectoratul de Stat în Construcţii).
Pentru obţinerea atestatului, staţiile de producere a agregatelor trebuie să aibă
un sistem propriu de asigurare a calităţii (sau să funcţioneze în cadrul unui agent
economic cu sistem de asigurare a calităţii care să cuprindă şi această activitate) care
să fie cunoscut, implementat, şi să asigure calitatea produsului livrat la nivelul
prevederilor din reglementări, comenzi, sau contracte. Şeful staţiei va fi atestat de ISC
prin inspecţiile teritoriale. Reatestarea staţiei se va face după aceeaşi procedură la
fiecare 2 (doi) ani.
Pentru aceasta, staţiile de producere a agregatelor trebuie să dispună de:
• autorizaţiile necesare exploatării balastierei şi documentele care să dovedească
natura zăcământului.
• documentele cu privire la sistemul de asigurare a calităţii adoptat (de exemplu:
manualul de calitate, proceduri generale de sistem, proceduri operaţionale, plan
de calitate, regulament de funcţionare, fişele posturilor, etc.).
• depozite de agregate, cu platforme amenajate şi având compartimente separate
şi marcate pentru numărul necesar de sorturi rezultate.
• utilaje de sortare etc., în bună stare de funcţionare, atestate CNAMEC (Comisia
Naţională de atestare a maşinilor şi echipamentelor de construcţii);
• personal care va avea cunoştinţele şi experien ţa necesare pentru acest gen de
activităţi ce se va
• dimensiona în concordanţă cu prevederile sistemului de asigurare a calităţii.
• laborator autorizat sau dovada colaborării prin convenţie sau contract cu alt
laborator autorizat.
Comisia de atestare internă va avea următoarea componenţă:
• preşedinte - conducătorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate)
sau în lipsa acestuiaun specialist atestat de MLPAT ca "Responsabil tehnic cu
execuţia", angajat permanent sau în regim de colaborare.
a membri.
Page 67 of 340
• specialist cu atribuţii în domeniul controlului de calitate.
• specialist cu atribuţii în domeniul de mecanizare.
• şeful laboratorului autorizat al unităţii tutelare sau al laboratorului cu care s-a
încheiat o convenţie sau un contract de colaborare.
în cazul în care atribuţiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt
exercitate prin cumul de funcţii (în conformitate cu sistemul de asigurare a calităţii
adoptat) de una din persoanele nominalizate în comisie nu va mai fi necesară
participarea unui alt specialist.
Specialistul din domeniul mecanizării va putea fi angajat în regim de colaborare
pentru participarea la acţiunile privind atestarea balastierei şi va avea cunoştinţele
necesare verificării tehnice a utilajelor şi aparaturii utilizate.
Verificările periodice se vor face trimestrial de către comisie de atestare pentru
menţinerea condiţiilor avute în vedere la atestare şi funcţionarea sistemului de asigurare
a calităţii.
în vederea rezolvării neconformităţilor constatate cu ocazia auditului intern, a
verificărilor trimestriale, sau a inspecţiilor efectuate de organismele abilitate, agentul
economic (staţia de preparare agregate sau forul tutelar) va lua măsuri preventive sau
corective după caz. Aducerea la îndeplinire a acţiunilor corective se comunică în
maximum 24 ore organului constatator pentru a decide In conformitate cu prevederile
următoare.
în situaţia constatării unor deficienţe cu implicaţii asupra calităţii agregatelor se
vor lua următoarele măsuri:
OPRIREA livrării de agregate pentru betoane dacă se constată cel puţin una din
următoarele deficiente;
• deteriorarea pereţilor padocurilor de depozitare a agregatelor.
• deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor.
• lipsa personalului calificat ce deserveşte staţia;
• nerespectarea instrucţiunilor de întreţinere a utilajelor.
• alte deficienţe ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor.
OPRIREA funcţionarii staţiei de producere a agregatelor în baza uneia din
următoarele constatări:
• dereglarea utilajelor de sortare/spălare a agregatelor.
• obţinerea de rezultate necorespunzătoare privind calitatea agregatelor.
• nerespectarea efectuării încercărilor conform reglementărilor în vigoare.
• nefuncţionarea sistemului de asigurare a calităţii.
în aceste cazuri reluarea activităţii în condiţii normale se va face pe baza
reconfirmării certificatului de atestare de către comisia de atestare.
Alegerea dimensiunii maxime a agregatelor se va face conform celor prezentate
în paragraful "Proiectarea amestecului".
Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse în medii
umede trebuie verificate în prealabil prin analiza reactivităţii cu alcaliile din beton.
Transportul şi depozitarea
Agregatele nu trebuie să fie contaminate cu alte materiale în timpul transportului
sau depozitării.
Depozitarea agregatelor trebuie făcută pe platforme betonate având pante şi
rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separată a diferitelor sorturi se vor crea
compartimente cu înălţime corespunzătoare pentru evitarea amestecării cu alte sorturi.
Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat.
Page 68 of 340
Nu se admite depozitarea direct pe pământ sau pe platforme balastate.
3. COWTROLUL CALITĂŢI! AGREGATELOR

Pentru elementele prefabricate se va respecta Codul de practica NE 013/02 -
Anexa 7.1.
APA
Apa de amestecare utilizată la prepararea betoanelor poate să provină din
reţeaua publică sau din altă sursă, dar în acest ultim caz trebuie să îndeplinească
condiţiile tehnice prevăzute în SR EN 1008-2003..
ADITIVI
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop:
• îmbunătăţirea lucrabilităţii betoanelor destinate executării elementelor cu
Page 69 of 340
Page 70 of 340
Page 71 of 340
Page 72 of 340
1. Betoane masive (Plastifiant)
Betoane turnate prin Superplastifiant+
tehnologii speciale (fără întârzietor de
vibrare) priza
2. Betoane turnate pe timp întârzietor de

călduros priză
+Superplastifiant
(Plastifiant)
3. Betoane turnate pe timp|Ănti-îngheţ+

friguros accelerator de
priză
4. Betoane cu rezistenţe Acceleratori de
mari la termene scurte întărire
în cazurile în care deşi nu sunt menţionate în tabel - Executantul apreciază că din

motive tehnologice trebuie să folosească obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita
avizul proiectantului şi includerea acestora în documentaţia de execuţie.
Stabilirea tipului de aditivi sau a combinaţiei de aditivi se va face după caz de
Proiectant, Executant sau Furnizorul de beton, luând în considerare recomandările din
tabel, din Codul de practică CP 012/12007 iar pentru elementele prefabricate se va
respecta şi Codul de practica NE 013-02.
în cazurile în care se folosesc concomitent două tipuri de aditivi a căror
compatibilitate şi comportare împreună nu este cunoscută este obligatorie efectuarea de
încercări preliminare şi avizul unui institut de specialitate.
Condiţiile tehnice pentru materialele componente (altele decât cele obişnuite)
prepararea, transportul, punerea în lucru şi tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la
caz în funcţie de tipul de aditiv utilizat şi vor fi menţionate în fişa tehnologică de
betonare.
4. ÂDÂOSURI
Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adăuga în beton în cantităţi
de peste 5% substanţă uscată faţă de masa cimentului, în vederea îmbunătăţirii
caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza proprietăţi speciale.
Adaosurile pot îmbunătăţii următoarele caracteristici ale betoanelor: lucrabilitatea,
gradul de impermeabilitate, rezistenţa la agenţi chimici agresivi.
Există două tipuri de adaosuri:
inerte, înlocuitor partial al părţii fine din agregate, caz în care se reduce cu cca. 10%
cantitatea de nisip 0-3 mm din agregate. Folosirea adaosului inert conduce la
îmbunătăţirea lucrabilităţii şi compactităţii betonului.
active, caz în care se contează pe proprietăţile hidraulice ale adaosului. Adaosuri active
sunt: zgura granulată de furnal, cenuşa, praful de silice, etc.
în cazul adaosurilor cu proprietăţi hidraulice, la calculul raportului A/C se ia în
considerare cantitatea de adaos din beton ca parte liantă.
Page 73 of 340
Utilizarea adaosurilor se face în conformitate cu reglementările tehnice specifice
în vigoare, agremente tehnice sau pe baza unor studii întocmite de laboratoarele de
specialitate. Condiţiile de utilizare, condiţiile tehnice pentru materiale componente,
prepararea, transportul, punerea în lucrare şi tratarea betonului se stabilesc de la caz la
caz, funcţie de tipul şi proporţia adaosului utilizat.
Adaosurile nu trebuie să conţină substanţe care să influenţeze negativ
proprietăţile betonului sau să provoace corodarea armăturii.
Utilizarea cenuşilor de termocentrală se va face numai pe baza unor aprobări
speciale cu avizul sanitar eliberat de organismele abilitate ale Ministerului Sănătăţii.
Transportul şi depozitarea adaosurilor trebuie făcută în aşa fel încât proprietăţile
fizico - chimice ale acestora să nu sufere modificări.
CERINŢE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI
Compoziţia unui beton va fi aleasă în aşa fel încât cerinţele privind rezistenţa şl
durabilitatea acestuia să fie asigurate.
CERINŢE PENTRU REZISTENTĂ
Relaţia între raportul A/C şi rezistenţa la compresiune a betonului trebuie
determinată pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate şi pentru o vârstă dată a
betonului. Adaosurile din beton pot interveni în determinarea efectivă a raportului A/C. în
tabelul următor se prezintă clasele de beton definite pe baza rezistenţei
caracteristice f.ck cilindru sau f.ck. cub -în conformitate cu SR EN 206:2014. _____
-Clasă de rezistenţă C 12/15 C 16/20 (C20/25 |C 25/30 IC30/37 |C35/45
a betonului
f.ck.cil. N/mmp 12 16 20 25 30 35
f.ck.cub. N/mmp 15 20 25 30 37 45
Clasă de rezistenţă C40/50 C45/55 C50/60 C55/67 [C60/75

a betonului
f.ck.cil. N/mmp 40 45 50 55 60
f.ck.cub. N/mmp 50 55 60 67 75
f.ck.cil. este capacitate de rezistenţă la compresiune, testată pe epruvete cilindrice

150/300mm şi exprimată în MPa.
f.ck.cub este capacitate de rezistenţă la compresiune, testată pe epruvete cubice cu
latura de 150mm şi exprimată în Mpa.
Page 74 of 340
Page 75 of 340
Page 76 of 340
Page 77 of 340
Page 78 of 340
Page 79 of 340
6 Beton de umplutura sub fundaţiile directe, cu |X0 (^12/15
grosimea g > 20cm
7 Predale din beton armat montate la partea XC1 C25/30
superioara a grinzilor J" pentru turnarea plăcii de
suprabetonare
Nota:
Pentru fundaţii si radiere, piloţi, beton de umplutura sub fundaţiile directe aflate
intr-un mediu agresiv sol si /sau apa clasa de beton se va proiecta in funcţie de natura si
nivelul de agresivitate
CERINŢE DE BAZĂ PRIVIND COMPOZIŢIA BETONULUI
Prescripţiile din prezentul caiet de sarcini sunt corespunzătoare betonului a cărui
compoziţie se stabileşte la staţia producătorului, printr-un laborator autorizat.
în cazul în care compoziţia betonului se stabileşte de către proiectant şi/sau
utilizator se va întocmi un caiet de sarcini special.
In tabelul F1.1 din SR EN 206-1/2014 se dau valorile limita recomandate pentru
compoziţia betonului ( raport max apa/ciment , dozaj minim de ciment) în funcţie de
clasele de expunere.
5. COND1ŢII GENERALE
Alegerea componenţilor şi stabilirea compoziţiei betonului proiectat se face de
către producător pe baza unor amestecuri preliminare stabilite şi verificate de către un
laborator autorizat. în absenţa unor date anterioare se recomandă efectuarea unor
amestecuri preliminare. în acest caz, producătorul stabileşte compoziţia betonului astfel
încât să aibă o consistenţă necesară, să nu segrege şi să se compacteze uşor.
Betonul întărit trebuie să corespundă cerinţelor tehnice pentru care a fost
proiectat şi în mod special să aibă rezistenţa la compresiune cerută. în aceste cazuri,
amestecurile de probă ale betonului în stare întărită trebuie să fie supuse încercărilor
pentru determinarea caracteristicilor pentru care au fost proiectate. Betonul trebuie să fie
durabil, să realizeze o bună protecţie a armăturii.
Date privind compoziţia betonului
în cazul amestecului proiectat trebuie specificate următoarele date de bază:
• Cerinţa de conformitate cu SR EN 206-1/2014
• Clasa de rezistenţă la compresiune.
• Clasa de expunere
• Dimensiunea maximă a granulei agregatelor.
• Clasa de conţinut de cloruri conform tabelul 15 din SR EN 206-1/2014
• Consistenţa betonului proaspăt.
• Date privind compoziţia betonului (de exemplu raportul A/C maxim, tipul şi
dozajul minim de ciment), funcţie de modul de utilizare a betonului (beton
simplu, beton armat), condiţiile de expunere etc. în concordanţă cu prevederile
Codului de practică CP 012/1-2007 şi NE 013/02.
• Staţia de betoane şi utilizatorul
Staţia de betoane şi utilizatorul au obligaţia de a livra, respectiv de a comanda
beton numai pe baza unor comenzi în care se va înscrie tipul de beton şi detalii privind
compoziţia betonului conform celor de mai sus, programul şi ritmul de livrare precum şi
partea de structură în care se va folosi.
Livrarea betonului
Page 80 of 340
Staţia de betoane şi utilizatorul au obligaţia de a livra, respectiv de a comanda
beton, numai pe baza unor comenzi în care se va înscrie tipul de beton şi detalii privind
compoziţia betonului conform celor de mai sus, programul şi ritmul de livrare precum şi
partea de structură în care se va folosi.
Livrarea betonului trebuie însoţită de un bon de livrare - transport beton care sa
conţină toate informaţiile conform capitol 7 din SR EN 206-1/2014.
Compoziţia betonului
Compoziţia betonului se stabileşte şi/sau se verifică de un laborator autorizat;
stabilirea compoziţiei betonului trebuie să se facă;
® la intrarea în funcţiune a unei staţii de betoane.
• la schimbarea tipului de ciment şi/sau agregate.
• la schimbarea tipului de aditiv.
• la pregătirea executării unor elemente ale podului care necesită un beton cu
caracteristici deosebite de cele curent preparate, sau de clasă egală sau mai
mare de C 20/25.
/.PROIECTAREA AMESTECULUI
Cerinţe privind consistenţa betonului
Lucrabilitatea reprezintă capacitatea betonului proaspăt de a putea fi turnat în
diferite condiţii prestabilite şi a fi compactat corespunzător.
Lucrabilitatea se apreciază pe baza consistenţei betonului.
Consistenţa betonului proaspăt poate fi determinată prin următoarele metode:
* încercare de tasare, conform SR EN 12350-2:2003;
* încercare Vebe, conform SR EN 12350-3:2003;
• Determinarea gradului de compactare, conform SR EN 12350-4:2002;
♦ încercarea cu masa de răspândire, conform SR EN 12350-5:2002;
* Cerinţe privind granulozitatea agregatelor
Se vor respecta prevederile din “Codul de practică pentru producerea betonului ”
indicativ CP 012/12007.
Cerinţe privind alegerea tipului, dozajului de ciment şi raportului A/C Recomandări
privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate în ANEXA F.2.1 din Codul de practică
CP 012/1-2007.
Raportul A/C este stabilit funcţie de condiţiile de rezistenţă impuse betonului.
Alegerea compoziţiei se face prin încercări preliminare urrmărindu-se realizarea
cerinţelor.
Cerinţe privind alegerea aditivilor şi adaosurilor
Aditivii şi adaosurile vor fi adăugate în amestec numai în asemenea cantităţi încât
să nu reducă durabilitatea betonului sau să producă coroziunea armăturii.
Utilizarea aditivilor se face conform prevederilor din Codul de practică CP 012/1-
2007 pe baza instrucţiunilor de folosire ce trebuie să fie în acord cu reglementări
specifice sau agremente tehnice bazate pe determinări experimentale.
Pentru elementele prefabricate se vor respecta şi recomandările Codului de
practică NE 013/02.
8. NIVELE DE PERFORMANTĂ ALE
BETONULUI 1.1.1 BETONUL PROASPĂT
Consistenţa
Consistenţa betonului proaspăt (măsură a lucrabilităţii) poate fi determinată prin
următoarele metode: tasarea conului, timp Vebe, grad de compactare şi răspândire.
Page 81 of 340
Densitatea aparentă
Determinarea densităţii aparente pe betonul proaspăt se efectuează în
conformitate cu SR EN 123506:2002.
BETONUL ÎNTĂRIT
Rezistenţa la compresiune
Clasa betonului este definită pe baza rezistenţei caracteristice care este
rezistenţa ia compresiune MPa, determinată pe cilindrii de 150/300 mm sau pe cuburi
cu latura de 150 mm, conform SR EN 12390-1, confecţionate şi conservate conform SR
EN 123902-2 din probe prelevate conform SR EN 12350-1. Valorile acesteia sunt
conform tabelului 7 din “Codul de practică pentru producerea betonului ” indicativ CP
012/1-2007.
în cazul determinării rezistenţei betonului pe probe prelevate la locul de punere în
opera din care se confecţionează epruvete care sunt conservate în alte condiţii de
temperatură şi umiditate decât cele descrise în SR EN 12390-2, rezultatele pot servi
numai la determinarea controlului întăririi betonului şi nu la controlul calităţii, în sensul
atribuirii unei clase de beton.
Evoluţia rezistenţei betonului
în unele situaţii speciale este necesar să se urmărească evoluţia rezistenţei
betonului la anumite intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe
care s-a determinat clasa betonului. în aceste cazuri epruvetele vor fi păstrate în condiţii
similare cu cele la care este expusă structura şi vor fi încercate la intervale de timp
prestabilite. în cazurile în care nu se dispune de epruvete, se vor efectua încercări
nedestructive sau încercări pe carote extrase din elementele structurii.
Rezistenţa la tracţiune prin despicare
Când trebuie determinata rezistenţa la tracţiune prin despicare a betonului, aceasta
se face conform EN 123960-6.
Rezistenţa la penetrarea apei
în cazul în care trebuie specificată rezistenţa la penetrarea apei, metoda şi
criteriile de conformitate trebuie să facă obiectul unui acord între beneficiar şi
producător.
Verificarea impermeabilităţii betoanelor se realizează conform Anexei X din NE
012/2-2010 “ Normativ pentru producerea şi executarea lucrărilor din beton, beton armat
şi beton precomprimat - Partea 2. Executarea lucrărilor din beton”.
Densitatea betonului
Funcţie de densitate, betoaneîe se clasifică în:
* betoane uşoare, betoane cu densitatea aparentă în stare uscată (105°C) de
maxim 2000 kg/mc. Sunt produse în întregime sau parţial prin utilizarea
agregatelor cu structura poroasă.
• betoane cu densitatea normală (semigrele sau grele) - betoane cu densitatea
aparentă în stare uscată (105°C) mai mare de 2000 kg/mc dar nu mai mult de
2500 kg/mc.
• betoane foarte grele, betoane cu densitatea aparentă în stare uscată (105 °C)
mai mare de 2500 kg/mc.
Densitatea betonului se determina conform EN12390-7.
1.1.2. PREPARAREA BETONULUI
PERSONALUL DE CONDUCERE Şl CONTROLAI BETONULUI.
Personalul implicat în activitatea de producere şi control al betonului va avea
Page 82 of 340
cunoştinţele şi experienţa necesare şi va fi atestat intern pentru aceste genuri de
activităţi.
Se vor respecta prevederile din Codul de practică CP 012/1-2007 iar pentru
elementele prefabricate şiprevederile Codului de practică NE 013/02.
1.13. STAT!A DE BETOANE
Staţia de betoane este o unitate care produce şi livrează beton, fiind dotată cu
una sau mai multe instalaţii (secţii) de preparat beton sau betoniere. Certificarea calităţii
betonului trebuie făcută prin grija producătorului în conformitate cu metodologia şi
procedurile stabilite pe baza Legii 10 a calităţii în construcţii din 1995 şi a
Regulamentului privind certificarea calităţii în construcţii.
Staţiile de betoane vor funcţiona numai pe bază de atestat eliberat la punerea în
funcţiune .
1.1.4. DOZAREA MATERIALELOR
La locul de dozare al betonului, trebuie să fie disponibilă o procedură
documentată de dozare, care să dea instrucţiuni detaliate despre tipul şi cantitatea
materialelor compunente. La dozarea materialelor componente ale betonului se admit
următoarele abateri:
• Ciment, apa şi agregate ± 3%
* Adaosuri şi fibre utilizate în cantitate >5% din masa cimentului ± 3%
* Adaosuri şi fibre utilizate în cantitate <5% din masa cimentului ± 3%
AMESTECAREA Şl ÎNCĂRCAREA ÎN MIJLOCUL DE TRANSPORT
Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare forţată sau
cu cădere liberă. în cazul utilizării agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor
folosi numai betoniere cu cădere liberă.
Prin amestecare trebuie să se obţină o distribuţie omogenă a materialelor
componente şi o lucrabilitate constantă.
Ordinea de introducere a materiaSelor componente în betonieră se va face
începând cu sortul de agregate cu granula cea mai mare.
Amestecarea componenţilor betonului se va face până la obţinerea unui amestec
omogen. Durata amestecării depinde de tipul şi compoziţia betonului, de condiţiile de
mediu şi de tipul instalaţiei.
Durata de amestecare va fi de cel puţin 45 sec. de la introducerea ultimului
component.
Durata de amestecare se va majora după caz pentru:
* utilizarea de aditivi sau adaosuri.
* perioade de timp friguros.
* utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm.
* betoane cu lucrabilitate redusă (tasare mai mică de 50 mm).
Se recomandă ca temperatura betonului proaspăt la începerea turnării să fie
cuprinsă între 5°C şi 30°C.
Durata de încărcare a unui mijloc de transport sau de menţinere a betonului în
buncărul tampon va fi de maximum 20 minute.
La terminarea unui schimb sau la întreruperea preparării betonului pe o durată
mai mare de o oră este obligatoriu ca toba betonierei să fie spălată cu jet puternic de
apă sau apă amestecată cu pietriş şi apoi imediat golită complet, în cazul betonului deja
amestecat (preparat la staţii, fabrici de betoane) utilizatorul (executantul) trebuie să aibă
informaţii de la producător în ceea ce priveşte compoziţia betonuluipentru a
puteaefectua turnarea şi tratarea betonului în condiţii corespunzătoare, pentru a putea
Page 83 of 340
evalua evoluţia în timpa rezistenţei şi durabilităţii betonului din structură.
Aceste informaţii trebuie furnizate utilizatorului înainte de livrare sau la livrare.
Producătorul va furniza utilizatorului la cerere, pentru fiecare livrare a betonului
următoarele informaţii de bază:
* Numele staţiei de producere a betonului;
* Numărul de serie a bonului;
* Data şi ora de încărcare adică timpul primului contact al cimentului cu apa;
* Numărul de înmatriculare al mijlocului de transport;
® Numele cumpărătoului;
* Numele şi localizarea şantierului;
® Detalii sau referinţe referitoare la specificaţii, de exemplu numărul de cod,
numărul de comandă;
* Cantitatea de beton (mc);.
* Declaraţia de conformitate cu referire la specificaţii şi la SR EN 206:2014;
* Numele sau marca organismului de certificare;
* Ora de sosire a betonului în şantier;
* Ora de începere a descărcării;
* Ora de terminare a descărcării
* Bonul de livrare trebuie să dea următoarele date:
* Pentru betonul cu proprietăţi specificate
* clasa de rezistenţă.
* Clasa de expunere
* Clasa de conţinut de cloruri
«• clasa de consistenţă a betonului.
* tipul, clasa, precum şi dozajul cimentului.
Page 84 of 340
Page 85 of 340
Page 86 of 340
Page 87 of 340
în general se recomandă ca temperatura betonului proaspăt, înainte de turnare,
să fie cuprinsă între (5 - 30)°C.
în situaţia betoaneSor cu temperaturi mai mari de 30°C sunt necesare măsuri
suplimentare precum stabilirea de către un institut de specialitate sau un laborator
autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere în operă şi tratare a
betonului şi folosirea unor aditivi întârzietori eficienţi etc.
în cazul transportului cu autobasculante, durata maximă se reduce cu 15 minute
faţă de limitele din tabel.
Ori de câte ori intervalul de timp dintre descărcarea şi reîncărcarea cu beton a
mijloacelor de transport depăşeşte o oră, precum şi la întreruperea lucrului, acestea vor
fi curăţate cu jet de apă, iar în cazul agitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 mc de
apă şi se vor roti cu viteză maximă timp de 5 minute după care se vor goli complet de
apă.
1.1.5. PREGĂTIREA TURNĂRII BETONULUI
Condiţii pentru turnarea betonului
Se recomandă ca temperatura betonului proaspăt la începerea turnării să fie
cuprinsă între 5°C şi 30°C. în perioada de timp friguros se vor lua măsuri de protecţie,
astfel încât betonul recent decofrat să se menţină la o temperatură de +10° C +15°C, timp
de minimum 3 zile de la turnare.
în toate cazurile se va ţine seama şi de recomandările formulate în cap.11.4 “
Tratarea şi protecţia betoanelor” din NE012/2-2010.
Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
• existenţa procedurii pentru betonarea obiectului în cauză şi acceptarea acesteia
de către Consultant.
© sunt realizate măsurile pregătitoare, sunt aprovizionate şi verificate materialele
componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc.) şi sunt în stare de
funcţionare utilajele şi dotările necesare, în conformitate cu prevederile procedurii
de execuţie în cazul betonului preparat pe şantier.
• sunt stabilite şi instruite formaţiile de lucru, în ceea ce priveşte tehnologia de
execuţie şi măsurile privind securitatea muncii şi PSI.
• au fost recepţionate calitativ lucrările de săpături, cofraje şi armături (după caz).
• în cazul în care, de la montarea la recepţionarea armăturii a trecut o perioadă
îndelungată (peste 6 luni) este necesară o inspectare a stării armăturii de către o
comisie alcătuită din beneficiar, executant, proiectant şi reprezentantul ISC
(Inspectoratul de Stat în Construcţii) care va decide oportunitatea expertizării
stării armăturii de către un expert sau un institut de specialitate şi va dispune
efectuarea ei; în orice caz, dacă se constată prezenţa frecventă a ruginii
neaderente, armătura - după curăţire - nu trebuie să prezinte o reducere a
secţiunii sub abaterea minimă prevăzută în standardele de produs; se va
proceda apoi la o nouă recepţie calitativă.
• suprafeţele de beton turnat anterior şi întărit, care vor veni în contact cu betonul
proaspăt, vor fi curăţate de pojghiţa de lapte de ciment (sau de impurităţi);
suprafeţele nu trebuie să prezinte zone necompactate sau segregate şi trebuie
să aibă rugozitatea necesară asigurării unei bune legături între cele două
betoane.
• sunt asigurate posibilităţi de spălare a utilajelor de transport şi punere în operă a
betonului.
Page 88 of 340
• sunt stabilite, după caz, şi pregătite măsurile ce vor fi adoptate pentru
continuarea betonării în cazul intervenţiei unor situaţii accidentale (staţie de
betoane şi mijloace de transport de rezervă, sursă suplimentară de energie
electrică, materiale pentru protejarea betonului, condiţii de creare a unui rost de
lucru etc.).
• nu se întrevede posibilitatea intervenţiei unor condiţii climatice nefavorabile (ger,
ploi abundente, furtună, etc.).
«• în cazul fundaţiilor, sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din
precipitaţii, astfel încât acestea să nu se acumuleze în zonele ce urmează a se
betona.
• sunt asigurate condiţiile necesare recoltării probelor la locul de punere în operă şi
efectuării determinărilor prevăzute pentru betonul proaspăt, la descărcarea din
mijlocul de transport.
• 1. este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu
îndeplinesc condiţiile tehnice stabilite şi sunt refuzate.
1.1.7, ÎNCEPEREA TURNĂRII BETONULUI

în baza verificării îndeplinirii condiţiilor de la punctul de mai sus, se va consemna
aprobarea începerii betonării de către: responsabilul tehnic cu execuţia, reprezentantul
beneficiarului şi în cazul fazelor determinante proiectantul, reprezentantul ISC, în
conformitate cu prevederile programului de control a calităţii lucrărilor - stabilite prin
contract.
Aprobarea începerii betonării trebuie să fie reconfirmată, pe baza unor noi
verificări, în cazurile în care:
au intervenit evenimente de natura să modifice situaţia constatată la data aprobării
(intemperii, accidente, reluarea activităţii la lucrări sistate şi neconservate), betonarea nu
a început în intervalul de 7 zile de la data aprobării.
înainte de turnarea betonului, trebuie verificată funcţionarea corectă a utilajelor
pentru transportul local şi compactarea betonului.
Se interzice începerea betonării înainte de efectuarea verificărilor şi măsurilor indicate de
la punctul de mai sus.
1.1.8. REGULI GENERALE DE BETON ARE
Betonarea unei construcţii va fi condusă nemijlocit de conducătorui tehnical
punctului de lucru.
Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea respectarea strictă
a prevederilor proiectului şi procedurii de execuţie.
Betonul va fi pus în lucrare la un interval cât mai scurt de la aducerea lui la locul
de turnare. Nu se admite depăşirea duratei maxime de transport şi modificarea
consistenţei betonului.
Page 89 of 340
La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:
• cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidăriile - care vor veni în contact cu
betonul proaspăt vor fîudate cu apă cu 2-3 ore înainte şi imediat înainte de
turnarea betonului, apa rămasă în denivelări va fi înlăturată.
• din mijlocul de transport, descărcarea betonului se va face în: bene, pompe,
benzi transportoare, jgheaburi sau direct în lucrare.
• dacă betonul adus la locul de punere în lucrare nu se încadrează în limitele de
consistenţă admise sau prezintă segregări, va fi refuzat fiind interzisă punerea
lui în lucrare; se admite îmbunătăţirea consistenţei numai prin folosirea unui
superplastifiant.
• înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,00 m - în
cazul elementelor cu lăţime de maximum 1,00 - şi 1,50 m, în celelalte cazuri,
inclusiv elemente de suprafaţă (plăci, fundaţii, etc.).
• betonarea elementelor cofrate pe înălţimi mai mari de 3,00 m se va face prin
ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane
de formă tronconică), având capătul inferior situat la maximum 1,50 m de zona
care se detonează.
• betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului, urmărindu-se
realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm înălţime şi turnarea noului
strat înainte de începerea prizei betonului turnat anterior.
• se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor faţă
de poziţia prevăzută, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a
plăcilor în consolă; dacă totuşi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi
corectate în timpul turnării.
• se va urmări cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturii, respectându-
se grosimea stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului.
• nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici
aşezarea pe armături a vibratorului.
• în zonele cu armături dese se va urmări cu toată atenţia umplerea completă a
secţiunii, prin îndesarea laterală a betonului cu şipci sau vergele de oţel,
concomitent cu vibrarea lui; în cazul în care aceste măsuri nu sunt eficiente, se
vor crea posibilităţi de acces lateral al betonului, prin spaţii care să permită
pătrunderea vibratorului.
• se va urmări comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerilor
acestora, luându- se măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau
cedări.
• circulaţia muncitorilor şi utilajului de transport în timpul betonării se va face pe
podine astfel rezemate încât să nu modifice poziţia armăturii; este interzisă
circulaţia directă pe armături sau pe zonele cu beton proaspăt.
• betonarea se va face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în proiect
sau procedura de execuţie.
• durata maximă admisă a întreruperilor de detonare, pentru care nu este
necesară luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să
depăşească timpul de începere a prizei betonului; în lipsa unor determinări de
^«T» ll^a——■ II W » — — 1 — ?
Page 90 of 340
laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului - în cazul
cimenturilor cu adaosuri - şi respectiv 1,5 ore, în cazul cimenturilor fără adaos.
• în cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării
este permisă numai după pregătirea suprafeţelor rosturilor, conform subcap. 11.5
"Rosturi de lucru la turnarea betonului" din Codul de practică NE 012/2- 2010.
• instalarea podinilor pentru circulaţia lucrătorilor şi mijloacelor de transport local al
betonului pe zonele betonate, precum şi depozitarea pe ele a unor schele, cofraje
sau armături este permisă numai după 24 - 48 ore, în funcţie de temperatura
mediului şi tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore dacă temperatura este de
peste 20°C şi se foloseşte ciment de tip I de clasă mai mare de 32,5).
1.1.9. COMPACTAREA BETONULUI
Betonul va fi astfel compactat încât să conţină o cantitate minimă de aer oclus.
Compactarea betonului este obligatorie şi se poate face prin diferite procedee, funcţie de
consistenţa betonului, tipul elementului etc. în general compactarea mecanică a
betonului se face prin vibrare.
Se admite compactarea manuală (cu maiul, vergele sau şipci, în paralel, după caz
cu ciocănirea cofrajelor) în următoarele cazuri:
• introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor
secţiunii sau desimii armăturii şi nu se poate aplica eficient vibrarea externă.
• întreruperea funcţionarii vibratorului din diferite motive, caz în care betonarea
trebuie să continue până la poziţia corespunzătoare a unui rost.
• se prevede prin reglementări speciale (beton fluid, betoane monogranulare).
în timpul compactării betonului proaspăt se va avea grijă să se evite deplasarea şi
degradarea armăturilor şi/sau cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai atâta timp cât este lucrabil.
Vibrarea se utilizează ca metodă de compactare şi nu ca metodă de deplasare a
betonului pe distante lungi, sau de prelungire a duratei de aşteptare pe şantier înainte de
turnare;
Vibrarea cu vibratoare de adâncime sau de suprafaţă se aplică sistematic după
turnare până la eliminarea aerului oclus. Se vor evita vibraţiile excesive care pot conduce
la slăbirea rezistenţei suprafeţei sau la apariţia segregării;
Se recomandă ca grosimea stratului de beton turnat să fie mai mică decât
înălţimea tijei vibratoare;
în cazul în care structura conţine cofraje pierdute, trebuie luată în considerare
absorţia de energie a acestora, la selectarea metodei de compactare şi la stabilirea
consistenţei betonului;
Detalii privind procedeele de vibrare mecanică sunt prezentate în subcap. 11.3.10
din “Codul de practică”- CP 012/2-2010, iar pentru elementele prefabricate şi în Codul de
practică NE 013-02.
1.1.10. ROSTURI DE LUCRU Şl DECOFRARE
în măsura în care este posibil se vor evita rosturile de lucru organizându-se
execuţia astfel încât betonarea să se facă fără întrerupere la nivelul respectiv sau între
două rosturi de dilataţie.
Pentru construcţii cu caracter special, elemente de deschidere mare, construcţii
masive, radiere, etc. poziţia rosturilor de lucru trebuie indicată în proiect precizându-se şi
modul de tratare ( benzi de etanşare, tabla expandata pentru rosturi de lucru
(streckmetal), prelucrare, etc.)
Page 91 of 340
Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziţia lor va fi stabilită prin proiect sau
procedurădeexecuţie şi se vor respecta prevederile “Codului de practică”- NE
012/2-2010 subcap.11.5, Anexa F şi NE 013-02.
Rosturile trebuie să fie perpendiculare pe cofraje, prevăzându-se umplerea lor,
exceptând rosturile orizontale.
Rosturile de construcţie nu trebuie să permită mişcări ale suprafeţei de rezemare.
Acestea trebuie făcute doar unde sunt prevăzute în planşele de execuţie sau indicate în
diagrama de turnare, în afară de cazul când este altfel prevăzut în aceste specificaţii şi
aprobat de către Consultant.
Rosturile de lucru se vor spăla cu jet de apă şi aer sub presiune după sfârşitul
prizei betonului (cca. 5ore de la betonare sau în funcţie de rezultatele încercărilor de
laborator).
înainte de betonare suprafaţa rostului de lucru se curăţă bine, îndepărtându-se
betonul ce nu a fost bine compactat si/sau se va freca cu peria de sârmă pentru a
înlătura pojghiţa de lapte de ciment şi oricare impurităţi, după care se va uda.
înaintea betonării, suprafaţa betonului existent trebuie udată şi lăsată să absoarbă
apa, astfel încât betonul să fie saturat, dar suprafaţa zvântată.
La structurile din beton impermeabile, rosturile trebuie, de asemenea realizate
impermeabile.
Cerinţele enunţate mai sus, trebuie îndeplinite şi în cazul rosturilor accidentale
care au apărut ca urmare a condiţiilor climaterice, din cauza unor defecţiuni, a nelivrării
betonului la timp, etc.
Elementele de construcţii pot fi decofrate atunci când betonul a atins o anumită
rezistenţă, care este prezentată în documentaţia de execuţie ţinând cont de prevederile-
NE 012/2-2010 cap 11.7.
1.1.11. TRATAREA BETONULUI DUPĂ TURNARE
GENERALITĂŢI
în vederea obţinerii proprietăţilor potenţiale aîe betonului, zona suprafeţei trebuie
tratată şi protejată o anumită perioadă de timp, funcţie de tipul structurii, elementului,
condiţiile de mediu dinmomentul turnării şi condiţiile de expunere în perioada de serviciu
a structurii.
Tratarea şi protejarea betonului trebuie să înceapă cât mai curând posibil după
compactare.
Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza de îndată ce betonul a căpătat
o suficientă rezistenţă pentru ca materialul să nu adere la suprafaţa acoperită.
Tratarea betonului este o măsură de protecţie împotriva uscării premature, în
particular, datorită radiaţiilor solare şi vântului.
Protecţia betonului este o măsură de prevenire a efectelor:
* antrenării (scurgerilor) pastei de ciment datorită ploii (sau apelor curgătoare).
* diferenţelor mari de temperatură în interiorul betonului.
* temperaturii scăzute sau îngheţului.
• eventualelor şocuri sau vibraţii care ar putea conduce la o diminuare a aderenţei
beton -armatură (după întărirea betonului).
Principalele metode de tratare/protecţie sunt:
♦ păstrarea cofrajului în poziţie;
* acoperirea cu folii impermeabile la vapori, fixate la margini şi la îmbinări pentru a
preveni uscarea;
Page 92 of 340
* amplasarea de învelitori umede pe suprafaţa şi menţinerea lor în stare umedă;
♦ menţinerea unei suprafeţe umede de beton, prin udarea cu apă;
* aplicarea unui podus de tratare corespunzător.
DURATA TRATĂRII
Stabilirea duratei de tratare (tabelele 14, 15 şi 16 din NE 012-2:2010) şi de protecţie
trebuie stabilită având în vedere următorii factori:
condiţiile de mediu din perioada de exploatare a construcţiei, respectiv clasele de
expunere stabilite conform CP 012/1-2007 şi PD 165/2013 Normativ privind alcătuirea şi
calculul structurilor de poduri şi podeţe de şosea cu structuri monolit şi prefabricate
corelate cu SR EN 206-2014;
• sensibilitatea betonului la tratare;
• procentul din valoarea caracteristică a rezistenţei la compresiune la 28 zile, la care
trebuie să ajungă rezistenţa betonului în perioada de tratare;
• viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului;
« temperatura betonului. Temperatura suprafeţei betonului nu trebuie să scadă sub
0° C înainte ca suprafaţa betonului să atingă o rezistenţă care poate suporta
îngheţul fără efecte negative;
• condiţiile atmosferice în timpul şi după tratare;
Se va ţine cont de prevederile “Codului de practică’’- “Normativ pentru producerea
betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat. Partea 2 -
Executarea lucrărilor din beton (NE 012-2:2010). ” CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR
Acest capitol prevede măsurile minime obligatorii necesare controlului execuţiei
structurilor din beton şi beton armat. Controlul de calitate se poate face astfel;
* control interior (executat de către producător şi/sau executant)
• control exterior (executat de către un organism independent)
• control de conformitate (executat de organisme independente autorizate pentru
efectuarea activităţii de certificare a calităţii produselor folosite)
PROCEDEE DE CONTROL A CALITĂŢII ÎN CONSTRUCŢII

Procedeele de control a calităţii în construcţii constau în controlul producţiei şi
execuţiei.
Acesta include:
• controlul preparării betonului
* controlul punerii în operă a betonului
* verificările rezultatelor încercărilor pe betonul proaspăt şi pe betonul întărit
în NE 012/2=2010 cap 15, tabelul 20 este precizat modul în care se diferenţiază
controlul calităţii lucrărilor în funcţie de:
* categoria de importanţă a lucrărilor;
* tipul lucrărilor de construcţii care trebuiesc realizate;
* gradul de independenţă a personalului care efectuează verificările;
* cerinţele explicite ale beneficiarului sau proiectantului;
Antreprenorul trebuie să pregătească şi să trimită spre aprobare Consultantului
Pianul de control calitatea verificări şi încercări pentru lucrările de betonare împreună cu
procedura de execuţie înainte de începerea lucrărilor de betonare din şantier. Planul
trebuie să se refere la toate determinările şi încercările care se vor face pe beton şi pe
componentele acestuia, specificând punctele cheie, unde construcţia nu poate evolua
fără aprobarea Consultantului.
Pe lângă sistemul de control menţionat mai sus trebuie dată atenţie controalelor
vizuale care pot atrage atenţia, din timp, despre comportări anormale ale betonului pe
Page 93 of 340
perioada preparării, transportului sau turnării.
Dacă compoziţia betonului este excesiv de umedă, cauzând segregări sau alte
condiţii neacceptabile, betonul trebuie respins. Determinarea tasării trebuie făcută îa locul
de turnare, în prezenţa Consultantului, pentru a determina consistenţa.
Betonul care a dezvoltat o întărire iniţială înainte de compactare şi finisare, trebuie
respins. Dacă sunt întâlnite greşeli la preparare, operaţiunea de dozare trebuie oprită
până când problema este rezolvată. Trebuie acordată permisiune pentru folosirea
cimentului şi agregatelor deja amestecate în betoniere mobile sau staţii centrale de
preparare, autobetoniere. Fiecare lot trebuie amestecat sau agitat, pentru cel puţin 3
minute, în plus, după ce s-a observat priza falsă, iar betonul trebuie să fie de o
consistenţă satisfăcătoare.
în cazul în care se constată neconformităţi ( la dimensiuni, poziţii, armături
aparente, etc., defecte , segregări, rosturi vizibile, etc.) sau degradări (fisuri, porţiuni
dislocate, etc.) se va proceda la îndesirea verificărilor prin sondaj, până la verificarea
întregii suprafeţe vizilbile, consemnând în procesul verbal toate constatările făcute.
Remedierea neconformităţiior, defectelor şi/ sau degradărilor nu se va efectua decât pe
baza acordului proiecatntului, care trebuie să stabilească soluţii pentru fiecare categorie
dintre acestea.
Determinările şi metodologia de efectuare a acestora precum şi criteriile de
conformitate, sunt conform normativ CP 012/2-2010.
9. EXECUTAREA BETOAMELOR CU PROPRIETĂŢI SPECIALE Şl

BETOANE PUSE ÎN OPERĂ PRIN PROCEDEE SPECIALE
La executarea lucrărilor supuse unor acţiuni deosebite se folosesc:
* betoane rezistente la penetrarea apei.
* betoane cu rezistenţă mare la îngheţ -dezgheţ şi la agenţi chimici de
dezgheţare.
* betoane rezistente la atacul chimic.
• betoane cu rezistenţă mare la uzură.
Deasemenea o serie întreagă de elemente alepodurilor se execută prin procedee
speciale de punere în operă cum ar fi:
• betoane autocompactante;
• betoane ciclopiene;
• turnarea betonului sub apă;
• betoane aplicate prin torcretare;
• betoane turnate prin pompare;
• betoane turnate în cofraje glisante;
Pentru aceste betoane cu proprietăţi speciale şi procedee speciale, se vor
respecta prevederile capitolului 8 din “CP012/1 -2007 Codul de practică” “Normativ
pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat si NE012/2-2010 - Executarea lucrărilor din beton. Anexa G”
1.1.1. BETOANE AUTOCOMPACTANTE
Aceste betoane se pot folosi în cazul densităţii sporite a armăturii când punerea în
operă şi compactarea betonului sunt dificil de realizat sau pentru accelerarea punerii în
operă a betonului în cazul structurilor mari în care de asemenea vibrarea betonului este
dificilă. în cazul aplicării acestor betoane , compactarea betonului se datorează
gravitaţiei.
Page 94 of 340
Betoanele autocompactante se recomandă şi pentru aplicaţii arhitecturale din
beton în cazul în care se doreşte o finisare de înalta calitate şi pentru realizarea unor
elemente de forme complexe.
Datorită fluidităţii mari a acestor betoane este necesară o pregătire minuţioasă a
cofrajelor. Se va acorda o atenţie deosebită fixării şi etanşeizării cofrajului ia baza
acestuia pentru a nu apărea scurgerii la articulaţii . datorita presiunii hidrostatice mari se
va acorda o atenţie deosebită si sprijinirilor exterioare şi sistemului de spaţiere, pentru a
se asigura că nu se va deforma cofrajul în timpul betonării.
Procedurile pentru punerea în operă a acestui tip de beton trebuie stabilite prin
referinţe privind experienţa constructorului şi /sau prin încercări iniţiale privind obţinera
compactităţii dorite.
Cerinţe complementare privind proprietăţile betonului proaspăt şi criteriile de
conformitate trebuie să facă obiectul unui acord încheiat cu producătorul betonului
autocompactant.
în cazul utilizării unui beton autocompactant nu se vor folosi echipamente de
vibrare iar o atenţie deosebită trebuie acordată posibilelor surse externe de vibraţii, de
exemplu echipamentele din apropiere.
în timpul plasării, betonul trebuie verificat periodic pentru a se asigura că agregatul
rămâne aproape de suprafaţă şi că nu există indicii de segregare. Betonul trebuie să
formeze un front regulat pe măsura ce avansează şi să fie observat cum curge în jurul
armăturii şi cum o încapsulează fără a forma spaţii libere. Nu trebuie să se formeze bule
mari de aer care ar sugera că exista aer indus în beton în timpul procesului de plasare.
Se va verifica cofrajul pentru semne de scurgere.
După finalizarea primei secţiuni dintr-o turnare, atât producătorul cât şi
specificatorul vor verifica şi vor evalua calitatea betonului întărit. Se vor căuta se
Page 95 of 340
Page 96 of 340
de lapte de ciment la suprafaţă, culoare neuniforma a suprafeţei, zone specifice unde
aerul a rămas captiv sau orice alte efecte nedorite care sunt vizibile.
Este esenţial ca personalul folosit la punerea în operă a betonului autocompactant
să fi fost instruit înainte de realizarea turnării cu privire la recomandările privind punerea
în operă a unui asemenea beton.
Transportul betonului se face cu autobetoniere. Mixerul autobetonierei se va
menţine in rotatie lenta in timpul transportării si al aşteptării in şantier. Chiar înainte de
descărcarea aotobetonierei se va proceda- la reamestecarea betonului la viteză maximă,
pentru 3 minute.
Nu se vor adăuga apă sau alt produs în beton la şantier fără acordul
responsabilului departamentului calitate al Producătorului. în cazul unei adăugări, mixerul
autobetonierei se va ţine pe viteza rapidaă pentru minim Sminute.
Punerea în operă a betoanelor autocompactante se poate face cu diferite mijloace
după cum urmează;
® Pomparea betonului cu fortune flexibile;
* Pomparea betonului utilizând ţevi fixe;
• Macara sau skip la şantier.
1.1.2. CONTROLUL LA ŞANTIER
Se recomandă ca la fiecare transport livrat să fie testată răspândirea pana la
momentul confirmării uniformităţii livrării. Evaluarea vizuala se va realiza de către o
persoană competenta, aceasta fiind suficientă, cu excepţia cazului în care un lot este
considerat a fi marginal. Deoarece producătorul de beton este obligat să efectueze
testele de conformitate, teste adiţionale la şantier nu sunt de regulă necesare iar acestea
ar trebui limitate fa aplicaţii critice.
Specificatorul se va asigura ca toate testele efectuate in şantier se realizează de
către personal instruit în acest sens iar testarea se va face într-un mediu fără vibraţii şi
protejat de intemperii. Echipamentul de testare va fi bine întreţinut şi calibrat
corespunzător iar zona de testare va avea o bază solidă şi plană pentru a putea realiza
testarea.
înainte de prelevarea probei, betonul va fi remixat pentru minim 1 minut la viteza
maximă;
Prelevarea probelor se va realiza în conformitate cu EN 12350-1. Prima saijă de
beton poate sa nu fie reprezentativa pentru testare, caz în care se va proceda ia
prelevarea unei noi probe.
La efectuarea probelor pentru testarea rezistenţei la compresiune sau alte testări,
epruveta va fi umplută într-un singur strat şi fără a se compacta.
Metode de verificare si testare
Testul răspândirii - conform EN 12350-8 Testarea răspândirii pentru beton
autocompactant.
Determinarea timpului de curgere cu pâlnia V - conform EN 12350-9.
1.1.3. TURNAREA BETONULUI SUB APA
Consultantul trebuie să recepţioneze tot betonul turnat sub apa.
Betonul turnat sub apă trebuie să fie de aceeaşi clasă şi
compoziţie ca şi cel folosit în celeleltestructuri exceptând conţinutul de ciment care
trebuie să creasca cu 10 procente.
Betonul trebuie turnat, astfel încât să formeze o masă compactă. Nu trebuie
deranjat după ce a fost turnat.
Page 97 of 340
Turnarea betonului sub apă se face numai în incinte cu apă statatoare sau apa
care a fost adusă în această stare luând măsuri corespunzătoare.
Dacă apa mai este menţinută la locul de turnare, cofrajele trebuie să fie închise etanş.
Nu este admisă căderea liberă a betonului prin apă, nici măcar pe distanţe scurte,
în afara cazului în care se folosesc aditivi speciali sau adaosuri.
Betonul se poate turna prin tuburi pentru a nu solubiliza sau segrega. Capătul
inferior al tubului trebuie să fie imersat în beton pe minimum 40 cm în cazul căderii libere
a betonului prin tuburi şi pe cca. 100 cm în cazul pompării acestuia.
Pâlnia de turnare a betonului trebuie să constea dintr-un tub etanş având un
diametru de nu mai puţin de 250 mm. Aceasta trebuie construită în secţiuni având înădiri
flexibile şi etanşe.
Pâlniile nu trebuie să fie din aluminiu sau aliaj de aluminiu care ar putea reacţiona
cu betonul.
Pâlniile trebuie susţinute pentru a permite mişcarea liberă a părţii de descărcare
deasupra suprafeţei de lucru. Acestea trebuie să permită coborârea rapidă, când este
necesară întârzierea sau oprirea şuvoiului de beton.
Capătul de descărcare trebuie să fie închis la începutul lucrării pentru a preveni
pătrunderea apei în tub şi trebuie să fie tot timpul izolat. Tuburile pâlniilor trebuie ţinute
pline tot timpul.
Când o şarja este descărcată în pâlnie, curgerea betonului trebuie indusă de
ridicarea uşoară a capătului de descărcare şi în plus, ţinindu-l în betonul care se toarnă.
Curgerea trebuie să fie continuă până când lucrarea este terminată.
Betonul trebuie turnat conţinu de la început la sfârsit. Suprafaţa betonului trebuie
ţinută aproape orizontal tot timpul pe cât este cu puţintă.
Odată ce betonul a fost turnat, apa de staţionare trebuie îndepărtată, betonul inspectat şi
toate resturile sau alte materiale nesatisfacătoare trebuie îndepărtate de la suprafaţă.
La stabilirea compoziţiei betonului turnat sub apă se fac următoarele recomandări:
• Betoanele turnate sub apă să aibe o consistenţă corespunzătoare clasei S3 sau
S4 în funcţie de modul de turnare prin cădere liberă , prin tuburi sau pompare.
• Se recomandă utilizarea agregatelor rotunde, cu o suprafaţă netedă şi o
granulozitate continuă. Dimensiunea maxima a agregatelor să fie de 32 mm
pentru a se evita dificultăţile la turnare.
în general se recomandă majorarea cu 10% a dozajului de ciment, pentru a
îmbunătăţi coeziunea betonului proaspăt şi a asigura o cantitate suficientă de ciment
după o posibilă solubilizare care apare aproape inevitabil.Utilizarea cimenturilor cu
adaosuri este recomandată pentru betonul turnat sub apă în vederea creşterii rezistenţei
sale la atacul chimic şi reducerii căldurii de hidratare.
1.1 A. BETONAREA PE TIMP FRIGUROS

Următoarele cerinţe trebuie să guverneze turnarea betonului când temperatura
mediului este mai mica de 5°C.
Temperatura betonului nu trebuie să fie mai mica de 10°C imediat după ce a fost
turnat.
Antreprenorul trebuie să asigure echipamente de încălzire şi/sau să închidă sau
să protejeze structura intr-o aşa manieră, încât betonul şi aerul înconjurător să fie
menţinut la o temperatura între 10 °C şi 40°C pentru primele 72 de ore, după ce betonul
a fost turnat, şi la o temperatura cuprinsă între 5°C şi 40 °C pentru următoarele 48 de
ore. Temperatura aerului care înconjoară betonul trebuie redusă treptat la temperatura
Page 98 of 340
exterioară cu un ritm, nu mai rapid de 3°C/h.
Trebuie menţinută umiditatea.
Folosirea de mijloace de încălzire cu foc deschis este interzisă. Trebuie prevăzut
un scut de protecţie, pe echipamentul de încălzit, aşa încât nici un metal expus să nu fie
în contact cu sursa de căldură.
Antreprenorul poate folosi izolatoare de cofraje pentru a menţine temperatura
betonului la cea indicată în specificaţii.
Temperatura betonului în timpul preparării poate fi ajustată pentru a se asigura că
temperatura betonului nu va fi mai mare de 38°C datorită căldurii produse de hidratare.
Cofrajele izolate trebuie să rămână pe loc timp de 5 zile.
Cofrajele pot fi desfăcute uşor, dacă este necesar, pentru a controla temperatura
betonului mai coborâta decât valorile maxime specificate. Dacă desfacerea cofrajelor
este necesară, trebuie obţinută, înainte, aprobarea Consultantului.
Când cofrajele se îndepărtează după cele 5 zile specificate, scăderea temperaturii
betonului nu trebuie să fie mai rapidă de 3°C/ oră.
Antreprenorul trebuie să prevadă 4 tuburi de oţel galvanizat de 25 mm diametru şi 300
mm lungime, prin care se masoară temperatura, pentru fiecare aplicare a cofrajelor
izolatoare. Aceste tuburi trebuie prevăzute cu opritori de cauciuc satisfăcători. Tuburile
trebuie plasate în beton aşa cum este dispus de Consultant şi trebuie folosite pentru a
lua temperatura betonului. După ce timpul de protejare a expirat, tuburile trebuie
îndepărtate şi găurile rămase trebuie tencuite.
Antreprenorul trebuie să-şi asume toate riscurile, în legătură cu turnarea betonului
pe timp friguros şi acordul dat de Consultant pentru turnarea betonului în această
perioadă nu i! absolvă, în nici-un fel, pe Antreprenor de responsabilitatea pentru rezultate
nesatisfacătoare. Orice beton care prezintă deteriorări din cauza îngheţului trebuie
respins.
Page 99 of 340
având obligaţia repararării defectelor şi degradărilor. Producătorul va extrage, în fabrică
Page 100 of 340

tecile metalice din tablă gofrată.
Elementele prefabricate vor fi introduse în structuri numai dacă sunt însoţite de
certificate de calitate.
Proiectul pe baza căruia se vor realiza suprastructurile din beton armat, va
cuprinde detaliile de execuţie a suprastructurii şi programul de asigurare a calităţii
lucrărilor.
Proiectul de organizare a lucrărilor, la fiecare lucrare în parte, va fi întocmit de
către antreprenor şi va preciza în special locul şi condiţiile de depozitare şi de întreţinere
ale materialelor, componentelor, prefabricatelor şi ale oricăror altor
dispozitive necesare execuţiei.
Planşele de execuţie însoţite de note de calcul vor cuprinde toate elementele
necesare execuţiei, inclusiv planşele tehnologice cu fazele succesive de execuţie.
2. COFRAJE, TIPARE, SUSŢINERI PENTRU COFRAJE Şl CONDIŢII

SUPLIMENTARE
Cofrajele, tiparele şi susţinerile lor, utilizate la lucrările din beton precomprimat, se vor
executa numai pe baza unor desene de execuţie, întocmite în unităţi de
proiectare .
La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton precomprimat se va fine
seama de prevederile din “Normativ pentru producerea şi executarea lucrărilor din beton,
beton armat şi beton precomprimat. Partea 2 - Executarea lucrărilor din beton.” indicativ
NE 012/2-2010, „Caiet de sarcini nr. 8. Cofraje'' precum si a prevederilor din NE
013:2002, SR EN 13369 şi SR EN 15050.
în cazul grinzilor executate din tronsoane mari cu rosturi umede, proiectul trebuie
să cuprindă detaliile necesare de cofrare a rosturilor. în cazul în care acestea lipsesc din
proiect, antreprenorul are obligaţia să întocmească aceste detalii şi să le prezinte
beneficiarului spre aprobare.
In afara prevederilor generale de mai sus cofrajele vor trebui să mai îndeplinească şi
următoarele condiţii specifice lucrărilor din beton precomprimat:
* să permită montarea şi demontarea dispozitivelor de deflectare a armăturilor
preîntinse;
* să permită fixarea sigură şi în conformitate cu proiectul a pieselor înglobate din
zonele de capăt a grinzilor (plăci de repartiţie, teci, etc.), iar piesele de asamblare
temporară care traversează betonul să poată fi eliminate fără dificultate.
* să permită o compactare corespunzătoare în zonele de ancorare a armăturilor
pretensionate;
* să asigure posibilitatea de deplasare şi poziţiile de lucru corespunzătoare a
muncitorilor care execută turnarea şi compactarea betonului, evitându-se circulaţia
pe armăturile pretensionate;
* să permită scurtarea elastică la precomprimare şi intrarea în lucru a greutăţii
proprii.
* să fie prevăzute, după caz, cu urechi de manipulare.
* cofrajele metalice să nu prezinte defecte de laminare, pete de rugină pe feţele
ce vin în contact cu betonul.
* să fie prevăzute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj,
când aceasta este înscrisă în proiect.
Page 101 of 340

3. ARMĂTURI
1. CARACTERISTICI GENERALE
Armăturile trebuie să respecte planurile de execuţie din proiect. Oţelul beton livrat
pe şantier va fi însoţit de certificatele de calitate ale producătorului.
Oţelurile utilizate la confecţionarea carcaselor de armătură trebuie să fie sudabile,
garantat prin specificaţia tehnică şi conform ST 009-2011, SR EN 10080:2005, armăturile
fiind verificate pe baza metodelor de încercare prevăzute în SR EN ISO 15630-1:2003.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenţa la rupere, limita de
curgere tehnică, alungirea relativă la rupere, numărul de îndoiri Sa care se rupe oţelul,
etc.) în condiţiile precizate de “Normativul pentru producerea şi executarea lucrărilor din
beton, beton armat şi beton precomprimat. Partea 2 - Executarea lucrărilor din beton.”
indicativ NE 012/2-2010.
Se vor utiliza, ca armături de rezistenţă cu factorul de profil, fR corespunzător
înaltei aderenţe (anexa C din SR EN 1992-1-1:2004) şi vor avea rezistenţa caracteristică
de cel puţin 400MPa (3.2.2 (3)P NOTĂ din SR EN 1992-1-1:2004/ NB:2008/A91:2009).
Sârma pentru beton precomprimat, barele, ansamblurile de ancorare şi toate
componentele pentru sistemele de pretensionare, împreuna cu utilajele specifice şi
metodele de pretensionare vor fi certificate în conformitate cu legislaţia din România.
Toate sârmele pentru beton precomprimat, barele, ansamblurile de ancorare
aprovizionate pe şantier vor fi însemnate cu numărul lotului şi etichetate pentru
identificare.
Antreprenorul va deţine documentele de calitate pentru toate materialele folosite
în lucrări.
La pretensionarea grinzilor prefabricate se va folosi procedeul ÎNCERC - prese cu
gol central stipulat în NE 012-2:2010, pentru care nu este necesar agrement sau
certificare, sau alte procedee agrementate conform normelor.
Domeniu de utilizare, dispoziţiile constructive şi modul de fasonare al armăturilor vor
corespunde prevederilor din “Normativul pentru producerea şi executarea lucrărilor din
beton, beton armat şi beton precomprimat. Partea 2 - Executarea lucrărilor din beton.”
indicativ NE 012/2-2010.
ESTE INTERZISĂ MONTAREA ÎN AMPLASAMENTUL DEFINITIV A BARELOR
DSN OŢEL BETON MURDARE DE PRAF Şl / SAU NOROI, de eventualele urme de
rugină sau ulei şi de alte impurităţi.
înlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru, cu bare de alt diametru,
dar cu aceeaşi secţiune totală se va face numai cu acordul proiectantului.
La aprovizionarea, fasonarea şi montarea armăturilor se va ţine cont de prevederile din
Caietului de sarcini “Armaturi”.
Armăturile de oţel pretensionat vor respecta prevederile St 009:2011, prEN 10138-
1,2 şi vor fi verificate pe baza metodelor de încercare prevăzute în SR EN ISO 15630-
3:2003.
2. MANIPULARE, TRANSPORT Şl DEPOZITARE
Produsele pentru armătura pretensionate sunt deosebit de sensibile ia coroziune,
astfel că, la manipularea transportul şi depozitarea acestora, trebuie respectate
următoarele:
* transportul se efectuează în vagoane închise sau autocamioane prevăzute cu
prelate, vehicule care trebuie curăţate, în prealabil, de resturi ce pot conduce la
apariţia de fenomene de coroziune sau de murdărire a oţelului;
Page 102 of 340

* depozitarea se face pe ioturi şi diametre, în spaţii închise corepunzător, prevăzute
cupardoseală şi ferite de contactul cu materiale corozive. Modul de amplasare
trebuie să permită accesul la fiecare stivă, pentru realizarea unui control periodic
al acesteia;
* în cazul spaţiilor de depozitare fără agresivitate sau cu agresivitate foarte slabă şi
în care umiditatea este mai mică de 60% nu se iau măsuri suplimentare de
protecţie;
Depozitarea în medii agresive este permisă pentru diferite durate maxime, în funcţie de
gradul de agresivitate, astfel:
* produse neprotejate:
* 90 de zile în medii cu agresivitate slabă sau în amplasamente la 500...5000 m de la
ţărmul Mării Negre;
* nu se permite depozitarea în medii cu agresivitate medie sau puternică, sau la mai
puţin de 500 m de la ţărmul Mării Negre;
* produse protejate:
* 365 de zile în medii cu agresivitate slabă sau în amplasamente la 500...5000 m de
la ţărmul Mării Negre;
* 60 de zile în medii cu agresivitate medie sau la mai puţin de 500 m de la ţărmul
Mării Negre;
* nu se permite depozitarea în medii cu agresivitate puternică.
* Clasele de agresivitate sunt definite în NE 012-1.
* pentru oţelurile provenite din import, condiţiile de depozitare pentru medii cu
agresivitate vor fi indicate de furnizor sau de un institut de specialitate;
* pentru colacii şi tamburii prevăzuţi cu ambalajele speciale de protecţie, aplicate în
uzină, trebuie avut în vedere ca ambalajul să nu fie deteriorat la transport,
manipulare şi depozitare; în condiţiile în care s-a produs deteriorarea ambalajului se
vor respecta în continuare prevederile pentru armătura neprotejată.
Periodic, se verifică, pe colaci de probă, eficienţa ambalajului pentru condiţiile de
depozitare efective;
* pentru transportul, manipularea şi depozitarea oţelurilor trebuie să se ia măsurile
necesare pentru a preveni:
* zgârierea, lovirea sau îndoirea;
* murdărirea cu pământ, materii grase, praf etc.;
• contactul cu materialul incandescent provenind de la operaţia de sudare şi tăiere
sau încălzire de la flacăra aparatelor de sudură autogenă;
• contactul prelungit cu diverse materiale de acoperire care pot menţine
umezeala;
* se interzice manipularea şi transportul produselor prin tragere sau târâre pe jos;
• barele vor fi livrate drepte (rectilinii) şi vor fi manipulate, transportate şi depozitate
astfel încât să-şi păstreze forma.
3. PREGĂTIRI PENTRU CONFECŢIONAREA ARMĂTURII

PRETENSIONATE
La confecţionarea armăturii pretensionate se vor avea în vedere următoarele:
verificarea existenţei declaraţiei de conformitate pentru lotul de oţel din care urmează a se
executa armătura; în lipsa acesteia, sau dacă există îndoieli asupra respectării condiţiilor
de transport şi depozitare - semnalate de unele forme de coroziune - se vor efectua
încercări de verificare a calităţii în conformitate cu prevederile din standardele de produs,
Page 103 of 340

pentru a avea confirmarea că nu au fost influenţate defavorabil caracteristicile fizico-
mecanice ale armăturilor;
♦ curăţarea de impurităţi a suprafaţei oţelului şi degresarea (dacă este cazul), pentru
a se asigura o bună ancorare în blocaje, beton sau mortarul de injectare;
* nu se vor utiliza oţeluri, care prezintă un început slab de coroziune, decât pe baza
unor probe concludente care să confirme că nu au fost influenţate defavorabil
caracteristicile fizico- mecanice. în toate cazurile de incertitudine asupra aprecierii
stării de coroziune şi a consecinţelor acesteia, se cere un aviz de specialitate;
* utilizarea de armături, ce urmează să fie tensionate simultan, care să provină, în
limita posibilităţilor, din acelaşi lot;
« nu se vor utiliza zonele sârmelor care au suferit o îndoire locală, rămânând
deformate, fiind interzisă operaţia de îndreptare. Barele care în timpul transportului
sau al depozitării au suferit o uşoară deformare, se pot îndrepta mecanic, la
temperaturi de cel puţin +100 C;
• se interzice rebobinarea, în diverse scopuri tehnologice, a sârmelor şi
toroanelor, la diametre de rulare mai mici decât cele de livrare.
în cazul în care controlul efortului de pretensionare se face şi prin alungirea
armăturii, este necesară cunoaşterea valorii modulului de elasticitate a armăturii.
4. CONFECŢIONAREA Şl POZIŢIONAREA ARMĂTURII PREÎNTINSE
Modul de confecţionare şi poziţionare a armăturii preîntinse precum şi a celorlalte
armături şi piese înglobate, după caz, va face, de regulă, obiectul proiectului tehnologic
al elementului din beton precomprimat.
Tăierea la lungime se va face astfel încât să nu se producă deformări ale secţiunii
de taiere care să împiedice introducerea armăturii prin ecranele de distanţare, în
blocajele de inventar ale instalaţiilor de pretensionare sau alte operaţii tehnologice. La
debitare se recomandă să se elimine zonele de toron în care s-a înnădit una din sârmele
componente, dacă aceste zone pot fi identificate.
Se va da o atenţie deosebită pentru evitarea murdăririi armăturilor prin contactul
cu porţiunile unse ale pereţilor tiparelor sau ale platformelor de turnare.
Abaterile la poziţionarea în secţiunea elementului a armăturilor pretensionate, nu vor
depăşi 3 mm faţă de poziţia din proiect, dacă nu se specifică altfel. Referitor la grosimea
stratului de beton de acoperire a armăturilor preîntinse se evidenţiază faptul că nu sunt
permise toleranţe negative.
Pentru aşezarea şi păstrarea armăturilor preîntinse în poziţia din proiect, se vor
utiliza ecrane metalice de distanţare. în tehnologia de stend unele din aceste ecrane sunt
fixe şi altele deplasabile.
Diametrul găurilor din ecrane va fi mai mare decât diametrul armăturii preîntinse cu 1 - 2
mm în cazul sârmelor şi cu 2 - 3 mm în cazul toroanelor.
Dispozitivele de blocare la capetele stendului, respectiv ale tiparelor metalice, se
vor plasa astfel încât devierea maximă a armăturii de la ultimul distanţier să nu
depăşească panta de 1/10.
Pentru a permite aranjarea în poziţie a armăturilor nepretensionate se admite
pretensionarea în două etape. Forţa de pretensionare din prima etapă se va stabili în
funcţie de tehnologia de execuţie adoptată, dar nu va depăşi 40% din forţa de control
prescrisă. Armăturile nepretensionate se vor monta, poziţiona şi lega cu sârmă neagră
moale, iar după efectuarea acestor operaţii se poate trece la pretensionarea definitivă
pentru realizarea forţei de control.
Page 104 of 340

Nu se admit sisteme de poziţionare a armăturilor pretensionate sau
nepretensionate la care piesele metalice ajung la faţa betonului.
La armăturile preîntinse realizate sub formă de bare îmbinate prin manşoane
filetate, tronsoanele de bare vor fi marcate şi montate în succesiunea verificată în
prealabil, iar lungimile de infiletare se vor verifica înainte de pretensionare.
5. CERINŢE Şl CRITERII DE PERFORMANŢĂ PRIVIND BETONUL
PENTRU ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT
Betonul folosit la realizarea elementeior/structurilor din beton precomprimat trebuie
să îndeplinească următoarele cerinţe specifice:
• asigurarea unei clase minime:
• C 30/37 în cazul elementelor cu armături pretensionate alcătuite din bare având
Rp d.2 > 590 N/mm2 şi Rm > 890 N/mm2.
• C 35/45 în cazul elementelor cu armături pretensionate trefilate (sârme, toroane,
liţe).
• asigurarea unor caracteristici de contracţie şi curgere lentă cât mai reduse, pentru
ca pierderile de tensiune în armăturile pretensionate să fie cât mai reduse.
• un conţinut de clor sub 0,2% (raportat la masa cimentului) datorită acţiunii corozive
a clorului asupra armăturii pretensionate; de asemenea, trebuie evitată folosirea
aditivilor în soluţie ce conţin cloruri în cantitate mai mare decât apa potabilă.
• asigurarea unei compactităţi corespunzătoare şi continue în tot elementul
(structura).
Pentru punerea în operă şi tratarea betonului se vor avea în vedere şi
următoarele prevederi specifice:
• în cazul în care pentru compactarea betonului se utilizează pervibratoare, se vor
lua următoarele măsuri pentru evitarea contactului dintre pervibrator şi armăturile
pretensionate sau tecile pentru formarea canalelor.
• punctele de introducere a pervibratoarelor se vor marca prin repere vizibile;
• în punctele în care se introduce pervibratorul, se recomandă a se prevedea
dispozitive constructive speciale (de exemplu: carcase metalice, etrieri şi bare),
care să împiedice contactul pervibratorului cu tecile pentru armăturile postîntinse.
• Se va acorda o deosebită atenţie la compactarea betonului în zonele de ancorare
a armăturilor pretensionate pentru a se obţine o umplere cât mai bună, fără
deteriorarea şi deplasarea armăturilor şi pieselor înglobate în beton; în acelaşi
scop se recomandă utilizarea în aceste zone atât a vibrării de interior, cât şi de
exterior.
• La elementele cu armătura preîntinsă, executate în tehnologia de stend,
betonarea se va face continuu astfel ca între începerea turnării primului element şi
terminarea compactării ultimului element din stand să nu se depăşească intervalul
de 45 minute, la temperaturi de lucru sub 30°, pentru a nu se perturba aderenţa
armăturii în elementele turnate anterior. La temperaturi de lucru mai mari de 3d°C
se vor adopta măsuri corespunzătoare prin proiect şi fişe tehnologice.
• Se va evita ca - prin scoaterea din betonul proaspăt a unor piese de formare a
diverselor goluri sau prin tratamentul termic - să se producă fisuri în lungul
armăturilor pretensionate, care au efecte defavorabile asupra aderenţei şi
protecţiei anticorozive.
• Se recomandă ca după terminarea betonării, fasciculele de armături introduse în
teci să fie mişcate pentru reducerea efectului de blocare în urma eventualelor
Page 105 of 340

deformări ale tecilor sau pătrunderii de lapte de ciment, dar în aşa fel încât să nu
se producă deplasarea sau dislocarea tecilor. De asemenea, se vor deschide
racordurile din punctele de nivel minim (unde este cazul) şi se va sufla aer pentru
îndepărtarea apei şi a impurităţilor.
• Măsurile de protecţie a armăturilor cu protecţii permanente, în timpul betonării şi a
tratamentului de întărire, vor fi stabilite pe baza recomandărilor furnizorului.
• Tecile fără fascicule în timpul betonării vor fi verificate prin plasarea, în acestea, a
unei piese conice cu un diametru egal cu cel al dispozitivului ce se va monta în
capătul de avans al fasciculelor, la montarea acestora.
• în cazul construcţiilor realizate prin glisare, această verificare se va face imediat la
ieşirea din cofrajul glisant pentru a se putea interveni în timp util, de pe platforma
inferioara a cofrajului.
• Descintrarea elementelor şi a construcţiilor din beton precomprimat se va face
numai după precomprimarea acestora (parţială sau totală, conform prevederilor
proiectului).
• Nu se vor aplica tratamente de accelerare la elementele cu canaie căptuşite cu
materiale plastice.
* La elementele cu armătura preîntinsă nu se va depăşi temperatura de +60°C, iar
* perioada de răcire va trebui să permită coborârea temperaturii elementului sub
+20°C înainte de a se realiza transferul efortului de precomprimare.
* Armătura va fi protejată de contactul cu aburul sau materialele umede
folosîtelatraîarea betonului.
La întocmirea programului de desfăşurare a lucrărilor aferente betonării se vor
avea în vedere şi următoarele prevederi referitoare la limitele intervalului de timp din
momentul aducerii armăturii din depozit, la punctul de lucru şi până la executarea
protecţiei finale a acesteia:
în zona fără agresivitate sau cu agresivitate foarte slabă, armătura se va poziţiona,
pretensiona şi proteja în maximum 60 de zile, cu condiţia ca de la pretensionare şi până
la realizarea protecţiei să nu treacă un interval mai mare de 15 zile. Pentru armăturile
preîntinse intervalul de la pretensionare la betonare se recomandă să nu depăşească 48
ore.
în cazurile deosebite în care, prin soluţia de proiectare, intervalele specificate mai
sus nu pot fi respectate (de exemplu la fasciculele introduse în canale înainte de
betonare şi tensionate în diverse faze de execuţie a lucrării), se vor adopta prin proiect
măsuri de utilizare a armăturilor pretensionate cu protecţie permanentă.
6.EXECUŢIA LUCRĂRILOR
MONOLfTÎZAREÂ ELEMENTELOR PREFABRICATE
Prezentul paragraf trateaza execuţia continuizării tronsoanelor prefabricate ale
grinzilor, a antretoazelor precomprimate şi a plăcii de monolitizare
Compoziţia betonului proiectat se stabileşte, pe bază de încercări preliminare,
conform “Codului de practică pentru betoane" CP 012/1-2007, folosindu-se materialele
aprovizionate, stabilite şi verificate de către un laborator autorizat.
La adoptarea reţetei la staţia de betoane, se va ţine seama de capacitatea şi tipul
betonierei, de umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros se va ţine seama de
temperatura materialelor componente şi a betonului.
Betoanele se prepară în staţii de beton verificate şi atestate.
Page 106 of 340

beneficiarului, ţinând cont de prevederile caietului de sarcini numărul 10, “Betoane”.
Umiditatea agregatelor se verifică zilnic, precum şi după fiecare schimbare de
stare atmosferică.
Antreprenorul va răspunde de reţeta pentru beton, putând utiliza prevederile
pentru alte reţete, care sunt elaborate, în conformitate cu următoarele condiţii
suplimentare:
* Reţeta betonului va fi supusă aprobării Consultantului, înainte de a începe orice
lucrări de beton.
* Clasa betonului, tipul cimentului şi clasa lui, tasarea, gradul de gelivitate şi de
impermeabilitate (unde este cazul), dozajul minim de ciment, raportul maxim apă/
ciment, conţinutul maxim de clor, dimensiunea maximă a agregatului,
aditivi;Agregatele grosiere vor fi clasificate ca agregate grele, provenind din roca
compactă, nealterată de condiţiile atmosferice.
* Dacă se utilizează cimenturi cu adaosuri, cenuşa de termocentrală nu va depăşi
15 % din masa cimentului.
* Se vor aduna datele privitoare la cei puţin 15 şarje individuale, care vor fi
prezentate Consultantului. Aceste date vor cuprinde următoarele:
* Rezultatele încercărilor la 28 de zile, compresiune şi intindere prin încovoiere.
* Raportul apă / ciment.
* Conţinutul de aer oclus (situat între 2,0 % şi 6,0 % inclusiv) şi de aer antrenat
* Conţinutul de ciment şi de cenuşă de termocentrală.
* Cantităţile de agregate fine, agregate grosiere şi nisip şi pietriş.
Nu va fi efectuata nici o schimbare în nici o compoziţie de reţetă aprobată, în
timpul execuţiei lucrărilor.
în timpul turnării, prin verificarea tasării prevăzute în planşele de execuţie, trebuie
asigurat că betonul să umple complet formele în care este turnat, pătrunzând în toate
colţurile şi nelăsând locuri goale.
Timpul cumulat măsurat din momentul preparării (temperatura înainte de turnare
cuprinsă între 5- 30°C), transportului, turnării şi compactării betonului nu va depăşi timpul
de începere a prizei betonului menţionat în tabelul 13 din NE 012-2:2010. Betonul adus
în vederea turnării nutrebuie săseprezinte cu aspect de beton neomogen. Dacă betonul
are aspect de betonneomogenacesta va fi amestecat mecanic până la omogenizare.
în perioada dintre preparare şi turnare, se interzice adăugarea de apă în beton. La
turnarea betonului trebuie respectate regulile din “Codul CP 012/1-2007” şi NE 012/2-
2010. Jgheaburile şi autocamioanele de transport beton, etc. vor trebui păstrate curate şi
spălate după fiecare întrerupere de lucru.
La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare,
vibratoare de cofraj şi vibratoare de adâncime, iar în timpul compactării betonului
proaspăt, se va avea grijă să nu se producă deplasări sau degradări ale armăturilor şi
cofrajelor.
După turnare, betoanele vor fi protejate împotriva pierderii apei şi tratate un număr
de zile în funcţie de combinaţia de clase de expunere stabilită de proiectant, durata
tratării betonului, în funcţie şi de temperatura mediului exterior, fiind indicate în tabelele
14, 15 şi 16 din NE 012-2-2010.
Cel puţin 10 ore din momentul începerii prizei betonului, pentru temperaturi ale
mediului exterior sub +5°C, se vor lua măsuri de protecţie şi încălzire a betonului turnat
Page 107 of 340

asigurându-se prin încălzire a întregii mase a betonului cel puţin +5°C. Pentru măsurarea
numărului de zile care permit atingerea rezistenţei betonului la 28 de zile se vor lua în
considerare numai zilele în care temperatura a fost de cel puţin +5°C, neluându-se în
considerare zilele cu temperaturi sub +5°C.
Termenele de decofrare vor respecta prevederile secţiunii 11.7 din NE 012-
2:2010.
în condica de betoane a şantierului vor fi centralizate toate betoanele care se
toarnă pe şantier şi se prepară în staţii centralizate sau în cantităţi foarte mici pe şantier,
în betoniere cu cădere liberă.
Montarea elementelor prefabricate va fi condusă de un inginer specializat în acest
domeniu şi supravegheată permanent de maiştrii cu experienţă dobândită în
lucrări similare.
Operaţia de montaj trebuie să fie precedată de lucrări pregătitoare specifice
operaţiei respective şi care depinde de la caz la caz, de tipul elementului care se
montează, sau de modul de alcătuire a structurii.
Pentru montarea tronsoanelor prefabricate pe standurile de continuizare/ tensionare se
vor folosi macarale care să asigure montajul în condiţii de securitate.
La depozitare, elementele vor fi susţinute în întregime pe toată lăţimea lor, pe
traverse de minimum 100 mm lăţime. în timpul transportului, capetele grinzilor I nu vor
depăşi suporţii din mijlocul de transport, cu o lungime mai mare decât înălţimea grinzilor.
în timpul depozitării, suporţii vor fi menţinuţi, pentru păstrarea poziţiei elementelor, la
nivel, fără răsuciri. Proptirea elementelor în depozit, va fi efectuată numai cu aprobarea
Consultantului. Dacă se admite aceasta, suporţii tuturor elementelor trebuie să se afle în
aceleaşi planuri verticale
îmbinările definitive dintre tronsoane trebuie să fie executate în cel mai scurt timp
posibil de la montajul elementelor componente ce alcătuiesc grinda, înainte de montare
trebuie realizate următoarele :
• Verificarea suprafeţelor aferente rostului umed (respectarea dimensiunilor şi a
formei);
• Prelucrarea corespunzătoare - prin buceardare - a feţele elementelor care
urmează a veni în contact cu betonul de monolitizare sau mortarul de poză
(curăţate cu o perie de sârmă şi apoi spălate cu apă sub presiune sau suflate cu
jet de aer)
• Trasarea de detaliu pentru poziţia de aşezare, cu repere atât pe zonele de
aşezare cât şi pe elementele care se montează;
• Poziţia şi forma corespunzătoare a armăturilor sau ale altor piese care intră în
îmbinare;
• Verificarea cotelor de nivel a suprafeţelor de aşezare pe care se montează
elementele;
® Pregătirea mijloacelor provizorii de asigurare a stabilităţii elementului montat până
la realizarea îmbinării definitive, dacă este cazul.
Verificarea montării elementelor şi încadrarea în toleranţe, se va face conform
NE 013:2002, SR EN 13369 şi SR EN 15050.
La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce
ia deteriorarea elementelor.
Grinzile prefabricate, antretoazele monolite şi plăcile de monolitizare se vor
monolitiza între eleconform detaliilor din proiect. înaintea montării armăturii şi a turnării
plăcii de monolitizare, feţeleplăcii grinzii prefabricate vor fi prelucrate obligatoriu prin
Page 108 of 340

buceardare şi se vor respecta condiţiile de reluare a betonării corespunzătoare unui rost
de lucru - vezi secţiunea 11.5.3 b) din NE 012-2:2010 şi condiţiile prealabile şi condiţiile
necesare la punerea în lucru a betonului - vezi 11.6 din NE 0122:2010.
Reţeta betonului ce se va turna în rosturile umede se va stabili experimental pe
bază de încercări in laboratorul şantierului şi va fi transmisa spre aprobare
Consultantului. Clasa de rezistenţa a betonului din rosturile umede va fi superioară cu o
clasa rezistenţei betonului din tronsoanele prefabricate.
3. CONTROLUL CALITĂŢII Şl RECEPŢIA LUCRĂRILOR DIN BETON

PRECOMPRIMAT
Recepţionarea elementelor prefabricate din beton precomprimat sau a elementelor
care urmează a fi asamblate prin precomprimare se va face de producător, în
conformitate cu prevederile din STAS 6657/1-89 precum şi din proiectul sau norma
internă de fabricare a elementului.
Producătorul va emite un certificat prin care atestă calitatea corespunzătoare a
lotului de elemente livrate. La baza certificatului vor sta datele înscrise în documentele
interne de verificare a calităţii.
Pentru a evita returnarea de la şantier a unor elemente prefabricate, uzina va
obţine acordul antreprenorului înainte de expedierea acestora.
Remedierea elementelor de beton precomprimat, care nu afectează capacitatea
portantă sau durabilitatea elementului ca: ştirbituri, segregări pe zone restrânse se fac pe
baza unui program întocmit de antreprenor ce se supune aprobării beneficiarului.
Nu se admit în lucrare elemente cu: zone puternic segregate, goluri, fisuri.
HIDROIZOLATII 1.
GENERALITĂŢI
Prezentul capitol tratează condiţiile tehnice generale ce trebuie îndeplinite la
realizarea hidroizolaţiilor pentru lucrările de poduri.
Hidroizolaţiile au ca scop:
* împiedicarea pătrunderii apei la structura de rezistenţă;
* colectarea apelor ce se infiltrează prin îmbrăcăminte şi dirijarea lor spre gurile de
scurgere;
La lucrările de artă, hidroizolaţiile sunt alcătuite în general din:
* stratul suport ai hidroizolaţiei care se execută în câmp continuu şi se racordează
la marginea elementului care este hidroizolat la gurile de scurgere şi la
dispozitivele etanşe de acoperire a rosturilor de dilataţie;
© stratul de amorsare a hidroizolaţiei;
* stratul de bază (hidroizolaţia propriu-zisă);
* stratul de protecţie a hidroizolaţiei;
Funcţionalităţile unor straturi pot fi comasate în diferite soluţii ale firmelor
specializate în hidroizolaţii. Hidroizolaţiile propriu-zise pot fi alcătuite din:
* amestec lichid cu întărire rapidă sau lenta
© membrană hidroizolatoare;
* soluţie de bitum
* mortar
Tehnologia de aplicare poate fi:
* prin pulverizare;
Page 109 of 340

* prin lipire la cald a membranelor cu soluţii pe bază de bitum;
* prin lipire / aşternere la rece cu soluţii pe bază de răşini sintetice;
* prin aplicarea de membrane autoaderente;
® prin lipire cu flacără a membranelor;
* prin spoire;
O soluţie moderna de hidroizolare a podurilor de pe drumurile de mare importanta
- naţionale si autostrăzi prevede aplicarea unui strat de hidroizolatie lichida si a unei punţi
de aderenta care sa faca legătură intre stratul hidroizolant si stratul de protecţie din
asfalt. Acest sistem are o durata de viata estimata la minim 30 ani si o rezistenta la
smulgere de pe stratul suport din beton de minim 1,5 N/mmp, respectiv o rezistenta la
forfecare de minim 0,5N/mmp la 23 grd C..
în toate variantele tehnologice trebuie să se asigure condiţiile fizico - mecanice.
Termenul de “şapă hidroizolatoare” utilizat în continuare, include toate straturile
componente şi anume: stratul suport, amorsa, stratul hidroizolator de bază şi stratul de
protecţie.
2. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
Manualul de aplicare publicat de către producătorul

membranei
AND 577/2002 Normativ privind execuţia şi controlul calităţii
hidroizolaţiei la poduri
ETAG 033/2013 Ghid pentru agrement tehnic european. Hidroizolaţii, la

poduri
Legea nr.10/1995 Legea referitoare la calitatea în construcţii
Toate standardele şi normele în vigoare menţionate mai departe de acest caiet de

sarcini. Lista nu este limitativă.
3. CARACTERISTICI TEHNICE
Şapa hidroizolatoare trebuie să aibă termenul de garanţie de minimum 10 ani de
exploatare normală a podului, pasajului sau viaductului.
Pe durata acestei perioade, firma care garantează şapa hidroizolatoare, trebuie să
asigure din efort propriu repararea sau înlocuirea acesteia şi remedierea degradărilor
cauzate de infiltraţiile de apă la structura de rezistenţă, respectiv refacerea căii pe zona
de intervenţie.
Materialele incluse în elementele şapei hidroizolatoare trebuie să nu putrezească
şi să fie pasive chimic
Şapa hidroizolatoare trebuie să poată fi aplicată şi la poduri în exploatare, Ia care
lucrările să se execute pe o jumătate a căii, iar pe cealaltă jumătate să se desfăşoare
circulaţia normală, asigurându-se continuizarea şapei, cu păstrarea caracteristicilor
tehnice.
Şapa hidroizolatoare trebuie să reziste la circulaţia de mică viteză a utilajelor de
transport şi aşternere a straturilor îmbrăcăminţilor asfaltice pe pod.
Page 110 of 340

Şapa hidroizolatoare trebuie să asigure adezivitatea / aderenta îmbrăcăminţii din
asfalt la stratul său superior.
Stratul hidroizolator pe bază de bitum trebuie să satisfacă următoarele
caracteristici fizico - mecanice conform SR 137-95:
• rezistenţa la smulgere : min 1,5MPa
♦ alungirea la rupere : min. 3.5%
• rezistenţa la forfecare : min Q,5MPa
• adezivitatea la tracţiune (aderenţa la suport): min. 1,5 N/mm2/23°C
* temperatura asfaltului turnat în îmbrăcăminte,fără diminuarea caracteristicilor
fizico-mecanice: min 140°C - max 240°C
* rezistenţa la intindere ( DIN 53504): > 10N/mm2
• domeniul de temperatură de exploatare curentă este: -30°C la 100°C
• intervalul de temperatură a mediului în care se aplică şapa hidroizolatoare: -5 °
+70°C
• Suprafaţa suportului nu trebuie să prezinte proeminenţe mai mari de:
-tipul membranei hidroizolatoare:
-membrane prefabricate
-denivelări admise (mm) ±1,5 + ±2,0 2 -membrane
obţinute în urma polimerizării (aplicate în stare lichidă) -denivelări
admise (mm) ±2,0 + ±5.0
Verificarea planeităţii suprafeţei se face cu dreptarul de 3 în lungime pe toate
direcţiile. Se admite o singură denivelare de 6..5 mm la o verificare.
Stratul superior al şapei hidroizolatoare, va fi compatibil chimic cu componentele din

alcătuirea asfaltului îmbrăcăminţii rutiere, pentru a evita agresarea şapei.
Membranele hidroizolatoare vor fi însoţite de documente conform legislaţiei în
vigoare.
4. PRESCRIP
ŢH Stratul suport
Hidroizolaţia se poate aplica pe placa de suprabetonare sau pe betonul de pantă şi
egalizare. Betonul de pantă şi egalizare se va realiza din beton de clasa minim C25/30.
Grosimea stratului de beton va fi de min. 2 cm.
Stratul suport al hidroizolaţiei trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe de
calitate:
• aspect compact, fără goluri, denivelări, segregări, fisuri, crăpături, etc;
• rezistenţa minimă a betonului trebuie să fie corespunzătoare clasei C25/30;
© să respecte pantele conform proiectului;
© să fie executate toate lucrările a căror execuţie ulterioară ar conduce la
compromiterea hidroizolaţiei executate;
• să fie rigid, întărit, sănătos, fără părţi friabile, pete de ulei, grăsimi, segregări, goluri
sau alte defecte de turnare şi să aibă sunet metalic la ciocănire;
• suprafaţa betonului nu trebuie să prezinte proeminenţe mai mari de ±2 mm(max
4mm) (măsurate cu dreptarul de 3m lungime pe orice direcţie). Se admite o singură
denivelare de ±5mm ia o verificare;
• să nu prezinte pelicule superficiale de lapte de ciment;
• să nu prezinte muchii vii (se racordează la suprafeţe verticale cu o rază de 5 cm),
Page 111 of 340

să asigure racordarea la gurile de scurgere şi în zona rosturilor, conform detaliilor
din proiect.
înainte de aplicarea straturilor următoare, stratul suport se va pregăti astfel:
• se sablează, şlefuie cu disc diamantat, se desprăfuieşte prin suflare cu aer
comprimat sau prin măturare/periere până la obţinerea unei suprafeţe curate;
• se verifică planeitatea, se înlătură rugozităţile şi se corectează asperităţile; dacă nu
se realizează cerinţele necesare aplicării hidroizolaţiei se vor face remedieri
cu mortare speciale aderente;
* Se verifică rezistenţa la smulgere a stratului suport care trebuie să fie de minim
1,5 N/mm2.
* se verifică umiditatea în conformitate cu Normativ AND 577-2002, care nu
trebuie sa fie mai mare de 6% Tramex sau 2,5 % CM ( carbid method);
* pe suprafaţa pregătită ca mai sus, este interzisă circulaţia personalului din
şantier sau cu utilaje de orice fel.
Se întocmeşte un proces verbal de recepţie calitativă între Antreprenor şi
Consultant document ce va fi ataşat la procesul verbal de faza determinantă.
Stratul de amorsaj
Amorsa are roiul de a facilita aderenţa membranei hidroizolatoare la beton.
Soluţia cu care se execută amorsa, poate fi pe bază de bitum sau pe bază de
răşini sintetice. Componentele soluţiei nu trebuie să conţină produse care atacă chimic
betonul.
Amorsa se aplică prin înundarea suprafeţei şi repartizarea manuală a soluţiei sau
prin pulverizarea cu mijloace mecanice. Aplicarea amorsei se face în strat continuu,
uniform, fără aglomerări sau băltiri de material, astfel încât să se asigure pătrunderea în
porii suportului şi colmatarea acestora. Amorsa se aplică numai pe suprafeţele capabile a
fi acoperite cu folie hidroizolatoare. Se va urmări ca suprafaţa ce urmează a se izola să
fie amorsată în totalitate, fără a exista suprafeţe neamorsate.
Amorsa se aplică pe suprafaţa uscată a stratului suport, la temperatura mediului
ambiant de peste +10°C.
După uscarea amorsei, trebuie să rezulte o suprafaţă uniform colorată, aderentă
la suport, continuă, fără băşici, exfolieri sau neregularităţi. Eventualele zone cu
deficienţe, se refac prin decopertare zonală şi reamorsare.
Pe suprafaţa amorsată nu se permite circulaţia pietonală sau cu utilaje de orice
fel.
5. STRATUL HIDROiZOLATOR
Stratul hidroizolator se aplică pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific
tipului de membrană utilizată. Aplicarea hidroizolaţiei se face respectând fişa tehnologică
a firmei producătoare.
Aplicarea foliei hidroizolatoare începe de la una din laturile longitudinale ale
podului, respectiv de la cota minimă, cu asigurarea racordării vertical-orizontale.
Petrecerile foliilor la înnădiri vor respecta instrucţiunile furnizorului sau min.10
cm.
Hidroizolaţia se aplică în câmp continuu, asigurându-se aderenţa pe toată
suprafaţa pe care se aplică. Nu se admit goluri, umflături, băşici de aer, neetanşeităţi la
petreceri sau margini desprinse. Se vor trata special racordările la gurile de scurgere,
asigurându-se etanşeitatea şi scurgerea apelor colectate.
La rosturile de dilataţie, tratarea hidroizolaţiei se va face conform proiectului, funcţie de
tipul dispozitivului de acoperire a rostului de dilataţie.
Page 112 of 340

Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu sisteme de etanşare
compatibile cu sistemul folosit.
în cazul membranelor lipite prin supraîncălzire, temperatura sursei de căldură nu
trebuie să fie mai mare de 250°C sau mai mare decât temperatura la care tipul
respectiv de membrană îşi modifică caracteristicile fizico - mecanice sau chimice.
Membranele hidroizolatoare se aplică Ia temperatura mediului ambiant, la cel puţin
+5°C, după minimum 28 zile de la data turnării betonului de ciment sau mortarului (
normativ AND 577-2002). Sistemul hidroizolator nu se aplică pe timp de ploaie. în cazul
folosirii amorselor epoxidice membranele se pot aplica şi la 7 zile de la turnarea betonului
cu condiţia respectării procedurii de instalare dată de producător.
6. STRÂTULDEPROTECŢSE Stratul de protecţie poate fi:
• Beton asfaltic BA8 cu grosimea min 3cm conf AND 605-2013
• Mortar asfaltic cilindrat MA cu grosimea min 3cm conf AND 605-2013
• membrane de protecţie, aderente la membranele hidroizolatoare, sau alte sisteme
aprobate de Consultant;
Verificarea şi recepţia lucrărilor de hidroizolaţie, se face pe etape, după cum
urmează:
• pe parcursul executării diferitelor straturi ale şapei hidroizolatoare, încheindu-se
procese - verbale de recepţie calitativă;
• Ia terminarea lucrărilor de hidroizolaţie, prin încheierea unui proces - verbal de
recepţie a şapei hidroizolatoare;
Verificarea la terminarea lucrărilor de hidroizolaţie se face asupra aspectului, iar în
cazul unor constatări nefavorabile, din procesele verbale de recepţie calitativă , se poate
face şi asupra etanşeităţii, prin inundarea pe o înălţime de min. 10 cm, pe suprafeţele
limitate, pe durata de 24 ore.
Defectele constatate pe parcursul execuţiei şi la terminarea lucrărilor de
hidroizolaţii, se vor remedia pe baza unor soluţii propuse de antreprenor / furnizor şi pot fi
acceptate sau nu de către Consultant.
în cazul când Consultantul nu acceptă remedierile propuse de antreprenor, se
poate dispune refacerea întregii lucrări de hidroizolaţii.
7. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE EXECUŢIE
Se vor face conform ind AND 577-2002, prin măsurători “în situ".
în situ se verifică :
• rezistenţa la smulgere a stratului suport înainte de aplicarea sistemului
• aderenţa stratului hidroizolator de stratul suport.
Măsurătorile vor fi efectuate de către laboratoarele autorizate şi aprobate de
Consultant.
Pentru verificarea calitatii stratului suport înainte de aplicarea sistemului se va
preleva o proba la minim 100 m2 de cale pod pe sens.
Pentru verificarea calităţii lipirii membranei de stratul suport se face cel puţin o
încercare la 20 de ml cale de pod pe sens.
Rezultatele obţinute vor fi consemnate într-un raport de încercări emis de laborator ce va
însoţi Procesul verbal de recepţie calitativă.
Nu se va trece la faza următoare în situaţia în care rezultatele obţinute nu
corespund valorilor din caietul de sarcini.
Page 113 of 340

CAP.9.DISP0ZITIVE DE ACOPERIREA ROSTURILOR DE DILATATIE
1. GENERALITĂŢI
Dispozitivul de acoperire a rosturilor de dilataţi© trebuie să asigure:

• deplasarea liberă a capetelor tablierelor de poduri în rosturile lăsate în acest scop;
• continuitatea suprafeţei de rulare a căii în zona rosturilor;
• etanşeitatea la scurgeri şi infiltraţii de apă.
Pentru satisfacerea acestor exigente se utilizează dispozitive etanşe, în general,
componentele dispozitivului de acoperire a rosturilor de dilataţie sunt:
• elementele elastomerice care asigură deplasarea;
* elemente metalice suport, fixate pe structuri;
* betoane speciale în zona prinderii pieselor metalice;
® mortare speciale de etanşeizare;
• benzi de cauciuc pentru colectarea şi evacuarea apelor de infiltraţie.
Funcţie de tipul dispozitivelor, pot fi cumulate funcţionalităţile unor elemente ce intră în alcătuirea
lor.
Termenul de "dispozitiv de acoperire a rostului de dilataţie", prescurtat "dispozitiv" utilizat în
continuare, include toate elementele componente şi anume:
• betonul în care sunt fixate elementele metalice;
« elementele metalice de prindere;
• elementul elastomeric;
• elementul de etanşeizare din cauciuc; mortarul special pentru etanşeizarea elementului
elastomeric.
2. CARACTERISTICI TEHNICE
Termenul de garanţie a dispozitivului este de minimum 10 ani de exploatare normală a podului.

Elementul elastomer trebuie sa fie intersanjabil. Termenul de garanţie a elastomerului este de minimum 5
ani.
Pe durata garanţiei, firma care garantează dispozitivul trebuie să asigure din efort propriu
repararea sau înlocuirea acestuia şi remedierea efectelor deteriorărilor structurii ca urmare a defecţiunilor
dispozitivului apărute în perioada de garanţie.
Firma care livrează dispozitivul trebuie sa asigure:
• livrarea elementelor intersanjabile, la cerere, pe durata de 30 ani de la punerea în operă a
dispozitivului;
» asigurarea sculelor şi confecţiilor de mică mecanizare specifice, necesare la punerea în operă a
dispozitivului si la schimbarea elementului elastomer;
• asigurarea supravegherii tehnice la punerea în operă a dispozitivului;
• instrucţiuni tehnice de execuţie şi de exploatare.
Dispozitivul trebuie să satisfacă următoarele caracteristici fizico-mecanice în domeniul de
temperaturi -35°C + +80°C:
® asigurarea deplasării libere a structurii la valorile prescrise:
■ 50 mm - mal stâng;
■ 75 mm - mal drept.
Page 114 of 340

* elementele metalice de fixare să reziste la agenţii corozivi;
* să fie etanş;
* să fie fixat de structura de rezistenţa a podului preluând acţiunile verticale şi orizontale. Pentru 1 ml
de pod aceste acţiuni sunt:
- forţa verticală 11,2 tf
- forţa orizontală 7,8 tf
Elementul elastomeric trebuie sa aibă caracteristicile:
* - Duritate, grade Shore A 60±5
' - Rezistenţa la rupere prin întindere
12 N/mm2
0
Rezistenţa la rupere prin compresiune
75 N/mm2
«• Tasarea sub sarcina verticală maximă
max. 15 %
o - Alungirea minimă la rupere 350%
® Rezistenţa la ulei:
® variaţia caracteristicilor fizice şi mecanice:
- duritate grade Shore A max. ±5
- pierdere de rezistenţa la rupere max. % -15
- alungire la
rupere max. % -15
* Nefragilitatea la temperaturi scăzute
- temperatura
minimă -35°C
* Rezistenţa la îmbătrânire accelerată
- pierdere din rezistenţa la rupere % max. -15
- scăderea alungirii la rupere % max. -30
- creşterea durităţii grade Shore A max. 10
« Rezistenţa la ozon după 100 ore
să nu fie fisuri
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataţie vor fi agrementate în România, conform Legii nr.
10/1995.
3. Prescripţii
3.1. Elementele eiastomerice
Elementele eiastomerice pot fi:

* panouri din neopren armat;
• profile speciale, deschise sau închise, din neopren;
® benzi late din neopren;
Aceste confecţii se livrează la cerere, de tipul şi la dimensiunile specificate în proiect. La pornire
se efectuează recepţia cantitativă şi calitativă a confecţiilor.
3.2. Elemente metalice de fixare
Page 115 of 340

Elementele metalice au profile special adaptate elementelor elastomerice. Ele se încastrează în
structură şi de ele se fixează elementele elastomerice intersanjabile.
La livrare se efectuează recepţia cantitativă şi calitativă, urmărindu-se concordanţa cu
prevederile proiectului şi caietului de sarcini.
Pozarea elementelor metalice, înainte de turnarea betonului special de monolitizare, se face prin
fixarea la poziţie cu dispozitive special adaptate, care asigură şi menţinerea lor In aceasta poziţie până la
întărirea betonului.
Banda de etanşare din cauciuc neoprenic trebuie să fie continuă pe toată lungimea şi lăţimea
dispozitivului de acoperire. Se admite pe toată lungimea o singură înnădire vuicanizată. Pe zona
vulcanizată se admite o toleranţă la grosime de ±10% din grosimea nominală a benzii.
în zona de racordare dintre dispozitivul de acoperire a rostului şi tablierul metalic, se va
urmări:
• geometria să fie cea prevăzută în proiect;
* calea să nu prezinte denivelări.
3.3. Deplasări libere prescrise ale structurii
Dispozitivele de acoperire a rosturilor au rolul de a da continuitate căii în timpul mişcărilor de

dilataţie-contracţie. Ele vor permite deplasări cuprinse între 0 - 5 0 mm.
3.4. Alte recomandări
Se vor efectua:
« recepţii pe faze de execuţie care au în vedere constatarea executării corecte a elementelor
suport sau de prindere a elementului elastomeric;
* recepţia finală. La recepţia finală se poate efectua şi proba prin inundare a zonei rostului
de dilataţie, cu înălţimea lamei de apă de min. 5 cm, pe durata de 24 ore.
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataţie la poduri sunt produse pentru

construcţii şi, ca urmare, se află sub incidenţa Regulamentului (UE) 305/2011 (CPR)
referitor ia produsele pentru construcţii.
Conform acestui document care reglementează punerea pe piaţă a produselor
pentru construcţii, în Uniunea Europeană, dispozitivele pentru acoperirea rosturilor de
dilataţie la poduri se utilizează în lucrări de construcţii, inclusiv drumuri şi poduri, cu
marcaj CE, aplicat pe baza certificatului de constanţă a performanţei eliberat de un
Page 116 of 340

Page 117 of 340
Page 118 of 340
Page 119 of 340
cu alte materiale şi menţinerea unei umidităţi scăzute.
Page 120 of 340

Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozităţii agregatelor naturale
sunt conform SR EN 933-2:1998.
Fiecare lot de material va fi însoţit de declaraţia conformitate, împreună cu
rapoarte de încercare prin care să se certifice calitatea materialului, eliberate de un
laborator acreditat/autorizat.
Se vor efectua verificări ale caracteristicilor prevăzute în tabelele 4, 5, 6 şi 7,
pentru fiecare lot de material aprovizionat, sau pentru maxim:
• 200 t pentru nisip natural şi nisip obţinut prin concasarea agregatelor de
balastieră;
• 10001 pentru cribluri;
• 500 t pentru nisipul de concasare (obţinut prin concasarea agregatelor de
carieră).
Filer
Filerul (filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere) trebuie să
corespundă prevederilor SR EN 13043:2003 şi STAS 539:1979.
La aprovizionare, fiecare lot de material va fi însoţit de declaraţia de performanţă
şi după caz, certificatul de conformitate împreună cu rapoartele de încercare prin care să
se certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator acreditat/autorizat şi se va
verifica obligatoriu granulozitatea şi umiditatea pe lot, sau pentru maxim 1001.
Este interzisă utilizarea ca înlocuitor al filerului, a altor pulberi decât cele precizate
la 4.2.
Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea
filerului aglomerat.
Alte materiale:
« emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă, conform SR EN 13808 sau
Normativului AND 552 pentru amorsarea suprafeţelor ia podurile cu placă de
beton armat.
• cordon de etanşare, pentru colmatarea rosturilor în zonele de contact ale şapei
hidrofuge şi a îmbrăcăminţii bituminoase cu unele elemente de construcţie (borduri,
rosturi de dilataţie, guri de scurgere, etc.).
• Aditivi pentru îmbunătăţirea adezivităţii bitumului la agregatele naturale. Compoziţia
şi caracteristicile fizico - mecanice ale betoanelor asfaltice cilindrate
de tip BAP16 şi mixturii bituminoase tip MAS 16 vor respecta prevederile din Normativul
ind. AND 546/ 2013, publicat în BTR Nr 11-12/2013.
1. PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE
Pregătirea stratului suport se va executa în funcţie de tipul acestuia şi anume: în
cazul când îmbrăcămintea se aplică pe suprafaţa din beton de ciment se va asigura
planeitatea acestuia prin aplicarea unui strat de tencuială din mortar de ciment. Suprafaţa
astfel tratată, după uscare, se amorsează cu emulsie bituminoasă cationică cu rupere
rapidă.
In cazul când îmbrăcămintea se aplică pe stratul din mortar asfaltic turnat,
suprafaţa acestuia se curăţă şi se amorsează cu emulsie bituminoasă cationică, cu
rupere rapidă atunci când turnarea îmbrăcăminţii se efectuează la un interval de peste
24 ore de la turnarea mortarului.
Amorsarea se execută mecanizat, realizându-se o peliculă omogenă pe toată
suprafaţa stratului suport. Dozajul de bitum rezidual va fi de 0,3.. ..0,4 kg/m2. Amorsarea
se face în faţa repartizatorului, pe distanţa minimă care să asigure timpul necesar ruperii
complete a emulsiei bituminoase, dar nu mai mult de 100 m.
Page 121 of 340

Suprafaţa stratului suport pe care se execută amorsarea trebuie să fie uscată şi curată.
2. VERIFICAREÂ Şl RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Toate materialele vor fi verificate In conformitate cu planul de calitate, verificări şi
încercări al constructorului.
Materialele vor fi însoţite la aprovizionare de documente de calitate conform
legislaţiei în vigoare.
Verificarea compoziţiei mixturii asfaltice preparate în staţie se face conform seriei de
standarde SR EN 12697 şi Normativul ind. AND 546/99 2013.
Verificarea elementelor geometrice se va face pe parcursul execuţiei conform
normativului AND 605/2013.
în cazul în care nu pot fi aplicate metode nedusîrictîve de verificare a gradului de
compactare sau apar neconformităţi, la cererea scrisă a comisiei de recepţie a lucrărilor
pot fi prelevate carote ce vor fi investigate conform SR EN 13108, SR EN 12697-23, SR
EN 12697-6 în ceea ce priveşte:
• Grosimea stratului;
® Densitatea aparentă şi absorbţia de apă;
• Gradul de compactare;
• Compoziţia mixturii (conţinut de bitum şi curba granulometrică;
Caratele vor fi astfel prelevate încât sa nu afecteze hidroizolaţia şi stratul de
protecţie al acesteia, iar locul din care au fost prelevate vor fi acoperite imediat cu
mixtură asfaltică de acelaşi tip cu cel de la realizarea căii.
Constructorul va recepţiona împreună cu Consultantul toate etapele de execuţie,
întocmind câte un proces verbal de recepţie calitativă.
Recepţia la terminarea lucrărilor şi recepţia finală a lucrărilor se va face conform
prevederilor legale în vigoare.
ÎMBRĂCĂMINTE BITUMINOASA TIP BAP 16 PENTRU CALEA PE POD
1. GENERALITĂŢI
Obiect şi domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini stabileşte condiţiile tehnice de calitate ale îmbrăcăminţii
bituminoase din mixtura tip BAP 16 cu destinaţia de rezistentă pe poduri, executată în
conformitate cu prevederile normativelor AND 546 - 2013 - Normativ privind execuţia la
cald a îmbrăcăminţilor bituminoase pentru calea pe pod si AND 605 -2014 „Mixturi
asfaltice executate la cald. Condiţii tehnice privind proiectarea şi punerea în operă”, pe
poduri situate pe drumuri de clasă tehnică III situate în zona climatică caldă.
Prevederi generale
Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice
corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura, prin laboratoarele sale sau prin contract de prestări servicii
cu un laborator autorizat/acreditat conform reglementarilor in vigoare, efectuarea tuturor
încercărilor şi determinărilor prevăzute in prezentului caiet de sarcini.
îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate pe partea carosabilă a podului se execută în
perioada mai...octombrie cu condiţia ca temperatura atmosferică să fie minim +10°C (cu
tendinţa de creştere).
Page 122 of 340

2. REGLEMENTĂRI TEHNICE Şl REFERINŢE
Prestaţiile care fac obiectul prezentului caiet de sarcini vor respecta condiţiile tehnice
prevăzute în actele normative specificate mai jos :
* AND 546 - 2013 - Normativ privind execuţia la cald a îmbrăcăminţilor bituminoase
pentru calea pe pod.
* STAS 11348 -1987-Lucrări de drumuri. îmbrăcăminţi bituminoase pentru calea de
pod. Condiţii tehnice generale de calitate
* AND 605 - „Mixturi asfaltice executate la cald. Condiţii tehnice privind proiectarea şi
punerea în operă”
* STAS 539-Filer de calcar şi filer de var stins în pulbere
* SR EN 12591 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Specificaţii pentru bitumuri rutiere
* AND 535- Instrucţiuni tehnice pentru determinarea stabilităţii în strat subţire a
bitumului pentru drumuri. încercarea TFOT
* AND 536- Instrucţiuni tehnice pentru determinarea stabilităţii în strat subţire a
bitumului pentru drumuri. încercarea RTFOT
* SR 8877-1 - Lucrări de drumuri. Partea 1: Emulsii bituminoase cationice. Condiţii de
calitate
* SR 8877-2 - Lucrări de drumuri. Partea 2: Determinarea pseudo-viscozităţii Engler a
emulsiilor bituminoase
♦ SR EN 13074-2 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Recuperarea liantului dintr-o emulsie
bituminoasă sau dintr-un liant bituminos fluidificat sau fluxat. Partea 2: Stabilizare
după recuperare prin evaporare
* SR EN 13302 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea viscozităţii dinamice cu
ajutorul unui viscozimetru rotativ
* SR 10969 - Lucrări de drumuri. Determinarea adezivităţii bitumurilor rutiere şi a
emulsiilor cationice bituminoase faţă de agregatele naturale prin metoda
spectrofotometrică
• AND 551-Metodologie de determinare a caracteristicilor emulsiilor bituminoase
cationice utilizate la lucrările de drumuri
« AND 552-Normativ privind condiţiile tehnice de calitate ale emulsiilor bituminoase
cationice utilizate la lucrările de drumuri
*> AND 547-Normativ pentru prevenirea şi remedierea defecţiunilor la îmbrăcăminţi
rutiere moderne
* SR EN 12697-1- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 1: Conţinut de liant solubil
• SR EN 12697-2+A1- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 2: Determinarea granulozităţii.
* SR EN 12697 - 3-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 3: Recuperarea bitumului. Evaporator rotativ.
• SR EN 12697-6- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 6: Determinarea densităţii aparente a epruvetelor
bituminoase
* SR EN 12697-13 şi SR EN 12697-13/AC-Mixturi asfaltice. Metode de încercare
pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 13: Măsurarea temperaturii
* SR EN 12697-23 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 23: Determinarea rezistenţei la tracţiune indirectă a
Page 123 of 340

epruvetelor bituminoase
• SR EN 12697-27-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor.
• SR EN 12697-28-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 28: Pregătirea probelor pentru determinarea conţinutului
de bitum, a conţinutului de apă şi a compoziţiei granulometrice.
♦ SR EN 12697-34- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 34: încercare Marshall.
• SR EN 12697-35+A1- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi
asfaltice preparate la cald. Partea 35: Malaxare în laborator.
* SR EN 1427- Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea punctului de înmuiere.
Metoda cu inel şi bilă.
* SR EN 12607-2-Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei la întărire sub
efectul căldurii şi al aerului. Partea 2: Metoda TFOT.
• SR EN 12607-3-Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei la întărire sub
efectul căldurii şi al aerului. Partea 2: Metoda RTF.
• SR EN 13242- Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru
utilizare în lucrări de inginerie civilă şi în construcţia de drumuri
* SR EN 13036-7 - Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pistelor aeroportuare.
Metode de încercare. Partea 7: Măsurarea denivelărilor straturilor de uzură ale
îmbrăcăminţilor rutiere: încercarea cu dreptar
* SR EN ISO 13473-1 - Caracterizarea texturii îmbrăcămintei unei structuri rutiere
plecând de la releveele de profil. Partea 1: Determinarea adâncimii medii a texturii
3. CONDIŢII TEHNICE
Grosimea îmbrăcăminţii din beton asfaltic cilindrat tip BAP 16 este cea prevăzută
în proiect.
Profilul transversal, în aliniament se execută în formă de acoperiş cu două pante
racordate în treimea mijlocie, iar în cazul podurilor în curbe se execută conform STAS
863/1 şi conform detaliilor din planşele de execuţie.
Materialele utilizate pentru prepararea mixturii bituminoase trebuie să fie însoţite
de documente de certificare a calităţii care să confirme îndeplinirea tuturor condiţiilor
tehnice precizate în prezentul caiet de sarcini.
La prepararea mixturii bituminoase se vor utiliza următoarele agregate:
« nisip natural sort/clasa de granulozitate 0-4, conform AND 605;
* nisip de concasaj sort/clasa de granulozitate 0-4, conform AND 605;
* cribluri sort/clasa de granulozitate 4-8 şi 8-16, conform AND 605;
Granulozitatea agregatelor naturale precizate în prezentul caiet de sarcini trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
* conţinutul de granule ce rămân pe ciurul superior dmax, % max.5%;
* conţinutul de granule ce trec prin ciurul superior dmin, % max. 10%;
Agregatele naturale utilizate pentru lucrări de drumuri trebuie să provină din roci
omogene, fără urme de degradare, rezistente la îngheţ - dezgheţ. Natura şi
caracteristicile petrografie - mineralogice trebuie să fie conform SR EN 932-3 şi SR EN
12407.
Agregatele naturale nu trebuie să conţină corpuri străine, pirite, limonite sau săruri
solubile.
Se interzice folosirea agregatelor naturale provenite din dolomit si agregatei®
Page 124 of 340

cu un conţinut de granule constituite dm roci alterate, moi, friabile, poroase si
vacuolare mai mare de 5%.
Determinarea conţinutului de granule alterate, moi, friabile, poroase şi vacuolare se
efectuează vizual, pe fiecare sort/clasa de granulozitate analizat, pe probe de minimum
150 granule, prin separarea acestora de restul granulelor. Masa granulelor selectate
astfel nu trebuie să depăşească procentul menţionate mai sus pentru fiecare sort/clasa
de granulozitate în parte.
Page 125 of 340

Page 126 of 340
Page 127 of 340
Page 128 of 340
Page 129 of 340
Page 130 of 340
Page 131 of 340
Executantul are obligaţia de regla temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din
Page 132 of 340

malaxor, inclusiv utilizarea de bene termoizolante şi/sau utilizarea de prelate, astfel încât
în condiţiile concrete de transport (distanţă şi mijloace de transport) şi climatice, la locul
de punere în operă stabilit de beneficiar, să fie asigurate temperaturile de punere în
operă de min.140°C.
Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste valorile din tabelul
11, în scopul evitării modificării caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic. Durata de
malaxa re, în funcţie de tipul instalaţiei, trebuie să fie suficientă pentru realizarea unei
anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul bituminos.
Verificarea compoziţiei şi a caracteristicilor fizico-mecanice se va efectua pe probe
de 20 kg pentru fiecare 100 tone de mixtură asfaltică fabricată, prelevate de la malaxor.
Pentru verificarea compoziţiei mixturii asfaltice se va determina, conform SR EN
12697-6, SR EN 12697-23, granulozitatea agregatelor minerale şi dozajul de bitum care
trebuie să corespundă dozajelor stabilite de laborator. Bitumul conţinut în mixtura
asfaltică prelevată pe parcursul execuţiei lucrărilor de plombare, de la malaxor sau de la
aşternere, trebuie să prezinte un punct de înmuiere IB cu maximum 9°C mai mare decât
bitumul utilizat la prepararea mixturii asfaltice. Prelevarea mixturii asfaltice se va efectua
conform SR EN 12697-27, iar pregătirea probelor în vederea extragerii bitumului-conform
SR EN 12697-28 .
Abaterile admise faţă de granulozitatea stabilită prin reţetă sunt înscrise în tabelul
nr.10.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice BAP 16 trebuie să
corespundă condiţiilor cuprinse în tabelul nr.9 din prezentul caiet de sarcini. încercările
de laborator se vor efectua conform metodologiei prevăzute în SR EN 12697-6, SR EN
12697-23, SR EN 12697-27, SR EN 12697-28, SR EN 12697-34+A şi SR EN 12697-
35+A1 pe probe de mixtură asfaltică prelevate de la malaxor sau de la aşternere înainte
de compactare.
6. MODUL DE PUNERE ÎN OPERĂ

Transport
Transportul mixturii asfaltice se va efectua cu autocamioane cu bene metalice
bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatură, curăţate de orice corp străin
şi uscate înainte de încărcare. La distanţe de transport mai mari de 20 km sau cu durata
de peste 30 minute, indiferent de anotimp, precum şi pe vreme rece (+10 °C
....+15 °C ) , autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat după
încărcare.
Utilizarea de produse succesibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu
acesta (motorină, păcură , etc.) este interzisă.
Volumul mijloacelor de transport, va fi determinat de productivitatea instalaţiei de
preparare a mixturii asfaltice, de cerinţele beneficiarului şi de posibilităţile de punere în
operă, evitându-se eventuale perioade de aşteptare ce ar determina scăderea
temperaturii mixturii asfaltice.
Pregătirea stratului suport
înainte de aşternerea stratului din mixtură asfaltică, întreaga suprafaţă a stratului
suport trebuie temeinic curăţată, mecanic sau manual, şi după caz, spălată. Operaţia de
curăţire şi eventual spălare a stratului suport trebuie efectuată cu maximum 2 ore înainte
de răspândirea liantului
Nu se va trece la execuţia stratului de uzură decât după ce dirigintele de şantier va
Page 133 of 340

constata că stratul suport a fost pregătit în conformitate cu prevederile prezentului caiet
de sarcini şi va consemna aceasta într-un proces-verbal de recepţie calitativă a stratului
suport.
Amorsarea
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorsează stratul suport
şi rosturile de lucru cu o emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă. Amorsarea
stratului suport se realizează uniform cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea
de liant pe metru pătrat în funcţie de natura stratului suport.
Amorsarea se va executa pe suprafaţa curăţată şi uscată, în faţa finisorului la o
distanţă maximă de 100 m, în aşa fel încât aşternerea mixturii să se facă după ruperea
emulsiei bituminoase.
în funcţie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rămasă după
aplicarea amorsajului, trebuie să fie de (0,3...0,5) kg/m2.
Aşternerea
Aşternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare -
fmisoare prevăzute cu sistem încălzit de nivelare automat care asigură o precompactare.
Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu, în grosime constantă, pe fiecare strat şi pe
toată lungimea unei benzi programată a se executa în ziua respectivă.
în cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii
rămasă necompactată aceasta va fi îndepărtată. Această operaţie se va executa în afara
zonelor pe care există, sau urmează a se aşterne, mixtură asfaltică. Capătul benzii
întrerupte se tratează ca rost de lucru transversal. Aşternerea se întrerupe pe vânt
puternic sau ploaie şi se reia numai după uscarea stratului suport.
Viteza optimă de aşternere se va corela cu distanţa de transport şi capacitatea de
fabricaţie a staţiei, pentru a se evita total întreruperile în timpul execuţiei stratului şi
apariţiei crăpăturilor / fisurilor la suprafaţa stratului proaspăt aşternut.
Funcţie de performanţele finisorului, viteza la aşternere poate fi de 2,5...4 m/min.
în buncărul utilajului de aşternere trebuie să existe în permanenţă suficientă mixtură
pentru a se evita o răspândire neuniformă a materialului.
Temperatura de aşternere
Aşternerea mixturilor asfaltice se va executa în anotimpul călduros la temperaturi
de peste +10°C, în perioada martie - noiembrie, în conformitate cu prevederile tehnice în
vigoare.
Execuţia straturilor din mixturi după aceste perioade nu se poate realiza decât cu
aprobarea beneficiarului. De asemenea, execuţia trebuie întreruptă pe timp de ploaie.
Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere min.140°C iar la compactare temperaturile
conform tabelului 12.
Page 134 of 340

Page 135 of 340
Page 136 of 340
Page 137 of 340
7. SEMNALIZAREA LUCRĂRILOR SI MĂSURI PRIVINDSĂNĂ TA TEA Şl
Page 138 of 340

SECURITATEA ÎN MUNCĂ
Antreprenorul va lua toate măsurile necesare asigurării semnalizării lucrărilor în
conformitate cu reglementările şi legislaţia în vigoare.
Semnalizarea lucrărilor şi asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă pe tot
parcursul derulării execuţiei, se va efectua conform prevederilor din:
Ordinul MT nr.411/08.06.2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
condiţiile de închidere a circulaţiei rutiere sau de instituire a restricţiilor, în vederea
executării de lucrări în zona drumurilor publice, publicat în M.O. nr.397/24.08.2000 şi
broşură.
Instrucţiunile proprii privind Sănătatea şi Securitatea în Muncă privind lucrările de
construcţii, întreţinere şi exploatare a drumurilor şi podurilor, cu respectarea legislaţiei în
vigoare la data execuţiei lucrărilor PARAPETE
PARAPETE
După scop, parapeţii pot fi pietonali, direcţionali sau cu rol dublu. Realizarea lor se
face în conformitate cu proiectul , specificaţiile producătorului şi cu respectarea
prevederilor:
AND 593/2012 Normativ pentru sisteme de protecţie pentru siguranţa circulaţiei pe
drumuri, poduri şi autostrăzi
SR EN 1317/1,2-2000 Dispozitive de protecţie la drumuri
Glisierele parapeţilor direcţionali şi mixti vor fi protejaţi prin acoperire cu zinc
(Zn).
Celelalte componente din oţel se vor proteja prin vopsire; calitatea şi culoarea
vopselei vor fi aprobate de beneficiar. Acoperirea protectoare se aplică de unitatea care
uzinează parapetele, cu excepţia zonelor de îmbinare pe şantier care se protejează “în
situ”.
Sistemul de protecţie anticorozivă preconizat se compune din 3 straturi după cum
urmează:
un strat de grund epoxidic bicomponent bogat în zinc, cu grosimea de 50 Am; un strat
intermediar de protecţie epoxidic bicomponent, cu grosimea de 50 Am; un strat de finisare
acrilo-poliuretanic de înaltă performanţă, cu grad ridicat de luciu, cu durabilitate mare şi cu
păstrarea îndelungată a luciului şi culorii, cu grosimea de 50
A
m;
Grosimea totală a sistemului de protecţie pentru suprafeţele exterioare este de
min 150 mm.
La pasajele superioare este obligatoriu ca parapeţii pietonali sa fie realizaţi din
amterial metalic zincat. La toate pasajele peste cai ferate si la toate pasajele pe si peste
autostrăzi se prevăd plase de protecţie.
PODEŢE
1. PREVEDERI TEHNICE GENERALE

Podeţele sunt lucrări de artă a căror deschideri sau suma a deschiderilor este mai
mică sau egală cu 5,00 m.
Lumina podeţelor se va stabili pe baza unui calcul hidraulic întocmit în conformitate
cu "Normativul Departamental pentru calculul hidraulic al podurilor şi podeţelor" PD 95-
2002.
Lăţimea căii pe podeţ va fi egală cu cea din calea curentă, iar lăţimea totală dintre
coronamente va fi egală cu lăţimea totală a platformei. Podeţele se vor executa fără
Page 139 of 340

trotuare cu excepţia amplasamentelor în care acest trotuar există şi trebuie să i se asigure
continuitatea.
Convoaiele de calcul pentru podeţe sunt aceleaşi ca şi pentru poduri Eurocod 1 -
Acţiuni asupra structurilor.
Din punct de vedere al plasării căii faţă de suprastructură, podeţele se împart In
podeţe deschise - cu calea direct pe suprastructură - şi podeţe înecate - amplasate în
corpul rampei la o adâncime de minimum 50 cm sub nivelul căii.
Ca alcătuire constructivă podeţele se împart în podeţe dalate, ovoidale sau
tubulare, din elemente prefabricate sau monolite.
Din punct de vedere al materialului pot fi podeţe din beton sau podeţe din oţel
ondulat.
Indiferent de sistem acestea trebuie să corespundă din punct de vedere al
debuşeuiui şi al exploatării în condiţii de siguranţă şi să fie uşor de întreţinut.
Execuţia podeţelor se face pe bază de proiecte întocmite de unităţi specializate de
proiectare şi se aprobă de către beneficiar.
Părţile componente ale podeţelor, infrastructura, suprastructura, se execută după
aceleaşi reguli ca şi pentru poduri.
Condiţiile de fundare, modul de realizare a lucrărilor de sprijinire, cofrare, armare,
betonare, descintrare, urmează să îndeplinească condiţiile din proiect şi cele ce fac
obiectul prevederilor caietelor de sarcini: “Infrastructuri; “Eşafodaje şi cintre”; “Cofraje”;
“Armături”; “Betoane”; “Hidroizolaţii şi dispozitive de acoperire a rosturilor de dilataţie”;
“îmbrăcăminţi rutiere”.
în cazul în care podeţele se execută din elemente prefabricate în uzină sau pe
şantier, acestea trebuie să fie însoţite de certificate de calitate.
Oricare abatere de la condiţiile din proiect sau de ia prevederile caietului de sarcini
se vor aduce la cunoştinţă beneficiarului.
Eventualele reparaţii intervenite în urma transportului, manipulărilor, montajului, se
vor face pe baza unei tehnologii întocmită de antreprenor şi aprobată de beneficiar.
Lucrările ascunse nu vor fi acoperite înainte de a primi viza consultantului.
Proiectul podeţului cuprinde şi adaptarea la teren a acestuia.
Proiectul şi soluţia de adaptare la teren trebuie tin cont şi de modul de întreţinere a
podeţului, pentru funcţionarea acestuia în permanenţă la parametrii proiectaţi.
LUCRĂRI DE PROTECŢIE ALBIE DIN GABIOANE
1. GENERALITĂŢI
La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din standardele şi normativele
în vigoare, în măsura în care completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura, prin posibilităţile proprii sau prin colaborare cu unităţile de
specialitate, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului, verificări
suplimentare fată de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi
organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de
sarcini.
Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de execuţie, cu
rezultatele obţinute în urma determinărilor şi încercărilor.
Page 140 of 340

în cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul
va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor ce se impun.
Lucrarea se măsoară la m1 2 de beton şi piatră puse în operă. Gabioanele au
următoarele caracteristici:
- sunt structuri elastice;
- capabile să reziste în bune condiţii la oricare tip de solicitare;
- sunt structuri la care deformaţia limitată nu este un defect ci un factor funcţional, care
confirmă conlucrarea tuturor elementelor construcţiei fără să reducă rezistenţa acesteia;
- sunt structuri drenante.
Execuţia lucrărilor de susţinere din gabioane comportă următoarele operaţiuni:
1. execuţia platformei de lucru;
2. execuţia săpăturii şi sprijinirea malurilor săpăturilor;
3. execuţia fundaţiei;
4. execuţia elevaţiei.
îndeplinească următoarele condiţii:
♦ să fie din roca dură, compactă şi negelivă
* sa aibă forma poliedrică şi greutate specifică să cuprindă între 23...27 kN/m3
* să nu se dizolve sub efectul agresivităţii apei
• dimensiunea pietrei D=180-320 mm
® dimensiunea medie a pietrei d50=250 mm
17.2.2. Coşuri pentru gabioane
Coşurile pentru gabioane se execută din plasă metalică din sârmă zincată Z
50x3,15x1000,1500,2000 conform STAS 2543 / 76, corespunzător cu lăţimea gabionului.
Cadrele care asigură nedeformabilitatea coşurilor sunt confecţionate din oţel beton
0 8+12 protejate cu vopsea anticorozivă şi ancore din sârmă tare zincată 0 4 mm conform
STAS 889 / 80.
Plasele, cadrele si gabioanele se leagă între ele cu sârmă moale zincată 0 3 mm
(Zn 3,0) conform STAS 889 / 80.
Ochiurile hexagonale ale împletiturii de sârmă sunt formate prin răsucirea sârmelor
adiacente, două câte două, formând alternativ o răsucire spre dreapta şi spre stânga.
Diametrul sârmei de împletitură va fi de 3,1 mm. Dimensiunea ochiurilor hexagonale va fi
de 80 mm conform standardului SR EN 10223-3:1999. Sârma din oţel va fi protejată
anticoroziv prin acoperire cu zinc (min. 50 g/m2 - clasa D).
Rezistenţa la rupere a sârmei va fi cuprinsă între 350+500 N/mm2 şi o alungire
1 MATERIALE
17.2.1. Piatra
La execuţia zidăriei se va folosi piatra provenită din roci cu structură omogenă,
compactă. Nu se admite folosirea pietrei din roci argiloase sau mărnoase. Pentru
execuţia zidăriilor uscate se va folosi numai piatra de carieră. Se recomandă ca piatra să
fie extrasă înaintea iernii care precede punerea ei în lucru.
Forma pietrei brute este neregulată, apropiată de cea paralelipipedică.
Condiţiile de calitate pe care trebuie să le satisfacă piatra sunt următoarele: piatra
trebuie să fie dură, având marca minimum 100, negelivă, prezentând muchii vii la cioplire
şi dând sunet clar la lovire cu ciocanul; nu se admit crăpături, zone alterate, strivite sau
cuiburi de materii minerale care se dezagregă uşor.
Rezistenţa pietrei la geîivitate se determină conform STAS 1667/76.
Produsele de carieră care vor fi utilizate la umplerea gabioanelor, trebuie să
Page 141 of 340

minimă de 10 % (raportată la o lungime între repere de 250 mm).
Marginea împletiturii de sârmă va fi compusă dintr-o singură sârma de oţel cu
diametrul de 4,4 mm şi cu caracteristici conform standardului SR EN 10218-2:1998,
protejate anticoroziv prin acoperire cu zinc (masa de acoperire zinc clasa D conform SR-
EN 10244-2:2002 va fi de min. 50 g/mj3).
3. ZIDĂRIA USCATĂ DIN PSATF BR UTĂ
Zidăria uscată se execută manual. Se recomandă piatra brută mare.
La executarea zidăriei uscate pietrele se aşează pe lat, în rânduri cât mai
orizontale, astfel ca să reazeme între ele pe o suprafaţă cât mai mare, iar volumul golurilor
să fie cât mai mic.
Pietrele se împănează între ele cu pietre mai mici de formă corespunzătoare care
se introduc în goluri.
Aşezarea pietrelor se face astfel ca să fie asigurată tasarea rosturilor verticale pe
minimum 10 cm.
Pietrele care se întrebuinţează la executarea unui strat trebuie să fie cât mai
uniforme ca rezistenţă şi densitate.
O atenţie deosebită se va acorda aşezării pietrelor la parament, prin alternarea
pietrelor cu coada scurtă cu cele cu coada lungă.
Pentru feţele exterioare se folosesc pietre mai mari.
Apa
Apa utilizată la confecţionarea betoanelor poate proveni din reţeaua publică sau
altă sursă, dar în acest caz va îndeplini condiţiile tehnice prevăzute în STAS 790-84 - SR
EN 1008-2003.
Cimentul
Pentru prepararea betoanelor se va utiliza cimentul dat prin reţetă la betonul
specificat în proiectul de execuţie.
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora precum şi domeniul şi
condiţiile de utilizare sunt precizate în normativul NE 012/1=2007 şi NE 013-02.
17.2.6. Agregatele
La prepararea betoanelor monolite se va utiliza balast, nisip, pietriş, care trebuie să
corespundă calitativ prevederilor STAS 1667-76, condiţii tehnice anexa fV.3.
Pentru prepararea betoanelor având densitatea aparentă cuprinsă între 2001 si
2500 daN/mc se folosesc agregate grele, provenite din sfărâmarea naturală sau/şi din
concasarea rocilor.
Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile: (1), având 0-3 mm, (2) cu 3...7
mm, (3) cu 8...25 mm si (4) cu 16...31 mm.
în cazul utilizării agregatelor concasate, sortul (4) se poate înlocui cu 16...25
mm.
Betoane
Betonul simplu - Calitatea betoanelor utilizate se va stabili de proiectant în funcţie
de condiţiile de lucru şi de sarcinile la care este supus.
Compoziţia betonului se stabileşte pe bază de încercări preliminare, folosindu-se
materialele aprovizionate.
La stabilirea reţetei se va ţine seama de capacitatea şi tipul betonierei, de
umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros se va ţine seama de temperatura materialelor
componente şi a betonului.
Page 142 of 340

beneficiarului.
Umiditatea agregatelor se verifică zilnic, precum şi după fiecare schimbare de stare
atmosferică.
în timpul turnării trebuie asigurat ca betonul să umple complet formele în care este
turnat, pătrunzând în toate colţurile şi nelăsând locuri goale.
Betonul adus în vederea turnării nu trebuie să aibă agregatele segregate. în
perioada dintre preparare şi turnare se interzice adăugarea de apă în beton.
4. CONTROLUL CALITĂŢII MATERIALELOR
Controlul calităţii materialelor înainte de punerea lor în operă se face de către

Antreprenor, prin laboratorul său, în conformitate cu prevederile prevăzute în tabelul
următor:
Page 143 of 340

masurilor pentru evitarea posibilităţilor de declanşare a unor fenomene de instabilitate.
Page 144 of 340

Sprijinirile pot fi din lemn sau metalice şi se execută odată cu săparea.
în pământuri cu infiltraţii de apă sprijinirile se execută continuu cu dulapi verticali
suprapuşi (al doilea rând de dulapi se suprapune peste rosturile primului rând de dulapi)
sau cu palplanşe astfel încât să se formeze un perete etanş.
Când executarea săpăturilor implică dezvelirea unor reţele subterane existente
(apă, gaze, electrice, etc.) ce rămân în funcţiune, trebuiesc luate măsuri pentru protejarea
acestora împotriva deteriorării. Dacă aceste reţele nu se cunosc şi apar pe parcursul
executării săpăturii, se vor opri lucrările şi se va anunţa beneficiarul pentru a lua măsurile
necesare.
La terminarea săpăturii se va întocmi un proces verbal de verificare a cotei de
fundare şi a naturii terenului de fundare.
BETONAREA FUNDAŢIILOR
în cazul fundaţiilor din beton, realizarea acestora se face imediat după terminarea
săpăturilor, turnându-se aderent la pereţii săpăturii rezultate.
Turnarea betonului de clasa prevăzută în proiect se realizează fără întrerupere, în
straturi de 20*50 cm.
EXECUŢIA ELEVAŢIEI
Operaţiunile principale pentru realizarea elevaţiei din gabioane sunt:
- confecţionarea coşurilor pentru gabioane;
- realizarea zidăriei de piatră în cutiile confecţionate.
CONFECŢIONAREA GABIOANELOR
Gabioanele se confecţionează din piasă de sârmă zincată
Z50x3,15x1000,1500,2000 - STAS 2543 corespunzător cu lăţimea gabionului de 1000,
1500, 2000 mm.
Pentru a asigura indeformabilitatea gabionului, el se întăreşte cu cadre din oţel
beton 012*16 mm protejate cu vopsea anticorozivă şi ancore (legături) din sârmă zincată 0
4 mm.
Plasele, cadrele şi gabioanele se leagă între ele cu sârmă moale zincată 0 3
mm.
Umplerea gabioanelor se face cu piatră brută negelivă sau piatră de râu cu
dimensiuni cuprinse între 120*250 mm zidită, uscată, bine împănată.
Umplerea gabioanelor este făcută, de regulă pe loc, prin aranjarea pietrei brute sau
a bolovanilor în coşurile de sârmă care sunt dispuse alăturat şi legate unele de altele cu
sârmă.
Când gabioanele sunt confecţionate în afara amplasamentului lor definitiv,
antreprenorul trebuie, înainte de începerea execuţiei lucrărilor, să supună aprobării
reprezentantului beneficiarului mijloacele de încărcare, transport, de ridicare şi aşezare pe
amplasament a gabioanelor.
REALIZAREA ZIDĂRIEI DE PIATRĂ ÎN CUTIILE CONFECŢIONATE

La aranjarea pietrei în gabioane, se va căuta în măsura posibilităţii, ca paramentui
să fie realizat cu piatră cu dimensiunile mai mari.
VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR
De la început este necesar să se verifice trasarea de detaliu, platforma de lucru şi
măsurile luate pentru scurgerea apelor meteorice sau din izvoare şi semnalizarea punctului
de lucru.
în cazul unor lucrări în zona cu alunecări de teren, se verifică dacă evoluţia în timp
a acestor fenomene de instabilitate impune modificări sau adaptări la situaţia reală de pe
Page 145 of 340

teren la data atacării execuţiei lucrărilor de sprijin.
Verificarea terenului de fundare, constă în verificarea naturii şi stării de consistenţă a
terenului de fundare, infiltraţii de apă.
Se vor verifica cutiile din plasă, ca dimensiune, confecţionare, aşezare şi montare în
elevaţie, în conformitate cu prevederile proiectului de execuţie.
Pentru asigurarea calităţii şi funcţionalităţii lucrărilor de sprijinire cu gabioane, pe tot
parcursul execuţiei se vor verifica dimensiunile în plan şi secţiune, calitatea materialelor
puse în operă, drenul din spatele gabioanelor, colectarea şi evacuarea apelor.
Pentru tehnologii deosebite sau condiţii de relief sau geotehnice grele, în proiect se
vor prevedea în plus măsuri de verificare şi control.
Platforma de lucru Se verifică:
* respectarea elementelor geometrice în plan şi profil transversal;
* realizarea platformei cu materiale corespunzătoare (prevăzute în proiect);
* semnalizarea punctului de lucru.
Săparea şi sprijinirea malurilor săpăturii
Se va verifica în raport cu prevederile proiectului:
* poziţia în plan;
* dimensiunile fundaţiilor;
* măsurile de protecţia muncii, de siguranţă a circulaţiei;
« verificarea sprijinirilor conform prevederilor din fişele tehnologice;
* concordanţa între situaţia reală pe teren şi datele tehnice prevăzute în proiect.
Befonarea fundaţiei
Se fac verificări atât la betonul proaspăt cât şi la cel întărit:
* realizarea vibrării betonului;
* temperatura betonului proaspăt care la punerea în operă trebuie să fie mai mare de
5°C;
* calitatea betonului proaspăt - prin recoltări de probe;
© lucrabilitatea betonului;
® la staţia de betoane se ia câte o probă pe schimb şi tip de beton;
* calitatea betonului pus în lucrare se va aprecia ţinând cont de concluziile analizei
efectuate asupra rezultatelor încercării, probelor de verificare a clasei şi a
interpretărilor rezultatelor încercărilor nedistructive sau pe carote;
* se va urmări şi durata maximă de transport a betonului funcţie de temperatura şi
calitatea cimentului.
Realizarea elevaţiei
Se verifică:
* Se vor verifica coşurile din plasă, ca dimensiune, confecţionare şi aşezare pe
radierul de beton şi montare în elevaţie, în conformitate cu prevederile proiectului
de execuţie.
• Pentru asigurarea calităţii şi funcţionalităţii lucrărilor de sprijinire cu gabioane, pe tot
parcursul execuţiei se vor verifica dimensiunile în plan şi secţiune, calitatea
materialelor puse în operă.
Toate aceste verificări se fac conform Indicativ NE 012/1-2007, şi în conformitate cu
Legea nr. 10/95 şi în baza unui "Program pentru controlul calităţii lucrărilor" de comun
acord între proiectant, beneficiar, constructor. La toate aceste verificări se încheie: proces
verbal de lucrări ascunse, proces verbal de recepţie calitativă.
Page 146 of 340

5. RECEPŢIA LUCRĂRII
Recepţia preliminară
Recepţia preliminară are loc la terminarea lucrărilor.
La recepţie se va verifica dacă s-au respectat condiţiile pentru calitatea
materialelor, dacă lucrările au fost bine executate, dacă în timpul execuţiei s-au luat probe
din materiale şi dacă acestea au corespuns.
19.2. Recepţia finală
Recepţia finală se face odată cu îmbrăcămintea, după expirarea perioadei de
verificare a comportării acesteia, conform normelor legale în vigoare.
INSTRUCŢIUNI DE EXPLOATARE, ÎNTREŢINERE Şl
URMĂRIRE A COMPORTĂRII ÎN TIMP-LUCRARI DE PODURI
în conformitate cu prevederile "formativului privind urmărirea comportării în timp a

construcţiilor", indicativ P130 - 1999, beneficiarul are obligaţia de a efectua urmărirea curentă a
comportării în timp a punţii metalice pietonale.
Urmărirea curentă este o activitate de urmărire a comportării construcţiilor care constă din
observarea şi înregistrarea unor aspecte, fenomene şi parametri ce pot semnala modificări ale
capacităţii construcţiei de a îndeplini cerinţele de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate stabilite prin
proiecte.
Urmărirea curentă a construcţiilor se aplică tuturor construcţiilor de orice categorie sau
clasă de importanţă şi formă de proprietate de pe teritoriul României, cu excepţia clădirilor pentru
locuinţe cu parter şi parter plus un etaj şi anexele gospodăreşti situate în mediul rural şi în satele
ce aparţin oraşelor, precum şi construcţiilor provizorii (Legea nr. 10/1995, art.2, par.2) şi are un
caracter permanent, durata ei coincide cu durata de existenţă fizică a construcţiei respective.
Urmărirea curentă a comportării construcţiilor se efectuează prin examinare vizuală directă
şi dacă este cazul cu mijloace de măsurare de uz curent permanent sau temporare.
Organizarea urmăririi curente a comportării construcţiilor noi sau vechi revine în sarcina
proprietarilor şi/sau a utilizatorilor, care o execută cu personal şi mijloace proprii sau în cazul în
care nu are personal cu mijloace necesare pentru a efectua această activitate, poate contracta
activitatea de urmărire curentă cu o firmă competentă pentru a efectua această activitate.
Urmărirea curentă a comportării construcţiilor se efectuează în conformitate cu prezentele
instrucţiunile de urmărire curentă.
Personalul însărcinat cu efectuarea activităţii de urmărire curentă, va întocmi rapoarte ce
vor fi menţionate în Jurnalul evenimentelor şi vor fi incluse în Cartea Tehnică a construcţiei, în
cazul în care se constată deteriorări avansate ale structurii construcţiei, beneficiarul va solicita
întocmirea unei expertize tehnice.
Programul de urmărire curentă constă în efectuarea de revizii efectuate periodic şi
clasificate după cum urmează :
* revizii curente
* revizii periodice
* revizii speciale
Obiectivele care se vor urmări în cadrul reviziilor curente sunt:
« la partea carosabilă: starea de curăţenie şi dacă există gropi, denivelări şi alte
defecţiuni ce necesită intervenţii operative;
* la casiuri şi rigole: scurgerea apelor şi viiturilor;
® starea parapeţilor (lise degradate sau lipsă, stâlpi degradaţi sau dislocaţi prin
lovire) şi bordurilor;
® existenţa unor degradări la trotuare ;
Page 147 of 340

* denivelări la racordarea cu terasamentele,
* funcţionarea dispozitivelor de scurgere a apelor şi existenţa grătarelor la gurile
de scurgere,
* starea de stabilitate a taluzelor:
• existenţa unor degradări la parapete şi coronamente;
• starea generală a infrastructurilor şi eventuala apariţie a infiltraţiilor prin dală sau
prin elementele prefabricate, taluzurilor şi a albiei în zona lucrării;
• dacă sunt montate la capetele podurilor indicatoare privind sarcina admisă, limitele
de gabarit şi eventualele restricţii de viteză sau depăşiri, atunci când prezenţa
acestora este cerută de starea podurilor;
• dacă stagnează apa ori s-au depus aluviuni;
« starea lucrărilor de apărare si a spargheţurilor;
« starea şi poziţia aparatelor de reazem.
• Reviziile curente se vor efectua odată pe lună şi obligatoriu :
• după accidente de circulaţie pe poduri;
• imediat după cutremure, calamităţi, etc.;
• în timpul şi după scurgerea gheţurilor şi a apelor mari, provenite din topirea
zăpezilor şi din ploi. în aceste situaţii se vor executa şi măsurători în zona
infrastructurilor podurilor sau nivelmente în cazul terenurilor instabile.
Observaţiile rezultate în urma reviziilor curente se vor consemna în scris şi se vor
transmite beneficiarului consemnându-se de asemenea, în ordinea urgenţei, lucrările
necesare şi măsurile ce trebuie luate. Responsabilitatea luării deciziei de intervenţie revine
beneficiarului.
Revizii periodice se vor efectua de către responsabilul desemnat de beneficiar în
cadrul comisiilor care efectuează reviziile periodice la punţi, podeţe, poduri, împreună cu
un delegat din partea primăriei.
Comisia se va întruni de cel puţin două ori pe an şi în mod obligatoriu după trecerea
gheţurilor, a apelor mari de primăvară sau toamnă şi după ploi torenţiale, cutremure şi
accidente, şi constă în general din verificările prevăzute la reviziile curente. Reviziile
periodice nu vor coincide cu datele de efectuare a măsurătorilor şi observaţiilor din cadrul
programului de urmărire specială.
în timpul acestor revizii se vor urmări modificările survenite în cursul anului şi
eventuale tendinţe de afuiere a infrastructurilor, sau obturări ale albiei; la podurile la care s-
au observat erodări sau afuieri ale infrastructurilor, se va efectua o verificare topometrică
detaliată a construcţiei, se vor verifica reperele existente şi dacă sunt în număr suficient.
Constatările efectuate cu ocazia reviziilor periodice se înscriu în fişa podurilor puse la
dispoziţie de beneficiar consemnându-se de asemenea, în ordinea urgenţei, lucrările
necesare şi măsurile ce trebuie luate. Responsabilitatea luării deciziei de intervenţie revine
beneficiarului.
Revizii speciale se vor efectua de către responsabilul cu urmărirea specială în cadrul
comisiilor care efectuează reviziile periodice la poduri, împreună cu o comisie stabilită de
beneficiar.
Revizii speciale se vor efectua:
• după producerea unor calamităţi (ploi torenţiale, inundaţii, furtuni puternice,
alunecări de teren, cutremure, etc.);
• primăvara, în perioada martie - aprilie;
• toamna, în perioada septembrie - octombrie;
Page 148 of 340

• după apariţia unor modificări în structura sau comportarea ansamblului rutier -
terasament, al lucrărilor de artă, al lucrărilor de susţinere sau de apărare.
Obiectivele care se vor urmări în cadrul reviziilor speciale sunt:
* schimbări în poziţia obiectelor de construcţie în raport cu mediul de implantare al
acestora manifestate direct, prin deplasări vizibile (orizontale, verticale sau
înclinări) sau prin efecte secundare vizibile (desprinderea trotuarelor şi apariţia de
rosturi, crăpături, smulgeri);
• apariţia de fisuri şi crăpături în zonele de continuitate ale podului în dreptul rostului
tablierelor sau elementelor căii;
• deschiderea sau închiderea rosturilor de diferite tipuri dintre elementele de
construcţie,
* umflarea sau crăparea terenului ca urmare a alunecărilor în versanţii diferitelor
amenajări, ramblee;
• schimbări în forma obiectelor de construcţii manifestate direct prin deformaţii vizibile
verticale sau orizontale şi rotiri
♦ îndoirea unor elemente constructive,
• înmuierea materialelor constructive, lichefieri ale pământului din rampa podului
după cutremure,
• exfolierea sau crăparea straturilor de protecţie,
• schimbarea culorii suprafeţelor de beton, apariţia condensului, ciupercilor,
mucegaiurilor, etc.;
* înfundarea gurilor de scurgere;
* porozitate, fisuri şi crăpături în elementele de construcţie;
• curăţenia şi mobilitatea aparatelor de reazem
* deschiderea rosturilor funcţionale;
* defecte şi degradări în structura de rezistenţă cu implicaţii asupra siguranţei
obiectelor de construcţie; fisuri şi crăpături,
• coroziunea elemente 4 lor metalice şi a armăturilor la cele de beton armat şi
precomprimat,
* defecte manifestate prin pete, fisuri, exfolieri, eroziuni etc.;
♦ flambajul unor elemente componente comprimate sau ruperea altora întinse;
* slăbirea îmbinărilor sau distrugerea lor;
♦ afuieri la pilele podurilor;
• scăpări de pe aparatele de reazem;.
• poziţia în plan (axul şi ampriza) a albiei regularizate;
* tăierile de coturi;
* racordările la poduri;
• apărările de mal, inclusiv căptuşelile, reazemele, zidurile de sprijin şi plantaţiile
componente;
* epiurile, traversele şi pragurile din albia regularizată.
• depăşirea NAE în zona podului;
* formarea unor curenţi de apă longitudinali şi transversali, precum şi a unor valuri,
cu acţiune erozională şi distructivă asupra taluzurilor;
* formarea unor poduri de gheaţă;
• transportul gheţurilor şi al corpurilor plutitoare şi acţiunea lor asupra taluzurilor şi
elementelor podului;
• obturarea secţiunii de curgere;
• obturarea cu vegetaţie a albiei minore;
Page 149 of 340

• evoluţia morfologică a albiei majore şi minore;
• formarea unor eroziuni active la malurile naturale din apropierea podului,
• degradarea lucrărilor zonale sau locale de regularizare a albiei şi de consolidare a
malurilor;
• existenţa în zona podului a unor depozite de bolovani, anrocamente, balast sau
alte materiale, precum şi a unor construcţii improvizate de orice fel.
Constatările efectuate cu ocazia reviziilor speciale se înscriu în fişa pusă la dispoziţie
de beneficiar consemnându-se de asemenea, în ordinea urgenţei, lucrările necesare şi
măsurile ce trebuie luate. Responsabilitatea luării deciziei de intervenţie revine
beneficiarului.
Page 150 of 340

.INSTRUCŢIUNI PRIVIND POST-UTIUZAREA CONSTRUCŢIILOR
Post-utilizarea construcţiilor cuprinde activităţile de desfiinţare, demolare,

dezafectare, demontare parţiala sau totală a construcţiilor în condiţii de siguranţă şi de
recuperare eficientă a materialelor şi a mediului. Toate aceste acţiuni se realizează prin
grija proprietarului.
Post-utilizarea a construcţiilor şi instalaţiilor aferente construcţiilor, a instalaţiilor şi
utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de construcţii de susţinere a acestora,
închiderea de cariere şi exploatări de suprafaţă şi subterane, precum şi a oricăror
amenajări se fac numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare obţinute în prealabil
Autorizaţia de desfiinţare se emite în aceleaşi condiţii ca şi autorizaţia de
construire, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor
aferente acestora.
Pentru dezafectarea construcţiilor aflate în stare avansată de degradare şi care pun
în pericol siguranţa publică, din proprietatea privată a persoanelor fizice şi/sau juridice,
primarul are obligaţia de a notifica proprietarului responsabilităţile care îi revin potrivit
prevederilor prezentului cod privind calitatea în construcţii, cu privire la urmărirea
comportării în exploatare a construcţiilor şi post-utilizarea acestora, implicit cuprivire la
siguranţa publică. Prin notificare se va atenţiona cu privire la necesitatea
ca proprietarul să ia măsurile de desfiinţare a construcţiei, în regim de urgenţă, în
condiţiile dispoziţiilor prezentului cod.
Declanşarea activităţilor din etapa de post-utilizare a unei construcţii începe o
dată cu iniţierea acţiunii pentru desfiinţarea acelei construcţii, care se face:
a) la cererea proprietarului;
b) la cererea administratorului construcţiei, cu acordul proprietarului;
c) la cererea autorităţilor administraţiei publice locale, în cazurile în care:
- construcţia nu prezintă siguranţă în exploatare şi nu poate fi reabilitată din acest
punct de vedere;
- construcţia prezintă pericol pentru mediul înconjurător şi nu poate fi reabilitată
pentru a se elimina acest pericol;
- cerinţele de sistematizare pentru utilitate publică impun necesitatea desfiinţării
construcţiei.
La construcţiile proprietate publică, decizia de declanşare a activităţilor din etapa de
post-utilizare va fi luată în baza unui studiu de fezabilitate, ţinându-se seama de cazurile
prevăzute la art. 348 din care să rezulte necesitatea, oportunitatea şi eficienţa
economică a acţiunii. Studiul respectiv trebuie să fie aprobat potrivit legii, de către
instituţia abilitată în acest scop.
Desfăşurarea activităţilor şi lucrărilor din etapa de post-utilizare a construcţiilor se
efectuează pe baza unei documentaţii tehnice şi a unei autorizaţii de desfiinţare,
eliberată de autorităţile competente, conform legii.
Page 151 of 340

Elaborarea documentaţiei tehnice aferente lucrărilor de desfiinţare şi executarea
lucrărilor respective se efectuează de persoane fizice sau juridice cu activităţi în
construcţii.
Documentaţia tehnică aferentă lucrărilor din etapa de post-utilizare a construcţiilor va
cuprinde:
- planul de amplasare a construcţiilor - poziţie, dimensiuni, orientare, vecinătăţi -, cu
indicarea construcţiei sau a părţilor de construcţie ce urmează a fi demolate;
- planuri sau relevee, din care să rezulte destinaţia, alcătuirea construcţiei şi funcţiunile
acesteia;
- planurile de asigurare şi refacere a continuităţii utilităţilor exterioare pentru vecinătăţi,
care ar trebui, eventual, să fie întrerupte la demolarea construcţiilor;
- detalierea şi precizarea fazelor activităţilor şi lucrărilor;
- proceduri tehnice pentru executarea lucrărilor de demontare şi demolare, cuprinzând
descrierea detaliată a soluţiilor tehnice adoptate, a tuturor operaţiunilor necesare şi
măsuri de protecţie a muncii;
- recomandări - la construcţiile proprietate publică - privind modul de recondiţionam a
produselor şi a elementelor de construcţie, recuperate cu ocazia demontării şi
demolării;
- recomandări pentru evacuarea şi transportul deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile în
zonele de reintegrare în natură;
- măsuri pentru protecţia mediului înconjurător, în zona de demolare a construcţiilor şi
în zonele de evacuare a deşeurilor;
- devizul lucrărilor de demolare, de reciclare şi de utilizare a materialelor rezultate.
Documentaţia tehnică pentru lucrările de post-utilizare a construcţiilor trebuie
verificată de specialiştii verificatori de proiecte atestaţi.
De asemenea, vor fi expertizate din punctul de vedere al rezistenţei şi stabilităţii clădirile
învecinate care pot fi afectate de demolare.
Dezafectarea construcţiei cuprinde următoarele faze:
1. oprirea activităţilor din zona construcţiei;
2. suspendarea utilităţilor;
3. asigurarea continuităţii instalaţiilor tehnico-ediîitare pentru vecinătăţi;
Demontarea şi demolarea construcţiei cuprind următoarele faze:
- dezechiparea construcţiei prin desfacerea şi demontarea elementelor de instalaţii
funcţionale;
- demontarea părţilor şi a elementelor de construcţie;
- demolarea părţilor de construcţie nedemontabile: zidării, structuri de rezistenţă,
inclusiv a fundaţiei construcţiei;
- dezmembrarea părţilor şi elementelor de construcţie şi a instalaţiilor demontate,
recuperarea componentelor şi a produselor refolosibile şi sortarea lor pe categorii;
- transportul deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile în zonele destinate pentru
utilizarea ca materii brute sau pentru reintegrarea în natură.
Page 152 of 340

Recondiţionarea, reciclarea şi refolosirea produselor şi materialelor de construcţie,
rezultate din demontarea şi demolarea construcţiilor proprietate publică, cuprind
următoarele faze:
- recondiţionarea produselor de construcţie recuperate din demontare, în vederea
refolosirii, prin operaţiuni simple, executate în ateliere;
- reciclarea materialelor rezultate din demolare, în secţii de producţie specializate, prin
folosirea acestor materiale ca materii prime în vederea producerii de materiale de
construcţii;
- pregătirea refolosirii produselor şi materialelor de construcţii, rezultate din
recuperare, recondiţionare şi reciclare, prin verificarea calităţii acestora şi prin
organizarea desfacerii lor în depozite de materiale de construcţii.
Reintegrarea în natură a deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile cuprinde următoarele
faze:
- utilizarea deşeurilor de materiale brute pentru umpluturi;
- refacerea peisajului natural în zonele de folosire a deşeurilor, prin taluzări adecvate şi
lucrări de protecţie aferente, inclusiv refacerea stratului vegetal şi a plantaţiilor.
Obligaţii şi răspunderi privind post-utilizarea construcţiilor
Proprietarii au următoarele obligaţii şi răspunderi:

a) să asigure fondurile necesare pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de
desfiinţare;
b) să obţină avizele necesare şi autorizaţia de desfiinţare de la autorităţile competente;
c) să încredinţeze executarea lucrărilor din etapa de post-utilizare a construcţiilor unor
persoane fizice sau juridice autorizate în construcţii;
d) să urmărească respectarea condiţiilor de calitate stabilite, precum şi recondiţionarea
şi reciclarea în grad cât mai ridicat a materialelor şi a produselor rezultate din demontarea şi
demolarea construcţiei.
Proiectanţii au următoarele obligaţii şi răspunderi:

a) să elaboreze, la solicitarea proprietarilor/administratoriior, documentaţia tehnică
aferentă lucrărilor de demolare, reciclare şi utilizare a materialelor rezultate;
b) să asigure, prin soluţiile tehnice şi tehnologice de demontare şi demolare adoptate,
respectarea prevederilor din avize şi din autorizaţia de desfiinţare, a condiţiilor tehnice de
calitate corespunzătoare, precum şi un grad cât mai ridicat de recuperare, recondiţionare şi
reciclare a materialelor şi a produselor rezultate din demontare şi demolare;
c) să asigure asistenţa tehnică solicitată de proprietar pentru aplicarea soluţiilor din
proiect.
Executanţii au următoarele obligaţii şi răspunderi:
a) să înceapă executarea lucrărilor de demolare numai pe baza autorizaţiei de
desfiinţare şi a documentaţiei tehnice verificate;
b) să respecte prevederile din documentaţia tehnică aferentă şi din autorizaţia de
Page 153 of 340

desfiinţare;
c) să realizeze condiţiile de calitate prevăzute în documentaţia tehnică;
d) să instruiască personalul asupra procesului tehnologic, asupra succesiunii
fazelor şi operaţiunilor, precum şi asupra măsurilor de protecţie a muncii;
e) să ia măsurile de protecţie a vecinătăţilor, prin evitarea de transmitere a
vibraţiilor puternice sau a şocurilor, a degajărilor mari de praf, precum şi prin
asigurarea accesului necesar la aceste vecinătăţi.
Demolarea şi demontarea construcţiilor

Dispoziţii generale
Deţinătorii construcţiilor sunt obligaţi să execute, demolarea, demontarea si
mutarea sau modificarea acestora atunci când gradul de uzura morala, gradul de
uzura fizica sau când interesul public ie impune. .
în cadrul proiectelor de sistematizare a localităţilor când sunt necesare lucrări de
desfiinţare a unor construcţii pentru punerea în valoare a monumentelor istorice
existente, lucrările se vor efectua cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor.
Când demolarea unei clădiri sau a unei lucrări poate să prezinte pericole:
- se vor adopta măsuri de prevenire, precum şi metode şi proceduri corespunzătoare
de efectuare a lucrărilor;
- lucrările trebuie să fie planificate şi executate sub supravegherea unei persoane
competente.
Norme ecologice privind desfiinţarea lucrărilor de construcţii
- Deşeurile depuse în depozite temporare provenite de la demolarea ori
reabilitarea construcţiilor sunt tratate şi transportate de deţinătorii de deşeuri, de
cei care execută lucrările de construcţie sau de demolare ori de o altă persoană.
- Primăria va indica amplasamentul pentru eliminarea deşeurilor precizate mai sus,
modalitatea de eliminare şi ruta de transport până la acesta.
- în cazul renunţării la execuţia lucrărilor care fac obiectul avizului de gospodărire
a apelor, precum şi în cazul renunţării atunci când s-au executat parţial unele
componente ale lucrărilor, beneficiarul de investiţie solicită retragerea acestuia,
în acest scop va completa şi va transmite autorităţii de gospodărire a apelor,
emitentă a avizului de gospodărire a apelor;
- Retragerea avizului de gospodărire a apelor se face la solicitarea beneficiarului de
investiţie sau, după caz, la iniţiativa emitentului avizului.
- Dacă renunţarea la execuţia investiţiei s-a făcut după ce s-au executat parţial unele
componente ale acesteia, beneficiarul avizului de gospodărire a apelor va
prezenta un program de conservare sau, după caz, de demolare a lucrărilor
executate şi de refacere a condiţiilor iniţiale de scurgere. Programul face parte
integrantă din solicitarea de retragere a avizului şi are drept scop prevenirea
impactului negativ al construcţiilor executate asupra apelor.
- Deţinătorii de terenuri, cu orice titlu, precum şi orice persoană fizică sau juridică
Page 154 of 340

care desfăşoară o activitate pe un teren, au următoarele obligaţii:
- să prevină, pe baza reglementărilor în domeniu, deteriorarea calităţii mediului
geologic;
- să asigure luarea măsurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau
funcţional, în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicaţii rutiere,
feroviare şi de navigaţie;
- să respecte orice alte obligaţii prevăzute de reglementările legale în domeniu.
Regimul deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări

Gestionarea deşeurilor se efectuează în condiţii de protecţie a sănătăţii populaţiei
şi a mediului şi se supune prevederilor prezentului cod, precum şi legislaţiei specifice
în vigoare.
Controlul gestionării deşeurilor revine autorităţilor publice competente pentru
protecţia mediului şi celorlalte autorităţi cu competenţe stabilite de legislaţia în vigoare.
Autorităţile administraţiei publice locale, precum şi persoanele fizice şi juridice
care desfăşoară activităţi de gestionare a deşeurilor au atribuţii şi obligaţii în
conformitate cu prevederile prezentului cod şi a celor specifice din domeniul gestionării
deşeurilor.
Valorificarea deşeurilor se realizează numai în instalaţii, prin procese sau activităţi
autorizate de autorităţile publice competente.
Transportul intern al deşeurilor provenite din demolarea construcţiilor se
realizează în conformitate cu prevederile legale specifice.
Termenul de "deşeuri din construcţii şi demolări" face referinţă la deşeurile
rezultate din activităţi precum construcţia infrastructurii civile, demolarea totală sau
parţială a infrastructurii civile, modernizarea şi întreţinerea străzilor.
Page 155 of 340

LUCRĂRI DE AMENAJARE RAMPE POD
1 .LUCRĂRI PREGĂTITOARE
1.1. LUCRĂRI DE TERASAMENTE
GENERALITĂŢI
ART. 1. DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplica la e^ş^^^^befâsamentelor şi cuprinde condiţiile
tehnice comune ce trebuie sa fie îndeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor,
patului staţiilor de transport în comun, compactarea, nivelarea şi finisarea lucrărilor,
controlul calităţii şi condiţiile de recepţie.
ART. 2. PREVEDERI GENERALE

2.1. La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 şi
alte standarde şi normative în vigoare, la data execuţiei, în măsura în care completează
şi nu contravin prezentul caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilităţile proprii sau prin colaborare cu alte
unităţi de specialitate, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din
aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Beneficiarului, şi alte
k/erificări suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice şi
arganizatorice care să conducă la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de
sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate,
:u rezultatele testelor şi a celorlalte cerinţe.
2.6. In cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini
Beneficiarul va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea masurilor care se mpun,
pe cheltuiala Antreprenorului.
2.7. Terasamentele nu pot fi executate când pamantul este inghetat, conţine
gheata sau zapada sau conţinutul de umiditate nu permite compactarea optima.
2.8. Executarea terasamentelor va fi din acest motiv intrerupta in cazul in care
calitatea executării terasamentelor poate fi afectata in mod negativ de vremea
lefavorabila. Terasamentelor pot fi executate pe timp friguros, cu temperaturi de sub +5°
3 numai in cazul in care se vor lua masuri ca cele prevăzute de normele tehnice in
/igoare (Normativul C 16 - 1984). Nu se vor executa terasamente când temperatura este
sub 1° C..
2.9. Constructorul trebuie sa tina deschise toate accesele la proprietăţi pe serioada
desfăşurării lucrărilor. Acolo unde asemenea accese sunt inevitabile, cu acordul
Consultantului, si datorita vecinătăţii lucrărilor, Constructorul va avertiza ocupanţii
sroprietatilor afectate astfel incat inconvenientul sa fie minimizat iar atunci când este
lecesar vor fi furnizate accese temporare. In nici un caz nu vor va fi închis nici un acces
Page 156 of 340

CAPITOLUL I MATERIALE
FOLOSITE
ART. 3. PAMANT VEGETAL

Pentru acoperirea suprafeţelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseşte
pământ vegetal ales din pământurile vegetale locale cele mai propice vegetaţiei. Pământurile
vegetale vor fi folosite de asemenea pentru protecţia rambleurilor impotriva eroziunii.
Pamantul vegetal pentru protecţia rambleelor va avea dimensiuni pana la cp 100 mm.
ART. 4. PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE

4.1. Categoriile şi tipurile de pământuri care se folosesc la executarea terasamentelor
sunt prezentate în tabelul 1a şi 1b.
4.2. Pământurile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice condiţii climaterice şi
hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.
4.3. Pământurile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate în orice condiţii
climaterice, hidrologice şi la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitând o
tehnologie adecvata.
4.4. Pământurile prăfoase şi argiloase, clasificate ca "mediocre", în cazul când
condiţiile hidrologice locale sunt mediocre şi nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea
prevederilor STAS 1709/1,2,3 privind acţiunea fenomenului de inghet- dezghet la lucrări de
drum.
4.5. In cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, executate în pământuri
rele sau foarte rele (vezi tabelul 1 b) sau a celor cu densitate în stare uscata compactată mai
mica de 1,5 (g/cm3), vor fi înlocuite cu pământuri clasificate ca bune sau vor fi stabilizate
mecanic sau cu lianţi (var, cenuşa de furnal, etc.). înlocuirea sau stabilizarea se vor face pe
toata lăţimea platformei, la o adâncime de minim 20 cm în cazul pământurilor rele şi de minim
50 cm în cazul pământurilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate în stare uscata
compactată mai mica de 1,5 g/cm3. Adâncimea se va considera sub nivelul patului drumului
şi se va stabili în funcţie de condiţiile locale concrete, de către diriginte.
Pentru pământurile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie înlocuirea, fie stabilizarea
lor pe grosime de min 15 cm.
4.6. Realizarea terasamentelor în rambleu, în care se utilizează pământuri simbol 4d
(anorganice) şi 4e (cu materii organice peste 5%) a căror calitate conform tabelului 1b este
rea, este necesar ca alegerea soluţiei de punere în opera şi eventualele masuri de
îmbunătăţire sa fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico- economice.
4.7. Nu se vor utiliza în rambleuri pământurile organice, maluri, nămoluri, pământurile
turboase şi vegetale, pământurile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub
0,75%), precum şi pământurile cu conţinut mai mare de 5% de săruri solubile în apa. Nu se
vor introduce în umpluturi bulgari de pământ inghetat sau cu conţinut de materii organice în
putrefacţie (brazde, frunziş, rădăcini, crengi, etc).
Page 157 of 340

Page 158 of 340
Page 159 of 340
pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o distanta maxima intre acestea de 30 m
Page 160 of 340
în aliniament şi de 20 m în curbe.
Pichetii implantaţi în cadrul pichetajului complementar vor fi legaţi în plan şi în
profil în lung de aceiaşi reperi ca şi pichetii din pichetajul initial.
8.3. Odată cu definitivarea pichetajului, în afara de axa drumului, Antreprenorul
va materializa prin tarusi şi şabloane următoarele:
inaltimea umpluturii sau adancimea săpăturii în ax, de-a lungul axului drumului; punctele
de intersecţii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza); înclinarea taluzurilor.
8.4. Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor pichetilor şi
reperilor de a le restabili sau de a le reamplasa daca este necesar.
8.5. In caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrărilor este efectuata de
către Antreprenor, pe cheltuiala şi răspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a
Consultantului, cu notificare cu cel puţin 24 ore în devans.
8.6. Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate şi toate instalaţiile
subterane şi aeriene, electrice, de telecomunicaţii sau de alta natura, aflate în ampriza
lucrărilor în vederea mutării sau protejării acestora.
8.7. Documentaţia de trasare va cuprinde:
- planul de trasare (ordinea de execuţie a lucrărilor topografice de trasare, tabel cu
distante si orientări, schemele de trasare precum fiecare element al obiectului
proiectat, instrumentele necesare, metodele de aplicare pe teren pentru unghiuri,
lungimi şi cote, modul de marcare si semnalizare pe teren a punctelor de control
al lucrărilor de trasare etc.)
- elementele geometrice de trasare
- inventarul de coordonate ale punctelor reţelei topografice
- inventarul de coordonate ale punctelor caracteristice (conform STAS 9824/3)
- descrierea topografică a punctelor reţelei de trasare
- memoriul justificativ
ART. 9. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

9.1. înainte de începerea lucrărilor de terasamente se executa următoarele
lucrări pregătitoare în limita zonei expropriate:
- defrişări;
- curăţirea terenului de frunze, crengi, iarba şi buruieni;
- decaparea şi depozitarea pământului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafaţa şi adâncime;
- demolarea construcţiilor existente.
9.2. Antreprenorul trebuie sa execute în mod obligatoriu taierea arborilor,
pomilor şi arbuştilor, sa scoata rădăcinile şi buturugile, inclusiv transportul materialului
lemnos rezultat, în caz ca este necesar, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Scoaterea buturugilor şi rădăcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime
mai mica de 2 m precum şi la debleuri.
9.3. Curăţirea terenului de frunze, crengi, iarba şi buruieni şi alte materiale se
face pe întreaga suprafaţa a amprizei.
9.4. Decaparea pământului vegetal se face pe întreaga suprafaţa a amprizei
drumului şi a gropilor de împrumut.
9.5. Pamantul decapat şi alte pământuri care sunt improprii penru umplutura vor
fi transportate şi depuse în depozite definitive, evitând orice amestec sau impurificare a
terasamentelor drumului. Pamantul vegetal va fi pus intr-un depozit provizoriu în
vederea reutilizarii.
9.6. In porţiunile de drum, unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul
Page 161 of 340
sau debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin şanţuri de garda care sa colecteze şi
sa evacueze apa în afara amprizei drumului. In general, daca se impune, se vor
executa lucrări de colectare, drenare şi evacuare a apelor din ampriza drumului.
9.7. Demolările construcţiilor existente vor fi executate pana la adancimea de
1,00 m sub nivelul platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grija, pentru a fi reutilizate
conform indicaţiilor precizate în caietele de sarcini speciale sau în lipsa acestora, vor fi
evacuate în groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind în sarcina
Antreprenorului.
9.8. Toate golurile ca: puţuri, pivniţe, excavaţii, gropi după scoaterea buturugilor
şi rădăcinilor, etc. vor fi umplute cu pământ bun pentru umplutura conform prevederilor
art. 4 şi compactate metodic pentru a obţine gradul de compactare prevăzut în tabelul
nr. 4 şi compactate pentru a obţine gradul de compactare prevăzut în tabelul nr.5
punctul b.
9.9. Antreprenorul nu va trece la execuţia terasamentelor inainte ca
“Consultantul” sa constate şi sa accepte execuţia lucrărilor pregătitoare enumerate în
prezentul articol.
Aceasta acceptare trebuie sa fie în mod obligatoriu menţionata în registrul de
şantier.
ART. 10. MIŞCAREA PĂMÂNTULUI

10.1. Mişcarea terasamentelor se efectuează prin utilizarea pământului provenit
din săpături în profile cu umplutura a proiectului. La începutul lucrărilor, Antreprenorul
trebuie să prezinte Consultantului spre aprobare, o diagrama a cantităţilor ce se vor
transporta (inclusiv tabel de mişcare a terasamentelor), precum şi toate informaţiile cu
privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.).
10.2. Excedentul de săpătura ca şi pământurile din debleuri care sunt improprii
realizării rambleurilor, (în sensul prevederilor din art. 4), precum şi pământul din patul
drumului din zonele de debleu care trebuie înlocuite (în sensul art. 4) vor fi transportate
în depozite definitive.
10.3. Necesarul de pământ care nu poate fi acoperit din debleuri, va proveni din
gropi de împrumut.
10.4. Recurgerea la debleuri şi rambleuri în afara profilului din proiect, sub forma
de supralărgire, trebuie sa fie supusa aprobării “Consultantului”.
10.5. Daca, în cursul execuţiei lucrărilor, natura pământurilor provenite din
debleuri şi gropi de împrumut este incompatibila cu prescripţiile prezentului caiet de
sarcini sau ale standardelor şi normativelor tehnice în vigoare, privind calitatea şi
condiţiile de execuţie ale rambleuriior, Antreprenorul trebuie sa informeze
“Consultantul” şi sa-i supună spre aprobare propuneri de modificare a provenienţei
pământului pentru umplutura, pe baza de măsurători şi teste de laborator,
demonstrând existenţa reală a materialelor şi evaluarea cantităţilor de pământ ce se
vor exploata.
10.6. La lucrările importante, daca beneficiarul considera necesar, poate preciza,
completa sau modifica prevederile art. 4 al prezentului caiet de sarcini. In acest caz,
Antreprenorul poate întocmi, în cadrul unui caiet de sarcini speciale “Tabloul de
corespondenta a pământului” prin care se defineşte destinaţia fiecărei naturi a
pământului provenit din debleuri sau gropi de împrumut.
10.1. Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de Antreprenor
“Tabloul mişcării pământului” care defineşte în spaţiu mişcările şi localizarea finala a
Page 162 of 340
fiecărei cantităţi izolate de pământ din debleu sau din groapa de împrumut. El ţine cont
de “Tabloul de corespondenta a pământului” stabilit de Beneficiar, daca aceasta exista,
ca şi de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport şi prescripţiile
caietului de sarcini speciale după caz. Acest plan este supus aprobării beneficiarului în
termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de începere a lucrărilor.
ART. 11. GROPI DE ÎMPRUMUT SI DEPOZITE DE PĂMÂNT

11.1. In cazul în care gropile de împrumut şi depozitele de pământ nu sunt
impuse prin proiect sau în caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face
Antreprenorul, cu acordul “Consultantului”. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu
minimum opt zile înainte de începerea exploatării gropilor de împrumut sau a
depozitelor. Daca Consultantul considera ca este necesar, cererea trebuie sa fie
însoţită de:
un raport privind calitatea pământului din gropile de împrumut alese, în spiritul
prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele şi
analizele de laborator executate pentru acest raport fiind în sarcina Antreprenorului;
acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite
şi/sau pentru gropile de împrumut;
un raport cu programul de exploatare a gropilor de împrumut şi planul de refacere a
mediului.
11.2. La exploatarea gropilor de împrumut Antreprenorul va respecta
următoarele reguli:
pământul vegetal se va îndepărta şi depozita în locurile aprobate şi va fi refolosit
conform prevederilor proiectului;
crestele taluzurilor gropilor de împrumut trebuie, în lipsa autorizaţiei prealabile a
“Consultantului”, sa fie la o depărtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
taluzurile gropilor de împrumut;
săpăturile în gropile de împrumut nu vor fi mai adânci decât cota practicata în debleuri
sau sub cota şanţului de scurgere a apelor, în zona de rambleu.
In albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul drumului,
amenajând o bancheta de 4.00 m lăţime intre piciorul taluzului drumului şi groapa de
împrumut;
fundul gropilor de împrumut va avea o panta transversala de 1....3% spre exterior şi o
panta longitudinala care sa asigure scurgerea şi evacuarea apelor;
taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului se vor executa cu
înclinarea de 1:1.5 ......1:3, când intre piciorul taluzului drumului şi marginea gropii de
împrumut nu se lasă nici un fel de banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre drum
va fi de 1:3.
11.3. Surplusul de săpătura în zonele de debleu, poate fi depozitat în
următoarele moduri:
- . în continuarea terasamentului proiectat sau existent în rambleu, surplusul
depozitat fiind nivelat, compactat şi taluzat conform prescripţiilor aplicabile
rambleurilor drumului;
Page 163 of 340

Page 164 of 340
Page 165 of 340
Page 166 of 340
Page 167 of 340
Page 168 of 340
- platforma fara strat de forma +/- 3 cm
- platforma cu strat de forma +/- 5 cm
- taluz neacoperit +/-10 cm
Denivelările sunt măsurate sub lata de 3 m lungime.
Tolerantele pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiectata este de
+50 cm.
14.6. Prescripţii aplicabile pământurilor sensibile la apa

14.6.1. Când la realizarea rambleurilor sunt folosite pământuri sensibile la apa,
“Consultantul” va putea dispune Antreprenorului următoarele:
asternerea şi compactarea imediata a pământurilor din debleuri sau gropi de împrumut
cu un grad de umiditate convenabil;
un timp de asternere după asternere şi scarificarea, în vederea eliminării apei în exces
prin evaporare;
tratarea pământului cu var pentru reducerea umidităţii;
practicarea de drenuri deschise, în vederea reducerii umidităţii pământurilor cu exces de
apa.
Pentru aceste pământuri “Consultantul” va putea impune Antreprenorului masuri
speciale pentru evacuarea apelor.
14.7. Prescripţii aplicabile rambleurilor din material stâncos

14.7.1. Materialul stâncos rezultat din derocari se va imprastia şi nivela astfel
incat sa se obţină o umplutura omogena şi cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea grosimea determinata în funcţie de dimensiunea
materialului şi posibilităţile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, în
nici un caz, sa depaseasca 0.80 m în corpul rambleului. Ultimii 0.30 m de sub patul
drumului nu vor conţine blocuri mai mari de 0.20 m.
Blocurile de stanca ale căror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispoziţiile de mai
sus vor fi fractionate. “Consultantul” va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau
depozitarea lor în depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie
omogena. Intercalarea straturilor de materiale fine şi straturi din materiale stancoase,
prezentând un procentaj de goluri ridicat, este interzisa.
14.7.2. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel
puţin,sau cu utilaje cu senile de 25 tone cel puţin. Aceasta compactare va fi insotita de o
stropire cu apa, suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactării va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S, unde:
Q - reprezintă volumul rambleului pus în opera intr-o zi, masurat în mc după
compactare;
S - reprezintă suprafaţa compactată intr-o zi de utilajul de compactare care s-a
deplasat cu viteza stabilita pe sectoarele experimentale.
Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare
controlat prin incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului în care se obţin
module de cel puţin 500 bari şi un raport E2/E1 inferior lui 0.15.
încercările se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat/acreditat iar
rezultatele vor fi inscrise în registrul de şantier.
14.7.3. Platforma rambleului va fi nivelată, admitandu-se aceleaşi tolerante ca şi
în cazul debleurilor în material stâncos, art.12 tabel.4.
Denivelările pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe
cel puţin jumătate din grosimea lor.
Page 169 of 340
14.8. Prescripţii aplicabile rambleurilor nisipoase
14.8.1. Rambleurile din materiale nisipoase se realizează concomitent cu
imbracarea taluzurilor, în scopul de a le proteja de eroziune. Pământul nisipos omogen
(U< 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi
folosit numai după corectarea granulometriei acestuia, pentru obţinerea compactării
prescrise.
14.8.2. Straturile din pământ nisipoase vor fi umezite şi amestecate pentru
obţinerea unei umidităţi omogene pe întreaga grosime a stratului elementar.
14.8.3. Platforma şi taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate la
art. 12 tab.4. Aceste tolerante se aplica straturilor de pământ care protejează platforma
şi taluzurile nisipoase.
14.9. Prescripţii aplicabile rambleurilor din spatele lucrărilor de arta (culei,

aripi, ziduri de sprijin, etc.)
14.9.1. In lipsa unor indicaţii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleurile
din spatele lucrărilor de arta vor fi executate cu aceleaşi materiale ca şi cele folosite în
patul drumului, cu excepţia materialelor stancoase. Pe o lăţime min de 1 metru,
masurata de la zidărie, marimea maxima a materialului din cariera, acceptat a fi folosit,
va fi de 1/10 din grosimea umpluturii.
14.9.2. Rambleul se va compacta mecanic, la gradului din tabelul 5 şi cu
asigurarea integrităţii lucrărilor de arta.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobării “Consultantului” sau
reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta întinderea
zonei lor de folosire.
14.10. Prescripţii aplicabile execuţiei pernelor din balast

14.10.1. Perna de balast se va executa după execuţia următoarelor lucrări
preliminare:
• îndepărtarea pământului vegetal
• Jalonarea detaliata a zonei
• Compactarea platformei rambleului
Iniţierea lucrărilor de umplutura a rambleului. Partea inferioara a pernei de balast va
fi cu minim 10 cm deasupra cotei stratului de forma natural, cu panta transversala de
minim 2%.
14.10.2. După finalizarea primei etape a lucrărilor de umplutura in rambleu,
execuţia pernei de balast se va realiza după cum urmeaza:
Asternerea stratului de geotextil pe suprafaţa de umplutura preliminară. Asternerea va fi
efectuata transversal fata de axa drumului, suprapunerea materialului la rosturi fiind de
minim 20 cm;
Asternerea balastului peste geotextil trebuie finalizata tinandu-se cont de faptul
ca este strict interzis traficul pe stratul de geotextil. Grosimea totala a stratului trebuie sa
fie de 50 cm si aşternut in minim doua straturi.
Sensul de asternere a stratului de balast va fi contrar sensului de petrecere a
geotextilului.
Progresul asternerii geotextilului va fi programat astfel incat sa fie permită
protejarea sa la sfârşitul zilei cu cel puţin 25 cm de balast;
Compactarea pernei de balast;
împăturirea geotextilului peste perna de balast. Latimea benzii de geotextil peste
marginea stratului de perna de balast va fi de minimum 5m.
Fixarea geotextilului împăturit peste perna de balast utilizandu-se tarusi metalici, cp 6-8
Page 170 of 340
mm si 30 cm lungime.
14.10.3. Geotextilul va avea certificatul de calitate emis de furnizor si va avea
următoarele caracteristici:
Rezistenta la întindere - min. 400 N/5 cm;
Masa: > 200 g/mp.
Permeabilitate: > 10-2 cm/sec;
Defecte de material pe mai mult de 5% din suprafaţa nu sunt admise.
14.10.4. Balastul trebuie sa prezintă o granulozitate continua, cu 63 mm
dimensiune maxima.
14.10.5. Controlul calitatii balastului trebuie sa fie efectuata la fiecare 1000 m3 si
sa includă următoarele determinări:
Conţinut de fracţiuni ce trec prin sita de 1mm: < 25%;
Parti levigabile: < 3%;
Granulozitate:
- granule ce trec de sita de 63 mm: 100%
- granule ce trec de sita de 50 mm: 80...98%
- granule ce trec desita de 8 mm: 25...70%
- granule ce trec desita de 0.2 mm: 3...18%
- granule ce trec desita de 0.02 mm: < 3%.
- Grad de compactare: minim 98% a Proctor modificat.
14.11. Protecţia impotriva apelor

Antreprenorul este obligat sa asigure protecţia rambleurilor contra apelor pluviale
şi inundaţiilor provocate de ploi, a căror intensitate nu depăşeşte intensitatea celei mai
puternice ploi înregistrate în cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitaţiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai
apropiata statie pluviometrica.
ART. 15. EXECUŢIA ŞANŢURILOR SI RIGOLELOR

Şanţurile şi rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-
se secţiunea, cota fundului şi distanta de la marginea amprizei.
Sântul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici
un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie întrerupt de prezenta masivelor
stancoase. Paramentele sântului sau a rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile în
proeminenta sa fie taiate.
La sfirsitul şantierului şi înainte de recepţia finala, şanţurile sau rigolele vor fi
complet degajate de bulgari şi blocuri căzute.
ART. 16. FINISAREA PLATFORMEI

16.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat şi completat
respectând cotele în profil în lung şi în profil transversal, declivitatile şi latimea
prevăzute în proiect.
Gradul de compactare şi tolerantele de nivelare sunt date în tabelul 5, respectiv
în tabelul 4.
In ce priveşte latimea platformei şi cotele de execuţie abaterile limita sunt:
- la lăţimea platformei:
Page 171 of 340

® +/- 0.05 m, fata de ax;
* +/- 0.10 m, pe intreaga latimea;
- la cotele proiectului:
* +/- 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
16.2. Daca execuţia sistemului rutier nu urmeaza imediat după terminarea
terasamentelor, platforma va fi nivelată transversal, urmărind reaizarea unui profil
acoperiş, din doua ape, cu înclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va
aplica deverul prevăzut în piesele desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta
transversala de 4%.
ART. 17. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL

17.1. Când acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este în prealabil
taiat în trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a
le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pământ vegetal.
17.2. Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, rădăcini
sau iarba şi umectat înainte de răspândire.
După răspândire pământul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou
uşor.
17.3. Executarea lucrărilor de imbracare cu pământ vegetal este în principiu,
suspendata pe timp de ploaie.
ART. 18. DRENAREA APELOR SUBTERANE

18.1. Antreprenorul nu este obligat sa construiască drenuri în cazul în care apele
nu pot fi evacuate gravitational.
18.2. Lucrări de drenarea apelor subterane, care s-ar putea sa se dovedească
necesare, vor fi definite prin dispoziţii de şantier de către “Consultant” şi reglementarea
lor se va face, în lipsa unor alte dispoziţii ale caietului de sarcini speciale, conform
prevederilor Clauzelor contractuale.
ART. 19. ÎNTREŢINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANŢIE

19.1. In timpul termenului de garanţie, Antreprenorul va trebui sa execute în timp
util şi pe cheltuiala sa lucrările de remediere a taluzurilor rambleurilor, sa menţină
scurgerea apelor, şi sa repare toate zonele identificate cu tasari datorita proastei
execuţii.
19.2. In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute în aceeaşi
perioada şi la cererea scrisa a “Consultantului”, şi toate lucrările de remediere
necesare, pentru care Antreprenorul nu este răspunzător.
ART. 20. CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR

20.1. Controlul calitatii lucrărilor de terasamente consta în:
• verificarea trasării axului, amprizei drumului şi a tuturor celorlalţi parametri de
trasare;
• verificarea pregătirii terenului de fundaţie (de sub rambleu);
• verificarea calitatii şi stării pământului utilizat pentru umpluturi;
» verificarea grosimii straturilor aşternute;
• verificarea compactării terasamentelor;
• verificarea caracteristicilor patului drumului;
• verificarea capacităţii portante;
20.2. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, în registrul de laborator,
a verificărilor efectuate asupra calitatii umidităţii pământului pus în opera şi a
Page 172 of 340
rezultatelor obţinute în urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrărilor executate.
20.3. Antreprenorul nu va începe execuţia unui strat de pe sectorul precizat
decât daca stratul precedent a fost finalizat si aprobat de Consultant. Antreprenorul va
intretine pe cheltuiala sa straturile recepţionate, pana la acoperirea acestora cu stratul
următor.
20.3. Verificarea tasarii axului şi amprizei drumului şi a tuturor celorlalţi
reperi de tasare
Aceasta verificarea se va realiza înainte de începerea lucrărilor de execuţie a
terasamentelor urmarindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranta
admisibila fiind de +/- 0,10 m în raport cu reperii pichetajului general.
20.4. Verificarea pregătirii terenului de fundaţie (sub rambleu)
20.4.1. înainte de începerea executării umpluturilor, după curatarea terenului,
îndepărtarea stratului vegetal şi compactarea pământului, se determina gradul de
compactare şi deformarea terenului de fundaţie.
20.4.2. Numărul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea
gradului de compactare este de 3 încercări pentru fiecare 2000 m2 suprafeţe
compactate.
Natura şi starea solului se vor testa la minim 2000 m3 umplutura.
20.4.3. Verificările efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare
a calitatii lucrărilor ascunse, specificandu-se şi eventuale remedieri necesare.
20.4.4. Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu deflectometru
cu pârghii, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie şi
deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere, indicativ CD 31.
20.4.5. Măsurătorile cu deflectometrul se vor efectua în profiluri transversale
amplasate la max. 25 m unul după altul, în trei puncte (dreapta, ax, stanga).
20.4.6. La nivelul terenului de fundaţie se considera realizata capacitatea
portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzătoare vehiculului de măsurare
se incadreaza în valorile din tabelul 8, neadmitandu-se depăşiri în punctele măsurate.
Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundaţie se stabilesc în funcţie
de tipul pământului de fundaţie conform tabel 8.
20.4.7 Pentru determinarea capacitatii portante cu deflectometrul cu pârghie este
necesar ca vehiculul de măsurare să îndeplinească următoarele condiţii:
• osie simpla cu roti duble;
• sarcina pe osia din spate 65...115kN;
• presiunea de umflare a pneurilor din spate sa fie egala cu presiunea normala
(6.25...6.75 atm).
Se recomanda utilizarea unui vehicul de măsurare cu sarcina pe osia din spate de 115KN
sau cat mai apropiata de aceasta.
20.4.8. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundaţii se va face în
corelaţie cu măsurătorile cu deflectometrul, în punctele în care rezultatele acestora
atesta valori de capacitate portanta scăzută.
20.5. Verificarea calităţii şi stării pământului utilizat pentru umpluturi
Verificarea calităţii pământului consta în determinarea principalelor caracteristici
ale pământului, conform tabel 2.
20.6. Verificarea grosimii straturilor aşternute
Va fi verificata grosimea fiecărui strat de pământ aşternut la executarea rambleului.
Grosimea masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental,
pentru tipul de pământ respectiv şi utilajele folosite la compactare.
20.7. Verificarea compactării umpluturilor
20.7.1. Determinările pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru
Page 173 of 340
fiecare strat de pământ pus în opera.
In cazul pământurilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafaţa,
mijlocul şi de la baza stratului, când acesta are grosimi mai mari de 25 cm şi numai de
la suprafaţa şi baza stratului când grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul
pământurilor necoezive se va preleva o singura proba din fiecare punct, care trebuie sa
aiba un volum de min.1000 cm3 conform STAS 2914 cap.7. Pentru pământurile
stancoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei din tabelul 5.
Verificarea gradului de compactare se face prin compactarea densităţii în stare
uscata a acestor probe cu densitate în stare uscata maxima stabilita prin încercarea
Proctor STAS 1913/13.
Verificarea privind gradul de compactare realizat, se va face în minimum trei
puncte repartizate stanga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 mp de strat
compactat.
La stratul superior al rambleului şi la patul drumului în debleu, verificarea
gradului de compactare realizat se va face în minimum trei puncte repartizate
stanga,ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel puţin 1 m de la marginea platformei,
situate pe o lungime de maxim 250m.
20.7.2. In cazul când valorile obţinute la verificări nu sunt corespunzătoare celor
prevăzute în tabelul 5 se va dispune fie continuarea compactării, fie scarificarea şi
recompactarea stratului respectiv.
20.7.3. Nu se va trece la execuţia stratului următor decât după obţinerea gradului
de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila.
20.7.4. Zonele insuficient compactate pot fi identificate uşor cu penetrometrul sau
cu deflectometrul cu pârghie.
20.8. Controlul caracteristicilor platformei drumului
20.8.1. Controlul caracteristicilor patului drumului se face după terminarea
execuţiei terasamentelor şi consta în verificarea cotelor realizate şi determinarea
deformabilităţii, cu ajutorul deflectometrului cu pârghie la nivelul patului drumului.
20.8.2. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport
sunt +/-
0. 05 m fata de prevederile proiectului. în ce priveşte suprafaţa patului şi
nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele arătate în art. 12 şi 13 (tabelul 4) şi la pct.
14.5.6. din prezentul caiet de sarcini.
Verificările de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta.
20.8.3. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin măsurători cu
deflectometrul cu pârghie.
Conform Normativului CD 31, la nivelul patului drumului, se considera realizata
capacitatea portanta necesara daca deformaţia elastica, corespunzătoare sub sarcina
osiei etalon de 115 KN are valori mai mari decât cele admisibile din tabelul 8, în cel mult
10% din numărul punctelor măsurate .
Tabel 8 _____________ _______ _______________
Valori maxim admise ale Tipul
de pământ deformaţiei elastice 1/100
_______ __________________ mm ___ _
Nisip prăfos, nisip argilos______ _________________ 350 ____________________
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400 Argila
prăfoasă, argila nisipoasa, argila prăfoasă 450 nisipoasa,
argila ___________________ ___________________ _______________________
In cazul utilizării metodei de determinare a deformaţiei liniare prevăzută în STAS

Page 174 of 340
2914/4, frecventa încercărilor va fi de 3 încercări pe fiecare secţiune de drum de maxim
250 m lungime.
CAPITOLUL III
RECEPŢIA TERASAMENTELOR
ART. 21. RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE

21.1. In cadrul recepţiei pe faze determinante (de lucrări ascunse) se efectuează
conform programului de control precizat în proiect şi se va verifica daca partea de
lucrări ce se recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse
de normativele tehnice în vigoare şi de prezentul caiet de sarcini.
21.2. în urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţia pe faze, în care se
confirma posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.
21.3. Recepţia pe faze se executa de către reprezentanţii nominalizaţi programul
de control al aclităţii lucrărilor pe faze de execuţie.
21.4. Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale
lucrării:
• trasarea şi pichetarea lucrării;
• decaparea stratului vegetal şi terminarea lucrărilor pregătitoare;
• compactarea terenului de fundaţie;
• în cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din înălţimea de umplutura şi la
realizarea umpluturii sub cota stratului de forma sau a patului drumului;
• în cazul săpăturilor, la cota finala a săpăturii.
21.5. Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia
organelor de control, cat şi a comisiei de recepţie preliminară sau finala.
21.6. La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părţi din aceasta se va
proceda la efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor, verificându-se:
- concordanta lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi caietului de
sarcini speciale şi a proiectului de execuţie;
- natura pământului din corpul drumului.
21.7. Lucrările nu se vor recepţiona daca:
- nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect;
- nu este realizat gradul de compactare atât la nivelul patului drumului cat şi pe
fiecare strat în parte (atestate de procesele verbale de recepţie pe faze);
- lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare;
- nu s-au respectat pantele transversale şi suprafatarea platformei;
- se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crăpături în corpul
terasamentelor, ravinari ale taluzuriior, etc.;
- nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.
Defecţiunile se vor consemna în procesul verbal incheiat, în care se va stabili şi modul şi
termenele de remediere.
CAPITOLUL IV
SEMNALIZAREA LUCRĂRILOR Şl MĂSURI PRIVIND SĂNĂTATEA Şl
Antreprenorul va lua toate măsurile necesare asigurării semnalizării lucrărilor în

conformitate cu reglementările şi legislaţia în vigoare.
Semnalizarea lucrărilor şi asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă pe tot
parcursul derulării execuţiei, se va efectua conform prevederilor din:
Page 175 of 340
Ordinul MT nr.411/08.06.2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
condiţiile de închidere a circulaţiei rutiere sau de instituire a restricţiilor, în vederea
executării de lucrări în zona drumurilor publice, publicat în M.O. nr.397/24.08.2000 şi
broşură.
Instrucţiunile proprii privind Sănătatea şi Securitatea în Muncă privind lucrările
de construcţii, întreţinere şi exploatare a drumurilor şi podurilor, cu respectarea
legislaţiei în vigoare la data execuţiei lucrărilor
2. LUCRĂRI PREGĂTITOARE -REPARĂRII STRAT SUPORT -PLOMBĂRI

CAPITOLUL 1
Prezentul caiet de sarcini se referă la execuţia lucrărilor de reparare a îmbrăcăminţilor asfaltice
prin plombări cu mixtură tip BA 8 în conformitate cu prevederile "Normativului pentru prevenirea şi
remedierea defecţiunilor la îmbrăcăminţi rutiere moderne" ind. AND nr.547-1998, aprobat prin Ordinul
Directorului general AND nr.48-1999.
Gropile sunt defecţiuni ale structurii rutiere, de forme şi dimensiuni variabile care se formează
prin dislocarea completă a îmbrăcăminţilor bituminoase şi uneori a stratului suport, iar în cazul
îmbrăcăminţilor din beton de ciment, gropile sunt caracterizate printr-o cavitate de formă rotunjită
având dimensiunile variabile în plan de 5 - 50 cm şi adâncimi mai mari de 3 cm. Ele pot apărea izolat
sau pe suprafeţe întinse. Adâncimea şi suprafaţa acestora variază în funcţie de cauza care le-a
provocat, timpul de intervenţie, starea tehnică generală a drumului, etc.
Procedeul constă în plombarea gropilor, într-o fază incipientă, cu mixtură asfaltică BA 8
preparată la cald, urmată de o compactare cu mijloace mecanice. în cazul gropilor ce apar pe
suprafeţe faianţate, se va trata nu numai groapa, ci şi faianţarea, iar în cazul degradărilor
provocate de îngheţ - dezgheţ se va decapa întreaga suprafaţă degradată şi se va reface structura
rutieră, înlocuind în prealabil pământul geliv din patul drumului cu un material granular.
CAPITOLUL 2
Prescripţii generale
Repararea gropilor cu mixturi asfaltice la cald se execută, de regulă, în perioada martie -

octombrie, când temperatura atmosferică, de peste +10°C permite efectuarea acestor lucrări. Dacă
timpul este favorabil şi permite acest gen de reparaţii, cu aprobarea beneficiarului lucrările se pot
executa şi în afara intervalului specificat anterior.
Plombarea gropilor se aplică pentru următoarele tipuri de degradări ale îmbrăcăminţilor
rutiere
- gropi izolate sau pe suprafeţe întinse;
- degradarea stratului de rulare sub formă de peladă;
- suprafeţe încreţite (piele de elefant);
- tasări locale ale suprafeţei de rulare;
Page 176 of 340
- faianţări;
- degradări provocate de fenomenul de îngheţ-dezgheţ;
- gropi izolate de dimensiuni mici în îmbrăcăminţile din beton de ciment.
Pentru suprafeţe continue, pe toată lăţimea părţii carosabile, care depăşesc 10 m, aşternerea
se va face obligatoriu cu repartizatoare de mixtură asfaltică.
CAPITOLUL 3
Reglementări tehnice şi referinţe
Prestaţiile care fac obiectul prezentului Caiet de sarcini vor respecta condiţiile tehnice prevăzute
în reglementările tehnice specificate mai jos :
1. SR 174‐1/2002‐îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald‐
Condiţii tehnice de calitate
2. SR 174-2/1997-Lucrări de drumuri. îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald- Condiţii
tehnice pentru punerea în operă a mixturilor asfaltice şi recepţia îmbrăcăminţilor executate
3. SR 174-2:1997/A91:2005-Lucrări de drumuri. îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald.
Condiţii tehnice pentru prepararea şi punerea în operă a mixturilor asfaltice şi recepţia
îmbrăcăminţilor executate
4. STAS 662 -2002-Agregate naturale de balastieră
5. SR 667-2001-Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru drumuri-Condiţii tehnice generale de
calitate pentru drumuri
6. STAS 539-1979-Filer de calcar şi filer de var stins în pulbere
7. SR 754-1999-Bitum neparafinos pentru drumuri
8. SR 8877-1:2007 - Lucrări de drumuri. Partea 1: Emulsii bituminoase cationice. Condiţii de calitate
9. SR 8877-2:2007 - Lucrări de drumuri. Partea 2: Determinarea pseudo-viscozităţii Engler a emulsiilor
bituminoase
10. SR EN 14895-2006-Bitum şi lianţi bituminoşi. Stabilizarea liantului unei emulsii de bitum sau bitum
fluxat sau fluidizat
11. SR EN 14896-2007 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea viscozităţii dinamice a emulsiilor
bituminoase, lianţilor bituminoşi fluidifiaţi şi fluxaţi. Metoda cu vâscozimetrul mobil rotitor
12. SR 10969-2007 - Lucrări de drumuri. Determinarea adezivităţii bitumurilor rutiere şi a emulsiilor
cationice bituminoase faţă de agregatele naturale prin metoda spectrofotometrică
13. AND 551-1999-Metodologie de determinare a caracteristicilor emulsiilor bituminoase cationice
utilizate la lucrările de drumuri
14. AND 552-1999-Normativ privind condiţiile tehnice de calitate ale emulsiilor bituminoase cationice
15. AND 547-1998-Normativ pentru prevenirea şi remedierea defecţiunilor la îmbrăcăminţi rutiere
Page 177 of 340

moderne
16. SR EN 12697-1-2006- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.
Partea 1: Conţinut de liant solubil
17. SR EN 12697-2+A1:2007- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la
cald. Partea 2: Determinarea granulozităţii.
18. SR EN 12697 - 3-2006-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la
cald. Partea 3: Recuperarea bitumului. Evaporator rotativ.
19. SR EN 12697-6+A1:2007-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la
caid. Partea 6: Determinarea masei volumice aparente a epruvetelor bituminoase
20. SR EN 12697-13-2002 şi SR EN 12697-13/AC-2002-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru
mixturi asfaltice preparate la caid. Partea 13: Măsurarea temperaturii
21. SR EN 12697-27-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.
Partea 27: Prelevarea probelor
22. SR EN 12697-28-2002-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la
cald. Partea 28: Pregătirea probelor pentru determinarea conţinutului de bitum, a conţinutului de apă
şi a compoziţiei granulometrice.
23. SR EN 12697-34+A1:2007- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate
la cald. Partea 34: încercare Marshall.
24. SR EN 12697-35+A1:2007- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate
la cald. Partea 35: Malaxare în laborator.
25. SR EN 1427-2002- Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda cu inel şi
bilă.
26. SR EN 12607-2-2002-Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei la întărire sub efectul
căldurii şi al aerului. Partea 2: Metoda TFOT.
27. SR EN 12607-3-2002-Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei la întărire sub efectul
căldurii şi al aerului. Partea 2: Metoda RTF.
28. SR EN 13242 -2003 - Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în ingineria
civilă şi în construcţii de drumuri.
29. STAS 1338/1-84 - Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltate şi îmbrăcăminţi bituminoase executate la cald.
Prepararea mixturilor pregătirea probelor şi confecţionarea epruvetelor
30. STAS 1338/3-84 - Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminţi bituminoase executate la cald.
Tipare şi accesorii metalice pentru confecţionarea şi decofrarea epruvetelor
CAPITOLUL 4
Materiale constituente şi condiţii de calitate pentru acestea
Pentru prepararea mixturii bituminoase BA 8 se va utiliza un amestec de sorturi din agregate
naturale neprelucrate şi prelucrate care trebuie să satisfacă condiţiile de calitate în conformitate cu
Page 178 of 340
prevederile standardelor după cum urmează:
- nisip natural sort 0-4, conform SR 662;

- nisip de concasaj sort 0-4, conform SR 667;
- criblură sort 4-8 conform SR 667;
Granulozitatea agregatelor naturale precizate în prezentul caiet de sarcini

trebuie să îndeplinească următoarele condiţii;
- conţinutul de granule ce rămân pe sita superioară dmax, % max.5%;
- conţinutul de granule ce trec prin sita inferioară dmin, % max. 10%;
Agregatele naturale utilizate pentru lucrări de drumuri trebuie să provină din roci omogene,
fără urme de degradare, rezistente la îngheţ - dezgheţ.
Page 179 of 340

Page 180 of 340
Page 181 of 340
Page 182 of 340
Page 183 of 340
° echivalent de nisip SR EN 13242, SR 662
° coeficient de activitate SR EN 13242, SR 667
n
natura mineralogică STAS 4606-80, SR 662, SR 667
Filer
- fineţea STAS 539-79
° umiditatea STAS 539-79
CAPITOLUL 6
Compoziţia mixturii
Compoziţia mixturii asfaltice BA 8 se va stabili pe baza unui studiu preliminar aprofundat ţinându-
se seama de respectarea condiţiilor tehnice precizate în prescripţiile tehnice impuse de prezentul caietul
de sarcini. Studiul îl face executantul în cadrul unui laborator autorizat/acreditat conform reglementărilor
tehnice în vigoare.
Ofertantul va prezenta la licitaţie în copie faţă + verso + anexe autorizaţiile/acreditările

laboratoarelor autorizate/acreditate cu care va efectua încercările, impuse în prezentul caiet de sarcini,
ia prepararea şi punerea în operă a mixturii asfaltice BA 8. în cazul în care laboratorul respectiv nu
aparţine producătorului mixturii se vor prezenta şi contractele de prestări servicii încheiat între
producătorul mixturii şi laboratoarele respective. Autorizaţiile/Acreditările laboratoarelor trebuie să
cuprindă în profilele autorizate/acreditate toate determinările de laborator menţionate în prezentul caiet
de sarcini şi trebuie să fie în termenul de valabilitate.
Formula de compoziţie (reţeta de fabricaţie) a mixturii BA 8, susţinută de studiile şi încercările

efectuate conform prezentului caiet de sarcini, împreună cu rezultatele obţinute se va supune aprobării
beneficiarului. Odată cu aceasta producătorul va prezenta beneficiarului toate documentele privind
verificarea metrologică a instalaţiei de preparare a mixturii asfaltice. Mixtura asfaltică BA 8 va preparată
şi pusă în operă numai după obţinerea de la beneficiar a aprobării asupra formulei de compoziţie a
mixturii BA 8.
Studiile asupra compoziţiei mixturii BA 8 vor comporta analizele de laborator referitoare la

încercarea Marshall (stabilitatea la 600C; indicele de curgere - fluaj - la 600C, densitate aparentă,
absorbţia de apă) pentru cinci conţinuturi de liant repartizate de o parte şi de alta a
conţinutului de liant reţinut, cu încadrarea în prevederile prezentului caiet de sarcini.
Pentru mixtura BA 8 limitele procentelor de agregate naturale din agregatul total sunt date în
tabelul 6.
Page 184 of 340

Page 185 of 340
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice BA 8 trebuie să îndeplinească în timpul
studiului de laborator şi în timpul controalelor de fabricaţie condiţiile arătate în tabelul 8.
Tabelul 8
Caracteristici pe cilindri Marshall BA 8
Stabilitatea (S) la 60°C, KN, min. 5,5

Indice de curgere (I) mm 1,5-4,5
Raportul S/l, KN/mmm 1,2...3,6
Densitate aparentă, kg/m3, min. 2300
Absorbţie de apă % voi 2...5
Prepararea mixturii asfaltice tip BA 8
Mixturile asfaltice se vor prepara în instalaţii prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare,
resortare şi dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului
şi a filerului, precum şi dispozitiv de malaxare forţată a agregatelor cu liantul bituminos, toate aceste
dispozitive cu verificarea metrologică în vigoare.
Predozatoarele instalaţiei se vor regla prin încercări astfel încât curba de granulozitate a
amestecului de agregate naturale obţinută să corespundă celei calculate în laborator, în limitele de
toleranţă prevăzute în tabelul nr.9.
Tabelul 9
Nr. Fracţiunea Abateri admise faţă de dozaj

crt. (mm) (%)
1 4,0 ... 8 ±5
2 0,63 . ...4,0 ±4
3 0,2... . 0,63 ±3
4 0,1 .. ..0,2 ±2
5 0 ... 0,1 ±1,5
Pentru conţinutul de liant, abaterea admisă faţă de reţeta aprobată de beneficiar trebuie să fie cuprinsă
în intervalul (0 .... 0,3 ) % .
Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului şi ale mixturilor asfaltice se vor încadra în
intervalele impuse, conform tabelului 10.
Tabelul 10
Nr. crt. Tipul liantului Agregate naturale Bitum Mixtura asfaltică la ieşirea din malaxor
Temperatura, în °C
1 D 80/100 165....180 160....170 155....170
Producătorul are obligaţia de a regia temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din

malaxor, inclusiv utilizarea de bene termoizolante şi/sau utilizarea de prelate, astfel încât
în condiţiile concrete de transport (distanţă şi mijloace de transport) şi climatice, la
locul de punere în operă stabilit de beneficiar, să fie asigurate temperaturile de punere
în operă de min.140 °C.
Page 186 of 340

Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste 190°C, în scopul
evitării modificării caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic.
Durata de malaxare, în funcţie de tipul instalaţiei, trebuie să fie suficientă pentru
realizarea unei anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu
liantul bituminos .
CAPITOLUL 7
Verificarea compoziţiei şi a caracteristicilor fizico- mecanice ale mixturii
asfaltice tip BA8
Verificarea compoziţiei şi a caracteristicilor fizico-mecanice se va face pe
probe de 20 kg pentru fiecare 100 to de mixtură asfaitică fabricată, prelevate de la
malaxor. Pentru verificarea compoziţiei mixturii asfaltice se va determina, conform SR
EN 12697-6:2004, SR EN 12697-23:2004, granulozitatea agregatelor minerale şi
dozajul de bitum care trebuie să corespundă dozajelor stabilite de laborator. Bitumul
conţinut în mixtura asfaitică prelevată pe parcursul execuţiei lucrărilor de plombare, de
la malaxor sau de la aşternere, trebuie să prezinte un punct de înmuiere IB cu
maximum 9° C mai mare decât bitumul utilizat la prepararea mixturii asfaltice.
Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregătirea probelor
în vederea extragerii bitumului - conform SR EN 12697 - 28 .
Abaterile admise faţă de granulozitatea stabilită prin reţetă sunt înscrise în tabelul nr.9. Pentru
conţinutul de liant, abaterea admisă faţă de reţeta aprobată de beneficiar poate fi cuprinsă în intervalul
(0 .... 0,3)% .
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice BA 8 trebuie să corespundă condiţiilor
cuprinse în tabelul nr.8 din prezentul caiet de sarcini. încercările de laborator se vor efectua conform
metodologiei prevăzute în STAS 1338/1, STAS 1338/3 SR EN 12697-6-2004, SR EN 12697-23-2004,
SR EN 12697-27-2002, SR EN 12697-28-2002,SR EN 12697-34+A1:2007 şi SR EN 12697-
35+A1:2007 pe probe de mixtură asfaitică prelevate de la malaxor sau de la aşternere înainte de
compactare.
CAPITOLUL 8
Transportul mixturii asfaitice BA 8
Transportul mixturii asfaltice se va efectua cu autocamioane cu bene metalice bine protejate

pentru eliminarea pierderilor de temperatură, curăţate de orice corp străin şi uscate
Page 187 of 340

înainte de încărcare.
- degradări La distanţe
din îngheţ de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30
- dezgheţ.
minute, precum şi pe vreme rece (+10 °C .............. +15 °C), autobasculantele trebuie acoperite cu
prelate speciale, imediat după încărcare.
Utilizarea de produse succeptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta
(motorină , păcură , etc.) este interzisă.
Volumul mijloacelor de transport, va fi determinat de productivitatea instalaţiei de preparare a
mixturii asfaltice, de cerinţele beneficiarului şi de posibilităţile de punere în operă, evitându-se
eventuale perioade de aşteptare ce ar determina scăderea temperaturii mixturii asfaltice.
Producătorul are obligaţia de regla temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor, inclusiv
utilizarea de bene termoizolante şi/sau utilizarea de prelate, astfel încât în condiţiile concrete de
transport (distanţă şi mijloace de transport) şi climatice, la locul de punere în operă stabilit de
beneficiar, să fie asigurate temperaturile de punere în operă de min.145 °C pentru bitum tip D 60/80.
CAPITOLUL 9
Execuţia lucrărilor de plombări
Tehnologia de plombare a gropilor cuprinde mai multe faze în funcţie de mărimea suprafeţei
degradate ceea ce determină modul de decapare, de amorsare a suprafeţelor, şi modul de aşternere a
mixturii asfaltice.
Pregătirea suprafeţelor
Se va executa după cum urmează:
❖ Identificarea suprafeţelor, se va efectua prin parcurgerea pe jos a sectorului.
Aceste degradări pot fi sub formă de:
- cuiburi de găină (gropi mici, în suprafeţe de până la 0,30 m2 dar adânci de peste 15 cm ) sau gropi
cu suprafeţe mai mari la fel de profunde ,
- suprafeţe încreţite (piele de elefant);
- fisuri şi crăpături multiple pe direcţii diferite ,
- fisuri unidirecţionale multiple ,
- faianţări;
- pelade pe suprafeţe mici;
- rupturi de margine ;
- văluriri şi refulări ;
- tasări locale, praguri, dâmburi,
Page 188 of 340

♦> Marcarea suprafeţelor
Acolo unde se constată suprafeţe degradate, de genul celor menţionate mai sus, se va marca
cu cretă conturul care trebuie pregătit, în patrulatere rectangulare (dreptunghi, pătrat, etc.) cu laturile
paralele şi respectiv perpendiculare pe axa drumului. Identificarea şi marcarea suprafeţelor necesare a
fi reparate se va efectua împreună cu reprezentantul desemnat al beneficiarului.
❖ Decaparea şi pregătirea suprafeţelor
Odată identificat tipul degradării se va adopta soluţia de decapare astfel:

> Decapări manuale : constau în tăierea marginilor pe direcţie verticală cu obţinerea
unor muchii vii cu târnăcopul sau cu pikamerul, în cazul gropilor cu suprafeţe mai mari. Decaparea se va
continua până se constată că asfaltul nu mai cedează aşa uşor la acţiunea uneltei de decapare. Pe
suprafeţele cu fisuri, faianţări decaparea se va realiza prin secţionarea asfaltului degradat cu dalta sau
târnăcopul în fâşii late de 25...30 cm, până la eliminarea totală a suprafeţelor degradate. După această
operaţie se va disloca materialul cu târnăcopul sau lopata, până se va sigura o suprafaţă fără defecţiuni.
Decapările manuale se vor executa numai în cazuri extreme (suprafeţe mici de reparat, care nu
sunt rentabile prin procedeul mecanic ).
> Decapările mecanice : se vor realiza cu frezele de tăiat asfaltul, pe suprafeţe mai
mari de mică adâncime sau prin frezări repetate. Această tehnologie se întrebuinţează în cazul
suprafeţelor cu văluriri şi refulări, tasări locale, faianţări, fisurări sau alte asemenea degradări unde se
poate introduce maşina de frezat.
> Curăţirea suprafeţelor: Se va îndepărta materialul rezultat din decapări şi se vor
curăţa suprafeţele decapate cu perii, mături sau prin suflare cu aer comprimat. Dacă astfel nu s-a
obţinut o suprafaţă perfect curată, atunci se va proceda la spălarea suprafeţei respective cu apă curată
sub presiune.
> îndepărtarea materialului rezultat din decapări. După executarea plombărilor
materialul rezultat din decapări se va îndepărta din zonă prin încărcarea în autovehicule şi transportul în
afara zonei. Când materialul rezultat din decapări este în cantitate mică iar lucrarea se efectuează în
afara localităţii acesta se poate împrăştia fie în zona acostamentului prin aplanarea suprafeţei la panta
reală a acostamentului fie la amenajarea drumurilor laterale.
> Amorsarea suprafeţelor, se va executa în scopul acroşării materialului de
suprafaţa existentă. Amorsarea se va efectua cu bitumuri tăiate - în cantitate de 0,4
Page 189 of 340

kg/mp, sau cudin
- degradări emulsie
îngheţcationică
- dezgheţ. cu rupere rapidă diluată cu apă curată nealcalină în proporţie
de 1:1, în cantitate de 0,8 - 1,0 kg/m2.
Plombarea şi compactarea gropilor
Este operaţia de aducere la nivel a suprafeţelor degradate prin completarea cu mixtură.
După ruperea liantului cu care s-a făcut amorsarea se va executa plombarea propriu- zisă
care constă în aşternerea mixturii cu lopata din roabă în straturi uniforme cu grosimea de maxim 4
cm. Apoi se va executa o primă compactare în cazul în care adâncimea gropii este mai mare. Se
aşterne cel de-al doilea strat de mixtură şi se compactează până la atingerea aceluiaşi nivel cu
suprafaţa existentă.
Compactarea se va executa obligatoriu mecanic; pentru suprafeţe adânci unde nu se poate

folosi compactorul mecanic (rulouri, maiuri mecanice) în primă fază se va executa compactarea
manuală, cu maiul de fier, urmând ca stratul de suprafaţă să fie neapărat compactat cu mijloace
mecanice.
Tabelul 11
Tipul liantului utilizat Temperatura mixturii asfaltice la compactare
_____ °C, min ________ _____
înce ut sfârşit ____
D 80/100 135 100
Măsurarea temperaturii va fi efectuată din masa mixturii în buncărul finisorului.
După compactarea mixturii se va executa operaţiunea de pudrare a suprafeţei plombate cu
nisip grăunţos, nisip de concasaj 0...4 mm anrobat cu 2...3% bitum în vederea etanşeizării suprafeţei
stratului superior.
După compactarea mixturii asfaltice aşternute, suprafaţa reparată trebuie să fie la acelaşi nivel cu
suprafaţa adiacentă.
Suprafeţele decapate vor fi în mod obligatoriu plombate în aceiaşi zi.
Pe timp de ploaie nu se vor efectua plombări întrucât prezenţa apei împiedică acroşarea mixturii
asfaltice la stratul suport.
Darea în circulaţie a suprafeţelor reparate se va face după răcirea mixturii asfaltice puse în
operă.
CAPITOLUL 10
Semnalizarea lucrărilor şi măsuri privind sănătatea şi securitatea în muncă
Antreprenorul va lua toate măsurile necesare asigurării semnalizării lucrărilor în conformitate
cu reglementările şi legislaţia în vigoare.
Page 190 of 340

Semnalizarea lucrărilor şi asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă pe tot parcursul
derulării execuţiei, se va efectua conform prevederilor din:
- Ordinul MT nr.411/08.06.2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de
închidere a circulaţiei rutiere sau de instituire a restricţiilor, în vederea executării de lucrări în
zona drumurilor publice, publicat în M.O. nr.397/24.08.2000 şi broşură.
- Instrucţiunile proprii privind Sănătatea şi Securitatea în Muncă privind lucrările de construcţii,
întreţinere şi exploatare a drumurilor şi podurilor, cu respectarea legislaţiei în vigoare la data
execuţiei lucrărilor
2. STRAT DE FUNDAŢIE DIN BALAST J
GENERALITĂŢI
1 OBIECT S! DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul caiet de sarcini se refera la execuţia şi recepţia straturilor de fundaţie din
balast din structura rutiera a drumului.
2. PREVEDERI GENERALE
2.1. Stratul de fundaţie din balast se realizează într-unul sau mai multe straturi a cărui
grosime este stabilita prin proiect.
2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice şi tehnologice
corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale autorizate/acreditate, sau prin contract
de prestării servicii cu un laborator autorizat/acreditat conform reglementărilor în vigoare, efectuarea
tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
CAPITOLUL I
MATERIALE
3. AGREGATE NATURALE
3.1. Pentru execuţia stratului de fundaţie se va utiliza balast cu granula maxima de 63 mm.
3.2. Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau îngheţ, nu trebuie
să conţină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate.
3.3. Balastul trebuie să îndeplinească caracteristicile calitative arătate în tabelul 1.
Page 191 of 340

Tabelul 1
CARACTERISTICI CONDIŢII DE
ADMISIBILITATE
Sort/clasă de granulozitate 0-63
jConţinutul de fracţiuni, %
Sub 0,02 mm max. 3
Sub 0,2 mm 3-18
0-1 mm 4-38
0-4 mm 16-57
0-8 mm 25-70
0-16 mm 37-82
0-25 mm 50-90
0-50 mm 80-98
0-63 mm 100
Coeficient de neuniformitate (Un), min 15
Echivalent de nisip (EN) min 30
Uzura cu maşina tip Los Angeles (LA) % max. 50
3.4. Balastul se va aproviziona din timp în depozit pentru a se asigura omogenitatea şi constanta
calităţii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în opera se va face numai după ce analizele de
laborator au arătat că este corespunzător.
3.5. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calităţii balastului astfel:
- documentele de certificare a calităţii emise de furnizor;
- rezultatele determinărilor efectuate de laborator.
3.6. Depozitarea agregatelor se va realiza pe platforme betonate având pante şi rigole pentru
evacuare a apelor.
3.7. în cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea şi depozitarea
acestora se va realiza astfel încât să se evite amestecarea balasturilor.
3.8. în cazul în care la verificarea calităţii balastului aprovizionat, granulozitatea acestuia nu
corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru
îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.
.4. APA
Apa necesara compactării stratului de balast poate să provină din reţeaua publica sau din alte
surse, dar în acest din urma caz nu trebuie să conţină nici un fel de particule în suspensie şi trebuie să
îndeplinească condiţiile prevăzute în SR EN 1008 - „Apa de preparare pentru beton. Specificaţii pentru
prelevare, încercare şi evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese
ale industriei de beton, ca apă de preparare pentru beton.”
în cazul în care apa utilizată este apa potabilă această apă este considerată corespunzătoare şi
nu necesită nici o încercare pentru determinarea calităţii. Apa care se conformează Directivei Europene
98/893/EC este apă potabilă şi prin urmare considerată
Page 192 of 340

corespunzătoare pentru utilizare.
Apa uzată nu este corespunzătoare pentru utilizare.
.5. CONTROLUL CĂLITAŢII BALASTULUI ÎNAINTE DE UTILIZARE
Controlul calităţii se realiza de către antreprenor prin laboratoarele sale autorizate/acreditate, sau
prin contract de prestării servicii cu un laborator autorizat/acreditat conform reglementărilor în vigoare,
respectând cu prevederile cuprinse în tabelul 2
Tabelul 2
Nr. Acţiunea,procedeul de verificare Frecventa minima Metoda de
sau La locui de determinare
crt.
caracteristici ce se verifica La aprovizionare punere în opera i
Examinarea datelor înscrise în
1 certificatul de calitate sau certificatul La fiecare lot aprovizionat - .
de garanţie
0 proba la fiecare lot
Determinarea granulometrica aprovizionat, de 500 to,
STAS 4606
2 Echivalentul de nisip pentru fiecare sursa (daca -
SR EN13242
Neomogenitatea balastului este cazul pentru fiecare
sort)
0 proba pe schimb
(şi sort) şi ori de
3 Umiditate câte ori se observa STAS 4606
o schimbare
cauzata de condiţii
meteorologice
'
0 proba la fiecare lot
Rezistenţa la sfărâmare, coeficient aprovizionat pentru fiecare
4 sursa (sort) la fiecare SR EN13242
Los Angeles
5000to
C A P I T O L U L II
STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc înainte de începerea lucrărilor
de execuţie, de către un laborator autorizat/acreditat.
Prin încercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13 se stabileşte:
pdu max. P.M. = greutatea volumică în stare uscată, maximă exprimată în g/cm3;
Wopt P.M. = umiditate optimă de compactare, exprimată în %.
.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
7.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul autorizat/acreditat, pe
probe prelevate din lucrare şi anume:
pdu ef = greutatea volumică, în stare uscată, efectivă, exprimată în g/cm3 Wef
= umiditatea efectivă de compactare, exprimată în %;
în vederea stabilirii gradului de compactare gc.
Page 193 of 340

pdu ef.
gC = --------------- x 100
pdu max.PM
7.1.La execuţia stratului de fundaţie se va urmări realizarea gradului de compactare precizat la

art. 13.
C A P I T O L U L iii
PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
8. MASURI PRELIMINARE
8.1.La execuţia stratului de fundaţie din balast se va trece numai după recepţionarea lucrărilor
de terasamente în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea respectivelor lucrări.
8.2.înainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla utilajele şi dispozitivele necesare
punerii în opera a balastului.
8.3. înainte de aşternerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundaţii -
drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole şi racordurile
stratului de fundaţie la acestea precum şi alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect.
8.4. In cazul straturilor de fundaţie prevăzute pe întreaga platforma a drumului cum este cazul la
lucrările la care drenarea apelor este prevăzută a se realiza printr-un strat drenant continuu se va
asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în orice punct ai traseului la cel puţin 15 cm deasupra
şanţului sau în cazul rambleelor deasupra terenului.
8.5. In cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri pentru a nu
se amesteca agregatele, a se delimita tronsoanele de drum în funcţie de sursa folosita şi care vor fi
consemnate în registrul de laborator.
9. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI

9.1.înainte de începerea lucrărilor antreprenorul este obligat să efectueze experimentarea
punerii în operă a balastului.
Experimentarea se va realiza pe un tronson de proba în lungime de minimum 30 m şi o lăţime
de cel puţin 3,40 m (dublul lăţimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea pe şantier, în condiţii de execuţie curentă, a componentei
atelierului de compactare şi a modului de acţionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare
cerut prin caietul de sarcini precum şi reglarea utilajelor de răspândire
pentru realizarea grosimii din proiect şi o suprafaţare corectă.
9.2. Compactarea de probă pe tronsonul experimental se va realiza în prezenta "dirigintelui de
şantier", efectuând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord şi
efectuate de un laborator autorizat/acreditat.
Page 194 of 340

în cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut, antreprenorul va trebui să
realizeze o nouă încercare după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume:
- grosimea maxima a stratului de balast pus în opera;
- condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajelor de compactare şi intensitatea de
compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S, unde:
Q = volum balast pus în opera în unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat în mc;
S = suprafaţa călcată la compactare în intervalul de timp dat, exprimat în mp.
în cazul când se foloseşte tandem de utilaje de acelaşi tip suprafeţele călcate de fiecare utilaj
se cumulează.
9.3. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinţă
pentru restul lucrării.
Caracteristicile obţinute pe acest sector se vor consemna în scris pentru a servi la urmărirea
calităţii lucrărilor.
.10. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

10.1. Execuţia stratului de fundaţie din balast se va începe numai după recepţia
terasamentelor sau după caz a stratului de formă.
10.2. Descărcarea balastului la locul de punere în operă se va realiza prin basculare, de
preferinţă din mersul autovehiculului care îl descarcă.
10.3. împrăştierea şi nivelarea balastului se va realiza cu autogrederul sau buldozerul, cu
respectarea caracteristicilor geometrice stabilite în proiect (grosime strat, lăţime strat, pante, declivităţi
etc.) evitându-se pe cât posibil manipulările repetate pentru a evita segregarea balastului.
10.4. înainte de compactare se va determina umiditatea balastului aşternut, în minim 3 puncte
la 250 de bandă de circulaţie sau la max. 1000 m2 de suprafaţă aşternută. Se va compara valoarea
obţinută cu valoarea umidităţii optime de compactare stabilită în condiţii de laborator. Se vor utiliza de
preferinţă metodele rapide pentru a scurta perioada dintre prelevarea probei şi începerea compactării
şi pentru a evita variaţiile umidităţii balastului sub influenţa factorilor climatici.
10.5. Umiditatea balastului determinată înainte de compactare trebuie să se încadreze în
intervalul wopt ±1.
10.6. în cazul în care valorile umidităţii stratului de balast aşternut sunt mai mici decât limita
inferioară stabilită la art. 10.5, se va proceda la adăugarea de apă în vederea înscrierii umidităţii în
domeniul optim. în acest sens, în funcţie de debitul de apă necesar, se va stabili viteza de deplasare şi
numărul de treceri pentru cisterna prevăzută să execute operaţia respectivă. Stropirea va fi uniforma
evitându-se supraumezirea locală.
Page 195 of 340

10.7. în cazul în care valorile umidităţii stratului de balast aşternut sunt mai mari decât limita
inferioară stabilită Ia art. 10.5, compactarea se va începe numai după pierderea parţială a apei astfel
încât umiditatea balastului aşternut să se înscrie în domeniul optim.
10.8. Compactarea cu ajutorul compactoarelor cu pneuri se recomandă pentru balasturile cu
echivalent de nisip de 25...40% iar compactoarele vibratoare se recomandă pentru balasturile cu
echivalentul de nisip demin.40%.
10.9. Acostamentele se aşterne şi compacta odată cu straturile de fundaţie, astfel încât
straturile de fundaţie să fie în permanenţă încadrate de acostamente, asigurându-se măsurile de
evacuare a apei.
10.10. Compactarea straturilor de fundaţie se va realiza cu atelierul de compactare stabilit pe
tronsonul experimental respectându-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare,
tehnologia şi intensitatea Q/S de compactare.
10.11. Compactarea se va începe de la margine în sensul lungimii aşternute, avansându- se
progresiv către axa drumului, prin treceri succesive. Fâşiile succesive trebuie să se suprapună pe
minimum 20 cm. Inversarea sensului de mers al utilajelor de compactare trebuie efectuată lin pentru a
evita vălurirea suprafeţei. Compactarea trebuie realizată astfel încât la terminare fiecare punct al
suprafeţei stratului de fundaţie din balast să fi fost supusă aproximativ aceluiaşi număr de treceri, se va
evita mersul şerpuit şi întoarcerile utilajelor de compactare pe suprafaţa stratului.
10.12. După primele treceri ale utilajului de compactare se va verifica uniformitatea suprafeţei
stratului şi realizarea pantelor transversale prevăzute în proiect, efectuându-se eventualele modificări,
corecţii .completări şi înlocuiri de materiale în zonele cu segregări, astfel încât după finalizarea
compactării să fie asigurată, grosimea şi uniformitatea suprafeţei.
10.13. în cazul compactării prin vibrare, viteza de deplasare a utilajului de compactare se
recomandă să se situeze în intervalul 2.. .4 km/h.
10.14. în cazul compactării prin vibrare, pentru asigurarea calităţii suprafeţei stratului
compactat, se vor executa la final 2...4 treceri fără vibrare, eventual precedate de o uşoară umezire a
stratului (cca. 5 litri apă/m2).
10.15. în cazul compactării prin comprimare, se recomandă ca prima trecere să se
efectueze a viteze care să nu depăşească 2,0...2,5 km/h, iar următoarele treceri să să fie efectuate la
viteze de 8... 12 km/h.
10.16. Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundaţie sau rămân după
compactare se corectează cu materiale de aport şi se recilindreaza. Suprafeţele cu denivelări mai mari
de 2 cm se completează, se reniveleaza şi apoi se compactează din nou.
10.17. Compactarea se consideră finalizată dacă la verificarea in situ a gradului de compactare
se vor obţine cel puţin valorile precizate la rt.13 din prezentul caiet de sarcini.
Page 196 of 340

10.18. Este interzisa execuţia cu balast îngheţat. Este interzisa aşternerea balastului pe patul
acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghiţă de gheaţă.
.11. CONTROLUL CAUTATII
11.1. în timpul execuţiei stratului de fundaţie din balast pentru verificarea compactării se vor
efectua încercările şi determinările precizate în tabelul 3 cu frecvenţa menţionata în acelaşi tabel.
11.2. în ce priveşte capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast aceasta se
determină prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie conform "Instrucţiunilor tehnice departamentale
pentru determinarea deformabilităţii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu pârghie - indicativ CD 31.
Tabelul 3
Hr. Frecvente minime la locui de
ort. punere în opera
Determinarea, procedeul de verificare sau Metode de verificare
caracteristica care se verifica conform STAS
încercarea Proctor modificat Fiecare studiu de compoziţie 1913/13
1
pentru balast
Determinarea umidităţii de compactare minim 3 probe la o suprafaţă de 1913/16
2
2.000 mp de strat
j3 minim 3 probe la o suprafaţă de -
Determinarea grosimii stratului compact 2.000 mp de strat
4 Verificarea realizării intensităţii de -
zilnic
compactare Q/S
5 Determinarea gradului de compactare prin minim 3 puncte pentru suprafeţe 1913/15
determinarea greutăţii volumice în stare < 2.000 mp şi minim 5 puncte
uscată pentru suprafeţe > 2.000 mp de
strat
8 Determinarea capacităţii portante la nivelul Normativ CD 31
superior al stratului de fundaţie In cate doua puncte situate în
profiluri transversale la distante
de 10 m unul de altul pentru
fiecare banda cu lăţime de 7,5m
C A P I T O L U L IV
CONDIŢII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
12. ELEMENTE GEOMETRICE
12.1. Grosimea stratului de fundaţie din balast este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ±20 mm.
Verificarea grosimii se va efectua cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se străpunge
stratul la fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundaţie este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector de drum
prezentat recepţiei.
12.2. Lăţimea stratului de fundaţie din balast este prevăzută în proiect.
Abaterile limita la lăţime pot fi ± 5 cm.
Verificarea lăţimii executate se va efectua în dreptul profilelor transversale ale proiectului.
12.3. Panta transversală a fundaţiei de balast va respecta prevederile proiectului.
Page 197 of 340

12.4. Declivităţile fundaţiei de balast în profil longitudinal vor respecta prevederile proiectului.
12.5. Abaterile limita la cotele fundaţiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de ±10
mm.
.13. CONDIŢII DE COMPACTARE
13.1.Stratul de fundaţie din balast trebuie compactat astfel încât să se realizeze un grad de
compactare de minim 100% din densitatea în stare uscată maximă determinată prin încercarea Proctor
modificată conform STAS 1913/13 în cel puţin 95% din punctele de măsurare şi de minimum 98% în
toate punctele de măsurare;
13.2. Densitatea efectivă se determină prin înlocuirea cu nisip conform STAS 1913/15 şi STAS
12288.
13.3. Umiditatea se determină conform STAS 1913/1
Verificările se vor efectua în cel puţin un punct la 250 m lungime de bandă de drum.
.14. CONDIŢII DE COMPACTARE

14.1. Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie din balast se consideră
realizata dacă valoarea măsurată are valori mai mari decât valoarea maximă admisibila din tabelul 4 în
cel mult 10% din punctele de măsurare.
Page 198 of 340

Tabelul 4
Valorile deflexiunii maxime admisibile la nivelul superior al stratului de fundaţie din balast (1/100
mm)
Stratul superior al terasamentelor alcătuit din:
Grosimea
Pământuri de tip:
stratului de
Strat
fundaţie din
de Praf nisipos; Praf Argilă;
balast h, Nisip prafos; Nisip argilos P3
formă argilos; Praf P4 Argilă nisipoasă; argilă
cm
prăfoasă P5
10 185 323 371 411
15 163 284 327 366
20 144 252 290 625
25 129 226 261 292
30 118 206 238 266
14.2. Uniformitatea execuţiei stratului de fundaţie din balast se consideră satisfăcătoare dacă
valoarea coeficientului de variaţie a deflexiunii este sub 35%.
15. CARACTERISTICILE SUPRAFEŢEI STRATULUI DE FUNDAŢIE

15.1. Verificarea denivelărilor suprafeţei stratului de fundaţie din balast se va efectua cu ajutorul
latei de 3,00 m lungime astfel:
în profil longitudinal, măsurătorile se vor efectua în axa fiecărei benzi de circulaţie şi nu pot fi mai
mari de ± 2 cm
în profil transversal, verificarea se va efectua în dreptul profilurilor precizate în proiect şi nu pot fi
mai mari de ± 1 cm
15.2. în cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini
se va efectua corectarea suprafeţei fundaţiei.
CAPITOLUL V
SEMNALIZAREA LUCRĂRILOR Şl MĂSURI PRIVIND SĂNĂTATEA Şl
Antreprenorul va lua toate măsurile necesare asigurării semnalizării lucrărilor în conformitate cu

reglementările şi legislaţia în vigoare.
Semnalizarea lucrărilor şi asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă pe tot parcursul derulării
execuţiei, se va efectua conform prevederilor din:
închidere a circulaţiei rutiere sau de instituire a restricţiilor, în vederea executării de lucrări în zona
drumurilor publice, publicat în M O. nr.397/24.08.2000 şi broşură.
Page 199 of 340

4.STRAT DIN MIXTURA ASFALTICA TIP BADPC 20
CAIET DE SARCINI
STRAT DIN MIXTURA ASFALTICA TIP BADPC 20
1 .Generalităţi

bituminoase din mixtura tip BADPC 20, executată în conformitate cu prevederile AND 605 -
2014 „Mixturi asfaltice executate la cald. Condiţii tehnice privind proiectarea şi punerea în
operă”, pe drumuri de clasă tehnică IV situate în zona climatică rece.
2. Reglementări tehnice şi referinţe

Prestaţiile care fac obiectul prezentului caiet de sarcini vor respecta condiţiile
tehnice prevăzute în reglementările specificate mai jos :
31. AND 605 - „Mixturi asfaltice executate la cald. Condiţii tehnice privind proiectarea şi punerea în
operă”
32. STAS 539-Filer de calcar şi filer de var stins în pulbere
33. SR EN 12591 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Specificaţii pentru bitumuri rutiere
34. AND 535- Instrucţiuni tehnice pentru determinarea stabilităţii în strat subţire a bitumului pentru
drumuri. încercarea TFOT
drumuri. încercarea RTFOT
36. SR 8877-1 - Lucrări de drumuri. Partea 1: Emulsii bituminoase cationice. Condiţii de calitate
37. SR 8877-2 - Lucrări de drumuri. Partea 2: Determinarea pseudo-viscozităţii Engler a emulsiilor
bituminoase
38. SR EN 13074-2 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Recuperarea liantului dintr-o emulsie bituminoasă sau
dintr-un liant bituminos fiuidificat sau fluxat. Partea 2: Stabilizare după recuperare prin evaporare
39. SR EN 13302- Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea viscozităţii dinamice cu ajutorul unui
viscozimetru rotativ
40. SR 10969 - Lucrări de drumuri. Determinarea adezivităţii bitumurilor rutiere şi a emulsiilor cationice
bituminoase faţă de agregatele naturale prin metoda spectrofotometrică
41. AND 551-Metodologie de determinare a caracteristicilor emulsiilor bituminoase cationice utilizate la
Page 200 of 340

lucrările de drumuri
42. AND 552-Normativ privind condiţiile tehnice de calitate ale emulsiilor bituminoase cationice utilizate
la lucrările de drumuri
43. AND 547-Normativ pentru prevenirea şi remedierea defecţiunilor la îmbrăcăminţi rutiere moderne
44. SR EN 12697-1- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.
45. SR EN 12697-2+A1- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la
46. SR EN 12697 - 3-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.
Partea 3: Recuperarea bitumului. Evaporator rotativ.
Partea 6: Determinarea densităţii aparente a epruvetelor bituminoase
48. SR EN 12697-13 şi SR EN 12697-13/AC-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi
asfaltice preparate la cald. Partea 13: Măsurarea temperaturii
49. SR EN 12697-23 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.
Partea 23: Determinarea rezistenţei la tracţiune indirectă a epruvetelor bituminoase
Partea 27: Prelevarea probelor.
Partea 28: Pregătirea probelor pentru determinarea conţinutului de bitum, a conţinutului de apă şi
a compoziţiei granulometrice.
Partea 34: încercare Marshall.
cald. Partea 35: Malaxare în laborator.
54. SR EN 1427- Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda cu inel şi bilă.
55. SR EN 12607-2-Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei la întărire sub efectul căldurii şi
al aerului. Partea 2: Metoda TFOT.
56. SR EN 12607-3-Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei la întărire sub efectul
căldurii şi al aerului. Partea 2: Metoda RTF.
57. SR EN 13242- Agregate din materiale neleqate sau legate hidraulic pentru utilizare în lucrări de
inginerie civilă si în construcţia de drumuri
58. SR EN 13036-7 - Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pistelor aeroportuare. Metode de
încercare. Partea 7: Măsurarea denivelărilor straturilor de uzură ale îmbrăcăminţiior rutiere:
încercarea cu dreptar
Page 201 of 340

3. Imateriale
Materialele utilizate pentru prepararea mixturii bituminoase trebuie să fie
însoţite de documente de certificare a calităţii care să confirme îndeplinirea tuturor
condiţiilor tehnice precizate în prezentul caiet de sarcini.
- nisip natural sort 0-4, conform AND 605;
- nisip de concasaj sort 0-4, conform AND 605;
- pietriş concasat sort 4-8, 8-16 şi 16-20, conform AND 605;

trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- conţinutul de granule ce rămân pe ciurul superior dmax, % max. 5%;
- conţinutul de granule ce trec prin durui superior dmin, % max. 10%;
fără urme de degradare, rezistente la îngheţ - dezgheţ. Natura şi caracteristicile petrografie -
mineralogice trebuie să fie conform SR EN 932-3 şi SR EN 12407.
solubile.
Se interzice folosirea agregatelor naturale provenite din dolomit si
agregatele cu un conţinut de granule constituite din roci alterate, moi, friabile,
poroase si vacuolare mai mare de 5%.
Determinarea conţinutului de granule alterate, moi, friabile, poroase şi vacuolare se face
vizual, pe fiecare sort analizat, pe probe de minimum 150 granule, prin separarea acestora de restul
granulelor. Masa granulelor selectate astfel nu trebuie să depăşească procentul menţionate mai sus
pentru fiecare sort în parte.
Mâsip natural
Nisipul natural utilizat pentru prepararea mixturii tip BADRC 20 trebuie să îndeplinească
condiţiile prevăzute în tabelul 1
Page 202 of 340

Caracteristica determinată Condiţii deTabelul
calitate 1
Conţinut de granule în afara sortului - rest pe ciurul superior (dmax), %, max. 5
Granulozitate continuă
Coeficient de neuniformitate, min. 8
Conţinut de impurităţi: Nu se admit galben
- corpuri străine, %, max.
- conţinut de humus (culoarea soluţiei de NaHO), max.
Echivalent de nisip pe sort 0-4 mm, %, min. 85
Conţinut de particule fine sub 0,063 mm, %max. 10 (fto)
Calitatea particulelor fine, sub 0,125 mm (valoarea de albastru), max. 2
• Coeficientul de neuniformitate se determină cu relaţia: Un = deo/dio unde:
dro = diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea granulozităţii dio= diametrul ochiului sitei prin care
trec 10% din masa probei analizate pentru verificarea granulozităţii
Nisip de concasaj
Nisipul de concasaj utilizat pentru prepararea mixturii tip BADPC 20 trebuie să îndeplinească
condiţiile prevăzute în tabelul 2.
Tabelul 2
Caracteristica Condiţii de admisibilitate
Conţinut de granule în afara sortului

- rest pe ciurul superior (dmax), %, max.
Granulozitate continuă
Conţinut de impurităţi:
- corpuri străine, %, max. Nu se admit
Conţinut de particule fine sub 0,063 mm, % max. 10 (fio)
Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), max. 2
Pietrişul concasat
Pietrişul concasat utilizat pentru prepararea mixturii tip BADPC 20 trebuie să îndeplinească
Tabelul 3
Nr Caracteristica
Condiţii de calital te / sort
.
crt 4-8 8- 16 16-20
1
Conţinut de granule în afara sortului:
- rest pe ciurul superior (dmax), %, max.
- trecere pe ciurul inferior (dmin), %, max. 5 (Gc 90/5) 10
2 Coeficient de aplatizare, % max. 25 (A25)
3 Indice de formă, %, max. 25 (Sl25)
4 Conţinut de impurităţi - corpuri străine nu se admit
5 Conţinut în particule fine sub 0,063 mm, %, max. 2,0 (f2.0) 1.0 (fi,o) 0,5 (f0.5)
6. Rezistenţa la fragmentare, coeficient LA, %, max. 25(LA25)
7. Rezistenţa la uzură (coeficient micro-Deval), %, max. 20 (MDE 20)
8. Sensibilitatea la îngheţ-dezgheţ la 10 cicluri de îngheţ- dezgheţ
Page 203 of 340

Page 204 of 340
Page 205 of 340
4. Controlul calităţii materialelor
Materialele destinate fabricării mixturii asfalfice tip BADPC 20 se vor verifica de laboratoare
autorîzate/acreditate conform reglementărilor tehnice în vigoare şi constau din :
Pietriş concasat
D
natura mineralogică SR EN 12407
n
granulozitatea STAS 4606, SR EN 933-1
° indice de formă SR EN 933-4
° conţinut de particule fine sub 0,063 mm SR EN 933-1 ° conţinutul de impurităţi
STAS 4606, SR EN 933-7
Bitum
" penetraţia la 25‘C SR EN 1426, SR EN 12591
° punct de înmuiere prin metoda inel şibilă SR EN 1427, SR EN 12591
Nisip
n
granulozitatea STAS 4606, SR EN 933-1
° conţinut de impurităţi STAS 4606, SR EN 933-7
° echivalent de nisip SR EN 933-8
° calitatea particulelor fine SR EN 933-9
° conţinut de particule fine sub 0,063 mm SR EN 933-1
Filer
° fineţea STAS 539
° umiditatea STAS 539
5. Modul de fabricare a mixturilor

Compoziţia mixturii asfaltice se va stabili pe baza unui studiu preliminar aprofundat cu
respectarea condiţiilor tehnice precizate în prescripţiile tehnice impuse de prezentul caietul de sarcini.
Studiul îl face executantul în cadrul unui laborator autorizat/acreditat conform reglementărilor tehnice în
vigoare.
Studiile asupra compoziţiei mixturii asfaltice vor comporta analizele de laborator referitoare
la încercarea Marshall (stabilitatea la 60°C; indicele de curgere - fluaj - la 60°C, densitate aparentă,
absorbţia de apă), cu încadrarea în prevederile prezentului caiet de sarcini. Aceste studii comportă
încercări pentru cinci conţinuturi de liant repartizate de o parte şi de alta a conţinutului de liant
recomandat (calculat), dar nu în afara limitelor recomandate cu mai mult de 0,2%.
Page 206 of 340

Page 207 of 340
Page 208 of 340
Tabelul 10
Abateri admise faţă de reţetă, (%), în valoare absolută |
Treceri pe sita de, Mm
20 ±5
16 ±5
12,5 ±5
8 ±5
4 ±4
2 ±4
1 ±3
0,125 ±1,5
0,063 ±1,0
Pentru conţinutul de liant, abaterea admisă faţă de reţeta aprobată de beneficiar trebuie să fie
cuprinsă în intervalul (0 .... 0,2 ) %.
intervalele impuse, conform tabelului 11. Tabelul 11
i Nr. crt. Tipul liantului Agregate naturale Bitum Mixtura asfaitică la ieşirea din malaxor
1 D 70/100 140....190 150....170 140....180
Executantul are obligaţia de regla temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din
malaxor, inclusiv utilizarea de bene termoizolante şi/sau utilizarea de prelate, astfel încât în condiţiile
concrete de transport (distanţă şi mijloace de transport) şi climatice, la locul de punere în operă stabilit de
beneficiar, să fie asigurate temperaturile de punere în operă de min.140°C.
Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste valorile din tabelul 11, în
scopul evitării modificării caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic.
Durata de malaxare, în funcţie de tipul instalaţiei, trebuie să fie suficientă pentru realizarea
unei anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul bituminos.
Verificarea compoziţiei şi a caracteristicilor fizico-mecanice se va face pe probe de 20 kg
pentru fiecare 100 tone de mixtură asfaitică fabricată, prelevate de la malaxor.
Pentru verificarea compoziţiei mixturii asfaltice se va determina, conform SR EN 12697-6, SR
EN 12697-23, granulozitatea agregatelor minerale şi dozajul de bitum care trebuie să corespundă
dozajelor stabilite de laborator. Bitumul conţinut în mixtura asfaitică prelevată pe parcursul execuţiei
lucrărilor de plombare, de la malaxor sau de la aşternere, trebuie să prezinte un punct de înmuiere IB cu
maximum 9°C mai mare decât bitumul utilizat la prepararea mixturii asfaltice. Prelevarea mixturii asfaltice
se face conform SR EN 12697-27, iar pregătirea probelor în vederea extragerii bitumului-conform SR EN
12697-28
Caracteristiciie fizico-mecanice a!e mixturii asfaltice BADPC 20 trebuie să corespundă
condiţiilor cuprinse în tabelul nr.9 din prezentul caiet de sarcini. încercările de laborator se vor efectua
Page 209 of 340

nr. 10.
conform metodologiei prevăzute în SR EN 12697-6, SR EN 12697-23, SR EN 12697-27, SR EN
12697-28, SR EN 12697-34+A şi SR EN 12697-35+A1 pe probe de mixtură asfaltică prelevate de la
malaxor sau de la aştemere înainte de compactare .
6. Modul de punere în operă
T ransport
Transportul mixturii asfaltice se va efectua cu autocamioane cu bene metalice bine
protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatură, curăţate de orice corp străin şi uscate înainte de
încărcare. La distanţe de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30
minute, indiferent de anotimp, precum şi pe vreme rece (+10 °C +15 °C ) ,
autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat după încărcare.
Utilizarea de produse succesibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta
(motorină, păcură , etc.) este interzisă.
Volumul mijloacelor de transport, va fi determinat de productivitatea instalaţiei de preparare
a mixturii asfaltice, de cerinţele beneficiarului şi de posibilităţile de punere în operă, evitându-se
înainte de aşternerea stratului din mixtură asfaltică, întreaga suprafaţă a stratului suport
trebuie temeinic curăţată, mecanic sau manual, şi după caz, spălată. Operaţia de curăţire şi eventual
spălare a stratului suport trebuie efectuată cu maximum 2 ore înainte de răspândirea liantului
Nu se va trece la execuţia stratului de ulegătură decât după ce dirigintele de şantier va

constata că stratul suport a fost pregătit în conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi va
consemna aceasta într-un proces-verbal de recepţie calitativă a stratului suport.
Amorsarea
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorsează stratul suport şi
rosturile de lucru cu o emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă. Amorsarea stratului suport se
realizează uniform cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe metru pătrat în
funcţie de natura stratului suport.
Amorsarea se va face pe suprafaţa curăţată şi uscată, în faţa finisorului la o distanţă maximă de 100 m,
în aşa fel încât aşternerea mixturii să se facă după ruperea emulsiei
Page 210 of 340

bituminoase.
în funcţie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rămasă după aplicarea
amorsajului, trebuie să fie de (0,3...0,5) kg/m2
Aşternerea
Aşternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare - finisoare
prevăzute cu sistem încălzit de nivelare automat care asigură o precompactare. Mixtura asfaltică trebuie
aşternută continuu, în grosime constantă, pe fiecare strat şi pe toată lungimea unei benzi programată a se
executa în ziua respectivă.
în cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii rămasă
necompactată aceasta va fi îndepărtată. Această operaţie se face în afara zonelor pe care există, sau
urmează a se aşterne, mixtură asfaltică. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de lucru transversal.
Aşternerea se întrerupe pe vânt puternic sau ploaie şi se reia numai după uscarea stratului suport.
Viteza optimă de aşternere se va corela cu distanţa de transport şi capacitatea de fabricaţie a
staţiei, pentru a se evita total întreruperile în timpul execuţiei stratului şi apariţiei crăpăturilor / fisurilor la
suprafaţa stratului proaspăt aşternut.
în buncărul utilajului de aşternere trebuie să existe în permanenţă suficientă mixtură pentru a
se evita o răspândire neuniformă a materialului.
Aşternerea mixturilor asfaltice se face în anotimpul călduros la temperaturi de peste +10°C, în
perioada martie - noiembrie, în conformitate cu prevederile tehnice în vigoare.
Execuţia straturilor din mixturi după aceste perioade nu se poate realiza decât cu aprobarea
beneficiarului. De asemenea, execuţia trebuie întreruptă pe timp de ploaie.
Tabelul 12
Temperatura mixturii asfaltice la compactare
°C,min
început sfârşit
100
135 - - ............... ... -
Măsurarea temperaturii va fi efectuată din masa mixturii în buncărul finisorului. Temperatura se va

fixa definitiv în timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a obţine compactitatea
optimă.
Mixturile bituminoase care nu vor respecta regimul termic prevăzut în tabelele 11 şi 12 din
prezentul caiet de sarcini, vor fi refuzate.
Page 211 of 340

Compactarea rostului transversal se va realiza cu compactorul aşezat transversal drumului
Page 212 of 340
astfel încât compactarea sa se realizeze in lungul rostului si nu transversal acestuia.
Compactarea
Operaţia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executată ca să se obţină valori
optime pentru caracteristicile fizico-meeanice de deformabilitate şi suprafaţare.
Compactarea se va executa în lungul drumului, de la margine spre ax; pe sectoarele în pantă
sau cu pantă transversală unică, se efectuează de la marginea mai joasă spre cea mai ridicată.
Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri, pentru a se evita vălurirea îmbrăcăminţii.
Suprafaţa stratului se va controla în permanenţă, micile denivelări care apar pe suprafaţă se
corectează după prima trecere a rulourilor compactoare pe toată lăţimea.
Operaţia de compactare a mixturilor asfaltice se va realiza cu compactoare cu pneuri şi
compactoare cu rulouri netede, prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate astfel încât să se obţină un
grad de compactare de minim 96%, considerând că numărul minim de treceri ale compactoarelor uzuale
este cel menţionat în tabelul 13.
Tabelul 13
Atelier de compactare
A B
Compactor cu pneuri de Compactor cu rulouri netede Compactor cu rulouri netede de 120
160KN de 120 KN KN
Număr de treceri minime
12 4 14
Se recomandă utilizarea compactoarelor cu pneuri cu grosime mare de contact concomitent

cu cilindri compactări cu rulouri metalice. Cilindri vibratori sunt de asemeni consideraţi ca adecvaţi în acest
scop.
în timpul cilindrării bandajele rulourilor cilindrului compresor trebuie menţinute umede cu apă
suficientă şi nu în exces, pentru a evita lipirea mixturii asfaltice. Viteza nu trebuie să depăşească 5 km/h
pentru cilindri cu rulouri metalice şi 8 km/h pentru compactoarele cu pneuri. Orice schimbare de direcţie
pronunţată a cilindrului compactor trebuie făcută pe material stabil - ciiindrat.
Nu se permite staţionarea cilindrilor compactori pe suprafaţa finisată înainte ca aceasta să fie
deplin răcită şi stabilizată.
Controlul procesului tehnologic
Controlul reglajului instalaţiei de preparare a mixturii asfaltice:
- funcţionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare volumetrică la începutul fiecărei zile
de lucru;
- funcţionarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.
Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:
- temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate şi încălzite la ieşirea din uscător: permanent;
Page 213 of 340
- temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor: permanent.
Controlul procesului tehnologic de execuţie a straturilor bituminoase:
- pregătirea stratului suport: zilnic la începerea lucrării pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la aşternere şi compactare: cel puţin de două ori pe zi cu
respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697-13;
- tehnologia de compactare (atelier de compactare, număr de treceri): zilnic;
Verificarea respectării compoziţiei mixturii asfaltice conform amestecului prestabilit (reţetei
de referinţă) se va face în felul următor:
- granulozitatea amestecului de agregate naturale şi filer la ieşirea din malaxor, înainte de
adăugarea liantului (şarja albă): zilnic sau ori de câte ori se observă o calitate necorespunzătoare
a mixturilor asfaltice;
- conţinutul minim obligatoriu de materiale concasate: la începutul fiecărei zile de lucru;
- compoziţia mixturii asfaltice (compoziţia granulometrică şi conţinutul de bitum) prin extracţii, pe
probe de mixtură prelevate de la malaxor şi aşternere: zilnic.
Verificarea calităţii mixturii asfaltice se va face prin analize efectuate de un laborator
autorizat pe probe de mixtură asfaltică: 1 probă / 400 tone mixtură fabricată, dar cel puţin una pe zi,
astfel:
- compoziţia mixturii asfaltice, care trebuie să corespundă compoziţiei stabilite prin studiul
preliminar de laborator;
- caracteristicile fizico-mecanice care trebuie să se încadreze în limitele din prezentul caiet de
sarcini
7. Verificarea îmbrăcăminţilor gata executate
Verificarea calităţii stratului se efectuează prin prelevarea de epruvete, conform SR EN
12697-29, astfel:
- carote 0 200 mm pentru determinarea rezistenţei la ornieraj;
carate 0 100 mm sau plăci de min. (400 x 400) mm sau carate de 0 200
mm (în suprafaţă echivalentă cu a plăcii menţionate anterior) pentru determinarea grosimii
straturilor, a gradului de compactare şi absorbţiei de apă, precum şi a compoziţiei - la
cererea beneficiarului.
Epruvetele se prelevează în prezenţa delegatului antreprenorului, al beneficiarului şi al
consultantului sau a dirigintelui, la aproximativ 1 m de la marginea părţii carosabile, încheindu- se un
proces verbal în care se va nota - informativ, grosimea straturilor prin măsurarea cu o riglă gradată.
Grosimea straturilor, măsurată în laborator, conform SR EN 12697-29 se va trece în raportul de
încercare.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese din sectoarele cele mai
defavorabile.
Verificarea compactării stratului, se efectuează prin determinarea gradului de compactare
Page 214 of 340
în situ, prin încercări nedistructive sau prin încercări de laborator pe carate.
încercările de laborator efectuate pe carate pentru verificarea compactării constau în
determinarea densităţii aparente şi a absorbţiei de apă, pe plăcuţe (100x100) mm sau pe carate
cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate.
Rezultatele obţinute privind compactarea stratului trebuie să se încadreze în limitele din
tabelul 15.
Pentru caracterizarea unor sectoare limitate şi izolate cu defecţiuni vizibile stabilite de
beneficiar sau de comisia de recepţie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o menţiune
specială.
îmbrăcămintea asfaltică trebuie să îndeplinească condiţiile din tabelul 14.
Tabelul 14
i Nr.
crt.
Planeitatea în profil longitudinal. Indice de
1
pianeitate, IRI, m/km; - 2,5
2 Planeitatea în profil longitudinal.
Denivelări admisibile măsurate sub dreptarul <4,0
de 3 m, mm:
3 Planeitatea în profil transversal, mm/m:
±1,0
I4 Omogenitate. Aspectul suprafeţei Aspect fără degradări sub formă de exces de
bitum, fisuri, zone poroase, deschise, şlefuite
Note: 1) Planeitatea în profil longitudinal se va determina fie prin măsurarea indicelui de pianeitate IRI, fie prin
măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m.
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice BADPC 20 trebuie să corespundă
condiţiilor din tabelul 9 şi din tabelul 15. Determinările se fac conform metodologiei prevăzute în SR EN
12697-6, SR EN 12697-23, SR EN 12697-27, SR EN 12697-28, SR EN 12697-34+A şi SR EN 12697-
35+A1 pe probe de mixturi asfaltice prelevate de la malaxor sau de la aşternere, înainte de compactare.
Compactarea stratului se verifică prin stabilirea gradului de compactare şi prin încercări de
laborator pe carate.
Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii
compacte din strat şi densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall preparate în laborator din
mixtura respectivă.
Densitatea aparentă a mixturii din strat se poate determina prin carate prelevate din stratul
gata executat sau prin măsurători „in situ“ cu gamadensimetrul.
determinarea densităţii aparente şi a absorbţiei de apă pe plăcuţe (100x100 mm) sau pe carate cilindrice
cu 0100 mm sau 0 200 mm netulburate.
tabelul 15. Page 215 of 340
Tabelul 15
Caracteristicile îmbrăcămintei bituminoase
Absorbţie de apă, % voi. 3...8
Grad de compactare, % min. 96
Abateri limită la elemente geometrice

Grosimile straturilor vor fi cele prevăzute în profilul transversal tip al proiectului.
Nu se admit abateri în minus faţă de grosimea prevăzută în proiect, respectiv în
profilul transversal tip.

Abaterile în plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrării, cu condiţia
respectării prevederilor prezentului caiet de sarcini, privind uniformitatea suprafeţei si gradul de
compactare.
Denivelările admisibile în profil longitudinal măsurate sub dreptarul de 3 m sunt de max.lOmm.
Lăţimile straturilor vor fi cele prevăzute în proiect.
Abaterile limită locale admise la lăţimea stratului vor fi cuprinse în intervalul ±50mm;
Abaterile limită admise la panta profilului transversal vor fi cuprinse în intervalul
±1mm/m.
La cotele profilului longitudinal se admite o abatere limită locală de ±5,0 mm, cu condiţia
respectării pasului de proiectare adoptat.
Tipurile de încercări şi frecvenţa acestora sunt prezentate în tabelul 16, în corelare
cu SR EN 13108-20. Tabelul 16
NrT Natura controlului/încercării şi frecvenţa Caracteristici verificate şi limite de
crt încercării încadrare
1. încercări iniţiale de tip (validarea în laborator) Conform tabel 9
2. încercări iniţiale de tip (validarea în producţie) Conform tabel 9
3. Verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice prelevate Compoziţia mixturii
în timpul execuţiei: Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete
- frecvenţa 1/400 tone Marshall conform tabel 9
mixtură asfaltică fabricată sau cel puţin o dată pe zi.
4. Verificarea calităţii stratului executat: iConform tabel 15

- o verificare pentru fiecare 10 000 m2 executaţi,
- min. 1/lucrare, in cazul lucrărilor cu suprafaţă mai
mică de 10 000 m2'
5. Verificarea rezistenţei stratului la deformaţii Conform tabel 9
permanente pentru stratul executat:
- min. 1 / lucrare, în cazul lucrărilor cu suprafaţa mai
mică de 10 000 m2'
Verificarea elementelor geometrice ale stratului Conform tabel 22
6.
executat
7. Verificarea suprafeţei stratului executat Conform caietului de sarcini
8. Verificări suplimentare în situaţii cerute de comisia de Conform solicitării comisiei de recepţie
recepţie (beneficiar):
- frecvenţa :1 set carote pentru fiecare solicitare
8. Semnalizarea lucrărilor si măsuri privind
sănătatea şi securitatea în muncă
Page 216 of 340
închidere a circulaţiei rutiere sau de instituire a restricţiilor, în vederea executării de lucrări în zona
drumurilor publice, publicat în M.O. nr.397/24.08.2000 şi broşură.
5. STRAT DIN MIXTURA ASFALTICA TIP BAPC 16
1. Generalităţi

bituminoase din mixtura tip BAPC 16, executată în conformitate cu prevederile AND 605 -2014
„Mixturi asfaltice executate la cald. Condiţii tehnice privind proiectarea şi punerea în operă”, pe
drumuri de clasă tehnică IV situate în zona climatică rece.
2. Reglementări tehnice şi referinţe

Prestaţiile care fac obiectul prezentului caiet de sarcini vor respecta condiţiile
tehnice prevăzute în reglementările specificate mai jos :
59. AND 605 - „Mixturi asfaltice executate la cald. Condiţii tehnice privind proiectarea şi punerea în
operă”
60. STAS 539-Filer de calcar şi filer de var stins în pulbere
61. SR EN 12591 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Specificaţii pentru bitumuri rutiere
drumuri. încercarea TFOT
drumuri. încercarea RTFOT
64. SR 8877-1 - Lucrări de drumuri. Partea 1: Emulsii bituminoase cationice. Condiţii de calitate
65. SR 8877-2 - Lucrări de drumuri. Partea 2: Determinarea pseudo-viscozităţii Engler a emulsiilor
bituminoase
66. SR EN 13074-2 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Recuperarea liantului dintr-o emulsie bituminoasă sau
dintr-un liant bituminos fluidificat sau fluxat. Partea 2: Stabilizare după recuperare prin evaporare
67. SR EN 13302- Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea viscozităţii dinamice cu ajutorul unui
viscozimetru rotativ
Page 217 of 340
68. SR 10969 - Lucrări de drumuri. Determinarea adezivităţii bitumurilor rutiere şi a emulsiilor cationice
bituminoase faţă de agregatele naturale prin metoda spectrofotometrică
69. AND 551-Metodologie de determinare a caracteristicilor emulsiilor bituminoase cationice
70. AND 552-Normativ privind condiţiile tehnice de calitate ale emulsiilor bituminoase cationice utilizate
la lucrările de drumuri
71. AND 547-Normativ pentru prevenirea şi remedierea defecţiunilor la îmbrăcăminţi rutiere moderne
74. SR EN 12697 - 3-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.
Partea 3: Recuperarea bitumului. Evaporator rotativ.
Partea 6: Determinarea densităţii aparente a epruvetelor bituminoase
76. SR EN 12697-13 şi SR EN 12697-13/AC-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi
asfaltice preparate la cald. Partea 13: Măsurarea temperaturii
77. SR EN 12697-23 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.
Partea 23: Determinarea rezistenţei la tracţiune indirectă a epruvetelor bituminoase
Partea 27: Prelevarea probelor.
Partea 28: Pregătirea probelor pentru determinarea conţinutului de bitum, a conţinutului de apă şi a
compoziţiei granulometrice.
Partea 34: încercare Marshall.
caid. Partea 35: Malaxare în laborator.
82. SR EN 1427- Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda cu inel şi bilă.
al aerului. Partea 2: Metoda TFOT.
al aerului. Partea 2: Metoda RTF
85. SR EN 13242- Agregate din materiale neleoate sau legate hidraulic pentru utilizare în lucrări de
inginerie civilă şi în construcţia de drumuri
86. SR EN 13036-1-Caracteristici ale suprafeţei drumurilor si aeroporturilor. Metode de încercare. Partea
1 : Măsurarea adâncimii macrotexturii suprafeţei îmbrăcămintei prin tehnica volumetrica a petei
Page 218 of 340
încercare. Partea 4: Metode de măsurare a aderenţei unei suprafeţe. încercarea cu pendul
încercare. Partea 7: Măsurarea denivelărilor straturilor de uzură ale îmbrăcăminţilor rutiere:
încercarea cu dreptar
89. SR EN ISO 13473-1 - Caracterizarea texturii îmbrăcămintei unei structuri rutiere plecând de la
releveele de profil. Partea 1: Determinarea adâncimii medii a texturii
3. Materia!e
Materialele utilizate pentru prepararea mixturii bituminoase trebuie să fie
însoţite de documente de certificare a calităţii care să confirme îndeplinirea tuturor
condiţiilor tehnice precizate în prezentul caiet de sarcini.
- nisip natural sort 0-4, conform AND 605;
- nisip de concasaj sort 0-4, conform AND 605;
- pietriş concasat sort 4-8 şi 8-16, conform AND 605;

trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- conţinutul de granule ce rămân pe ciurul superior dmax, % max.5%;
- conţinutul de granule ce trec prin ciurul superior dmin, % max. 10%;
fără urme de degradare, rezistente la îngheţ - dezgheţ. Natura şi caracteristicile petrografie -
mineralogice trebuie să fie conform SR EN 932-3 şi SR EN 12407.
solubile.
Se interzice folosirea agregatelor naturale provenite din dolomit si agregatele cu un
conţinut de granule constituite din roci alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare mai mare de
5%.
Determinarea conţinutului de granule alterate, moi, friabile, poroase şi vacuolare se face
vizual, pe fiecare sort analizat, pe probe de minimum 150 granule, prin separarea acestora de restul
Page 219 of 340

Tabelul 1
Caracteristica determinată Condiţii de calitate
Conţinut de granule în afara sortului - rest pe ciurul superior (dmax), %, max. 5

Granuiozitate continuă
Coeficient de neuniformitate, min. 8
- corpuri străine, %, max.
- conţinut de humus (culoarea soluţiei de NaHO), max. Nu se admit galben
Echivalent de nisip pe sort 0-4 mm, %, min. 85
Conţinut de particule fine sub 0,063 mm, %max. 10 (fio)
Calitatea particulelor fine, sub 0,125 mm (valoarea de albastru), max. 2
* Coeficientul de neuniformitate se determină cu relaţia: Un = deo/dio unde:
d6o = diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea granulozităţii dio= diametrul ochiului sitei prin care
trec 10% din masa probei analizate pentru verificarea granulozităţii
granulelor. Masa granulelor selectate astfel nu trebuie să depăşească procentul menţionate mai sus
pentru fiecare sort în parte.
Nisip natura!
Nisipul natural utilizat pentru prepararea mixturii tip BAPC 16 trebuie să îndeplinească
Nisip de concasaj
Nisipul de concasaj utilizat pentru prepararea mixturii tip BAPC 16 trebuie să îndeplinească
Tabelul 2
Caracteristica
Condiţii de admisibilitate
Conţinut de granule în afara sortului c
- rest pe ciurul superior (dmax), %, max. O
Granuiozitate continuă
- corpuri străine, %, max. Nu se admit
Conţinut de particule fine sub 0,063 mm, % max. 10 (fi o)
i'Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), max. 2
Pietrişul concasat
Pietrişul concasat utilizat pentru prepararea mixturii tip BAPC 16 trebuie să îndeplinească condiţiile
prevăzute în tabelul 3.
Tabelul 3
Nr. Caracteristica
Condiţii de calitate / sort !
crt.
4-8 8- 16
1 Conţinut de granule în afara sortului:
- rest pe ciurul superior (dmax), %, max. 5 (Gc 90/5)
- trecere pe ciurul inferior (dmin), %, max. 10
Page 220 of 340

2 Coeficient de aplatizare, % max. 25 (Au)
3 Indice de formă, %, max. 25 (SI»)
'■! 4 Conţinut de impurităţi - corpuri străine nu se admit
5 Conţinut în particule fine sub 0,063 mm, %, max. 2,0 (f2,o) 1,0 (fi.o)
6. Rezistenţa la fragmentare, coeficient LA, %, max. 25(LA25)
7. Rezistenţa la uzură (coeficient micro-Deval), %, max. 20 (MDE 20)
8.
Sensibilitatea la îngheţ-dezgheţ la 10 cicluri de îngheţ- dezgheţ
- pierderea de masă (F), %, max.
- pierderea de rezistenţă (ASLA), %, max. 2 (F2) 20
9. Rezistenţa la acţiunea sulfatului de magneziu, %, max. 6
10. Conţinut de particule sparte, %, min. 90 (C90/1)
11. 2
Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), max.
Forma agregatului grosier poate fi determinată prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui
de formă, încercarea de referinţă fiind indicele de formă.
Filer
Filerul utilizat pentru prepararea mixturilor asfaltice este filerul de calcar, filerul de cretă sau filerul
de var stins, fiecare dintre acestea trebuind să corespundă prevederilor SR EN 13043 sau STAS 539.:
- fineţea (conţinutul în părţi fine 0,09 mm) min. 80%
- umiditatea max. 2%
La aprovizionare, fiecare lot de material va fi însoţit de declaraţia de performanţă si după caz,
certificatul de conformitate împreună cu rapoartele de încercare prin care să se certifice calitatea
materialului, eliberate de un laborator acreditat/autorizat si se va verifica obligatoriu granulozitatea si
umiditatea pe lot, sau pentru maxim 1001.
Filerul se va depozita în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea fileruiui
aglomerat.
Bitum
Având în vedere că lucrarea se situează în zona climatică rece pentru realizarea îmbrăcăminţilor
asfaltice din mixtură tip BAPC 16 se va utiliza bitum tip D 70/100 în conformitate cu prevederile SR EN
12591.
Condiţiile care trebuie să le îndeplinească bitumul sunt arătate în tabelul 4.
Tabelul 4
Bitum tip D Metoda de
Denumirea caracteristicii UM
70...100 verificare
1. Penetraţia la 25°C 1/10 mm 70...100 SR EN 1426
2. Punct de înmuiere I. B. °C 43...51 SR EN 1427
3. Ductilitate:- la 5°C, min. cm 4,0 SR 61
Page 221 of 340

- la 25°C, min. cm 100
4. Punct de rupere Fraass, max. °C -10 SR EN 12593
5.Punct de inflamabilitate Marcusson, min. °C 230 SR EN ISO 2592
6. Solubilitate în solvenţi organici, min. % 99 STAS 115
7. Stabilitate prin încălzire în film subţire a
bitumului la 163°C:
- pierdere de masă, max. % 0,50 SR EN 12607/2
- penetraţie reziduală la 25°C (Pf/Pi *100), % 50 SR EN 12607/3
min. °C 9 AND 535
- creşterea punctului de înmuiere, max. cm 50 AND 538
- ductilitate reziduală la 25°C, min.
8. Conţinut de parafină, max. % 2,0 SR EN 12606/1,2
9. Densitate la 15°C, min. g/cm3 0,995 STAS 35
10. Solubilitate, min. % 99,0 SR EN 12592
11. Indice de penetraţie de la -1,5 SR EN 12591
până la +0,7
12. Viscozitate dinamică la 60°C Pas >90 SR EN 12596
13. Viscozitate cinematică la 135°C mm2/s 230 SR EN 12595
114. Adezivitate pe agregat etalon**, min. % 80 SR 10969
15. Adezivitate pe agregatul pus în lucrare: min, %80 SR 10969
*) Agregat etalon: criblură din andezit de la cariera Chileni sort 5-8
în cazul în care adezivitatea bitumului faţă de agregatele naturale este mai mică de 80 % este
obligatorie aditivarea bitumului şi reverificarea adezivităţii bitumului aditivat. în acest caz contractantul va
furniza toate detaliile necesare despre aditivul utilizat şi va descrie metodologia folosită în procesul de
control al amestecului aditiv - bitum, precum şi tehnologia pe care o propune pentru preparare, stocare
transportul şi punerea în operă a bitumului aditivat în vederea obţinerii avizului investitorului.
Temperatura maximă de depozitare a bitumului este de 125°C .

Fiecare transport de bitum va fi însoţit de un certificat de calitate eliberat de laboratorul
întreprinderii producătoare întocmit conform dispoziţiilor legale în vigoare.
Pentru amorsări se vor utiliza emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida EBCR 60, sau
EBCR 65, conform SR 8877/1, cu caracteristicile prezentate în tabelul următor:
Tabelul 5
Caracteristici
Nr. Valori admisibile
EBCR 60 Metoda de
crt. EBCR analiza
65
1. Conţinutul de bitum rezidual, %, min. 58 63 SR 8877/1
2. Omogenitate (rest pe sita de 0,63 mm), max. 0,5 0,5 SR 8877/1
3. Vâscozitate Engler la 20°C, 1) 5-15 7-15 SR 8877/2
4. Indice de rupere IR:
- metoda I (cu filer) max. 80 max. 80 AND 551
Page 222 of 340

- metoda II (cu fracţiune sub 0,09 mm extrasă din filer) max. 20 max. 20 AND 551
5. Stabilitatea la stocare (rest pe sita de 0,63 mm după 7 zile), %
max. 0,5 0,5 SR 8877/1
Stabilitatea la transport (rest pe sita de 0,63 mm după o oră
6.
de agitare şi 24 de ore de repaos), % max. 0,5 0,5 SR 8877/1
7. Adezivitatea pe agregat natural utilizat în lucrare, % min.,
min. 80 min. 80 SR 10969
conform SR 10969
Bitumul utilizat la prepararea emulsiilor va fi D 70/1DO conform SR EN 2591.
4. Controlul calităţii materialelor

Materialele destinate fabricării mixturii asfaltice tip BAPC 16 se vor verifica de laboratoare
autorizate/acreditate conform reglementărilor tehnice în vigoare şi constau din :
Pietriş concasat
° natura mineralogică SR EN 12407

° granulozitatea STAS 4606, SR EN 933-1
° indice de formă SR EN 933-4

° conţinutul de impurităţi STAS 4606, SR EN 933-7
Bitum
° penetraţia la 25°C SR EN 1426, SR EN 12591

° punct de înmuiere prin metoda inel şi bilă SR EN 1427, SR EN 12591
Nisip
° granulozitatea STAS 4606, SR EN 933-1
n
conţinut de impurităţi STAS 4606, SR EN 933-7
° echivalent de nisip SR EN 933-8
° calitatea particulelor fine SR EN 933-9

Filer
n
fineţea STAS 539
° umiditatea STAS 539
5. Modul de fabricare a mixturilor

Compoziţia mixturii asfaltice se va stabili pe baza unui studiu preliminar aprofundat cu
respectarea condiţiilor tehnice precizate în prescripţiile tehnice impuse de prezentul caietul de sarcini.
Studiul îl face executantul în cadrul unui laborator autorizat/acreditat conform reglementărilor tehnice în
vigoare.
Studiile asupra compoziţiei mixturii asfaltice vor comporta analizele de laborator referitoare la
încercarea Marshall (stabilitatea la 60°C; indicele de curgere - fluaj - la 60°C, densitate aparentă,
absorbţia de apă), cu încadrarea în prevederile prezentului caiet de sarcini. Aceste studii comportă
Page 223 of 340
încercări pentru cinci conţinuturi de liant repartizate de o parte şi de alta a conţinutului de liant
recomandat (calculat), dar nu în afara limitelor recomandate cu mai mult de 0,2%.
Limitele procentelor de agregate naturale vor respecta condiţiile din tabelul 6. Tabelul 6
Agregate naturale % din agregatul total Mixtură asfaltică tip BAPC 16

Filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0,1 mm 8... 13
Filer şi nisip 0,1...4 mm rest până la 100
Pietriş concasat cu dimensiunea peste 8 mm 15...34
Granulozitatea agregatelor naturale din mixtura BAPC 16 trebuie să fie cuprinsă în
limitele date în tabelul 7.
Tabelul 7
Mixtură asfaltică tip
Specificaţii
BAPC 16
Curba granulometrică a agregatului natural
Treceri prin site cu ochiuri pătrate conform SR EN 933-2
- trece prin sita de 16 mm, % 90... 100
‐ trece prin sita de 12,5 mm, % 80...95
- trece prin sita de 8 mm, % 66... 85
‐ trece prin sita de 4 mm, % 42...66
‐ trece prin sita de 2 mm, % 30... 50
- trece prin sita de 1 mm, % 22...42
Note: 1. La mixturile asfaltice BAPC 16 se foloseşte nisip din concasarea agregatelor naturale sau în
amestec cu nisip natural sortat, în acest caz proporţia de nisip natural din amestecul de nisipuri va fi de
max. 50%
2. Nisipul de concasaj poate fi rezultat din concasarea agregatelor de râu sau nisip de concasare sort 0-4
Raportul filer/liant se va încadra între următoarele limite: 1,4...2,3.
Toate dozajele privind agregatele, filerul, liantul sau unele adaosuri sunt stabilite în funcţie de
greutatea totală a materialului granular în stare uscată, inclusiv părţile fine.
Conţinutul optim de liant se stabileşte prin studiile preliminare de laborator conform

SR EN 12697-6, SR EN 12697-23, trebuie să se încadreze între limitele arătate în tabelul 8 şi are la bază
o masă volumică medie a agregatelor de 2,650 kg/m3. Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor,
conţinutul de bitum se va corecta cu un coeficient „a=2,650/d” unde „d” este masa volumică reală
(declarată de producător şi verificată de laboratorul antreprenorului) a agregatelor inclusiv filerul (media
ponderată conform fracţiunilor utilizate la compoziţie), în kg/m3 şi se determină conform SR EN 1097/6.
Tabelul 8
Tipul mixturii asfaltice Conţinutul de liant din masa mixturii asfaltice, %
BAPC 16 minim 5,7
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice

Page 224 of 340
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice BAPC 16 trebuie să îndeplinească în
timpul studiului de laborator şi al controalelor de fabricaţie condiţiile arătate în tabelul 9.
Tabelul 9
Caracteristici fizico-mecanice determinate pe cilindri Marshall
Stabilitatea (S) la 60°C, KN, min. 6,5...13,0
indice de curgere (1) mm 1,5...4,0
Raportul S/l, KN/mm minim 1,6
Absorbţie de apă % voi 1,5...5,0
Sensibilitatea la apă % 60...90
Caracteristici fizico-mecanice determinate prin încercări dinamice pe cilindri confecţionaţi

la presa giratorie
i Volumul de goluri, la 80 giraţii, % max 6,0
Rezistenţa la deformaţii permanente (fluaj dinamic)
1 -deformaţia la 50°C, 300 KPa şi 10000 impulsuri, pm/m, maxim - viteza de deformaţie
la 50°C, 300 KPa şi 10000 impulsuri, pm/m/ciclu, ! maxim
30 000 2,0
Modulul de rigiditate la 20°C, 124 ms,, MPa, minim 4000
Caracteristici pe plăci confecţionate în laborator sau pe carote din
îmbrăcăminte
Rezistenţa la deformaţii permanente (ornieraj) 0,5
- viteza de deformaţie la ornieraj, mm/1000 cicluri, max. 7,0
- adâncimea făgaşului,% din grosimea iniţială a probei, max.
Prepararea mixturii asfaltice tip BAPC 16

Mixturile asfaltice se vor prepara în instalaţii prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare,
resortare şi dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi
a filerului, precum şi dispozitiv de malaxare forţată a agregatelor cu liantul bituminos, toate aceste
dispozitive cu verificarea metrologică în vigoare.
Page 225 of 340

Abaterile in valoare absolută ale compoziţiei mixturilor asfaltice faţă de amestecul de referinţă
prestabilit (dozaj) se vor încadra în valorile limită din tabelul 10 cu încadrarea in limitele caracteristicilor
fizico-mecanice prevăzute in prezentul caiet de sarcini si verificate pentru stabilirea dozajului optim.
Tabelul 10
Abateri admise faţă de reţetă, (%), în valoare absolută
Treceri pe sita de, mm
16 ±5
12,5 ±5
8 ±5
4 ±4
2 ±4
1 ±3
0,125 ±1,5
0,063 ±1,0
Pentru conţinutul de liant, abaterea admisă faţă de reţeta aprobată de beneficiar
Tabelul 11
!
Nr. crt. Tipul liantului Agregate naturale Bitum Mixtura asfaltică la ieşirea din malaxor
1 D 70/100 140. .190 150....170 140...180
trebuie să fie cuprinsă în intervalul (0 .... 0,2 ) %.

intervalele impuse, conform tabelului 11.
Executantul are obligaţia de regla temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor, inclusiv
utilizarea de bene termoizolante şi/sau utilizarea de prelate, astfel încât în condiţiile concrete de transport
(distanţă şi mijloace de transport) şi climatice, la locul de punere în operă stabilit de beneficiar, să fie
asigurate temperaturile de punere în operă de min.140°C.
Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste valorile din tabelul 11, în
scopul evitării modificării caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic.
Durata de malaxare, în funcţie de tipul instalaţiei, trebuie să fie suficientă pentru realizarea
unei anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul bituminos.
Verificarea compoziţiei şi a caracteristicilor fizico-mecanice se va face pe probe de 20 kg
pentru fiecare 100 tone de mixtură asfaltică fabricată, prelevate de la malaxor.
Pentru verificarea compoziţiei mixturii asfaltice se va determina, conform SR EN 12697-6, SR
EN 12697-23, granulozitatea agregatelor minerale şi dozajul de bitum care trebuie să corespundă
dozajelor stabilite de laborator. Bitumul conţinut în mixtura asfaltică prelevată pe parcursul execuţiei
lucrărilor de plombare, de la malaxor sau de la aşternere,
Page 226 of 340

trebuie să prezinte un punct de înmuiere IB cu maximum 9°C mai mare decât bitumul utilizat la
prepararea mixturii asfaltice. Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar
pregătirea probelor în vederea extragerii bitumului-conform SR EN 12697-28 ,
nr.1Q.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice BAPC 16 trebuie să corespundă
condiţiilor cuprinse în tabelul nr.9 din prezentul caiet de sarcini. încercările de laborator se vor efectua
conform metodologiei prevăzute în SR EN 12697-6, SR EN 12697-23, SR EN 12697-27, SR EN
12697-28, SR EN 12697-34+A şi SR EN 12697-35+A1 pe probe de mixtură asfaltică prelevate de la
malaxor sau de la aşternere înainte de compactare.
6. Modul de punere în operă
Transport
Transportul mixturii asfaltice se va efectua cu autocamioane cu bene metalice bine
protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatură, curăţate de orice corp străin şi uscate înainte de
încărcare. La distanţe de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30
minute, indiferent de anotimp, precum şi pe vreme rece (+10 °C +15 °C ) ,
autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat după încărcare.
Utilizarea de produse succesibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta
(motorină, păcură , etc.) este interzisă.
Volumul mijloacelor de transport, va fi determinat de productivitatea instalaţiei de preparare
a mixturii asfaltice, de cerinţele beneficiarului şi de posibilităţile de punere în operă, evitându-se
înainte de aşternerea stratului din mixtură asfaltică, întreaga suprafaţă a stratului suport
trebuie temeinic curăţată, mecanic sau manual, şi după caz, spălată. Operaţia de curăţire şi eventual
spălare a stratului suport trebuie efectuată cu maximum 2 ore înainte de răspândirea liantului
Nu se va trece la execuţia stratului de uzură decât după ce dirigintele de şantier va

constata că stratul suport a fost pregătit în conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi va
consemna aceasta într-un proces-verbal de recepţie calitativă a stratului suport.
Amorsarea
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorsează stratul suport şi
rosturile de lucru cu o emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă. Amorsarea stratului
suport se realizează uniform cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe metru pătrat în
funcţie de natura stratului suport.
Amorsarea se va face pe suprafaţa curăţată şi uscată, în faţa finisorului la o distanţă maximă
de 100 m, în aşa fel încât aşternerea mixturii să se facă după ruperea emulsiei bituminoase.
în funcţie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rămasă după aplicarea
Page 227 of 340
amorsajului, trebuie să fie de (0,3...0,5) kg/m2.
Aşternerea
Aşternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare - finisoare
prevăzute cu sistem încălzit de nivelare automat care asigură o precompactare. Mixtura asfaltică trebuie
aşternută continuu, în grosime constantă, pe fiecare strat şi pe toată lungimea unei benzi programată a se
executa în ziua respectivă.
în cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii rămasă
necompactată aceasta va fi îndepărtată. Această operaţie se face în afara zonelor pe care există, sau
urmează a se aşterne, mixtură asfaltică. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de lucru transversal.
Aşternerea se întrerupe pe vânt puternic sau ploaie şi se reia numai după uscarea stratului suport.
Viteza optimă de aşternere se va corela cu distanţa de transport şi capacitatea de fabricaţie a
staţiei, pentru a se evita total întreruperile în timpul execuţiei stratului şi apariţiei crăpăturilor / fisurilor la
suprafaţa stratului proaspăt aşternut.
în buncărul utilajului de aşternere trebuie să existe în permanenţă suficientă mixtură pentru a
se evita o răspândire neuniformă a materialului.
Aşternerea mixturilor asfaltice se face în anotimpul călduros la temperaturi de peste +10°C, în
perioada martie - noiembrie, în conformitate cu prevederile tehnice în vigoare.
Execuţia straturilor din mixturi după aceste perioade nu se poate realiza decât cu aprobarea
beneficiarului. De asemenea, execuţia trebuie întreruptă pe timp de ploaie.
Tabelul 12
Temperatura mixturii asfaltice la compactare
°c,min
început sfârşit
135 100
Măsurarea temperaturii va fi efectuată din masa mixturii în buncărul finisorului.

Temperatura se va fixa definitiv în timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a
obţine compactitatea optimă.
Mixturile bituminoase care nu vor respecta regimul termic prevăzut în tabelele 11 şi 12 din
prezentul caiet de sarcini, vor fi refuzate.
Aceste mixturi trebuie să fie imediat evacuate din şantier. în acelaşi fel se va proceda şi cu
mixturile asfaltice care se răcesc în buncărul finisorului ca urmare a unei defecţiuni.
Rosturi longitudinale şi transversale
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, o atenţie deosebită se va acorda
realizării rosturilor de lucru, longitudinale şi transversale, care trebuie să fie foarte regulate şi etanşe.
Page 228 of 340

La reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente rostului de
lucru, longitudinal şi/sau transversal, se taie pe toată grosimea stratului, astfel încât să rezulte o muchie
vie verticală .
în cazul rostului longitudinal, când benzile adiacente se execută în aceeaşi zi, tăierea nu mai
este necesară.
Rosturile de lucru longitudinale şi transversale ale stratului de uzură se vor decala cu
minimum 10 cm faţă de cele ale stratului de legătură, cu alternarea lor.
Atunci când există şi strat de bază bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic,
rosturile de lucru ale straturilor se vor executa întreţesut.
Legătura transversală dintre un strat de asfalt nou şi un strat de asfalt existent al drumului se
va face după decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabilă în funcţie de grosimea noului strat,
astfel încât să se obţină o grosime constantă a acestuia, cu panta de 0,5%.
în plan, liniile de decapare se recomandă să fie în formă de V, la 45°. Completarea zonei de
unire se va realiza cu o amorsare a suprafeţei, urmată de aşternerea şi compactarea noii mixturi asfaltice,
până la nivelul superior al ambelor straturi (nou şi existent).
Page 229 of 340

Racordarea în profil longitudinal a stratului nou cu stratul existent
Marginea părţii carosabile

Racordarea în plan a stratului nou cu stratul existent
Compactarea rostului transversal se va realiza cu compactorul aşezat transversal drumului

astfel încât compactarea sa se realizeze in lungul rostului si nu transversal acestuia;
Compactarea
Operaţia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executată ca să se obţină valori
optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate şi suprafaţare.
Compactarea se va executa în lungul drumului, de la margine spre ax; pe sectoarele în
pantă sau cu pantă transversală unică, se efectuează de la marginea mai joasă spre cea mai ridicată.
Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri, pentru a se evita vălurirea îmbrăcăminţii.
Suprafaţa stratului se va controla în permanenţă, micile denivelări care apar pe suprafaţă se
corectează după prima trecere a rulourilor compactoare pe toată lăţimea.
Operaţia de compactare a mixturilor asfaltice se va realiza cu compactoare cu pneuri şi
compactoare cu rulouri netede, prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate astfel încât să se obţină un
grad de compactare de minim 97%, considerând că numărul minim de treceri ale compactoarelor uzuale
este cel menţionat în tabelul 13.
Tabelul 13
Atelier de compactare
A B
Compactor cu pneuri de Compactor cu rulouri netede de Compactor cu rulouri netede de 120 KN
160KN 120 KN
Număr de treceri minime
10 4 12
Se recomandă utilizarea compactoarelor cu pneuri cu grosime mare de contact
Page 230 of 340

concomitent cu cilindri compactori cu rulouri metalice. Cilindri vibratori sunt de asemeni consideraţi ca
adecvaţi în acest scop.
în timpul cilindrării bandajele rulourilor cilindrului compresor trebuie menţinute umede cu
apă suficientă şi nu în exces, pentru a evita lipirea mixturii asfaltice. Viteza nu trebuie să depăşească 5
km/h pentru cilindri cu rulouri metalice şi 8 km/h pentru compactoarele cu pneuri. Orice schimbare de
direcţie pronunţată a cilindrului compactor trebuie făcută pe material stabil - cilindrat.
Nu se permite staţionarea cilindrilor compactori pe suprafaţa finisată înainte ca aceasta să
fie deplin răcită şi stabilizată.
Controlul procesului tehnologic
Controlul reglajului instalaţiei de preparare a mixturii asfaltice:
- funcţionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare volumetrică la începutul fiecărei zile
de lucru;
- funcţionarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.
Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:
- temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate şi încălzite la ieşirea din uscător: permanent;
- temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor: permanent.
Controlul procesului tehnologic de execuţie a straturilor bituminoase:
- pregătirea stratului suport: zilnic la începerea lucrării pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la aşternere şi compactare: cel puţin de două ori pe zi cu
respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697-13;
- tehnologia de compactare (atelier de compactare, număr de treceri): zilnic;
Verificarea respectării compoziţiei mixturii asfaltice conform amestecului prestabilit (reţetei
de referinţă) se va face în felul următor:
- granulozitatea amestecului de agregate naturale şi filer la ieşirea din malaxor, înainte de
adăugarea liantului (şarja albă): zilnic sau ori de câte ori se observă o calitate necorespunzătoare
a mixturilor asfaltice;
- conţinutul minim obligatoriu de materiale concasate: la începutul fiecărei zile de lucru;
- compoziţia mixturii asfaltice (compoziţia granulometrică şi conţinutul de bitum) prin extracţii, pe
probe de mixtură prelevate de la malaxor şi aşternere: zilnic.
Verificarea calităţii mixturii asfaltice se va face prin analize efectuate de un laborator
autorizat pe probe de mixtură asfaltică: 1 probă / 400 tone mixtură fabricată, dar cel puţin una pe zi,
astfel:
- compoziţia mixturii asfaltice, care trebuie să corespundă compoziţiei stabilite prin studiul preliminar
de laborator;
Page 231 of 340

- caracteristicile fizico-mecanice care trebuie să se încadreze în limitele din prezentul caiet de
sarcini
7. Verificarea îmbrăcăminţilor gata executate
Verificarea calităţii stratului se efectuează prin prelevarea de epruvete, conform SR EN
12697-29, astfel:
- carote 0 200 mm pentru determinarea rezistenţei la ornieraj;
- carote 0 100 mm sau plăci de min. ( 400 x 400) mm sau carote de 0 200 mm (în
suprafaţă echivalentă cu a plăcii menţionate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a
gradului de compactare şi absorbţiei de apă, precum şi a compoziţiei - la cererea beneficiarului.
Epruvetele se prelevează în prezenţa delegatului antreprenorului, al beneficiarului şi al
consultantului sau a dirigintelui, la aproximativ 1 m de la marginea părţii carosabile, încheindu-se un
proces verbal în care se va nota - informativ, grosimea straturilor prin măsurarea cu o riglă gradată.
Grosimea straturilor, măsurată în laborator, conform SR EN 12697-29 se va trece în raportul de
încercare.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese din sectoarele cele mai
defavorabile.
Verificarea compactării stratului, se efectuează prin determinarea gradului de compactare
în situ, prin încercări nedistructive sau prin încercări de laborator pe carote.
încercările de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării constau în
determinarea densităţii aparente şi a absorbţiei de apă, pe plăcuţe (100x100) mm sau pe carote
cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate.
tabelul 15.
Celelalte încercări constau în măsurarea grosimii stratului, a absorbţiei de apă şi a
compoziţiei (granulometrie şi conţinut de bitum)
Pentru caracterizarea unor sectoare limitate şi izolate cu defecţiuni vizibile stabilite de
beneficiar sau de comisia de recepţie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o menţiune
specială.
îmbrăcămintea asfaltică trebuie să îndeplinească condiţiile din tabelul 14
Page 232 of 340

Nr.
crt
Planeitatea în profil longitudinal. 1> Indice de
1 - 2,5
planeitate, IRI, m/km:
2 Planeitatea în profil longitudinal sub dreptarul de 3
m £5,0 Tabelul 14
Denivelări admisibile, mm:
3 Planeitatea în profil transversal, mm/m: ±1,0
4 Aderenţa suprafeţei prin încercarea cu pendul
£70
SRT2), unităţi PVT
5 Adâncimea medie a macrotexturii metoda
£0,6
volumetrică MTD3), adâncime textură, mm
6 Adâncimea medie a macrotexturii metoda
profilometrică MPD4): - adâncime medie profil £0,57
exprimată în coeficient de frecare fpGT)
I 7 Omogenitate. Aspectul suprafeţei Aspect fără degradări sub formă de exces de
bitum, fisuri, zone poroase, deschise, şlefuite
Note: 1) Planeitatea în profil longitudinal se va determina fie prin măsurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin
măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m.
2) Aderenta suprafeţei prin încercarea cu pendul se va determina conf. SR EN 13036/4.
3) Adâncimea macrotexturii suprafeţei se va determina conf. SR EN 13036/1.
4) Adâncimea medie a texturii suprafeţei se va determina conf. SR EN ISO 13473/1.
Determinarea aderenţei şi adâncimii macrotexturii suprafeţei drumului

Adâncimea texturii se determină prin metoda volumetrică sau metoda profilometrică.
Aderenţa suprafeţei îmbrăcăminţii se va determina cu metoda cu pendulul SRT.
în mod obligatoriu se va determina aderenţa suprafeţei îmbrăcăminţii cu pendulul.
Pentru determinarea aderenţei suprafeţei îmbrăcăminţii cu aparatul cu pendul se vor alege
3 sectoare reprezentative pe km/drum. Pentru fiecare sector se vor alege 5 secţiuni situate la distanţa
de 5...10 m între ele, pentru care se determină aderenţa în puncte situate la un metru de marginea părţii
carosabile (pe urma roţii) şi la o jumătate de metru de axa drumului (pe urma roţii). Pendulul se va
aşeza astfel încât pendulul să oscileze în sensul desfăşurării traficului.
Determinarea adâncimii macrotexturii se efectua în aceleaşi puncte în care s-a determinat
aderenţa suprafeţei îmbrăcăminţii prin metoda cu pendul.
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice BAPC 16 trebuie să corespundă
condiţiilor din tabelul 9 şi din tabelul 15. Determinările se fac conform metodologiei prevăzute în SR EN
12697-6, SR EN 12697-23, SR EN 12697-27, SR EN 12697-28, SR EN 12697-34+A şi SR EN 12697-
35+A1 pe probe de mixturi asfaltice prelevate de la malaxor sau
Page 233 of 340

de la aşternere, înainte de compactare.
Compactarea stratului se verifică prin stabilirea gradului de compactare şi prin încercări de
laborator pe carate.
Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii
compacte din strat şi densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall preparate în laborator din
mixtura respectivă.
Densitatea aparentă a mixturii din strat se poate determina prin carate prelevate din stratul
gata executat sau prin măsurători „in situ“ cu gamadensimetrul.
determinarea densităţii aparente şi a absorbţiei de apă pe plăcuţe (100x100 mm) sau pe carate cilindrice
cu 0100 mm sau 0 200 mm netulburate.
tabelul 15. Tabelul 15
Caracteristicile îmbrăcămintei bituminoase
Absorbţie de apă, % voi. 2...5
Grad de compactare, % min. 97
Abateri limită la elemente geometrice

Grosimile straturilor vor fi cele prevăzute în profilul transversal tip al proiectului.
Nu se admit abateri în minus faţă de grosimea prevăzută în proiect, respectiv în profilul
transversal tip.
Abaterile în plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrării, cu condiţia
respectării prevederilor prezentului caiet de sarcini, privind uniformitatea suprafeţei si gradul de
compactare.
Denivelările admisibile în profil longitudinal măsurate sub dreptarul de 3 m sunt de
max.lOmm.
Lăţimile straturilor vor fi cele prevăzute în proiect.
Abaterile limită locale admise la lăţimea stratului vor fi cuprinse în intervalul ±50mm;
Abaterile limită admise la panta profilului transversal vor fi cuprinse în intervalul
±1mm/m.
La cotele profilului longitudinal se admite o abatere limită locală de ±5,0 mm, cu condiţia
respectării pasului de proiectare adoptat.
Tipurile de încercări şi frecvenţa acestora sunt prezentate în tabelul 16, în corelare cu SR
EN 13108-20.
Page 234 of 340

Tabelul 16
Nr. Natura controlului/încercării şi frecvenţa Caracteristici verificate şi Urnite de
crt încercării încadrare
1. încercări iniţiale de tip {validarea în laborator) Conform tabel 9
2. încercări iniţiale de tip (validarea în producţie) Conform tabel 9
3. Verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice prelevate Compoziţia mixturii
în timpul execuţiei: Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete
- frecvenţa 1/400 tone Marshall conform tabel 9
mixtură asfaltică fabricată sau cel puţin o dată pe zi.
4. Verificarea calităţii stratului executat: Conform tabel 15

2
- o verificare pentru fiecare 10 000 m executaţi,
- min. 1/lucrare, in cazul lucrărilor cu suprafaţă mai
mică de 10 000 m21
5. Verificarea rezistenţei stratului la deformaţii Conform tabel 9
permanente pentru stratul executat:
- min. 1 / lucrare, în cazul lucrărilor cu suprafaţa mai
mică de 10 000 m2 '
Verificarea elementelor geometrice ale stratului Conform tabel 22
6.
executat
7. Verificarea suprafeţei stratului executat Conform caietului de sarcini
8. Verificări suplimentare în situaţii cerute de comisia de Conform solicitării comisiei de recepţie
recepţie (beneficiar):
- frecvenţa : 1 set carote pentru fiecare solicitare
8. Semnalizarea lucrărilor si măsuri privind
sănătatea şi securitatea în muncă
închidere a circulaţiei rutiere sau de instituire a restricţiilor, în vederea executării de lucrări în
zona drumurilor publice, publicat în M.O. nr.397/24.08.2000 şi broşură.
Page 235 of 340

.INSTRUCŢIUNI DE EXPLOATARE, ÎNTREŢINERE Şl URMĂRIRE A COMPORTĂRII
ÎN TIMP
DRUMURI CU ÎMBRĂCĂMINTE BITUMINOASA
Activitatea de exploatare a drumului constă în totalitate acţiunilor tehnice şi
economice ce trebuie întreprinse de către administratorul drumului în scopul protejării
patrimoniului rutier.
Pentru realizarea acestor activităţi este necesar ca administratorul drumului
să desfăşoare următoarele acţiuni:
* efectuarea de revizii de supraveghere zilnică şi curente în conformitate cu
prezentele instrucţiuni;
* efectuarea lucrărilor de întreţinere curentă în conformitate cu prezentele
instrucţiuni;
* verificarea respectării condiţiilor de tonaj şi gabarit luate în considerare la
dimensionarea sistemului rutier şi prevăzute în proiectul tehnic şi efectuarea
controlul autovehiculelor (tonaj, gabarit);
* eliberarea de acorduri şi autorizaţii pentru construcţii şi instalaţii în zona
drumului precum şi urmărirea respectării lor;
Reviziile de supraveghere zilnică a drumului constau în parcurgerea parţială
sau în întregime a sectorului de drum din administrare şi efectuarea de observaţii
vizuale cu privire la integritatea drumului, siguranţa circulaţiei şi aspectul estetic,
concomitent cu luarea primelor măsuri de semnalizare rutieră sau pentru înlăturarea
unor obstacole, în scopul asigurării siguranţei construcţiei şi a continuităţii traficului
rutier.
Cu ocazia parcurgerii zilnice a traseului se va constata şi interveni asupra situaţiei
şi degradărilor care afectează direct siguranţa circulaţiei.
Obiectivele care se vor urmări urmăresc în cadrul activităţii zilnice sunt:
a) la partea carosabilă: starea de curăţenie şi dacă există gropi, denivelări şi alte
defecţiuni ce necesită intervenţii operative;
b) la şanţuri şi rigole: scurgerea apelor şi viiturilor;
c) la acostamente: denivelări faţă de borduri sau marginile părţii carosabile,
eventuale degradări, starea de curăţenie;
d) la parapete: lise degradate sau lipsă, stâlpi degradaţi sau dislocaţi prin lovire;
e) la stâlpii de dirijare: poziţia corectă şi starea de curăţenie;
f) la semnalizarea rutieră: poziţia corectă a indicatoarelor şi panourilor, starea de
curăţenie şi integritatea acestora, dacă plantaţiile împiedică vizibilitatea;
g) la locurile de parcare: starea de curăţenie generală şi semnalizarea rutieră;
h) la plantaţii: starea generală, aspectul, apariţia dăunătorilor, arbori accidentaţi de
furtuni sau ca urmare a accidentelor de circulaţie, aspecte legate de vizibilitate;
i) starea versanţilor cu grad pronunţat de instabilitate;
j) la poduri, podeţe, pasaje superioare, viaducte se controlează: existenţa unor
degradări la partea carosabilă şi trotuare, denivelări la racordarea cu
terasamentele, parapete şi coronamente degradate, funcţionarea dispozitivelor
de scurgere a apelor şi existenţa grătarelor la gurile de scurgere, starea
Page 236 of 340

generală a infrastructurilor şi eventuala apariţie a infiltraţiilor prin dală sau prin
elementele prefabricate, taluzurilor şi a albiei în zona lucrării, curăţirea zăpezii,
gheţii;
k) la pasajele inferioare şi tuneluri se verifică: starea generală a părţilor vizibile, a
sferturilor de con, taluzelor, rigolelor, scurgerea apelor, dacă sunt infiltraţii,
starea capetelor tunelurilor.
în timpul parcurgerii sectorului şi după terminarea acestei operaţii, cantonierul
sau persona desemnată de administratorul drumului, care execută revizia asigură
îndepărtarea obstacolelor de pe partea carosabilă a drumului şi eliminarea defecţiunilor
ce pot fi remediate pe loc, semnalizând restricţiile de circulaţie necesare.
Dacă mijloacele de semnalizare ce le au la dispoziţie nu sunt suficiente,
semnalizarea se va asigura la început şi prin mijloace improvizate, urmând a fi
completată în maxim 24 de ore.
Reviziile curente cuprind o gamă mai largă de verificări şi observaţii decât
reviziile de supraveghere zilnică.
Cantonierul sau persona desemnată de administratorul drumului va efectua
lunar revizia curentă.
Revizia podurilor, apărărilor de maluri, precum şi a sectoarelor de drumuri
instabile (alunecări de teren, prăbuşiri, etc.) se face va efectua şi:
® după accidente de circulaţie pe poduri;
• imediat după cutremure, spargeri de conducte, etc;
• în timpul şi după scurgerea gheţurilor şi a apelor mari, provenite din topirea
zăpezilor şi din ploi.
Reviziile curente constau în parcurgerea drumurilor şi efectuarea de verificări şi
observaţii, în afara celor prevăzute la reviziile de supraveghere zilnică şi anume:
a) la partea carosabilă: văluriri, faianţări, burduşiri ale îmbrăcăminţii, suprafeţe
exudate, gropi, rupturi şi tasări, rosturi necolmatate şi degradate;
b) la acostamente, taluzuri şi şanţuri: asigurarea scurgerii longitudinale şi
transversale a apelor, împotmoliri, eroziuni, tasări, degradări ale pereurilor;
c) la parapete: starea stâlpilor şi fundaţiilor, modul de prindere a liselor de stâlpi,
poziţia corectă a stâlpilor în plan vertical şi orizontal, starea vopselei şi a
plăcuţelor reflectorizante;
d) la indicatoarele de circulaţie, stâlpi de indicatoare şi portale: starea generală a
foliei reflectorizante, vopsitoriei şi inscripţiilor,
e) la lucrările de apărări şi consolidări: starea generală a acestora ( ziduri de
sprijin, pereuri, drenuri, cleionaje, garduri, epiuri, diguri, etc.), urmărindu-se
stabilitatea şi integritatea lor;
f) la plantaţii: starea plantaţiei, lucrările necesare asigurării condiţiilor de siguranţă
pentru circulaţie.
în timpul reviziilor curente se vor mai verifica:
a) respectarea de către beneficiari a condiţiilor impuse prin autorizaţiile de construcţii sau instalaţii,
precum şi termenele de execuţie;
b) respectarea traseelor şi condiţiilor din autorizaţiile speciale emise pentru transporturile cu tonaj
Page 237 of 340

şi gabarit depăşit;
c) respectarea regulilor de bună folosire a drumurilor, podurilor şi accesoriilor acestora,
Cantonierul sau persona desemnată de administratorul drumului drumuri are obligaţia de a
verifica următoarele elemente la revizia podurilor şi podeţelor:
a) starea îmbrăcăminţii (suprafeţe poroase, fisuri, exfolieri, denivelări);
b) racordarea trotuarelor cu acostamentele;
c) dacă sunt montate la capetele podurilor indicatoare privind sarcina admisă, limitele de
gabarit şi eventualele restricţii de viteză sau depăşiri, atunci când prezenţa acestora este
cerută de starea podurilor;
d) starea lucrărilor de apărare şi a spargheţurilor;
e) starea parapeţilor, bordurilor, tablelor pentru parafumuri şi pentru apărare la firele de
contact electric de la căile ferate electrificate ( pasaje inferioare şi superioare);
f) funcţionarea gurilor de scurgere;
g) starea elementelor de rezistenţă şi prinderea în butoane ia podurile de lemn, precum şi
starea piloţilor şi a căsoaielor;
h) dacă la podurile metalice sunt montanţi, diagonale, contravântuiri transversale deformate
sau degradate, prin lovire de către autovehicule;
i) dacă stagnează apa ori s-au depus aluviuni la înnădiri şi între elementele metalice;
j) starea şi poziţia aparatelor de reazem.
Personalul care efectuează aceste reviziile va înscrie într-un registrul de revizie un exemplar
al notei fiind trimis la primărie care va stabili soluţii de remediere şi va urmări tratarea problemelor până
la realizarea lor completă.
Activitatea de întreţinere a drumului constă în totalitatea lucrărilor fizice de
intervenpe (determinate de uzura sau de degradarea în condiţii normale de exploatare a drumurilor
şi podurilor de şosea) care au ca scop asigurarea condiţiilor tehnice necesare desfăşurării circulaţiei
rutiere In condiţii de siguranţă precum şi de menţinere a drumurilor în stare permanentă de curăţenie şi
aspect estetic, la nivelul traficului existent.
întreţinerea drumului se va efectua prin remedierea rapidă a eventualelor degradări pentru
asigurarea integrităţii drumului. Se va respecta "Normativul privind întreţinerea şi repararea drumurilor
publice" - AND 554/1999.
Lucrările de întreţinere cu caracter permanent sunt acele lucrări şi operaţii care se vor
executa pe drum şi care vor consta în principal din următoarele:
/. Lucrări de întreţinere pe timp de vară:
1. întreţinerea părţii carosabile a drumului prin curăţirea părţii carosabile de noroi şi
praf:
2. Repararea degradărilor şi a gropilor prin decaparea şi refacerea îmbrăcămintei:
- decaparea îmbrăcămintei degradate şi pregătirea suprafeţei în scopul
aplicării unei îmbrăcăminţi noi;
- plombarea suprafeţei decapate şi a gropilor cu mixtură asfaltică, inclusiv
compactarea. Pentru ca circulaţia rutieră să nu fie stânjenită pe sectoarele
pe care se execută reparaţii, se recomandă să nu se decapeze decât atât
cât se poate repara în cursul aceleiaşi zile. In cazul în care, din motive
Page 238 of 340

fortuite nu se pot plomba în aceeaşi zi toate gropile decapate, acestea se
umplu cu materialul rezultat din decapare, material pietros de pe
acostamente şi se semnalizează.
în vederea plombării gropilor şi a porţiunilor degradate cu mixtură asfaltică,
suprafeţele respective trebuie pregătite în mod corespunzător, în care scop se vor
executa următoarele lucrări:
- marcarea suprafeţei necesare a fi decapată prin trasarea unor linii pline la
marginea acesteia folosindu-se creta sau alte mijloace adecvate; se va da
o atenţie deosebită obţinerii unor patrulatere estetice care să cuprindă
întreaga suprafaţă degradată sau susceptibilă la degradare;
- tăierea verticală a marginilor suprafeţei marcate, exact pe linia de marcaj,
cu dalta şi ciocanul, cu târnăcopul, cu pikamerul acţionat de un
motocompresor, sau cu alte dispozitive mecanice (freze speciale);
- scoaterea şi îndepărtarea materialului ce se dislocă din perimetrul marcat;
mixtura asfaltică rezultată din decaparea straturilor bituminoase se adună
urmând a fi reutilizată, iar materialul granular care eventual rezultă, poate fi
utilizat la completarea acostamentelor sau amenajarea drumurilor laterale;
- curăţarea perfectă, temeinică a suprafeţei decapate cu mături şi perii
piassava sau prin
- suflarea cu aer comprimat; dacă astfel nu s-a obţinut o suprafaţă perfect
curată, atunci se va proceda la spălarea acesteia cu apă;
- suprafaţa curată se amorsează cu bitum tăiat (0,4 kg/m2) sau emulsie
bituminoasă cationică (0,8...1 kg/m2). Bitumul tăiat va conţine 60% bitum D
80/120 şi 40% petrosin. Emulsia bituminoasă cationică se diluează cu apă
curată în proporţie de 1 :1, folosindu-se recipiente curate.
Plombarea propriu-zisă a gropilor astfel pregătite se face cu mixtură asfaltică,
respectând următoarea tehnologie:
- după ruperea liantului cu care s-a făcut amorsarea, mixtura asfaltică se
aşterne în straturi uniforme cu grosimea de maximum 4 cm; se va asigura
grosimea necesară astfel ca după compactare suprafaţa reparată să fie Ia
acelaşi nivel cu suprafaţa adiacentă;
- compactarea temeinică a mixturii asfaltice aşternute cu maiul sau cu
compactoare cu pneuri, compactoare cu rulouri netede, tăvălugi, rulouri
adaptate la tractoare, plăci vibratoare etc. Operaţia de compactare este
foarte importantă pentru etanşeitatea şi durabilitatea lucrării, de aceea
trebuie făcută cu multă atenţie;
- după compactarea mixturii asfaltice aşternute, suprafaţa plombată se
pudrează cu nisip grăunţos sau nisip de concasaj 0...3 mm, anrobat cu
2...3% bitum pentru asigurarea etanşeităţii suprafeţei stratului superior.
Pe timp de ploaie nu se vor efectua plombări întrucât prezenţa apei împiedică
acroşarea mixturii asfaltice la stratul suport. Darea în circulaţie a suprafeţelor reparate
se face după răcirea mixturii asfaltice puse în operă, sau imediat după efectuarea
Page 239 of 340

plombărilor în cazul folosirii unor mixturi asfaltice la rece.
Tipurile de mixturi asfaltice ce se pot utiliza pentru plombarea gropilor şi
repararea suprafeţelor degradate sunt:
- betoanele asfaltice pentru stratul de uzură ;
- asfaltul turnat;
- mixturi asfaltice pentru reparaţii pe bază de nisip bituminos,
- mixturile asfaltice stocabile etc.
Se recomandă ca pentru plombarea gropilor să se utilizeze acelaşi tip de mixtură cu cel utilizat la
execuţia stratului de uzură a îmbrăcăminţii rutiere a drumului.
în general mixturile asfaltice de tipul betoanelor asfaltice se folosesc la plombări
pe timp călduros, când funcţionează fabricile de asfalt, iar asfaltul turnat şi mixturile
asfaltice stocabile se folosesc în perioadele de iarna, atunci când alt tip de mixtură
asfaltică este mai greu de obţinut.
în cazul în care nu dispunem de mixtură asfaltică pentru efectuarea plombărilor
izolate, reparaţia provizorie a gropilor se poate face în mod excepţional, în lipsă de alte
posibilităţi, prin stropiri succesive cu bitum sau emulsie bituminoasă, urmate de
acoperire cu criblură. După fiecare stropire cu liant se răspândeşte criblură 3/8 sau 8/16
mm în cantitate de 10 ... 15 kg/m2 care se fixează prin batere cu maiul, criblura în exces
fiind înlăturată prin măturare.
3. Colmatarea fisurilor şi crăpăturilor din îmbrăcăminţiie bituminoase;
în funcţie de deschiderea lor, fisurile şi crăpăturile se vor colmata:
- cu mastic bituminos, cele cu deschidere până la 5 mm;
- cu mixtură asfaltică, crăpăturile cu deschidere mai mare de 5 mm.
Colmatarea cu mastic bituminos
Pentru colmatarea fisurilor şi crăpăturilor cu deschidere până la 5 mm, se va proceda
astfel:
- se vor lărgi şi adânci fisurile şi crăpăturile folosindu-se dispozitive mecanice
sau scoabe, şpiţul, târnăcopul etc.;
- curăţarea fisurilor se va face cu peria de sârmă şi suflarea cu aer comprimat;
- se vor îndepărta de pe partea carosabilă impurităţile rezultate;
- se amorsează fisurile sau crăpăturile;
- se prepară masticul bituminos din 28...32% bitum, tip D 80/120 şi 72...68%
filer de calcar;
- se toarnă în exces masticul bituminos în fisuri sau crăpături;
- suprafaţa se netezeşte şi se pudrează cu nisip.
Colmatarea cu mixtură asfaltică
Crăpăturile având deschiderile mai mari de 5 mm se colmatează cu mixtură
asfaltică.
Se recomandă ca tipul de mixtură asfaltică utilizat să fie acelaşi cu cel
utilizat la execuţia stratului de uzură a îmhrăcămintii rutiere a drumului.
Tehnologia de lucru va cuprinde:
- decaparea în lungul crăpăturii a straturilor degradate cu dalta şi ciocanul sau
Page 240 of 340

târnăcopul şi mai ales prin frezare sau folosirea pikamerului;
- curăţarea temeinică cu mătura şi cu peria a porţiunilor decapate şi
îndepărtarea materialului rezultat;
- amorsarea suprafeţelor decapate în lungul crăpăturii cu bitum tăiat sau emulsie;
- umplerea şi burarea crăpăturii pregătite în stratul de legătură cu mixtură
asfaltic;
- umplerea spaţiului pregătit în stratul de uzură cu mixtură, urmată de o bună
compactare. Pentru ca drumurile să poată intra în iarnă în bune condiţii, lucrările de
colmatare trebuie terminate până la finele lunii octombrie.
4. întreţinerea platformei drumului:
- curăţarea platformei drumului de noroiul adus de vehicule de pe drumurile
laterale, de materiale aduse de viituri (potmol, stânci, anrocamente, arbori
etc.),
- tratarea burduşirilor, a unor tasări locale, aducerea la profil a
acostamentelor prin tăiere manuală sau mecanizată, tăierea dâmburilor,
completarea cu pământ, cu balast etc.,
- nivelarea la cotă, curăţarea acostamentelor în dreptul parapetelor
direcţionale;
- tăieri de cavaliere şi corectarea taluzurilor de debleu sau de rambleu;
- întreţinerea părţii carosabile prin eliminarea unor denivelări locale,
eliminarea gropilor sau a adânciturilor prin acoperirea cu materiale din
categoria celor din care acestea au fost executate iniţia! etc.
5. întreţinerea şanţurilor şi a rigolelor:
- curăţarea şanţurilor, a rigolelor, a canalelor şi a podeţelor, executarea
şanţurilor de acostament şi a şanţurilor de gardă, a rigolelor;
- decolmatarea sau desfundarea şanţurilor, rigolelor, a şanţurilor de gardă, a
canalelor de scurgere;
- refacerea rostuirii la şanţurile şi la rigolele pavate ;
6. întreţinerea dramurilor:
curăţarea şi repararea căminelor de vizitare, a puţurile de aerisire şi a
capetelor de drenuri,
- completarea capacelor căminelor !a puţurile de aerisire;
- verificarea funcţionării drenurilor (conform instrucţiei)
- curăţirea cunetelor;
7. prevenirea efectelor inundaţiilor:
- întreţinerea lucrărilor de corecţii ale torenţilor şi de amenajare a văilor
contra eroziunilor;
- întreţinerea lucrărilor de apărări de maluri şi regularizări ale cursurilor de ape;
completarea terasamentelor deteriorate local şi a eroziunilor provocate de topirea
zăpezilor;
- efectuarea de corecţii locale ale albiilor, şanţuri de gardă, amenajări ale torenţilor şi ale
canalelor de evacuare până la 200 m lungime,
Page 241 of 340

- efectuarea de stocuri de materiale, echipamente şi dispozitive pentru intervenţii în caz
de inundaţii, variante locale de deviere a circulaţiei ca urmare a efectelor inundaţiilor,
asigurarea stocurilor minimale de materiale, echipamente şi mijloace de primă
intervenţie în caz de inundaţii;
8. întreţinerea zidurilor de sprijin, a bolţilor cu pilaştri, ranforturiior şi zidurilor de sprijin:
- prin curăţarea coronamentelor şi a barbacanelor de vegetaţie, de gunoaie, precum şi
corecţii izolate.
9. întreţinerea mijloacelor pentru siguranţa circulaţiei rutiere:

- întreţinerea semnalizării verticale: îndreptarea, întreţinerea, spălarea şi vopsirea
indicatoarelor de circulaţie, a stâlpilor şi a altor mijloace de dirijare
a circulaţiei;
- întreţinerea şi montarea indicatorilor de km şi hm: vopsirea şi scrierea, spălarea sau
îndepărtarea indicatorilor km şi hm, vopsirea şi scrierea, sau îndreptarea indicatoarelor
de km şi hm, montarea acestora;
- întreţinerea parapetelor direcţionale: întreţinerea parapetelor metalice, de zidărie sau din
beton, prin repararea tencuielilor, a zidurilor, aducerea la cotă, completarea elementelor
necesare, revopsire, spălare periodică, protecţii anticorosive etc.
- întreţinerea gardurilor de protecţie: întreţinerea şi repararea gardurilor de protecţie,
demontare, remontare, completare cu elemente necesare, văruire sau vopsire;
- văruirea plantaţiilor şi a accesoriilor - văruirea plantaţiilor şi a accesoriilor (coronamente,
garduri, borne etc.);
- îndepărtarea de pe platforma drumurilor (anrocamente, stânci, bolovani, materiale
rezultate din accidente de circulaţie ele.)
- tăierea ramurilor pentru asigurarea vizibilităţii şi a gabaritului;
10. asigurarea esteticii rutiere a drumului:
- întreţinerea drumului: revizii curente şi intervenţii operative;
- curăţarea de gunoaie, paie, noroi, cadavre etc. a platformei, a taluzurilor, şanţurilor,
locurilor de parcare, fântânilor şi a spaţiilor verzi, strângerea materialului în grămezi şi
transportul în afara zonei drumului;
- curăţarea trotuarelor şi a casiurilor, precum şi repararea sau completarea elementelor
lipsă; demontarea panourilor publicitare instalate ilegal sau degradate şi depozitarea lor
în afara zonei drumului;
- cosirea vegetaţiei ierboase: cosirea vegetaţiei ierboase în zonă (acostamente, şanţuri,
taluzuri, bandă mediană), tăierea buruienilor, a lăstărişului, a drajonilor şi a mărăcinilor,
curăţirea plantaţiei de ramuri uscate, gunoaie, paie, noroi, etc., cuprinzând strângerea
materialului în grămezi şi transportul lui în afara zonei drumului şi eventual distrugerea
lui
11. întreţinerea drumurilor laterale:
- aducerea la profil şi întreţineri locale,
- asigurarea scurgerii apelor.
12. întreţinere curentă a podurilor şi podeţelor:
- la podurile de zidărie, din beton, din beton armat, din beton precomprimat, reparaţii de
Page 242 of 340

tencuieli; curăţarea rosturilor degradate şi umplerea lor cu mortar; curăţarea banchetelor
şi ungerea aparatelor de reazem; curăţarea căii de noroi şi gunoaie, desfundarea gurilor
de scurgere; completări izolate de îerasamente la calea de rulare sau la rampe; reparaţii
la parapete, trotuare, guri de scurgere, hidroizolaţii, rosturi de dilataţie, casiuri, sferturi de
con, scări de acces, perforare fâşii cu goluri;
la podurile metalice: întreţinerea vopselei prin completări pe suprafeţe izolate;
îndreptarea elementelor deformate; curăţirea nodurilor, a aparatelor de reazem şi a
celorlalte accesorii; degajarea gunoaielor din jurul montanţilor şi a diagonalelor,
revopsirii ale parapetelor;
- întreţinerea albiilor din zona pădurilor: înlăturarea din albii a depunerilor, drajonilor şi a
plantaţiilor care împiedică scurgerea apelor; curăţarea de răgălii a infrastructurilor şi a
albiilor; spargerea gheţii şi dirijarea sloiurilor şi a flotanţilor; reparaţii izolate la pragurile
de fund şi la apărările de maluri;
- întreţinerea podeţelor: reparaţii izolate la coronamentele aripilor, camere de liniştire,
peree; desfundări şi decofmatări de podeţe inclusiv în perioada de dezgheţ.
IL Lucrări de întreţinere curentă pe timp de iarnă
1. pregătirea drumurilor pentru sezon uf de iarnă şi ia ieşirea din iarnă prin:
- curăţări de şanţuri,
- tăieri de cavaliere şi corectarea taluzurilor pentru înlăturarea cauzelor care provoacă
înzăpezirea;
- amenajarea de lăcaşe pentru depozitarea materialului antiderapant în puncte
periculoase;
- amenajarea de platforme pentru depozitarea materialelor în depozite intermediare;
- înlăturarea obstacolelor care ar putea provoca înzăpezirea drumurilor
(buruieni, mărăcini, tufe, garduri vii etc.)
- instalarea şi completarea semnalizării specifice pe timp de iarnă;
2. aprovizionarea cu materiale pentru combaterea lunecuşului cuprinde:
- aprovizionări cu materiale antiderapante şi antiaglomerante, nisip, zgură,
- aprovizionări cu materiale chimice şi antiderapante (nisip, pietriş, zgură,
sare, etc.)
3. montarea panourilor de parazăpezi în zonele înzăpezibile.
4. deszăpezirea manuală şi mecanică inclusiv prin răspândirea manuală sau mecanică
în vederea prevenirii sau combaterii poleiului, gheţii sau a zăpezii
Page 243 of 340

OBIECTIV: Construire pod din beton armat in sat Balotesti peste paraul Dobrotfor,
com.Stanisesti, jud. Bacau
Beneficiar: COMUNA STANISESTI
Proiectant: ________________________________________
Executant: SC SERVICII PC SRL
DEVIZUL GENERAL Anexa Nr. 7
al obiectivului de investitii
Construire pod din beton armat in sat Balotesti peste paraul Dobrotfor, com.Stanisesti, jud. Bacau
Conform H.G. nr. 907 din 2016

Valoare Valoare
Nr. Denumirea capitolelor si subcapitolelor TVA
(fara TVA) cu TVA
crt. de cheltuieli
lei lei lei
1 2 3 4 5
CAPITOL 1
Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
1.1 Obtinerea terenului
1.2 Amenajarea terenului
1.3 Amenajari pentru protectia mediului si aducerea terenului la starea initiala
1.4 Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilitatilor
TOTAL CAPITOL 1
CAPITOL 2
Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului de investitii
TOTAL CAPITOL 2
CAPITOL 3
Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
3.1 Studii
3.1.1 Studii de teren
3.1.2 Raport privind impactul asupra mediului
3.1.3 Alte studii specifice
3.2 Documentatii-suport si cheltuieli pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii
3.3 Expertizare tehnica
3.4 Certificarea performantei energetice si auditul energetic al cladirilor
3.5 Proiectare
3.5.1 Tema de proiectare
3.5.2 Studiu de prefezabilitate
3.5.3 Studiu de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrarilor de interventii si deviz
general
3.5.4 Documentatiile tehnice necesare in vederea obtinerii
avizelor/acordurilor/autorizatiilor
3.5.5 Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de executie
3.5.6 Proiect tehnic si detalii de executie
3.6 Organizarea procedurilor de achizitie
3.7 Consultanta
3.7.1 Managementul de proiect pentru obiectivul de investitii
3.7.2 Auditul financiar
3.8 Asistenta tehnica
3.8.1 Asistenta tehnica din partea proiectantului
3.8.1.1 pe perioada de executie a lucrarilor
3.8.1.2 pentru participarea proiectantului la fazele incluse în programul de control al
lucrarilor de executie, avizat de catre Inspectoratul de Stat în Constructii
3.8.2 Dirigentie de santier
TOTAL CAPITOL 3
CAPITOL 4
Cheltuieli pentru investitia de baza
Pag 3
Page 244 of 340

DEVIZUL GENERAL: Construire pod din beton armat in sat Balotesti peste paraul Dobrotfor, com.Stanisesti, jud. Bacau
1 2 3 4 5
4.1 Constructii si instalatii
4.1.1.1 [0006.1.1] Lucrari conexe
4.1.1.2 [0006.1.2] Infrastructura pod
4.1.1.3 [0006.1.3] Suprastructura pod
4.1.1.4 [0006.1.4] Racordare pod-Amenajare racordare u traseul drumului
4.1.1.5 [0006.1.5] Amenajare rampe acces
4.1.1.6 [0006.1.6] Siguranta circulatiei
4.1.1.7 [0006.1.7] Amenajare albie
4.1.1.8 [0006.1.8] Cosuri de gabioane H=2 m, -aparare de mal
4.2 Montaj utilaje, echipamente tehnologice si functionale
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj
4.4 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care nu necesita montaj si
echipamente de transport
4.5 Dotari
4.6 Active necorporale
TOTAL CAPITOL 4
CAPITOL 5
Alte cheltuieli
5.1 Organizare de santier
5.1.1 Lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier
5.1.2 Cheltuieli conexe organizarii santierului
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului
5.2.1 Comisioanele si dobanzile aferente creditului bancii finantatoare
5.2.2 Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii lucrarilor de constructii
5.2.3 Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si
pentru autorizarea lucrarilor de constructii
5.2.4 Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor - CSC
5.2.5 Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizatia de construire/desfiintare
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute
5.4 Cheltuieli pentru informare si publicitate
TOTAL CAPITOL 5
CAPITOL 6
Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste
6.1 Pregatirea personalului de exploatare
6.2 Probe tehnologice si teste
TOTAL CAPITOL 6
TOTAL GENERAL
din care: C+M (1.2+1.3+1.4+2+4.1+4.2+5.1.1)
1 euro = lei, curs la data de
Ofertant,
SC SERVICII PC SRL
Raport generat cu ISDP , www.devize.ro, e-mail: contact@intersoft.ro, tel.: 0236 477.007
Pag 4
Page 245 of 340

Proiectant: ________________________________________
F1 - CENTRALIZATORUL cheltuielilor pe obiectiv
Construire pod din beton armat in sat Balotesti peste paraul Dobrotfor, com.Stanisesti, jud. Bacau
Nr. cap./ Valoarea
Din care:
subcap. cheltuielilor pe obiect
Denumirea capitolelor de cheltuieli C+M
deviz general (exclusiv TVA)
lei lei
1 2 3 4
1.2 Amenajarea terenului
1.3 Amenajari pentru protectia mediului si aducerea terenului la starea initiala
1.4 Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilitatilor
2 Realizarea utilitatilor necesare obiectivului
3.5 Proiectare
3.5.1 Tema de proiectare
3.5.2 Studiu de prefezabilitate
3.5.3 Studiu de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrarilor de interventii si
deviz general
3.5.4 Documentatiile tehnice necesare in vederea obtinerii
avizelor/acordurilor/autorizatiilor
3.5.5 Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de executie
3.5.6 Proiect tehnic si detalii de executie
4 Investitia de baza
4.4 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care nu necesita montaj si
echipamente de transport
4.5 Dotari
5.1 Organizare de santier
5.1.1 Lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier
5.1.2 Cheltuieli conexe organizarii santierului
TOTAL VALOARE (exclusiv TVA)

TVA 19 %
TOTAL VALOARE (inclusiv TVA)
Ofertant,
SC SERVICII PC SRL

Pag 5
Page 246 of 340

OBIECTUL: Pod stanisesti Dobrotfor sat Balotesti
Proiectant: ________________________________________
F2 - CENTRALIZATORUL
cheltuielilor pe categorii de lucrari
Obiectul Pod stanisesti Dobrotfor sat Balotesti

Nr. Valoare
cap./subcap. (exclusiv TVA)
Cheltuieli pe categoria de lucrari
deviz general
lei
1 2 3
I. Lucrari de constructii si instalatii
4.1.1 [0006.1.1] Lucrari conexe
4.1.2 [0006.1.2] Infrastructura pod
4.1.3 [0006.1.3] Suprastructura pod
4.1.4 [0006.1.4] Racordare pod-Amenajare racordare u traseul drumului
4.1.5 [0006.1.5] Amenajare rampe acces
4.1.6 [0006.1.6] Siguranta circulatiei
4.1.7 [0006.1.7] Amenajare albie
4.1.8 [0006.1.8] Cosuri de gabioane H=2 m, -aparare de mal
TOTAL I
II. Montaj utilaje si echipamente tehnologice
TOTAL II
III. Procurare
4.4 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care nu necesita montaj si echipamente de transport
4.5 Dotari
TOTAL III
IV. Probe tehnologice si teste
TOTAL IV
TOTAL VALOARE (exclusiv TVA):

TVA 19%:
TOTAL VALOARE:
Ofertant,
SC SERVICII PC SRL
Pag 6
Page 247 of 340

STADIUL FIZIC: Lucrari conexe
Proiectant: ________________________________________
F3 - LISTA cuprinzand cantitatile de lucrari

- lei - 23.03.2018
SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA
Nr. Capitolul de lucrari U.M. Cantitatea
0 1 2 3 4 5=3x4
1 Amenajare variante circulatie
1.1 TSC04G1 Sapatura mecanica cu excavator pe senile de 0.71-1.25 100 mc 1.250
mc,cu motor ardere interna si comanda material:
hidraulica,in:...pamant cu umiditate naturala,descarcare in manopera:
autovehicule teren catg 3
utilaj:
transport:
1.2 TRA01A02P Transportul rutier al...pamantului sau molozului cu tona 225.000
autobasculanta dist.= 2 km material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.002
1.3 IFB04A1 Anrocamente din piatra bruta 51-100 kg/bucata in lucrari mc 22.000
pe cursuri de apa, executate manual: prin aruncare, la material:
protectia taluzurilor. manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 42.900
1.4 TRA01A50 Transportul rutier al...materialelor,semifabricatelor cu tona 33.400
autobasculanta pe dist.= 50 km. material:
manopera:
utilaj:
transport:
1.5 PI06A1 Montarea elementelor prefabricate din beton armat cu buc 4.000
macaraua pe pneuri de...9,9 tf material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 5.000
manopera:
utilaj:
transport:
1.7 2200393 Balast nespalat de riu 0-70 mm mc 37.400
material:
manopera:
utilaj:
transport:
Pag 7
Page 248 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
manopera:
utilaj:
transport:
1.9 TSD01C1 Imprastierea cu lopata a pamant. afinat,strat uniform mc 44.900
10-30cm. gros cu sfarim. bulg. teren...pamant coeziv material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 19.307
1.10 TSD07F1 Compactarea mecanica a umpluturilor cu rulou 100 mc 0.374
compresor static autopropulsat de 10-12 t,in straturi material:
succesive de 15-20 cm grosime dupa manopera:
compactare,exclusiv udarea fiecarui strat in
utilaj:
parte,umpluturile executandu-se cu:...pamant coeziv
transport:
grad. compactare 95-96%
manopera ore 1.859
1.11 DF09C1 Parapet metalic deformabil (flexibil) : tip c cu lisa si m 30.000
stalpi metalici; material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 44.100
1.12 6306339 Parapet metalic directional pentru instalatii kg 870.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
1.13 2100910 Beton marfa clasa C 10/8 ( BC10/B150) mc 3.630
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
1.15 TRA06A50 Transportul rutier al betonului-mortarului cu autobetoniera tona 9.070
de...5,5 mc dist.=50 km material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.001
Pag 8
Page 249 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 5.000
manopera:
utilaj:
transport:
2 Drum tehnologic
2.1 2.1 Lucrari terasamente 100 mc 1.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 41.090
2.1.1 TSC03G1 Sapatura mecanica cu excavatorul de 0.40-0.70 mc,cu 100 mc 1.000
motor cu ardere interna si comanda hidraulica,in material:
:...pamant cu umiditate naturala,descarcare in manopera:
utilaj:
transport:
2.1.2 TRA01A50 Transportul rutier al...materialelor,semifabricatelor cu tona 180.000
manopera:
utilaj:
transport:
2.1.3 TSC22E1 Spor la consumurile de ore-utilaj din art. 100 mc 0.600
TsC18,TsC19,TsC20 si TsC21,pentru transportul material:
pamantului pe fiecare 10 m in plus,peste distanta manopera:
prevazuta la articolele respective...TSC19C1 teren catg.
utilaj:
3
transport:
2.1.4 TSD07F1 Compactarea mecanica a umpluturilor cu rulou 100 mc 1.000
utilaj:
transport:
manopera ore 4.970
2.1.5 TSE05C1 Nivelarea cu autogreder de pana la 175 CP a suprafetei 100 4.000
terenului natural si a platformelor de terasamente,prin mp material:
taierea damburilor si deplasarea in goluri a pamantului manopera:
sapat in:...teren catg.3
utilaj:
transport:
2.1.6 TSE06B1 Pregatirea platformei de pamant in vederea asternerii unui 100 4.000
strat izolator sau de reparatie dni nisip sau balast,prin mp material:
nivelarea manuala si compactarea cu rulou compresor manopera:
static autopropulsat,de 10-12 t,in:...pamant coeziv
utilaj:
transport:
manopera ore 36.120
2.2 2.2 Strat balast mc 30.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 15.840
Pag 9
Page 250 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
2.2.1 DA06B1 Strat de agregate naturale cilindrate (balast), avand functia mc 24.000
de rezidenta filtranta, izolatoare, antigeliva si anticapilara, material:
cu asternere mecanica; manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 8.880
2.2.2 DA06A1 Strat de agregate naturale cilindrate (balast), avand functia mc 6.000
cu asternere manuala; manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 6.960
manopera:
utilaj:
transport:
2.2.4 TRA05A50 Transport rutier materiale,semifabricate tona 6.960
cu...autovehic.speciale(cisterna,beton,etc) pe dist de 50 material:
manopera:
utilaj:
transport:
3 Defrisare teren
3.1 TSG03B1 Defrisarea manuala a suprafetelor impadurite cu tufisuri si 100 0.100
arbusti cu diametrul de pana la 10 cm,inclusiv mp material:
transportarea materialului lemnos in gramezi,in afara sau manopera:
in zona lucrarilor...cu scoaterea radacinii
utilaj:
transport:
manopera ore 1.277
3.2 SPVA02A Curatirea terenului (solului) pe taluze...de frunze, craci, ar 0.100
gunoi cu grebla material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.264
3.3 TRI1AA01C2 Incarcarea materialelor, grupa a-grele si...marunte,prin tona 1.000
aruncare rampa sau teren-auto categ.2 material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.350
manopera:
utilaj:
transport:
procent material manopera utilaj transport total
Total Cheltuieli directe:
Alte cheltuieli directe:
Contributie asiguratorie pentru
munca (CAM)
Total Inclusiv Cheltuieli directe:
Cheltuieli indirecte
Total Inclusiv Cheltuieli indirecte:
Profit
Total Inclusiv Beneficiu:
Pag 10
Page 251 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
TOTAL GENERAL (fara TVA):
TVA:
TOTAL GENERAL:
Ofertant,
SC SERVICII PC SRL
Pag 11
Page 252 of 340

STADIUL FIZIC: Infrastructura pod
Proiectant: ________________________________________

- lei - 23.03.2018
0 1 2 3 4 5=3x4
1 1 Sapatura amenajare amplasasment 100 mc 2.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 68.804
1.1 TSC03H11 Sapatura mecanica cu excavatorul de 0.40-0.70 mc,cu 100 mc 1.800
motor cu ardere interna si comanda hidraulica,in material:
:...pamant cu umiditate naturala,descarcare in manopera:
autovehicule teren catg 4 in conditiile gospodaririi apelor
utilaj:
transport:
1.2 TSA07C2 Sapatura manuala de pamant,in spatii limitate,avand mc 20.000
peste 1 m latime si maximum 6 m adancime,executata material:
cu sprijiniri,cu evacuare manuala,in manopera:
fundatii,subsoluri,canale,drenuri etc...in pamant imbibat
utilaj:
cu apa adancimea sapaturii 0-2 teren tare
transport:
manopera ore 68.800
1.3 TSC22F1 Spor la consumurile de ore-utilaj din art. 100 mc 2.400
prevazuta la articolele respective...TSC19D1 teren catg.
utilaj:
4
transport:
1.4 TSC35C1 Excavat,transport,cu incarcator frontal,la distante de 100 mc 2.400
:...incarcare in autovehicul cu incarcator frontal pe senile material:
de 0.5-0.99 mc,roci tari si foarte tari,pana la 25 Kg la manopera:
distanta < 10 m
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.004
2 2 Fundatie pod cheson buc 2.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 1,801.435
2.1 PC01A1 Cofraje pentru betoane fundatii,radiere execut....din mp 279.000
panouri cu placaj tip p material:
manopera:
utilaj:
transport:
Pag 12
Page 253 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
manopera ore 259.456
2.2 PD01A1 Montare armaturi pentru beton armat in fund. kg 2,948.360
Radiere...elev. infrastr. suprastr. pod grinzi drepte,cadre material:
etc. manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 64.510
2.3 CZ0302K1 Confectionarea armaturilor din otel beton pentru beton kg 2,948.400
armat în elemente de constructii turnate în cofraje, material:
exclusiv cele executate în cofraje glisante fasonarea manopera:
barelor pentru pereti, grinzi, stâlpi si diafragme la
utilaj:
constructii obisnuite, în ateliere de santier, PC 52 D = 10 -
transport:
16 m
manopera ore 79.607
manopera:
utilaj:
transport:
2.5 PK38A1 Mater. met. prelucr. partial uz. pentru consolid. tabliere tona 1.162
in...gusee platbande profile material:
manopera:
utilaj:
transport:
2.6 CZ0302H1 Confectionarea armaturilor din otel beton pentru beton kg 193.600
utilaj:
constructii obisnuite, în ateliere de santier, OB 37 D = 10 -
transport:
16 mm
manopera ore 5.034
2.7 PK50B1 Sudura el....man pentru imbin pieselor met. prin m 154.800
suprapunere avand grosimea de 10-25 mm material:
manopera:
utilaj:
transport:
etc. manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 29.661
manopera:
utilaj:
transport:
2.10 TSA04C1 Sapatura manuala de pamant in spatii limitate,avand sub mc 73.200
1 m latime si maximum 4.50 m adancime,executata cu material:
sprijiniri,cu evacuare manuala,la fundatii,canale,drumuri manopera:
etc...in pamant cu umiditate naturala adancimea sapaturii
utilaj:
0-1,5 m teren tare
transport:
2.11 TSA04F1 Sapatura manuala de pamant in spatii limitate,avand sub mc 73.200
1 m latime si maximum 4.50 m adancime,executata cu material:
sprijiniri,cu evacuare manuala,la fundatii,canale,drumuri manopera:
etc...in pamant cu umiditate naturala adancimea sapaturii
utilaj:
1,5-3 m teren tare.
transport:
Pag 13
Page 254 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 92.260
manopera:
utilaj:
transport:
2.14 TSA24A1 Epuizarea mecanica a apelor din sapaturi,in teren cu ora 200.000
infiltratii puternice de apa,executate cu:...motopompa de material:
apa 6.6-12 Kw (9-16 CP) manopera:
utilaj:
transport:
2.15 PB09A1 Turnare beton armat b150 in fund. Talpi mc 82.000
radiere...manual material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
2.18 PB02A1 Turnare beton simplu b75 in fundatii...obisnuite,zidde mc 63.200
sprijin pereuri etc. manual material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
3 3 Elevatie infrastructura pod -culee buc 2.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
Pag 14
Page 255 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
manopera:
utilaj:
transport:
etc. manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 65.721
utilaj:
transport:
16 m
manopera ore 61.868
3.4 CZ0302F1 Confectionarea armaturilor din otel beton pentru beton kg 712.600
utilaj:
constructii obisnuite, în ateliere centralizate, PC 52 D > 16
transport:
mm
manopera ore 15.677
manopera:
utilaj:
transport:
3.6 PB10A1 Turnare beton armat b150 in elev. Infr. De pod pile mc 55.800
casetchesoane fundatii zid sprijin...etc. manual material:
manopera:
utilaj:
transport:
3.7 2100902 Beton marfa clasa C 35/45 mc 56.400
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
3.9 ACA11D1 Montare teava PVC tip 3(m) in pamant, in exteriorul m 4.000
cladirilor,avand dn 110 material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 1.320
3.10 6700456 Teava din p.v.c.rigid tip M 110x 5,3 stas 6675/2 m 4.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
Pag 15
Page 256 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
manopera:
utilaj:
transport:
etc. manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 45.948
3.13 CZ0302G1 Confectionarea armaturilor din otel beton pentru beton kg 31.000
utilaj:
transport:
8 mm
manopera ore 1.426
3.14 CZ0302H1 Confectionarea armaturilor din otel beton pentru beton kg 1,831.800
utilaj:
transport:
16 mm
manopera ore 47.627
3.15 CZ0302M1 Confectionarea armaturilor din otel beton pentru beton kg 236.400
barelor pentru placi (inclusiv scari si podeste) la
utilaj:
constructii obisnuite, în ateliere centralizate, OB 37 D = 6 -
transport:
8 mm
manopera ore 4.728
manopera:
utilaj:
transport:
3.17 PB10A1 Turnare beton armat b150 in elev. Infr. De pod pile mc 19.200
casetchesoane fundatii zid sprijin...etc. manual material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 60.326
3.18 2100901 Beton marfa clasa c30/37 mc 19.400
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
3.20 PF05A1 Hidroizolatii...la lucrari de arta din bitum filerizat aplicata la mp 86.200
rece in doua straturi material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 4.308
Pag 16
Page 257 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
3.21 PF01A1 Tencuiala de 2 cm. din mortar ciment marca mp 86.200
100...driscuita material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 61.286
3.22 PE01D1 Zidarie uscata in...dren. la culei si zid. sprij. din bolovani mc 16.800
de riu material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 42.000
manopera:
utilaj:
transport:
3.24 TSJ05C1 Protejarea terasamentelor,cu panza netesuta mp 46.800
NETESIN,pe:...interiorul drenurilor ca filtru invers material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 9.781
munca (CAM)
Profit

TVA:
TOTAL GENERAL:
Ofertant,
SC SERVICII PC SRL
Pag 17
Page 258 of 340

STADIUL FIZIC: Suprastructura pod
Proiectant: ________________________________________

- lei - 23.03.2018
0 1 2 3 4 5=3x4
1 Aparate reazam
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 5.403
1.2 PK30A1 Aparate de reazem din neopren pentru poduri de buc 12.000
sosea...montare material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 19.800
1.3 6309551 Aparat reazem pod sosea tip 3 150x300x19 mttc.1778/78 buc 6.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
1.4 6309563 Aparat reazem pod sosea tip 3 150x300x41 mttc.1778/78 buc 6.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
2 Grinzi din beton precomprimat

2.1 PI06C1 Montarea elementelor prefabricate din beton armat cu buc 18.000
macaraua pe pneuri de...20-29,9 tf material:
manopera:
utilaj:
transport:
2.2 2907914 Grinda prefabricata din beton precomprimat L= 18 m, buc 6.000
H=0.8 m material:
manopera:
utilaj:
transport:
2.3 TRA04B50 Transport rutier materiale semifabricate cu tona 120.000
autoremorchere cu remorci treiler peste 20t pe...dist. 50 material:
km manopera:
utilaj:
transport:
3 Placa suprabetonare
Pag 18
Page 259 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
3.1 PC05A1 Cofraje panouri placaj tip p pentru beton armat...la mp 94.200
monolitizare suprastructuri la poduri din elem. pref. material:
manopera:
utilaj:
transport:
3.2 PD02A1 Montare armaturi pentru beton armat in...suprastructura kg 4,092.450
podurilor boltite in arc si parapet material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
16 mm
manopera ore 2.478
utilaj:
transport:
16 m
manopera:
utilaj:
transport:
3.6 PB11A1 Turnare beton armat b200 in tabl. Placi platelaje mc 35.400
coronamente,etc....manual material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 88.215
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
4 Cale pod
4.1 PF01B1 Tencuiala de 2 cm. din mortar ciment marca mp 150.000
100...sclivisita material:
manopera:
utilaj:
transport:
4.2 PF05D1 Hidroizolatii...pentru pod. sosea din 2 straturi mortar bitum mp 150.000
si 1 strat protectie din carton bitumat material:
manopera:
utilaj:
transport:
Pag 19
Page 260 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
manopera ore 62.505
4.3 2611730 Hidroizolatie termosudabila pentru poduri mp 165.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
4.4 PF07B1 Sapa de protectie a hidroizolatiilor la lucrarile de arta mp 97.200
din...1 str. beton b150 de 4cm gros la pod sos material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 28.535
manopera:
utilaj:
transport:
4.6 PF09A1 Umplutura celochit de 6-8mm...la margin. sapei hidr m 48.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 14.398
4.7 DB16D1 Imbracaminte de beton asfaltic cu agregate marunte mp 180.000
executata la cald, in grosime de : 4,0 cm cu asternere material:
manuala manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 20.880
4.8 73474367 Mixtura asfaltica BAP tona 17.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
4.9 DB02D1 Amorsarea suprafetelor straturilor de baza sau a 100 1.800
imbracamintilor existente in vvederea aplicarii unui strat mp material:
de uzura din mixtura asfaltica, executata cu: emulsie manopera:
cationica cu rupere rapida
utilaj:
transport:
manopera ore 3.600
4.10 20010569 Nisip bitumat (dresing) tona 0.270
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 19.731
Pag 20
Page 261 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
4.13 2205277 Bordura prefabricata 20x25 cm m 48.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 4.200
manopera:
utilaj:
transport:
5 Rost dilatatie
5.1 PF11B1 Dispozitiv pentru acoperirea rost. separat. execut. m 16.000
tabla...zincata 0,5mm si materiale bituminoase material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 9.533
5.2 2244565 Rost dilatatie pentru poduri m 16.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
6 Amenajare trotuare
6.1 ACA11C2 Montare teava PVC tip 3(m) in pamant, in exteriorul m 144.000
cladirilor,avand dn 90 material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 38.880
6.2 PB01A1 Turnare beton simplu b50 in completari nivelari mc 9.900
umpluturi...si beton panta exec. in strat de 5-20cm. material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 30.927
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.720
Pag 21
Page 262 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
6.6 DE12A1 Asfalt turnat,executat la trotuare pe o fundatie existenta in mp 36.000
grosime de 2 cm material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 10.260
6.7 20018327 Mixtura asfaltica tip BA8 tona 1.730
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
7 Parapet metalic pietonal

7.1 PK31A1 Parapet din teava sub forma de panouri incl....stalpi conf. tona 1.960
in industrie montat pe pod din beton armat material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 88.072
7.1.L 6306365 Parapet metalic avind 50- 75% teava trasa kg 1,960.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
8 Parapet metalic cu nivel de protectie H4b

8.1 6304529 Parapet metalic cu nivel de protectie H4b m 68.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
munca (CAM)
Profit
Pag 22
Page 263 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
TVA:
TOTAL GENERAL:
Ofertant,
SC SERVICII PC SRL
Pag 23
Page 264 of 340

STADIUL FIZIC: Racordare pod-Amenajare racordare u traseul drumului
Proiectant: ________________________________________

- lei - 23.03.2018
0 1 2 3 4 5=3x4
1 Amenajare zona de rezemare dale de racordare
1.1 PE02C1 Umplutura de piatra in chesoane,casoaie sparg. mc 9.750
din...piatra sparta din roci eruptive sau metamorfice material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 28.665
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 8.779
1.4 PB09A1 Turnare beton armat b150 in fund. Talpi mc 1.760
radiere...manual material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 4.266
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
1.7 PD01A1 Montare armaturi pentru beton armat in fund. kg 183.600
etc. manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 4.017
Pag 24
Page 265 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
16 mm
manopera ore 1.053
1.9 CZ0302K1 Confectionarea armaturilor din otel beton pentru beton kg 143.140
utilaj:
transport:
16 m
manopera ore 3.865
manopera:
utilaj:
transport:
1.11 IFB09A1 Strat drenant din nisip, avand grosimea dupa compactare mp 24.000
de : 5 cm. material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 2.640
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 5.083
1.14 2611729 Dala prefabricata 1.10x3.00x0.20 buc 8.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 30.000
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 25.760
Pag 25
Page 266 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
1.18 PF05D1 Hidroizolatii...pentru pod. sosea din 2 straturi mortar bitum mp 28.200
si 1 strat protectie din carton bitumat material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 11.751
1.19 2611730 Hidroizolatie termosudabila pentru poduri mp 31.020
material:
manopera:
utilaj:
transport:
1.20 PF07C1 Sapa de protectie a hidroizolatiilor la lucrarile de arta mp 28.200
din...1 str. beton b200 de 5cm gros arm. implet material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 17.150
manopera:
utilaj:
transport:
2 Sferturi de con din beton pentru racordarea cu terasamentul drumului

2.1 TSA01D1 Sapatura manuala de pamant in spatii inchise la deblee,in mc 18.050
canale deschise,in gropi de imprumut la indepartarea material:
stratului vegetal de 10-30 cm grosime etc....in pamant cu manopera:
umiditate natuala aruncarea in depozit sau vehicul la
utilaj:
H<0.6 teren foarte tare
transport:
manopera ore 41.515
2.2 TRB01C12 Transportul...materialelor cu roaba pe pneuri inc aruncare tona 33.800
desc rasturnare grup1-3 distanta 20m material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 19.536
2.3 TSD01D1 Imprastierea cu lopata a pamant. afinat,strat uniform mc 19.900
10-30cm. gros cu sfarim. bulg. teren...teren foarte tare material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 11.343
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 56.387
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
Pag 26
Page 267 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 50.160
2.10 TSD06A1 Compactarea cu placa vibratoare a umpluturilor in straturi 100 mc 0.800
de 20-30 cm grosime,exclusiv udarea fiecarui strat in material:
parte,umpluturile executandu-se din pamant manopera:
necoeziv,compactat cu:...placa vibratoare de 0.7 t
utilaj:
transport:
manopera ore 3.520
2.11 TSE02C1 Finisarea manuala a terenurilor si platformelor,cu 100 1.260
denivelari de 10-20 cm,in:...teren tare mp material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 9.160
2.12 IFB09B1 Strat drenant din nisip, avand grosimea dupa compactare mp 126.000
de : 10 cm material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 25.200
manopera:
utilaj:
transport:
2.14 IFA03D1 Pereu din placi de beton simplu, turnat pe loc in cimpuri mp 126.000
separate pina la 2 mp suprafata, impartita prin rosturi de material:
2,5 cm, cu grosimea pereului de: 15 cm. manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
Pag 27
Page 268 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
2.17 IFA08C1 Rostuirea pereului din dale prefabricate de beton, cu m 126.000
mortar bituminos pe adincimea de 4 cm si nisip pe restul material:
adincimii, cu latimea rostului de 1,5 cm, pentru dale cu manopera:
grosimea de: 10 cm.
utilaj:
transport:
manopera ore 9.324
3 Scari pe taluz
utilaj:
transport:
manopera ore 1.725
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.570
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 2.343
3.5 2100916 Beton marfa clasa C25/30 (BC 30/ B400) mc 0.760
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
3.7 PK29A1 Scari pe taluz din...trepte de beton prefabricate pe santier m 20.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 55.869
manopera:
utilaj:
transport:
4 Casiuri de descarcare ape pe taluz

4.1 TSA19C1 Sapatura manuala a santurilor si rigolelor mc 8.400
trapezoidale,pentru scurgerea apelor,cu adancime <0.5 material:
m, in :...teren tare manopera:
utilaj:
transport:
Pag 28
Page 269 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
manopera ore 27.804
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 5.320
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 13.254
4.4 IFB09A1 Strat drenant din nisip, avand grosimea dupa compactare mp 56.000
de : 5 cm. material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 6.160
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
grosimea de: 10 cm.
utilaj:
transport:
manopera ore 4.144
munca (CAM)
Profit
Pag 29
Page 270 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
TVA:
TOTAL GENERAL:
Ofertant,
SC SERVICII PC SRL
Pag 30
Page 271 of 340

STADIUL FIZIC: Amenajare rampe acces
Proiectant: ________________________________________

- lei - 23.03.2018
0 1 2 3 4 5=3x4
1 1 Sapatura zona acces pod 100 mc 2.200
material:
manopera:
utilaj:
transport:
1.1 TSC19D1 Sapatura mecanica cu buldozer pe tractor pe senile de 100 mc 2.200
81-180 CP,inclusiv impingerea pamantului pana la 10 material:
m,in:...teren catg.4 manopera:
utilaj:
transport:
1.2 TSC22F1 Spor la consumurile de ore-utilaj din art. 100 mc 6.600
prevazuta la articolele respective...TSC19D1 teren catg.
utilaj:
4
transport:
1.3 TSE04C1 Nivelarea terenului natural si platformelor de terasamente 100 0.440
cu buldozer pe tractor pe senile,prin taierea damburilor si mp material:
impingerea in goluri a pamantului sapat,cu:...buldozer pe manopera:
tractor pe senile de 81-180 CP teren catg.3 si 4
utilaj:
transport:
2 2 Umplutur de pamant pentru amenajare mc 2,852.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
2.1 TSC19C1 Sapatura mecanica cu buldozer pe tractor pe senile de 100 mc 28.520
81-180 CP,inclusiv impingerea pamantului pana la 10 material:
m,in:...teren catg.3 manopera:
utilaj:
transport:
2.2 TSC35B1 Excavat,transport,cu incarcator frontal,la distante de 100 mc 34.224
:...incarcare in autovehicul cu incarcator frontal pe senile material:
de 0.5-0.99 mc,pamant din teren categoria 2 la distanta manopera:
de < 10 m
utilaj:
transport:
2.3 TRA01A02P Transportul rutier al...pamantului sau molozului cu tona 5,133.600
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.051
Pag 31
Page 272 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
2.4 TSD01C1 Imprastierea cu lopata a pamant. afinat,strat uniform mc 205.344
10-30cm. gros cu sfarim. bulg. teren...pamant coeziv material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 88.298
2.5 TSD14A1 Udarea mecanica a straturilor de pamant cu autocisterna mc 142.600
de 5-8 t,prevazuta cu dispozitiv de stropire,pentru material:
completarea umiditatii necesare compactarii manopera:
mecanice,precum si pentru udarea suprafetelor in alte
utilaj:
scopuri...cu disp. de strop. str.
transport:
2.6 TRA05A50 Transport rutier materiale,semifabricate tona 142.600
manopera:
utilaj:
transport:
2.7 TSD07F1 Compactarea mecanica a umpluturilor cu rulou 100 mc 28.520
utilaj:
transport:
3 3 Strat inferior de balast mc 127.500
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 57.248
3.1 DH02B1 Scarificarea usoara a impitruirii pina la 5 cm adincime 100 12.750
cu autogreder inclusiv reprofilarea mp material:
manopera:
utilaj:
transport:
3.2 DA06B1 Strat de agregate naturale cilindrate (balast), avand functia mc 114.750
cu asternere mecanica; manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 42.458
3.3 DA06A1 Strat de agregate naturale cilindrate (balast), avand functia mc 12.750
cu asternere manuala; manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 14.790
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
Pag 32
Page 273 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
4 4 Strat de legatura dein mixturi BADPC 20 tona 44.400
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 18.204
4.1 DB12B1 Strat de legatura (binder) de criblura executata la cald cu tona 44.400
asternere mecanica material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 18.204
4.2 73474346 Mixtura asfaltica BADPC20 tona 44.534
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
5 5 Strat de uzura mixtura asfaltica tip BAPC 16- 4 cm mp 275.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 14.300
5.1 DB16H1 Imbracaminte de beton asfaltic cu agregate marunte mp 275.000
executata la cald, in grosime de : 4,0 cm cu asternere material:
mecanica manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 14.300
5.2 73474347 Mixtura asfaltica BAPC16 tona 25.850
material:
manopera:
utilaj:
transport:
5.3 20010569 Nisip bitumat (dresing) tona 0.825
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
6 6 Amorsare strat suport 100 2.750
mp material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 5.500
Pag 33
Page 274 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
6.1 DB01D1 Curatirea mecanica in vederea aplicarii imbracamintilor mp 275.000
sau tratamentelor bituminoase a straturilor suport alcatuite material:
din : macadam sau pavaj de piatra nebitumata, executata manopera:
cu matura mecanica fixata pe tractor.
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 5.500
manopera:
utilaj:
transport:
7 7 Santuri nepereate m 260.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 59.535
7.1 TSA19C1 Sapatura manuala a santurilor si rigolelor mc 16.380
trapezoidale,pentru scurgerea apelor,cu adancime <0.5 material:
m, in :...teren tare manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 47.382
7.2 TSC17C1 Sapatura mecanica la rigole (cu sectiunea triunghiulara) 100 m 1.560
cu adancimea de 0.40 m,executata cu ajutorul material:
autogrederului de pana la 175 CP,in:...teren catg 3 manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 3.135
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 9.018
manopera:
utilaj:
transport:
8 8 Finisare taluz drum 100 3.000
mp material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 67.458
8.1 TSE03C1 Finisarea manuala a taluzurilor,in t....teren tare 100 3.000
mp material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 51.030
Pag 34
Page 275 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
8.2 TSH09A1 Semanarea gazonului...pe suprafete orizontale sau in 100 3.000
panta sub 30 % mp material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 14.460
8.3 TSH12B1 Udarea suprafetelor cu furtunul de la...cisterna 100 3.000
mp material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 1.968
manopera:
utilaj:
transport:
munca (CAM)
Profit

TVA:
TOTAL GENERAL:
Ofertant,
SC SERVICII PC SRL
Pag 35
Page 276 of 340

STADIUL FIZIC: Siguranta circulatiei
Proiectant: ________________________________________

- lei - 23.03.2018
0 1 2 3 4 5=3x4
Semnalizare rutiera in timpul executiei
1 DF24A1 Semnalizarea rutiera pentru asigurarea continuitatii ps 1.000
circulatiei in timpul executarii lucrarilor, cu indicatoare material:
metalice manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 26.510
2 DF27A1 Piloti pentru dirijarea circulatiei rutiere in scopul asigurarii ora 10.000
fluentei traficului pe sectoarele de drum cu restrictii de material:
circulatie, impuse de calamitati sau executarea unor manopera:
lucrari de constructii, reparatii sau intretinerea de drumuri
utilaj:
transport:
manopera ore 10.000
Marcaj longitudinal
3 DF16B1 Marcaje rutiere longitudinale, simple sau duble, cu km 0.200
intreruperi sau continue, executate mecanizat cu vopsea material:
de email,fara microbile de sticla; manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.664
Marcaj transversal
4 DF17A1 Marcaje longitudinale, transversale si diverse executate mp 26.600
mecanizat, cu vopsea de pe suprafete carosabile. material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 12.768
munca (CAM)
Profit
Pag 36
Page 277 of 340

STADIUL FIZIC: Siguranta circulatiei
0 1 2 3 4 5=3x4
TVA:
TOTAL GENERAL:
Ofertant,
SC SERVICII PC SRL
Pag 37
Page 278 of 340

STADIUL FIZIC: Amenajare albie
Proiectant: ________________________________________

- lei - 23.03.2018
0 1 2 3 4 5=3x4
1 Stadiu Fizic
1.1 1 Calibrare albie 100 mc 20.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
1.1.1 TSC20C11 Sapatura mecanica in profile mixte,executata cu buldozer 100 mc 20.000
pe tractor pe senile de 81-180 CP,inclusiv impingerea material:
pamantului pana la 10 m si imprastierea lui,in:...teren manopera:
catg. 4 in conditiile gospodaririi apelor
utilaj:
transport:
1.1.2 TSC22I11 Spor la consumurile de ore-utilaj din art. 100 mc 24.000
prevazuta la articolele respective...TSC20C1 teren catg.4
utilaj:
in conditiile gospodaririi apelor
transport:
2 Pereu zona pod 378.80 mp

2.1 TSE03B1 Finisarea manuala a taluzurilor,in t....teren mijlociu 100 3.100
mp material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 31.279
2.2 IFB09B2 Strat drenant din balast, avand grosimea dupa mp 310.000
compactare de : 10 cm material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 62.000
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
Pag 38
Page 279 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
grosimea de: 10 cm.
utilaj:
transport:
manopera ore 28.031
3 Prag de fund
3.1 3 Prag de fund buc 2.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
3.1.1 TSA01D1 Sapatura manuala de pamant in spatii inchise la deblee,in mc 50.800
utilaj:
transport:
3.1.2 TRB01C15 Transportul...materialelor cu roaba pe pneuri inc aruncare tona 91.600
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 79.874
3.1.3 TSD01D1 Imprastierea cu lopata a pamant. afinat,strat uniform mc 61.000
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 34.770
3.1.4 PC01A1 Cofraje pentru betoane fundatii,radiere execut....din mp 56.400
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 52.449
3.1.5 PB01A1 Turnare beton simplu b50 in completari nivelari mc 33.800
manopera:
utilaj:
transport:
3.1.6 2100902 Beton marfa clasa C 35/45 mc 34.200
material:
manopera:
utilaj:
transport:
Pag 39
Page 280 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
3.1.7 TRA06A50 Transportul rutier al betonului-mortarului cu autobetoniera tona 85.500
manopera:
utilaj:
transport:
3.1.8 TSA24C1 Epuizarea mecanica a apelor din sapaturi,in teren cu ora 80.000
infiltratii puternice de apa,executate cu:...motopompa de material:
apa de joasa presiune montata pe tractor U650,debit manopera:
200-500 Mc/h
utilaj:
transport:
3.2 Blocaj de bolovani buc 2.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
3.2.1 TSA01D1 Sapatura manuala de pamant in spatii inchise la deblee,in mc 52.500
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 82.403
3.2.3 TSD01D1 Imprastierea cu lopata a pamant. afinat,strat uniform mc 65.800
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 37.506
3.2.4 PE01D1 Zidarie uscata in...dren. la culei si zid. sprij. din bolovani mc 52.500
de riu material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 53.809
manopera:
utilaj:
transport:
Pag 40
Page 281 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
munca (CAM)
Profit

TVA:
TOTAL GENERAL:
Ofertant,
SC SERVICII PC SRL
Pag 41
Page 282 of 340

STADIUL FIZIC: Cosuri de gabioane H=2 m, -aparare de mal
Proiectant: ________________________________________

- lei - 23.03.2018
0 1 2 3 4 5=3x4
1 Sapatura amplasare saltea tronso 11.000
n material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
1.2 TSC22I11 Spor la consumurile de ore-utilaj din art. 100 mc 2.200
prevazuta la articolele respective...TSC20C1 teren catg.4
utilaj:
in conditiile gospodaririi apelor
transport:
1.3 TSD01A1 Imprastierea cu lopata a pamant. afinat,strat uniform mc 211.750
10-30cm. gros cu sfarim. bulg. teren...teren usor material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 38.115
1.4 TSD04A1 Compactarea cu maiul de mana a umpluturilor executate mc 192.500
in sapaturi orizontale sau inclinate la 1/4,inclusiv udarea material:
fiecarui strat de pamant in parte,avand :...10 cm grosime manopera:
pamant necoeziv
utilaj:
transport:
1.5 TSE02C1 Finisarea manuala a terenurilor si platformelor,cu 100 1.650
denivelari de 10-20 cm,in:...teren tare mp material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 11.996
2 Saltea 0.50x4.00x5.00 buc 11.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
Pag 42
Page 283 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
2.1 IFI03B1 Confectionarea cadrelor metalice necesare executarii kg 280.940
cosurilor din impletitura de sarma folosite pentru material:
protejarea lucrarilor de zidarie uscata, gabioane, aparari manopera:
si consolidari de maluri: cu otel D=8 mm
utilaj:
transport:
manopera ore 41.579
2.2 2000078 Otel beton profil neted OB 30 stas 438 D = 8mm kg 289.410
material:
manopera:
utilaj:
transport:
2.3 IFI03D1 Confectionarea cadrelor metalice necesare executarii kg 382.910
utilaj:
transport:
manopera ore 49.012
2.4 2000133 Otel beton prof. neted OB 30 D = 12 mm s 438 kg 394.460
material:
manopera:
utilaj:
transport:
2.5 IFI04A1 Montarea impletiturii de sarma zincata pe cadrele mp 539.000
metalice gata confectionate ale cosurilor folosite pentru material:
protejarea lucrarilor de zidarie uscata, gabioanelor, manopera:
apararilor si consolidarilor de maluri, cu diametrul sarmei
utilaj:
de: D=2,8 mm
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
2.7 IFB13A1 Umplutura cu piatra bruta pana la 50 kg / buc. la mc 110.000
compartimentele lucrarilor in : gabioane. material:
manopera:
utilaj:
transport:
2.8 2206191 Bolovani de riu mc 110.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 96.322
manopera:
utilaj:
transport:
Pag 43
Page 284 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
2.11 PK50A1 Sudura el....man pentru imbin pieselor met. prin m 11.000
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 11.398
3 Gabion 1.00x1.50x5.00 buc 10.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 13.246
material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 35.456
material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
de: D=2,8 mm
transport:
manopera ore 89.700
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
Pag 44
Page 285 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 65.660
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 10.362
4 Gabion 1.00x1.50x2.50 buc 6.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 4.351
material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 14.477
material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
de: D=2,8 mm
transport:
manopera ore 29.601
manopera:
utilaj:
transport:
Pag 45
Page 286 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 72.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 19.733
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 6.217
5 Gabion 1.00x1.00x5.00 buc 11.000
material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 5.454
material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 35.200
material:
manopera:
utilaj:
transport:
Pag 46
Page 287 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
de: D=2,8 mm
transport:
manopera ore 78.936
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 48.161
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 11.398
6 Geotextil tronso 11.000
n material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 80.465
6.1 TSJ05C1 Protejarea terasamentelor,cu panza netesuta mp 385.000
NETESIN,pe:...interiorul drenurilor ca filtru invers material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 80.465
Pag 47
Page 288 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4
munca (CAM)
Profit

TVA:
TOTAL GENERAL:
Ofertant,
SC SERVICII PC SRL
Pag 48
Page 289 of 340

Proiectant: ________________________________________
C6cp - LISTA cuprinzand consumurile de resurse materiale

cumulat pe proiect
23.03.2018
Nr. Consumul Pret unitar Valoarea Greu-
crt. Denumirea resursei materiale U.M. cuprins in oferta (exclusiv TVA) (exclusiv TVA) Furnizorul tatea
-lei- -lei- -tone-
0 1 2 3 4 5=3x4 6 7
1 6202806 Apa industriala pentru mc 206.986 DataConstruct
lucr.drumuri-terasamente in cisterne
2 6202818 Apa industriala pentru mortare si mc 52.436 DataConstruct
betoane de la retea
3 6309551 Aparat reazem pod sosea tip 3 buc 6.000 DataConstruct
150x300x19 mttc.1778/78
4 6309563 Aparat reazem pod sosea tip 3 buc 6.000 DataConstruct
150x300x41 mttc.1778/78
5 2200393 Balast nespalat de riu 0-70 mc 39.100 DataConstruct
mm
6 2200379 Balast sortat spalat de mal mc 238.413 DataConstruct
0-70 mm
7 2100902 Beton marfa clasa C 35/45 mc 19.100
8 2100916 Beton marfa clasa C25/30 (BC mc 0.760
30/ B400)
9 2100910 Beton marfa clasa C 10/8 ( mc 3.630 DataConstruct
BC10/B150)
BC20/B250)
BC30/B400)
12 2100902 Beton marfa clasa C 35/45 mc 192.100
13 2100901 Beton marfa clasa c30/37 mc 19.400
14 2600206 Bitum pentru drumuri tip D 80/120 kg 0.240 DataConstruct
stas 754
15 2600218 Bitum pentru drumuri tip D 120/180 kg 112.160 DataConstruct
stas 754
16 2206191 Bolovani de riu mc 262.500 DataConstruct
17 2200446 Bolovani de riu pentru drumuri, mc 80.388 DataConstruct
cai ferate 150-300 mm
18 2205277 Bordura prefabricata 20x25 cm m 48.000
19 6311889 Bratara simpla 1 cirje mare buc 2.400 DataConstruct
20 6102939 Chit romtix 90 kg 310.080 DataConstruct
ntr 4337-75
21 2100024 Ciment I 32,5 (P 40) saci kg 4,340.670 DataConstruct
22 2100012 Ciment I 32,5(P 40) vrac kg 279.888 DataConstruct
23 6200975 Combustibil lichid usor tip 1, stas kg 56.080 DataConstruct
54
24 6716156 Covor PVC f.sup.tip A cal1 G = mp 0.360 DataConstruct
2,0 laT = 1500 imprim. s7361
25 5886954 Cuie cu cap conic tip a1 3 x kg 13.100 DataConstruct
80 OL 34 s 2111
26 2611729 Dala prefabricata 1.10x3.00x0.20 buc 8.000
27 7315789 Decofrol kg 124.526 DataConstruct
28 6109418 Diluant ptr produse de marcare kg 9.804 DataConstruct
d009-3 ni 1708-61 a9
29 2917685 Dulap fag lung tivit cls C gR = mc 0.107 DataConstruct
50mm lun G = 2,50m s 8689
Pag 49
Page 290 of 340

LISTA cuprinzand consumurile de resurse materiale
0 1 2 3 4 5=3x4 6 7
30 2918732 Dulap mc 0.038 DataConstruct
fag.lung.abur.cl.a.gr.50mm.L = 1,8-4m lT =
8cm
31 2912477 Dulap stejar lung tiv clasa C gR = mc 1.074 DataConstruct
50mm lun G = 2,00m s 8689
32 5901259 Electrod sud.otel s 1125/2 e43.2 kg 4.959 DataConstruct
2x350 inv.supert.
33 5901235 Electrod sud.otel s 1125/2 e51.2r kg 254.396 DataConstruct
2x350 inv.
34 6108804 Email alb ii e.109-5 kg 29.504 DataConstruct
ni 1707-61
35 2600323 Emulsie de bitum cationica cu kg 223.405 DataConstruct
rupere rapida s8877
36 6202741 Energie electrica la contor pentru kwh 993.888 DataConstruct
lucrari de constructie-montaj
37 2100880 Filer de calcar tip 1,saci, s 539 kg 185.064 DataConstruct
38 6716974 Folie reflectorizanta mp 0.044 DataConstruct
39 2907914 Grinda prefabricata din beton buc 6.000
precomprimat L= 18 m, H=0.8 m
40 2611730 Hidroizolatie termosudabila pentru mp 196.020
poduri
41 7101217 Indicator circul.tbl.ol+fol.r. cerc D buc 0.320 DataConstruct
= 600 mm f63a s1848
= 600 mm f66a s1848
= 600 mm f70 s1848
44 7101011 Indicator circul.tbl.ol+fol.r. patrat L buc 0.160 DataConstruct
= 600 mm f36 s1848
45 7100081 Indicator circul.tbl.ol+fol.r. triunghi buc 0.080 DataConstruct
L = 700mm f 8a s1848
L = 700mm f 8b s1848
L = 700mm f 8c s1848
L = 700mm f21 s1848
49 2900888 Lemn rot cons rur coj fag l min mc 0.051 DataConstruct
1m D sub min18cm s4342
50 2900943 Lemn rot de stej.D = 10cm virf mc 0.254 DataConstruct
l>160
51 2901167 Manele D = 7-11cm L = 2-6m mc 0.419 DataConstruct
rasinoase s.1040
52 7329883 Material textil netesut filtr sintet m 334.645 DataConstruct
netesin lat 1,5m
53 73474346 Mixtura asfaltica BADPC20 tona 44.534
54 73474367 Mixtura asfaltica BAP tona 17.000
55 73474347 Mixtura asfaltica BAPC16 tona 25.850
56 20018327 Mixtura asfaltica tip BA8 tona 1.730 DataConstruct
57 20010569 Nisip bitumat (dresing) tona 1.095 DataConstruct
58 2200513 Nisip sortat nespalat de rau si mc 0.072 DataConstruct
lacuri 0,0-3,0 mm
59 2200525 Nisip sortat nespalat de rau si mc 30.887 DataConstruct
lacuri 0,0-7,0 mm
60 2000133 Otel beton prof. neted OB 30 D = kg 1,080.230 DataConstruct
12 mm s 438
61 2000078 Otel beton profil neted OB 30 kg 449.871 DataConstruct
stas 438 D = 8mm
62 2000195 Otel beton profil neted OB 37 kg 2,193.618 DataConstruct
stas 438 D = 16mm
63 2000092 Otel beton profil neted OB 37 s 438 kg 277.629 DataConstruct
D = 8mm
Pag 50
Page 291 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4 6 7
64 2000573 Otel beton profil periodic PC 52 s kg 9,521.654 DataConstruct
438 D = 16mm
65 2000597 Otel beton profil periodic PC 52 s kg 719.726 DataConstruct
438 D = 18mm
66 3421097 Otel patrat lam.cald s 334 OL kg 5.005 DataConstruct
37-1N lT = 30
67 3421358 Otel patrat lam.cald s 334 OL kg 5.106 DataConstruct
37-1N lT = 36
68 2928347 Panou de cofraj tip p fag g 15mm mp 42.003 DataConstruct
pentru pereti
69 6306365 Parapet metalic avind 50- kg 1,960.000 DataConstruct
75% teava trasa
70 6304529 Parapet metalic cu nivel de m 68.000
protectie H4b
71 6306339 Parapet metalic directional pentru kg 870.000 DataConstruct
instalatii
72 2201191 Piatra bruta nesortata roca tona 0.680 DataConstruct
sedimentara 51-1000kg/buc
73 2201323 Piatra bruta sortata r.magmatice kg 33,330.000 DataConstruct
pavaje,chenare,acostam
74 2201610 Piatra sparta pentru c. f. kg 16,740.750 DataConstruct
r.metamorf. 25-80 mm.
75 6309991 Piesa metalica prelucr.partial in kg 1,185.240 DataConstruct
gusee-platb-prof OL 37
76 2200068 Pietris ciuruit nespalat de riu 7-15 mc 1.120 DataConstruct
mm
77 2200082 Pietris ciuruit nespalat de riu 7-30 mc 3.680 DataConstruct
mm
78 2200290 Pietris ciuruit spalat de mal 7-30 mc 0.030 DataConstruct
mm
79 2200161 Pietris ciuruit spalat de rau 7-30 mc 0.588 DataConstruct
mm
80 6621727 Placa teh.cauciuc gar.f kg 6.800 DataConstruct
ins.text.rez.pet tip.pa 5 mm
81 2005133 Plasa sirma neagra ochi patrat kg 53.354 DataConstruct
30,0 x2,0 x1500 S 2543
82 2005030 Plasa sirma zincata ochi patrat kg 2,591.512 DataConstruct
50,0 x2,8 x1500 S 2543
83 2906959 Rigla de rasin.38/58;48/48,48/96 L mc 0.060 DataConstruct
= 3-6m stas 942-80
84 2244565 Rost dilatatie pentru poduri m 16.000
85 3803116 Sarma moale obisnuita D = 1mm, kg 157.299 DataConstruct
OL 32 s 889
86 3803207 Sarma moale obisnuita D = 2 mm, kg 170.131 DataConstruct
OL 32, s 889
87 2914229 Scindura fag.lungi.neab.cl.a.gR = mc 0.007 DataConstruct
40mm L = 1,8-4m lT = 6 st8689
88 2903969 Scindura rasin lunga tiv cls D mc 0.599 DataConstruct
gR = 18mm L = 6,00m s 942
89 6311528 Scoaba otel pentru constructii din kg 159.018 DataConstruct
lemn, latime= 65-90mm, l.200-300 mm
90 7204435 Seminte de plante-graminee kg 11.880 DataConstruct
perene (pm)
91 3805449 Sirma moale zincata D = 4 OL kg 36.060 DataConstruct
32 s 889
92 6301690 Stilp pentru placi indicatoare buc 1.520 DataConstruct
dinteava otel D = 50
93 5817446 Surub cap hexagonal semiprecis buc 0.600 DataConstruct
M 8x 30 gr. 5.8 s 6220
94 5825675 Surub cap patrat grosolan M buc 9.137 DataConstruct
20x 240 gr. 4.8 s 1472
Pag 51
Page 292 of 340

0 1 2 3 4 5=3x4 6 7
95 2600361 Suspensie bitum filerizat-subif kg 86.200 DataConstruct
s 558
96 6700444 Teava din p.v.c.rigid tip M 90x m 151.199 DataConstruct
4,3 stas 6675/2
97 6700456 Teava din p.v.c.rigid tip M 110x m 4.000 DataConstruct
5,3 stas 6675/2
98 6202507 Vaselina tehnica artificiala tip A kg 0.010 DataConstruct
s 917
99 6103555 Vopsea gri deschis kg 12.740 DataConstruct
v.821-5 ntr 8-68
100 6103830 Vopsea intermediara alba v.105-1 kg 5.670 DataConstruct
ntr 1703-80
101 6103294 Vopsea minium de plumb V 351-3 kg 12.282 DataConstruct
ntr 90-80
102 6200676 White spirit rafinat tip A stas 44 kg 0.160 DataConstruct
Valoare directa lei

Recapitulatie lei
lei
TOTAL
euro
Ofertant,
SC SERVICII PC SRL

Pag 52
Page 293 of 340

Proiectant: ________________________________________
C7cp - LISTA cuprinzand consumurile cu mana de lucru

cumulat pe proiect
23.03.2018
Nr. Consumul cu Tariful mediu Valoarea
crt. Denumirea meseriei manopera - lei/ora - (exclusiv TVA) Procentul
- (om/ore) - - lei -
0 1 2 3 4=2x3 5
1 10151 Asfaltator 158.446
2 10251 Betonist 944.886
3 10821 Dulgher 947.660
4 11021 Fascinar 882.900
5 11131 Fierar 1,210.158
6 11321 Finisor 153.286
7 12041 Instalator 38.720
8 12241 Izolator 132.190
9 21441 Lacatus 18.300
10 21931 Masinist 7.477
11 26841 Montator 606.064
12 12621 Mozaicar 159.986
13 320551 Muncitor 1,789.244
14 12821 Pavator 73.088
15 90321 Peisagist 16.428
16 12911 Pietrar 297.915
17 19621 Sapator 1,741.061
18 22751 Sudor 458.259
19 223031 Vopsitor 4.200
20 13441 Zidar 254.286
21 13351 Zugrav 2.554
Total ore manopera: 9,897.104
Valoare directa lei

Recapitulatie lei
lei
TOTAL
euro
Ofertant,
SC SERVICII PC SRL
Pag 53
Page 294 of 340

Proiectant: ________________________________________
C8cp - LISTA cuprinzand consumurile de ore de functionare a utilajelor de constructii

cumulat pe proiect
23.03.2018
Nr. Ore de Tariful unitar Valoarea
crt. Denumirea utilajului de constructii functionare (exclusiv TVA) (exclusiv TVA)
- lei / ora - - lei -
0 1 2 3 4=2x3
1 5603 Autocisterna de apa de 5-8 t cu dispozitiv de stropire 19.178
2 3546 Autogreder pina la 175cp 11.557
3 4047 Autogudronator 3500-3600l 0.260
4 3705 Betoniera cu amestec fortat actionata electric 101-250l 0.580
5 3703 Betoniera cu cadere libera actonata cu motor termic 101-250l 3.541
6 3554 Buldozer pe senile 81-180 CP 169.208
7 4004 Compactor autopropcu rulour.(valturi) pina la 12tf 151.782
8 4005 Compactor static autoprop,cu rulouri(valturi),r8-14;de 14tf 29.561
9 4008 Compactor static autoprop. pe pneuri 10,1-16tf 3.411
10 3501 Excavator pe senile cu o cupa cu motor termic 0,40-0,70mc 9.314
11 3502 Excavator pe senile cu o cupa cu motor termic 0,71-1,25mc 3.596
12 7408 Incarcator frontal pe senile 0,5-0,99mc 199.828
13 6731 Macara pe pneuri 20-29,9 tf 45.360
14 6728 Macara pe pneuri pana la 9,9 tf 19.520
15 4035 Malaxor manual de asfalt pina la 600l 22.432
16 4201 Masina automata de taiat si indret.ot.bet.act.el. d=3-20mm 5-10 1.329
17 4205 Masina de fasonat otel-beton d=pina la 40mm 2,2kw 4.557
18 4062 Masina de trasat benzi de circulatie motor ardere interna 40-45cp 1.335
19 4063 Matura mecanica pe tractor 65 CP 0.165
20 4702 Motopompa 9-16cp 200.000
21 4704 Motopompa apa monoetaj de jpres.mont.pe tractor pn. 65cp 80.000
22 4019 Placa vibratoare cu motor ardere interna sub 10cp 650-700kgf 3.920
23 4046 Repartizator finisor mixturi asfaltice mot term. fara palpator 92cp 3.411
24 4203 Stanta electrica de taiat otel-beton, diam pina la 40 mm 1.471
25 5604 Tractor pe pneuri 65cp 80.000
26 6609 Troliu electric 3,1-5tf 0.783
27 3720 Vibrator universal cu motor termic 2,9-4cp 118.410
Total ore utilaje: 1,184.508

Valoare directa lei
Recapitulatie lei
lei
TOTAL
euro
Ofertant,
SC SERVICII PC SRL
Pag 54
Page 295 of 340

Proiectant: ________________________________________
C9cp - LISTA cuprinzand consumurile privind transporturile

cumulat pe proiect
23.03.2018
Nr. Tone Km Ore de Tariful unitar Valoarea
tran- par- functio-
crt. Tipul de transport (exclusiv TVA) (exclusiv TVA)
sportate cursi nare
- lei/tona/km - - lei -
0 1 2 3 4 5 6=2x3x5
Transport rutier
1 TRA04B50 Transport rutier materiale semifabricate cu 120.000 50.000 1.000
autoremorchere cu remorci treiler peste 20t pe...dist. 50 km
2 TRA05A50 Transport rutier materiale,semifabricate 182.265 50.000 1.000
cu...autovehic.speciale(cisterna,beton,etc) pe dist de 50
3 TRA06A50 Transportul rutier al betonului-mortarului cu 1,026.520 50.000 1.000
autobetoniera de...5,5 mc dist.=50 km
4 TRA01A50 Transportul rutier al...materialelor,semifabricatelor 1,904.534 50.000 1.000
cu autobasculanta pe dist.= 50 km.
5 TRA01A02P Transportul rutier al...pamantului sau molozului cu 5,415.600 2.000 0.040
autobasculanta dist.= 2 km
6 TRA01A05P Transportul rutier al...pamantului sau molozului cu 360.000 5.000 0.100
autobasculanta dist.= 5 km
Valoare directa lei
Recapitulatie lei
lei
TOTAL
euro
Ofertant,
SC SERVICII PC SRL
Pag 55
Page 296 of 340

OBIECTIV: Construire pod din beton armat in sat Balotesti peste paraul Dobrotfor, com.Stanisesti, jud. Bacau
Proiectant: ________________________________________
F6 - GRAFICUL GENERAL
- lei - de realizare a investitiei publice
Nr. Anul 1 de executie
crt. Denumirea obiectului/categoriei de lucrari Luna
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 [0006] Construire pod din beton armat in sat Balotesti peste paraul Dobrotfor, com.Stanisesti, jud.
Bacau
2 [0006.1] Pod stanisesti Dobrotfor sat Balotesti
3 [0006.1.1] Lucrari conexe
4 [0006.1.2] Infrastructura pod
5 [0006.1.3] Suprastructura pod
6 [0006.1.4] Racordare pod-Amenajare racordare u traseul drumului
7 [0006.1.5] Amenajare rampe acces
8 [0006.1.6] Siguranta circulatiei
9 [0006.1.7] Amenajare albie
10 [0006.1.8] Cosuri de gabioane H=2 m, -aparare de mal
Ofertant,
SC SERVICII PC SRL
Pag 56
Page 297 of 340

OFERTANT:
PLANUL CALITATII COD PC - 2
SC SERVICII PC SRL Obiectiv / Lucrare Editia: 2 Nr. Pag.
Construire pod din beton armat in sat Balotesti peste paraul Do
Revizia: 2 1-34
com.Stanisesti, jud. Bacau”
SC SERVICII PC SRL
PLANUL CALITATII
CAP. 0. INTRODUCERE:
0.1. OBIECTUL, SCOPUL ŞI DOMENIUL DE APLICARE A PLANULUI CALITATII LA

LUCRARE
Prezentul Plan al calitatii descrie cerintele si masurile adoptate de SC SERVICII PC SRL Pentru
asigurarea calitatii lucrarilor de executie a obiectivului:
„Construire pod din beton armat in sat Balotesti peste paraul Dobrotfor, com.Stanisesti, jud. Bacau”
cod CPV 45221111-3 Lucrari de constructii de poduri rutiere (Rev.2)
Planul Calitatii prezinta capacitatile si disponibilitatile care pot fi dezvoltate de catre sociatate,
pentru a realiza produse si pentru a presta servicii conforme cu cerintele clientului, cu prevederile si
legislatia in vigoare la nivel republican, specifice profilului de activitate declarat si autorizat.
Planul Calitatii constituie cerinte obligatorii pentru intreaga societate, pentru fiecare compartiment
din cadrul societati si pentru fiecare angajat.
Totodata, Planul Calitatii contribuie la consolidarea increderii clientului, ca pe parcursul tuturor
activitatilor desfasurate, societatea respecta cerintele specificate in contractele perfectate si cerintele
aplicabile specificului activitatilor desfasurate/prestate.
Prezentul Plan al calitatii este elaborat si difuzat cu scopul de:
 a documenta politica si obiectivele societatii privind calitatea ;
 a documenta sistemul calitatii ;
 a mentine sub control procesele care influenteaza calitatea ;
Planul Calitatii contine referiri relevante privind asigurarea conformitatii executiei cu cerintele
beneficiarului, rezolvarea interfetelor societate – client, societate – subcontractanti / furnizori.
Prezentul Plan al Calitatii este aplicabil tuturor compartimentelor din cadrul SOCIETATII SC SERVICII
PC SRL
implicata in realizarea lucrarilor, in calitate de:
 constructor / executant direc
 antreprenor
Acest document este aplicabil tuturor comenzilor/contractelor asumate de catre societate.
Data aprobarii: Exemplarul:

20.05.2018 1
Page 298 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
DOCUMENTE DE REFERINTA PENTRU SC SERVICII PC SRL

Reglementari legislative.
 Legea 10/1995 – privind calitatea in constructii ;
 Legea 50/1991 revizuita – privind autorizarea executiei constructiilor si unele masuri pentru
realizarea locuintelor ;
 HGR 766/1977 – Hotararea pentu aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii ;
 HGR 272/1994 – Regulament privind controlul de stat al calitatii in constructii ;
 HGR 273/1994 – Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora ;
 HGR 925/1995 – Regulament de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a
executiei lucrarilor si a constructiilor ;
 C 56/2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente ;
 Alte Normativ-e si STAS-uri in vigoare la data executarii propriuzise a lucrarilor ;
Reglementari tehnice in vigoare in domeniu

*
» Reglementări tehnice privind calculul construcţiilor şi elementelor de construcţii
» Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea lucrărilor de terasamente
» Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea fundaţiilor
» Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea lucrărilor de beton, beton armat şi beton
precomprimat
» Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea construcţiilor metalice
» Reglementări tehnice privind folosirea şi executarea construcţiilor din materiale lemnoase
» Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii
» Reglementări tehnice privind executarea lucrărilor de pardoseli, plinte, scafe, elemente de scări
» Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de apă şi canalizare
» Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea lucrărilor geodezice, topografice,
fotometrice şi cadastrale
» Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea clădirilor de locuit şi social-culturale
» Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea construcţiilor hidrotehnice, amenajărilor
şi regularizărilor de râuri
» Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea organizării lucrărilor de construcţii-montaj
» Reglementări tehnice privind verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii
» Reglementări tehnice privind lucrările de reparaţii, întreţinere şi postutilizare a construcţiilor
» Reglementări tehnice privind folosirea şi repararea utilajelor pentru construcţii-montaj
» Reglementări tehnice privind cerinţele stabilite prin Legea nr. 10/1995
» Reglementări tehnico-economice şi metodologice
» Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea lucrărilor de cofraje, eşafodaje, schele
» Reglementări tehnice privind executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii
20.05.2018 1
Page 299 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
Legenda:
M.L.P.A.T. Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării teritoriului
M.L.P.T.L. Ministerul Lucrărilor Publice, transporturilor şi turismului
M.T.C.T. Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi turismului
M.D.L.P.L. Ministerul Dezvoltării,Lucrărilor Publice şi Locuinţelor
M.D.R.L. Ministerul Dezvoltării, Regionale şi Locuinţei
M. Of., p. I Monitorul Oficial al României, Partea I
B.C. Buletinul Construcţiilor, editat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în
Construcţii şi Economia Construcţiilor
B.T.R. Buletinul tehnic Rutier
I.C.C.P.D.C. Institutul Central de Cercetare, Proiectare şi Directivare în Construcţii
I.N.C.E.R.C. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor
ICECON Institutul de cercetări pentru echipamente şi tehnologii în construcţii
U.T.C.B. Universitatea tehnică de Construcţii Bucureşti
U.A.U.I.M. Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu
C.O.C.C. Consultanţă, Organizare şi Cibernetică în Construcţii
I.P.C.T. Institutul de Proiectare Construcţii tipizate
I.P.C.T. S.A. Institutul de Proiectare, Cercetare şi tehnică de Calcul în Construcţii
I.C.C.P.D.C. Institutul Central de Cercetare, Proiectare şi Directivare în Construcţii
M.A.P.M. Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului
A.F.E.R. Autoritatea Feroviară Română
D.D. Direcţia Drumuri
A.N.D. Administraţia Naţională a Drumurilor
I.S.P.C.F. Institutul de Studii şi Proiectări Căi Ferate
I.S.L.G.C. Institutul de Sistematizare Locuinţe şi Gospodărie Comunală
I.C.B. Institutul de Construcţii Bucureşti
I.C.P.A.I.U.C. Institutul Central de Proiectare, Aparatură, Instalaţii şi Utilaje pentru Construcţii
I.N.C.D.F.P. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului
I.S.C. Inspectoratul de Stat în Construcţii
IPTANA-SA Institutul de Proiectări transporturi Auto, Navale şi Aeriene
CESTRIN Centrul de Studii tehnice Rutiere şi Informatică
ANRDE Agenţia Naţională a României pentru Distribuţie Electricitate
RENEL Regia Naţională de Electricitate
Referitoare la sistemul calitatii.

 SR EN ISO 9000/2006 ( anulează şi înlocuieşte ISO 8402/1995 )
Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale si vocabular.
 SR EN ISO 9001/2001
Sisteme de management al calitatii. Cerinte.
 SR EN ISO 9002/1995
20.05.2018 1
Page 300 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
Sistemul calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in productie, montaj si service.

 SR EN ISO 9004/2001
Sisteme de management al calitatii. Linii directoare pentru imbunatatirea performantelor.
 SR ISO 10005/2007 ( înlocuieşte SR ISO 10005/99 )
Sisteme de management al calitătii. Linii directoare pentru planurile calitătii.
 SR ISO 10013/2003
Linii directoare pentru documentatia sistemului de management al calitatii.
Specifice produselor si proceselor

 Standardizare – lista standardelor in vigoare utilizate in constructii ;
Lista standardelor publicate / abrogate se regaseste in Catalogul standardelor
romane editat anual de ASRO.
 ICCPDC – INCERC - lista normativelor cu caracter republican, in vigoare.
Nota. Lista standardelor publicate si / sau abrogate se regaseste in catalogul standardelor romane
editat anual de ASRO, iar lista normativelor in buletinul constructiilor cu aparitie anuala.
Controlul calitatii materialelor
Materialele propuse de Antreprenor vor fi supuse incercărilor preliminare de informare

si incercărilor de reteta naturale conform clauzelor tehnice atural a tuturor lucrărilor rutiere.
Incercările preliminare de informare sunt executate pe esantioane de atural
provenind din fiecare balastieră, carieră sau uzină. atural e si frecventa cu care sunt atural e sunt
arătate in tabelul completat cu dispozitiile din caietul de sarcini atural.
Rezultatul acestor incercări va trebui să fie conform specificatiilor prevăzute in
prezentul caiet de sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini atural.
Consistenta incercărilor de retetă si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material in parte in tabelul,
completat eventual de dispozitiile din caietul de sarcini atural.
Descrierea lucrarilor:
11.LEGISLATIA ORIZONTALA CU PRIVIRE LA MEDIU

- Ordinul ministrului mediului si dezvoltării durabile nr. 1798 din 19.11.2007 pentru aprobarea
Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu
- Ordinul nr. 405 din 26 martie 2010 privind constituirea si functionarea Comisiei de analiză tehnică
la nivel central
- Legea nr 107/1996 Legea Apelor
- Legea nr 310/2004 pentru modificarea si completarea legii 107/1996
- Legea nr 112/2006 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr 107/1996
- O.U.G. nr 195/2005 privind protectia mediului cu rectificarea din 31 ianuarie 2006
- O.U.G. nr 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii si Legea nr. 84/2006 pentru
20.05.2018 1
Page 301 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
aprobarea O.U.G. nr 152/2005

- H.G. nr 1856/2005 privind plafoanele nationale de emisie pentru anumiti poluanti
- H.G. nr 918/2002 privind stabilirea procedurii – cadru de evaluare a impactului asupra mediului
- H.G. nr 1705/2004 pentru modificarea art. 5 alin. 2 din H.G. nr 918/2002
- Ordinul MAPM nr 860/2002 pentru aproabarea procedurii de evaluare a impactului asupra
mediului si de emitere a acordului de mediu.
- Ordinul MAPAM nr 210/2004 privind modificarea Ordinului MAPM nr 860/2002
- Ordinul MMGA nr 1037/2005 privind modificarea Ordinului MAPM nr 860/2002
- Ordinul MAPM nr 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii – cadru de evaluare a impactului asupra mediului
- H.G. nr 472/2000 privind unele masuri de protectie a calitatii resurselor de apa.
- H.G. nr 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic
a apelor uzate
- Ordinul MMGA nr 662/2006 privind aprobarea Procedurii si a competentelor de emitere a avizelor
si autorizatiilor de gospodarire a apelor
- Ordinul nr 279/1997 al MAPPM referitor Normelor Metodologice privind avizul amplasamentului in
zona inundabila a albiei majore de obiective economice si sociale
- Ordinul nr 642/2003 al MtCt pentru aprobarea reglementarii tehnice „Ghid pentru dimensionarea
pragurilor de fund pe cursurile de apa”
- Legea nr 462/2001 pentru aprobarea O.U.G.nr 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice.
- Legea nr 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr 78/2000 privind regimul
deseurilor.
- STAS 4068/2-87 – Probabilitatile anuale ale debitelor maxime si volumelor maxime respectiv
„Determinarea debitelor si volumelor maxime ale cursurilor de apa”
- STAS 9268/89 si STAS 8593/88 Lucrari de regularizare a albiei raurilor – principii de proiectare,
studii de teren si laborator.
12.LEGISLATIE IN DOMENIU
- Legea nr 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii;
- Legea nr 453/2001 – Lege pentru modificarea si completarea Legii nr 50/1991;
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii;
- Regulamentul privind controlul de stat al calitatiii in constructii, aprobat prin HG nr. 273/1994;
- H.G. 925/1995 – Regulament de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a
executiei lucrarilor si a constructiilor;
- Hotararea Guvemului nr. 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei
tehnicoeconomice aferente investitiilor publice;
- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2007 privind achizitiile publice;
- Norme generale de protectia muncii – Ministerul Muncii si Protectiei Sociale 2002;
- Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996, republicata 2001.
Proiectul este in concordantă cu prevederile legislatiei Uniunii Europene, respectiv Directiva
nr.85/337/EC amendată prin Directiva 97/11/EC privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice sau
private asupra mediului, precum si cu Directiva cadru privind deseurile nr.75/442/EC amendată cu
directiva nr.91/156/EC,transpusă prin OUG nr.78/2000 aprobată si modificată prin Legea nr.426/2001.
20.05.2018 1
Page 302 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
Protectia muncii si PSI. PENTRU SC SERVICII PC SRL
Masuri de protectia muncii
La elaborarea documentatiilor tehnice s-a tinut seama de normele de protectia muncii, asigurând
conducătorilor proceselor de muncă precum si muncitorilor, măsurile principale ce trebuie aplicate în
executarea oricărei activity de constructie si reparatie, în conditii de deplină securitate.
La toate lucrările de muncă pe căile de acces, pe drumurile de circulate a mijloacelor sau alte
vehicule, precum si în locurile periculoase, trebuie să se afiseze panouri (pancarte, tăblite, STAS-urileIn
vigoare) privind semnele de interzicere si avertizare STAS 1848/1,2,3 - 86 .
Protectia muncii constituie un ansamblu de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea
celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii corporate si
sanatatii salariatilor si a altor persoane participante la procesul de munca.
Echipamentele tehnice trebuie sa corespunda prevederilor din normele, standardele si din alte
reglementari referitoare la protectia muncii si sa nu prezinte pericol pentru sanatatea sau viata salariatilor,
a persoanelor aflate in unitate in interes de serviciu sau a altor persoane pentru care se asigura protectia
muncii.
Echipamentul individual de protectie reprezinta mijloacele cu care este dotat fiecare participant in
procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de rise.
Echipamentul individual de protectie se acorda, obligatoriu si gratuit, salariatilor, precum si altor
categorii de persoane care desfasoara activitati la persoanele juridice sau fizice prevazute la art. 2, potrivit
criteriilor stabilite in Normativul-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie,
elaborat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
In cazul degradarii echipamentului individual de protectie, respectiv al pierderii calitatilor de
protectie, se acorda obligatoriu un nou echipament.
Degradarea sau pierderea echipamentului individual de protectie inainte de termenul de utilizare
prevazut, din vina purtatorului, atrage raspunderea acestuia pentru prejudiciul cauzat, potrivit legii.
In vederea asigurarii conditiilor de protectie a muncii si pentru prevenirea accidentelor de
munca si a bolilor profesionale, conducerea persoanei juridice, precum si persoana fizica au urmatoarele
obligatii:
a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor
tehnice, precum si la elaborarea tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme normelor de
protectie a muncii, prin a caror aplicare sa fie eliminate riscurile de accidentare si de
imbolnavire profesionala a salariatilor si a altor persoane participante la procesul de munca;
b) sa solicite inspectoratului teritorial de munca autorizarea functionarii unitatii din punct de
vedere al protectiei muncii, sa mentina conditiile de lucru pentru care s-a obtinut autorizatia si
sa ceara revizuirea acesteia in cazul modificarii conditiilor initiate in care a fost emisa;
c) sa stabileasca masurile tehnice, sanitare si organizatorice de protectie a muncii,
corespunzator conditiilor de munca si factorilor de mediu specifici unitatii;
d) sa stabileasca pentru salariati si pentru ceilalti participanti la procesul de munca atributiile si
raspunderea ce le revin in domeniul protectiei muncii, corespunzator functiilor exercitate;
20.05.2018 1
Page 303 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
e) sa elaboreze reguli proprii pentru aplicarea normelor de protectie a muncii, corespunzator

conditiilor in care se defasoara activitatea la locurile de munca;
f) sa asigure si sa controleze, prin compartimente specializate sau prin personalul propriu,

cunoasterea si aplicarea, de catre toti salariatii si participantii la procesul de munca, a
masurilor tehnice, sanitare si organizatorice stabilite, precum si a prevederilor legale in
domeniul protectiei muncii;
g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si educarii salariatilor si
participantilor la procesul de munca: afise, pliante, filme, diafilme si altele asemenea cu
privire la protectia muncii;
h) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra
riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor
de prevenire necesare;
i) sa asigure, pe cheltuiala unitatii, instruirea, testarea si perfectionarea profesionala a
persoanelor cu atributii in domeniul protectiei muncii;
j) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute in
normele de protectie a muncii;
k) sa angajeze numai persoane care, in urma controlului medical si a verificarii
aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o
execute ;
l) sa tina evidenta locurilor de munca cu conditii deosebite: vatamatoare, grele,
periculoase, precum si a accidentelor de munca, bolilor profesionale, accidentelor
tehnice si avariilor;
m) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de
protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare,
retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor
tehnologice;
n) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in
timpul controlului sau al efectuarii cercetarii accidentelor de munca;
o) sa asigure realizarea masurilor stabilite de inspectorii de munca, cu prilejul
controalelor si al cercetarii accidentelor de munca;
p) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, salariatii care sa participe la
efectuarea controlului sau la cercetarea accidentelor de munca;
q) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau
colectiv, in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente
ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane participante la procesul de
munca.
Realizarea efectiva a obligatiilor prevazute in alineatul precedent revine persoanelor cu atributii in
organizarea si conducerea procesului de munca. Persoanele aflate in unitate sunt obligate:
a) sa isi insuseasca si sa respecte normele de protectie a muncii si masurile de aplicare a acestora;
b) sa desfasoare activitatea in asa fel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau
imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si pe celelalte persoane participante la procesul de
munca;
c) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune tehnica sau alta situatie

20.05.2018 1
Page 304 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala;

d) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca accidentele de munca suferite de propria
persoana si de alte persoane participante la procesul de munca;
e) sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa il informeze
de indata pe conducatorul locului de munca;
f) sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator scopului pentru care a
fost acordat;
g) sa dea relatiile solicitate de organele de control si de cercetare in domeniul protectiei muncii.
La executia lucrărilor de artă, a căilor rutiere, sprijiniri si consolidări de versanti ,se vor respecta toate
prescriptiile legale în vigoare referitoare la tehnica securitatii muncii, astfel: Legea nr. 5 din 22
decembrie 1996 cu privire la protectia muncii.
Pe durata de executie a imbrăcămintilor rutiere din mixturi asfaltice executate la cald, se vor respecta
prevederile cuprinse in:
- Legea securitătii si sănătătii in muncă nr. 319/2006
- S.R. O.H.A.S. 18001/03.2008, Sisteme de management al sănătătii si securitătii ocupationale- Cerinte.
- "Norme de protectia muncii specifice activitătii de constructii-montaj pentru transporturi feroviare,
rutiere si navale, precum si de intretinere si reparatii drumuri" aprobate prin Ordinele M.T.Tc.nr. 8 si
9/1982.
- Regulament pentru igiena muncii" Ordinul MLPAT nr. 9/N/15.03.1993.
- Normativ de stingerea incendiilor C 300/1994.
- Norme specifice de protectie a muncii pentru exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor,
indicativ 79/1999.
- Norme de prevenire si stingere a incendiilor pentru activitatea de intretinere, reparare si exploatare
drumuri si poduri
- Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de
circulatie in vederea executării de lucrări in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului"
Ordin comun MT-MInr. 1112/411/2000.
Receptia lucrărilor se va face in trei etape :
1. pe faze tehnologice prevăzute in Programul dc control;
2. preliminară, la terminarea lucrărilor;
3. finală, după expirarea perioadei de garantie.
Receptia lucrărilor se va face conform SR 174-1/2009 Lucrări de drumuri. Imbrăcăminti bituminoase
cilindrate executate la cald. Partea 1: Conditii tehnice pentru mixturi asfaltice si HG 273 -1994 privind
aprobare.Regulament privind efectuarea receptiei lucrărilor de constructii si instalatii aferente acestora.
Protectia muncii face parte integrantă din procesul de muncă si are ca scop asigurarea celor mai bune
conditii de muncă, prevenirea accidentelor de munca si a imbolnăvirilor profesionale.
Conducătorii societatilor comerciale si Regiilor Autonome, vor stabili odată cu măsurile de realizare
a planului de productie sau a sarcinilor de serviciu, măsuri corespunzătoare în vederea asigurării celor mai
bune conditii de muncă, a prevenirii accidentelor de muncă si Imbolnăvirilor profesionale.
Organele de control ale Ministerului Munci si Protecţiei Sociale solicită sprijinul sindicatelor
care - potrivit atributiilor lor organizează controlul ob§tesc asupra aplicării si respectării accidentelor
de munca si Imbolnăvirilor profesionale.

20.05.2018 1
Page 305 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
Nerespectarea, de către orice persoană, a măsurilor luate cu privire la protectia muncii la locurile de
muncă ce prezintă un pericol deosebit, dacă prin aceasta se creează posibilitatea producerii unui accident
de muncă sau a unei Imbolnăviri profesionale, se pedepsesc cu Inchisoare de la 3 luni la 2 ani.
Încălcarea dispozitiilor legale privitoare la protectia muncii atrage răspunderi: disciplinare,
administrative, materiale sau penale, după caz, potrivit legii.
NORME REPUBLICANE DE PROTECTIE A MUNCII

Elaborate de ministerul muncii si protecţiei sociale precum si de ministerial sănătatii.
Construcjii si încaperi unde se desfasoară procesele de muncă pet. A - 1,2,3,4 si punctul b - 1 .
Tehnica securitatii muncii privind încărcarea, descărcarea, transportul si manipularea
materialelor
Tehnica securitatii muncii privind instalatiile electrice
Tehnica securitatii muncii privind uneltele de mână
Tehnica securitatii muncii privind executarea săpăturilor la suprafaja
Norme de igiena muncii, privind efortul fizic
Prevenirea evibolnăvirilor profesionale si accidentelor de muncă provocate de valori sipulberi
Tehnica securitatii muncii privind prevenirea si combaterea incendiilor sia
autoaprinderilor
Mijloace individuale de protectie a muncii
Norme de igiena muncii privind controlul medical la încadrarea în muncă si controlul periodic
Repartizarea personalului la locul de muncă si instructajul de protecţia muncii
a. instructajul introductiv
b. instructajul la locul de muncă
c. instructajul periodic
Propaganda Protecţiei Muncii
Nr. 1170 - 1974 pentru aprobarea planului de măsuri privind Imbunătatirea activitatii de protecţia
muncii în cadrul M.T. publicat în Buletinul Transporturilor Rutiere, Vamale si Aeriene nr. 10 din 1974.
4. DECRETUL NR. 400 din 1981, pentru Insusjrea unor reguli privind exploatarea si Intreţinerea
instalaţiilor, utilajelor si masinilor, Intărirea ordinii si disciplinei în munca în unitati cu foe continuu, sau care
au instalatii cu grad ridicat de pericol de exploatare.
5. H.G. nr. 2894 din 22 decembrie 1966, privind declararea, cercetarea si evidenta accidentelor de
muncă si a bolilor profesionale publicat în Monitorul Oficial (B.O. nr. 2 din 4 ianuarie 1967).
6. H.G. nr. 2404 din 31 decembrie 1969,pentru stabilirea si sancţionarea contravenţiilor în domeniul
muncii si ocrotirilor sociale. Monitorul Oficial (B.O. nr. 2 din 4 ianuarie 1967).
7. H.G. nr. 1622 din 1974, privind planificarea, finantarea si raportarea cheltuielilor pentru
protecţia muncii.
8. H.G. nr. 304 - 1975, privind acordarea, utilizarea si Intreţinerea echipamentului de lucru,
precum si acordarea materialelor igienico-sanitare.
9. Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 8 din 21 mai 1982, privind normele de protecţie a
muncii în activitatea de Intreţinere si reparaţii a drumurilor.
10. Decizia nr. 402 din 29 noiembrie 1986 al Consiliului Judetean Vrancea, cu privire la normele
de prevenire a incendiilor si dotarea societatilor economice si social culturale din judetul Vrancea.

20.05.2018 1
Page 306 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
11. Normativ P - 118/1983. Norme tehnice de proiectare si realizare a construcţiilor privind

protecţia la acţiunea focului.
12. Normativ P - 36/1967, privind proiectarea de garaje si parcaje pentru autovehiculele din cadrul
clădirilor de locuit, a altor construcţii precum si a spatiilor amenajate special.
 Legea privind protecţia muncii ;

 Norme republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii ;
 Norme de protectia muncii in activitatea de constructii – montaj ;
 Regulamentul privind protecţia si igiena muncii in construcţii – Buletinul construcţiilor ;
 Ord. M.L.P.A.t. nr. 9/1993 Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii ;
 Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si
instalatiilor ;
 Norme PSI - PE.
Drenuri de asanare. Prescriptii de proiectare si amplasare.*
 Alte acte normative in vigoare in domeniu la data executarii propriuzise a lucrarilor ;
* toate echipamentele utilizate trebuie să fie atestate de Comisia Naţională de Atestare a Maşinilor
şi a Echipamentelor de Construcţii - CNAMEC din MLPAT pentru a asigura calitatea lucrărilor
executate
* Seful punctului de lucru are obligaţia să ia toate măsurile ce se impun pentru prevenirea oricaror
riscuri de accidente şi de incendii.
NORME P.S.I. NORME GENERALE DE P.S.I. – Ord. 12/1981 – M.T.

– Depozite materiale de constructii
- Mijloace de stingere
– Cai de acces si evacuare
– Norme in timpul lucrului
– Fumatul
– Circulatia autovehiculelor
– Lucrari de organizare de santier
- Depozitarea materialelor de constructii
- Schele, cofraje
NORME DE PRIM AJUTOR

NORME DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT, SPECIFICE TRANSPORTURILOR –
Ord.17/84 – M.T.
– Primul ajutor in caz de electrocutare
- Aplicarea respiratiei in caz de ranire
- Primul ajutor in caz de ranire
– Primul ajutor in caz de hemoragie
– Primul ajutor in caz de arsuri
– Primul ajutor in caz de fracturi, luxatii, entorse, tumefieri si intinderi de tendoane
– Fracturi membre superioare
20.05.2018 1
Page 307 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
-Fracturi membre inferioare

– Raniri provocate de corpi straini
– Primul ajutor in caz de lesin, insolatie
- Transportul victimei
0.3. DEFINITII SI ABREVIERI

Pentru prezentul Plan al Calitatii se aplica definitiile din SR EN ISO 9000/2006 ( anulează şi
înlocuieşte ISO 8402/1995 )
Abrevieri ( sumar )
• AC - Actiune corectiva
• AQ - Asigurarea Calităţii
• AMC - Aparate de Măsură şi Control
• Amd - Amendament
• CCVI - Control calitate, verificari si incercari
• CE - Conformitate Europeana ( marca CE )
• CQ - Controlul calitatii
• CT (TQ) - Calitate totala
• CTCC (CQ) - Control tehinic de Calitate
• CWQC - Controlul Calitatii la Nivelul Intreprinderilor
• DG - Director General
• DS - Dispoziţie de Şantier
• Ext. - Extras
• Ed. - Editie
• EMI - Echipamente de Masură şi control
• EN - Standard european
• FA - Formulare aplicabile
• FD - Faza determinanta
• FAQ - Fisa de Autocontrol
• ICS - Clasificarea Internationala pentru Standarde
• ISONEt - Reteaua de informare ISO
• ISP - Profil international standardizat
• IL - Instructiune de lucru
• ISO - Organizatia Internationala pentru Standardizare
• MC - Manualul Calitatii
• N/A - Nu se Aplică
• OETC - Organizatia Europeana pentru testare si Certificare
• PA - Punct de asistare ( inspectii/incercari in prezenta clientului )
• PAC - Program de Asigurare a Calităţii
• PC - Planul Calitatii
• PCCVI - Plan de control calitate, verificari si incercari
• PG - Procedura Generala
• PL - Procedura de lucru

20.05.2018 1
Page 308 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
• PO - Procedura operationala
• PS - Procedura de sistem
• PSt. - Punct de stationare ( inspectii/incercari pentru predare intermediara )
• PT - Procedura tehnica
• PTE - Procedura tehnica de executie
• PV - Proces verbal
• QIP - Procesele de Imbunatatire a Calitatii
• R - Recomandare
• RAC/P - Raport de actiune corectiva/preventiva
• RMC - Responsabil Managementul Calitatii
• RNC - Raport de neconformitate
• Rt - Raport tehnic
• RTE - Responsabil tehnic cu Executia
• SA - Sistem armonizat
• SAC - Sistem de Asigurare a Calităţii
• SC - Subcomitet
• SMC - Sistemul de Management al Calitatii
• SR - Standard roman
• SMC - Sistem de Management al Calitatii
• ST - Specificatii tehnice
• TQA - Asigurarea Calitatii totale
• TQC - Controlul Calitatii totale
• TQM - Managementul total al Calitatii
0.4. ELABORAREA, DIFUZAREA SI MODIFICAREA PLANULUI CALITATII

1.Responsabilul cu asigurarea calitatii in cadrul SC SERVICII PC SRL se va ocupa de
elaborarea, difuzarea si modificarea Planului Calitatii.
2. Aprobarea acestuia se face de catre Directorul General.
3. Planul Calitatii se difuzeaza in doua tipuri de copii:
 copii controlate care sunt inregistrate ( difuzate utilizatorilor si sunt supuse procedurii de
actualizare ) ;
 copii informative care nu sunt inregistrate ( nu sunt supuse procedurii de actualizare )
4. Modificarile se supun aceluiasi proces de aprobare ca si documentul initial.
5. Reviziile se efecteaza pe capitole. Atunci cand un capitol se modifica, numarul reviziei
capitolului repectiv creste cu o unitate, ca si revizia Planului Calitatii indicata pe pagina de garda.
6. Revizia / editarea se face atunci cand rezulta aceasta necesitate din audit sau la modificari ale
documentelor de REFERINTA.
20.05.2018 1
Page 309 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
7. Capitotele modificate se transmit utilizatorilor inregistrati si se retrage revizia / editia anterioara.

8. Arhivarea editiilor se realizeaza conform procedurii de sistem “Controlul documentelor si al
datelor”.
9. Difuzarea Planului Calitatii este inregistrata in lista de difuzare.
CAP. 1. RESPONSABILITATILE MANAGEMENTULUI.
POLITICA SI OBIECTIVELE SOCIETATII PRIVIND CALITATEA.

1.1. Declaratia conducerii societatii
In acord cu hotararea tuturor membrilor, asociatilor si personalului desemnat cu responsabilitati in
cadrul societatii, conducerea societatii SC SERVICII PC SRL
a decis implementarea unui sistem de asigurare a calitatii in activitatea proprie societatii.
Obiectivul principal al conducerii este acela de a realiza / antreprenoria lucrari de inalta calitate, in
conformitate cu cerintele clientilor nostri, cu legislatia si normativele in vigoare pentru segmentul de
activitate al societatii, si in acelasi timp in conditii de eficienta si profitabilitate pentru societate.
Acest lucru se realizeaza acordand o importanta deosebita tuturor cerintelor si opiniilor exprimate de
partile interesate: clienti, furnizori, angajati, societate.
tot personalul societatii este implicat in procesul de asigurare, dezvoltare si imbunatatire permanenta
a sistemului de management al calitatii, in scopul satisfacerii cerintelor si asteptarilor fiecarui client.
Insusirea si respectarea de catre toti salariatii si colaboratorii / subcontractorii societatii a masurilor
introduse, sunt esentiale pentru mentinerea competitivitatii societatii pe piata si in acelasi timp pentru
satisfacerea cerintelor materiale si profesionale ale personalului.
Eficienta activitatii societatii in scopul atingerii obiectivelor propuse, este garantata de Directorul
General prin:
- implicarea totala a conducerii societatii ;
- motivarea personalului societatii in scopul realizarii obiectivelor propuse ;
- asigurarea unu mediu de lucru optim si stimulativ, in vederea dezvoltarii
capacitatilor si performantelor ;
- asigurarea resurselor adecvate de lucru ;
- acces la sisteme informatice performante ;
- utilizarea de tehnologie performanta in domeniu
- actualizarea si insusirea permanenta a noilor procese tehnologice in domeniu ;
- actualizarea si insusirea permanenta a noilor reglementari in domeniu ;
- promovarea consecventa a imaginii societatii
Conducerea societatii analizeaza periodic politica si obiectivele societatii in domeniul calitatii,
acestea fiind actualizate si adecvate permanent scopurilor propuse, pentru a se raspunde prompt si eficient
cerintelor si asteptarilor tuturor partilor: clienti, furnizori, angajati.

20.05.2018 1
Page 310 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
totodata, societatea pune accent pe parteneriate cu furnizori de servicii si produse a caror calitate
este atestata si certificata, deoarece calitatea serviciilor oferite clientilor nostri este conditionata de
calitatea serviciilor si produselor utilizate.
In vederea realizarii acestor obiective, conducerea societatii a hotarat stabilirea si mentinerea unui
sistem eficient si asigurator de asigurare a calitatii, planificat si dezvoltat in concordanta cu functiile,
atributiile si responsabilitatile desemnate / existente in societate.
Sistemul asigura determinarea si concretizarea in practica a conformitatii lucrarilor executate, cu
cerintele contractuale si cu legislatia / reglementarile aplicabile pentru segmentul de activitate al societatii,
privind cerintele de calitate si garantie.
Documentele sistemului calitatii, manualul calitatii si procedurile de sistem, descriu modul de
structurare a sistemului calitatii si masurile concrete de realizare a cerintelor, astfel incat sa se asigure
conformitatea cu standardul de asigurare a calitatii ales drept REFERINTA si cu reglementarile legale si
tehnice in vigoare.
Responsabilul cu asigurarea calitatii este direct subordonat ADMINISTRATORULUI.
In numele meu si al societatii, va incredintez ca vom depune toate eforturile pentru alocarea
resurselor morale si logistice necesare implementarii si functionarii eficiente a sistemului calitatii adoptat.
1.2. OBIECTIVELE PRIVIND CALITATEA
Pentru realizarea politicii privind calitatea, exprimata de conducerea societatii pentru realizarea
obiectivului / lucrarii nominalizate, au fost definite urmatoarele:
1. stabilirea canalelor de informare optime, in scopul asigurarii unui flux continuu al datelor,
instructiunilor, dispozitiilor, inregistrarilor, etc. ;
2. definirea clara a responsabilitatilor interne si a nivelelor de competenta ;
3. identificarea clara a cerintelor clientului, si asigurarea ca societatea este capabila sa
indeplineasca in totalitate si conform, aceste cerinte ;
4. asigurarea ca serviciile, utilajele, materialele utilizate si puse in opera sunt in acord cu cerintele
impuse de proiectul si caietul de sarcini ale obiectivului / lucrarii asumate, si totodata cu legislatia,
reglementarile si normativele tehnice aplicabile ;
5. analiza regulata a sistemului managerial, in scopul asigurarii si mentinerii nivelului de calitate
asumat de catre societate.

20.05.2018 1
Page 311 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
1.3. Organizare
1. Pentru planificarea, implementarea si controlarea activitatilor care sunt impuse de cerintele
contractului, proiectului si caietului de sarcini specifice obiectivului nominalizat, precum si pentru
asigurarea cerintelor de calitate, conducerea societatii nominalizeaza urmatorii factori de coordonare,
conducere si control a lucrarilor:
 Sef santier:
 Responsabil Tehnic cu Executia ( RTE ):
 Responsabil Controlul Calitatii ( CTCC/CQ ):
3. Stadiul controalelor şi inspecţiilor

> Controale interne (data, persoana, functia, concluzii), conform cu PCCVI-urile anexate pe faze
de executie
>Controlul calitatii materialelor inainte de punere in opera:
Comisie:
• Coordonator de proiect
• Responsabil Tehnic cu Executia (RTE)
• Responsabil Control Calitate (RCQ)
• Responsabil cu Aprovizionarea
• Sef Punct de Lucru (SPL)
>Controlul calitatii lucrarii in faze de executie si analiza constatarilor inregistrarilor calitatii:
Responsabili:
• Responsabil cu Aprovizionarea
>Verificarea calitatii lucrarii prin incercari de laborator:

Responsabili:
>Neconformitati constatate si tinerea lor sub control:

20.05.2018 1
Page 312 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
Responsabili:
• Responsabil cu Sistemul de Management al Calitatii (RSMC)
2. Pentru realizarea obiectivului / lucrarii in conditii de respectare integrala a contractului,

proiectului, caietului de sarcini, si a cerintelor de asigurare a calitatii proprii asumate de societate,
conducerea societatii propune/adopta urmatoarea organizare:
3. Responsabilitati si competente generale privind calitatea.

a). tot personalul este responsabil pentru calitatea executiei sarcinilor proprii incredintate /
atribuite de conducerea societatii, de verificarea si asumarea conformitatii serviciului prestat cu cerintele
clientului si ale sistemului de asigurare a calitatii propriu societatii.
b). Personalul implicat in activitati legate de controlul si asigurarea calitatii are autoritatea,
responsabilitatea si competentele de a mentine si implementa:
- controlul permanent al serviciilor / produselor prestate, conform specificului obiectivului /
lucrarii asumate, in conformitate cu prevederile contractului, proiectului si caietului de sarcini, a
legislatiei, reglementarilor si normativelor tehnice aplicabile pe specificul obiectivului / lucrarii ;
- controlul permanent al serviciilor / produselor neconforme, si initierea de actiuni preventive
si corective ;
- verificarea initierii, aplicarii si a eficientei actiunilor corective initiate ca urmare a sesizarii
si constatarii serviciilor / produselor neconforme ;
- identificarea si raportarea in timp util a neconformitatilor in functionarea si derularea
relatiilor organizatorice dintre compartimente, sau ( dupa caz ) dintre colaboratorii ( furnizori, prestatori,
consultanti ) societatii si compartimentele proprii desemnate in cadrul societatii cu atributii de colaborare /
contractare / etc. ;
- identificarea si propunerea in timp util de imbunatatiri organizatorice si de procedura, ce se
pot aduce sistemului de asigurare a calitatii insusit si asumat de societate.
4. Responsabilitati specifice atributiilor

4.1. Manager şantier / Sef santier
Are in subordine directa maistrii, sefi de lucrari si formatiile / echipele de muncitori din cadrul
santierului pe care il conduce.
- asigura conducerea directa a activitatilor de executie a lucrarilor / produselor, in conformitate
cu prevederile documentatiilor tehnice, ale normativelor in vigoare si ale procedurilor tehnice de executie,
la nivelul de calitate si la termenele stabilite in contractele incheiate cu clientii ;
20.05.2018 1
Page 313 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
- controleaza si actioneaza pentru ca materialele / produsele livrate la locul de punere in opera

sa fie insotite de copiile documentelor de calitate primite de la furnizori ;
- anunta responsabilul CtC din cadrul societatii, indata ce depisteaza materiale, produse,
servicii sau lucrari care sunt neconforme, in vederea constatarii si deschiderii rapoartelor de
neconformitate ( RNC ) ;
- verifica, la primirea produselor, existenta si corelatia datelor de identificare cu cele din
documentele insotitoare. Asigura manipularea corespunzatoare si depozitarea produselor primite, conform
prescriptiilor tehnice, indicatiilor comisiei de receptie si prevederilor procedurilor tehnice aferente ;
- tine evidenta si asigura conservarea datelor de identificare a materialelor puse in opera,
precum si transmiterea acestora in inregistrarile de calitate aferente lucrarilor executate pe santier ;
- urmareste si asigura ca procesele de executie din cadrul santierului sa se desfasoare numai pe
baza de proceduri si instructiuni care sa defineasca precis si complet modul de lucru ;
- urmareste asigurarea tuturor documentelor si conditiilor necesare executiei, in realizarea
cerintelor de calitate: documentatii tehnice si tehnologice de executie, proceduri tehnice de executie si
planurile de control calitate aferente pe lucrari / produs ; gestioneaza toate documentele mentionate
aferente executiei lucrarilor contractate ;
- controleaza inainte de inceperea executiei, indeplinirea tuturor cerintelor stabilite in
documentatii si in procedurile tehnice de executie, urmarind organizarea zonei in conformitate cu
prevederile acestora, in vederea asigurarii conditiilor prealabile necesare pentru desfasurarea
corespunzatoare a lucrarilor, protectia muncii, prevenirea si stingerea incendiilor ( PSI ), protejarea
mediului ambiant, realizarea racordurilor la utilitati ( energie, apa, canalizare, etc. ) ;
- asigura executarea lucrarilor de constructii contractate cu clientii, in conformitate cu PTE,
PCC si cu graficele de esalonare ;
- urmareste si asigura consemnarea in inregistrari ale calitatii ce reprezinta indicatori de stadiu
al lucrarii ( FCC, PV predare-primire fronturi de lucru, PV de receptie calitativa, PV receptie lucrari care
devin ascunse, PV de control, PV de probe, buletine de incercari, etc. ) toate datele privind verificarile,
incercarile si inspectiile efectuate la executia lucrarilor pe faze intermediare determinante si in final in
vederea acceptarii acestora. Asigura gestionarea inregistrarilor calitatii conform prevederilor din
procedurile aplicabile ;
- asigura conditiile necesare accesului la lucrare si la inregistrarile emise de santier, pentru
desfasurarea activitatilor de control si inspectii / incercari, conform PCC de catre responsabilii AQ, CTC,
proiectanti, clienti si alte organe externe de control abilitate ;
- raspunde de indeplinirea prevederilor de control din PCC aprobat pentru fiecare lucrare si
confirma in Fisa de control calitate ( FCC ) aferenta, efectuarea operatiilor tehnologice si a verificarilor
faza cu faza a lucrarii executate ;

20.05.2018 1
Page 314 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
- participa la identificarea si analizarea neconformitatilor constatate in urma controalelor si

inspectiilor efectuate de organele interne sau externe si la stabilirea, impreuna cu responsabilii CTC, AQ,
a cauzelor si a solutiilor propuse pentru solutionarea neconformitatilor ;
- aplica masurile de restrictie si izolare sau separare a produselor sau zonelor de neconformitati
ale lucrarilor si asigura rezolvarea RNC numai in baza solutionarii realizate de Directorul tehnic - dupa
caz - cu consultarea proiectantului ;
- asigura, conform aprobarii conducerii, oprirea executiei lucrarilor atunci cand constata
aparitia unor conditii care pot influenta negativ calitatea; asigura indeplinirea actiunilor initiate pentru
eliminarea cauzelor care au determinat eventuale neconformitati in vederea evitarii repetarii acestora,
precum si pentru remedierea necesara ;
- asigura organizarea rationala a proceselor de productie si a locurilor de munca din cadrul
santierului, precum si aprovizionarea acestora cu materialele necesare si incadrarea cu fortele de munca
aferente ;
- supravegheaza permanent desfasurarea lucrarilor de executie si raspunde de respectarea, in
intreaga activitate desfasurata de santier a reglementarilor si normelor in vigoare, precum si a prevederilor
documentatiilor tehnice si tehnologice referitoare la protectia muncii, prevenirea si stingerea incendiilor
(PSI) si protejarea mediului ambiant; asigura instruirea in aceste domenii a personalului subordonat,
precum si testarea acestuia cu privire la insusirea cunostintelor necesare ;
- asigura la locurile de munca, placi cu inscriptii de atentionare, afise, instructiuni vizibile,
dispozitive de avertizare si alte mijioace vizuale sau auditive specifice pentru securitatea muncii, PSI si
protectia mediului. Dispune delimitarea si ingradirea locurilor cu grad ridicat de periculozitate ;
- asigura muncitorilor subordonati, scule si dispozitive de lucru corespunzatoare si echipamente
de protectie, precum si antidoturi, dupa caz, in vederea prevenirii accidentarii si a imbolnavirilor
profesionale.
- urmareste ca utilajele, masinile si instalatiile folosite in cadrul santierului sa fie prevazute cu
dispozitive de siguranta si protectie, aparatori si dupa caz, cu legaturi la pamint ( pentru cele cu motoare
electrice ), iar actionarea acestor mijioace sa fie asigurata numai de muncitori calificati, instruiti si daca
este necesar, autorizati corespunzator sarcinilor lor ;
- asigura imediat oprirea executiei lucrarilor in locurile de munca unde au aparut pericole
iminente si ia masuri pentru eliminarea cauzelor care au condus la situatiile respective ;
- asigura remedierea urgenta a deficientelor constatate in domeniile securitatii muncii, PSI si
protectiei mediului, consemnate in urma controalelor efectuate de organele interne sau de catre cele
exteme abilitate ;
- raspunde de respectarea reglementarilor in vigoare, in cazul producerii unui accident de
munca referitoare la acordarea primului ajutor, consultarea victimei de catre medic, conservarea zonei
accidentului, inlaturarea cauzelor si elementelor care constitute pericol in continuare, precum si a celor cu
privire la comunicarea si cercetarea accidentului ;
20.05.2018 1
Page 315 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
- stabileste modul de efectuare a pazei lucrarilor si a mijioacelor tehnico-materiale, precum si

de asigurarea securitatii mijloacelor banesti in cadrul santierului ;
- completeaza dosarele lucrarilor terminate si in colaborare cu functiile implicate din societate,
asigura pregatirea activitatilor de receptii pentru fiecare lucrare finalizata ;
- raspunde de rezolvarea completa si la termenele stabilite a tuturor actiunilor corective /
preventive adoptate pentru activitatile desfasurate in cadrul santierului, in urma controalelor, inspectiilor
si auditurilor efectuate de catre CTC, AQ, echipa de audit, precum si de catre clienti sau alte organe
exteme de control autorizate, si la care a participat alaturi de organele interne sau exteme de inspectie;
unnareste si asigura emiterea inregistrarilor / dovezilor obiective pentru fundamentarea rezultatelor
obtinute ;
- intocmeste la termenele stabilite, informarile, rapoartele si situatiile cerute de conducerea
societatii, cu privire la activitatile desfasurate si rezultatele obtinute ;
- indeplineste orice alte atributii si sarcini ce i-au fost repartizate de sefii ierarhici superiori ;
- verifică şi recepţionează conformitatea executiei lucrarilor cu prevederile proiectului de
execuţie si a caietului de sarcini, dispozitiilor de santier, etc. ;
- anunţa anticipat responsabilul CQ când se ajunge în faza de receptie specificata în programul
de control al proiectului si asigura condiţiile optime pentru desfasurarea receptiilor respective ;
- intocmeşte împreună cu inspectorul de şantier, toate înregistrările de calitate.
4.2. Responsabil tehnic cu Executia ( RTE )

Controlul documentelor si al datelor
Documente externe
 verifica existenta autorizatiei de construire ;
 verifica proiectul de executie sub urmatoarele aspecte :
- daca este verificat de specialisti verificatori de proiecte atestati ;
- verifică existenţa ca documentatie la lucrare a tuturor planşelor şi detaliilor de execuţie ;
- daca contine planul de control pentru fazele determinante ;
- daca contine toti parametrii si datele privind verificarile de calitate in timpul executiei ;
 verifica si avizeaza :
- documentele interne elaborate in cadrul societatii, pentru lucrarea la care a fost desemnat ;
- planul calitatii pentru lucrare ;
- programul de organizare a executiei lucrarilor ( grafic de executie, plan organizare de
santier, grafic de aprovizionare , grafic de asigurare de forta de munca si utilaje, etc. ) ;
- planul de control de calitate pe lucrare ;
 participa la stabilirea solutiei tehnologice optime de realizare a lucrarilor functie de nivelul
de calitate ce trebuie realizat corespunzator cerintelor de complexitate si gradului de dificultate al
proiectului tehnic de executie, de dotarea tehnico-materiala si profesionala de care dispune societatea ;
20.05.2018 1
Page 316 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
 avizeaza :
- fisele tehnologice de executie ;
- procedurile tehnice de executie ;
 isi elaboreaza un plan propriu de control al executiei lucrarii si efectueaza verificari
conform planului propriu de control. Acest plan va fi avizat de Directorul General al societatii ;
- conform planului propriu de control verifica daca executia lucrarilor respecta cerintele de
calitate precizate in documentatia de executie ;
 participa la verificarea profesionala a sefului punctului de lucru si isi da avizul pentru
desemnarea acestuia ;
 verifica intocmirea documentelor care atesta calitatea executarii lucrarilor si pastrarea
acestora in vederea predarii catre beneficiar pentru completarea cartii tehnice a constructiei: procese
verbale de receptie calitativa, procese verbale de verificare a lucrarilor ascunse, procese verbale de
receptie la terminarea lucrarilor ;
- verifica existenta inregistrarilor care atesta calitatea executiei lucrarilor ( si care trebuie
predate beneficiarului pentru completarea cartii tehnice constructiei ) ;
 participa la autorizarea continuarii lucrarilor in faze determinante, semneaza PV ;
 avizeaza planul de control de calitate ;
 opreste executia lucrarilor in momentul in care constata existenta unor neconformitati ( in
produsele folosite la lucrare sau abateri de la documentatia de executie ) ;
 opreste executia lucrarilor de constructii, in cazul in care s-au produs defecte grave de
calitate sau abateri de la procedurile de executie, prin contestatiile directe in cadrul controalelor (
proiectant, beneficiar, controlor tehnic de calitate ) ;
Inregistrarile inspectiilor si incercarilor

La lucrarile de constructii executate si verificare din punct de vedere al conformitatii cu nivelul
de calitate cerut prin documentatia de executie trebuie pastrate inregistrarile care fac dovada ca lucrarile
au fost inspectate si incercate :
- procese verbale calitative ;
- procese verbale de verificare a lucrarilor ascunse ;
- procese verbale de autorizare a fazelor determinante ;
- buletine de analize si incercari ;
In procedurile documentate ( de sistem si tehnice de executie ) se vor indica responsabilitatile
pentru indeplinirea acestei conditii a sistemului calitatii. In cazul in care lucrarile nu sunt conforme cu
conditiile de calitate specificate in :
- proiectul de executie ;
- caietul de sarcini ;
- procedura tehnica de executie ;
20.05.2018 1
Page 317 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
se opreste executia, se intocmeste un RNC ( raport de neconformitate ) si se face analiza cauzelor

neconformitatilor.
Controlul produsului neconform

- neconformitati in documentatia de executie ;
- neconformitati in produse, utilaje si / sau echipamente provenite de la furnizori sau
beneficiari ( investitori ) ;
- neconformitati in timpul de procesului de executie.
 analizeaza buletinele de analiza si incercari, notele de atestare pentru materialele si
produsele utilizate la lucrarile de constructii pentru care este desemnat ;
 opreste continuarea executarii lucrarilor care necesita inglobarea produselor / materialelor
la care s-au constatat deficiente, neconformitati, defecte de calitate care pot conduce la nerealizarea
cerintelor esentiale precizate in Legea privind calitatea in constructii nr.10/1995 ;
- dispune depozitarea acestor materiale / produse in locruri specific amenajate pala la
solutionarea remedierii neconformitatii ;
 in cazul in care constata neconformitati la lucrarile de constructii de care raspunde dispune
oprirea executiei, prin dispozitie de santier, avandu-se in vedere conditiile din caietele de sarcini,
normative in vigoare, proiectul de executie, contract, privitoare la intreruperea lucrarilor ;
 participa la elaborarea solutiei tehnologice optime de efectuare a remedierii
neconformitatii constante ;
 analizeaza si avizeaza procedurile tehnice de executie, fisele sau proiectele tehnologice
special intocmite pentru efectuarea activitatilor de remediere, consolidare ( daca este cazul ) ;
 analizeaza calitatea lucrarilor de remediere executate si confirma aceasta prin semnatura in
inregistrarile de calitate intocmite, respectiv R.N.C ( Raport de Neconformitate ) ;
 autorizeaza continuarea lucrarilor numai dupa remedierea neconformitatilor ;
 participa la intocmirea procedurilor tehnice de executie pentru lucrarea contractata si
pentru elaborarea fiselor tehnologice ;
 verifica proiectul de organizare a executiei lucrarii precum si graficul de executie, graficul
de asigurare cu forta de munca si utilaje ;
 verifica documentele de calitate intocmite de furnizorii de produse ( certificate calitate ) ce
insotesc materialele si prefabricatele la primirea lor in depozitul santierului, verifica procesul de receptie
a acestora ;
 verifica conditiile de depozitare pentru materialele ce se pun in opera la lucrarea
respectiva ;
 efectueaza verificari conform planului propriu de control asupra calitatii executarii
lucrarilor de constructii ;

20.05.2018 1
Page 318 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
 intocmeste registrul de evidenta a lucrarilor de constructii pe care le coordoneaza si-l

completeaza ;
 impreuna cu şeful de lucrare şi inspectorul de şantier participa la recepţia lucrărilor
executate ;
4.3. Responsabil Controlul Calitatii ( CQ )

Obligatii:
- informeaza operativ conducerea societatii privind deficientele de ordin calificativ constate, in
vederea dispuneri de masuri ;
- exercita controlul calitati lucrarilor pe faze de executie stabilite prin reglementarile tehnice si
"Planul Calitatii'' adoptat prin sistemul propriu de asigurare a calitatii ;
- elaboreaza si supune spre aprobare programul de control lunar intocmit in corelare cu
prevederile" Planului calitatii'' adoptat, pe care il depune cu numar de inregistrare, spre analiza si aprobare
de catre conducerea societatii ;
- inscrie in documentele stabilite prin ''sistemul propriu de asigurare a calitatii'' adoptat de
societate, toate constatarile si masurile dispuse, pe care le depune la conducerea societatii spre analiza si
dispunere de masuri ;
- instiinteaza in scris conducerea societatii asupra unor nerespectari a termenelor sau solutiilor
de remediere a unor neconformitati constatate ;
- participa la verificarea calitatii lucrarilor la principalele faze de executie stabilite prin
normele tehnice si semneaza procesele verbale de atestare a calitatii ;
- participa si semneaza documentele intocmite la verificarile efectuate in fazele de executie
care prin natura lor sunt determinate pentru asigurarea calitatii constructiilor ;
- informeaza in scris conducerea societatii asupra aspectelor privind respectarea tehnologiilor
sau necesitatii interprinderii de actiuni preventive si corective ;
- instiinteaza operativ conducerea societatii si in maxim 24 de ore inspectii teritoriale ale
I.S.C., ( sub semnatura conducatorului agentului economic ) de producerea unor accidente tehnice ;
- verifica corectitudinea operatiilor de trasare nivelment ;
- verifica respectarea de catre factorii implicatii a prevederilor ''Legii nr 10\1995 privind
calitatea in constructii'' cu privire la utilizarea numai de produse traditionale fabricate pe baza de
standarde si de produse echipamente si procedee noi pentru care exista agremente tehnice ;
- verifica utilizarea numai de materiale si echipamente pentru care sau emis certificate de
conformitate in cazul utilizarii acestora la constructii de categorie de importanta exceptionala a
constructiilor pentru lucrarile publice realizate din fronturi bugetare precum si a lucarilor care asigura
cerintele stabilite la art 5 din Legea nr 10\1995 privind calitatea in constructii ;
- verifica respectarea prevederilor ''Regulamentul pentru asigurarea activitatii metrologice in
constructii'' ;
20.05.2018 1
Page 319 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
- participa la inspectiile efectuate de organele I.S.C..si a organele sale teritoriale si verifica

aducerea la indeplinire a masurilor dispuse de acestia ;
Comunica in scris la termenele scadente, sub semnatura conducatorului agentului economic,
modul de rezolvare a masurilor stabilite de organele I.S.C. ;
- propune masuri pentru cunoasterea prevederilor reglementarilor tehnice ;
toate informarile intocmite de personalul din activitatea CQ se fac scris si se depun cu numar
de inregistrare la conducerea societatii, in conformitate cu prevederile sistemului propriu de asigurare a
calitatii adoptat de agentul economic.
Personalul din activitatea de CQ nu participa la solutionarea supravegherea si conducerea
lucrarilor de remediere a neconformitatiilor sau de realizare a actiunilor corrective ;
Responsabilitati:
- controlul exigent si sistematic al calitatii lucrarile si de aprecierea corecta a importantei
neconformtatiilor constatate in corelarea cu prevederile normelor tehnice ;
- masurile propuse pentru inlaturarea neconformitatiilor constatate in corelare cu prevederile
normelor tehnice ;
- verficarea calitatii remedierilor executate ;
- indeplinirea prevederilor planului de control aprobat de conducerea agentului economic ;
- verificarea indepliniri de catre cei nominalizati a prevederilor planului calitatii adoptat de
agentul economic prin sistemul propriu de asigurare a calitati ;
4.4. Responsabilii de activitati

Referitor la calitate, raspund pentru:
- calitatea muncii realizate de catre personalul din subordine ;
- verifica existenta procedurilor documentate aplicabile activitatilor pe care le coordoneaza ;
- asigura si verifica implementarea cerintelor de asigurarea calitatii in sectorul pe care il
coordoneaza ;
- se asigura si verifica ca tot personalul din subordine are pregatirea si experienta necesara
pentru indeplinirea sarcinilor profesionale la nivelul de calitate cerut ;
- se asigura si verifica ca tot personalul din subordine cunoaste cerintele si masurile de
asigurarea calitatii aplicabile in activitatea pe care o desfasoara ;
- se asigura si verifica disponibilitatea documentelor sistemului calitatii actualizate la zi la
locul de munca si tot personalul are acces la ele.
4.5. Planificarea, implementarea si controlul activitatilor

a). Planificarea tuturor activitatilor si operatiunilor ce se vor impune pentru realizarea
obiectivului / lucrarii nominalizate va fi realizata prin intocmirea urmatoarelor:
- grafic de desfasurare a lucrarilor – grafic de executie ;

20.05.2018 1
Page 320 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
- grafic de aprovizionare ;
b). Implementarea planificarii activitatilor si operatiunilor, a cerintelor si specificatiilor
contractuale precum si a cerintelor si specificatiilor de executie si calitate specifice proiectului si caietului
de sarcini aferent obiectivului, se va realiza prin:
- informarea intregului personal implicat in executie, cu privire la graficul de desfasurare –
de executie a lucrarilor asumat de societate, in scopul insusirii si asumarii acestuia ;
- analizarea, cu intregul personal implicat in executie, a proiectului si a caietului de sarcini
specifice obiectivului / lucrarii ;
c). Controlul activitatilor va fi asigurat de catre:
- fiecare responsabil de activitate ;
- seful de santier ;
- ceilalti factori cu responsabilitati specifice ;
- directorul societatii ;
4.6. Colaboratori. Subcontractanti

toti colaboratotii si subcontractantii societatii, vor fi informati cu privire la:
- cerintele specifice de calitate si executie pentru obiectivul / lucrarea nominalizata ;
- graficul de desfasurare a lucrarilor – graficul de executie ;
- graficul de aprovizionare preconizat ;
in scopul de a preintampina aparitia oricaror probleme si sincope in desfasurarea fluenta a executiei
precum si pentru a indeplini toate cerintele de calitate si conformitate.
Orice probleme care ar putea sa apara pe parcursul derularii colaborarilor, in vederea executarii in
bune conditii a lucrarilor, vor fi analizate si rezolvate de factorii de conducere ai societatilor implicate.
5. Şeful de şantier.
1. Raspunde de conducerea activitatii santierului si de realizarea lucrarilor aferente conform

contractelor perfectate
2. Asigura implementarea prevederilor SAC in cadrul activitatii desfasurate de santier. Este
subordonat administratorului.
3. Analizeaza si isi insuseste document ele de planificare şi executie a lucrarilor (grafice de
executie a lucrarilor, forta de munca calificata, materialele utilizate, SDU, EMI) si asigura realizarea
conform cerintelor documentelor contractuale.
4. Asigura desfasurarea activitatilor de executie conform procedurilor lucru si PC-urile elaborate
pentru fiecare lucrare contractata.
5. Raspunde de decontarea lucrarilor si raportarea permenenta la Directorul general a activitatilor
si realizarilor santierului.
6. Analizeaza evolutia SAC si a calitatii in cadrul santierului.Dispune cu acordul Directorului
Tehnic oprirea lucrarilor sau alte masuri propuse de comp.AC si CQ pentru eliminarea unor
neconformitati si a cauzelor ce le-au generat in cadrul activitatii santierelor.
20.05.2018 1
Page 321 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
7. Participa la receptiile lucrarilor finalizate si asigura rezolvarea observatiilor Comisiei de

receptie şi a beneficiarului.
8. Isi insuseşte si asigura realizarea programelor de instruire - testare, perfectionare si autorizare
pentru personalul santierului si in special pentru sefii punctelor de lucru.
9. Dispune responsabilitati in cadrul santierului conform prevederilor MAC si a fiselor posturilor
aprobate.
10. Participa la AUDIT-urile Comp.AC ale beneficiarului a organelor de control stabilite si
asigura rezolvarea actiunilor corective initiate pentru activitatile santierului
CAP. 2. SISTEMUL CALITATII

2.1. Documentele sistemului calitatii care vor fi aplicabile pe santierul vor fi urmatoarele:
 Procedurile sistemului calitatii ;
 Planul calitatii – lucrarii Construire pod din beton armat in sat Balotesti peste paraul
Dobrotfor, com.Stanisesti, jud. Bacau”
 Procedurile - instructiunile tehnice de executie ;
 Inregistrari referitoare la calitate.
2.2. toate documentele sistemului calitatii aplicabile vor fi elaborate, verificate si aprobate in
conformitate cu prevederile stabilite la nivelul societatii SC SERVICII PC SRL.
CAP. 3. ANALIZA CONTRACTULUI

3.1. Contractul va constitui legea partilor incheiata bilateral neviciat intre beneficiarul lucrarilor si
SC SERVICII PC SRL
3.2. Contractul va fi analizat de catre conducerea societatii impreuna cu persoanele nominalizate
pentru conducerea lucrarii, din urmatoarele puncte de vedere:
- sunt definite clar si concret cerintele de calitate privind executia lucrarii contractate ;
- sunt definite cerintele privind materialele / produsele si tehnologiile de executie ;
- sunt definite cerintele privind controlul calitatii produselor si lucrarilor ;
- sunt definite termenele de predare ;
- sunt definite raspunderile partilor contractante ;
- sunt definite modurile de solutionare a eventualelor litigii aparute intre partile contractante,
referitoare la competente, derularea platilor, calitate, etc. ;
- sunt definite notiunile de forta majora ;
- sunt definite inregistrarile referitoare la calitate.
3.3. Orice neclaritate privind cerintele clientului, va fi analizata si negociata prin discutii intre
reprezentantii acestuia si Directorul societatii.
Discutiile si concluziile vor fi inregistrate in “Note negociere clauze contractuale”.
3.4. Contractul se va supune prevederile legale aplicabile in Romania, din punct de vedere a
legislatiei comerciale.
3.5. Clauzele contractuale care implica cerintele de asigurare a calitatii, vor fi cel putin la nivelul
cerintelor proprii ale societatii SC SERVICII PC SRL.
20.05.2018 1
Page 322 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
, stabilite prin sistemul propriu de asigurare a calitatii.

3.6. Contractul va fi verificat de catre Juristul societatii si de catre Directorul economic, si aprobat de
catre Directorul general.
Contractul va fi considerat incheiat si aplicabil atunci cand va fi semnat de toate persoanele /
functiile nominalizate de ambele parti contractante.
3.7. Orice modificare adusa contractului se va face numai prin Acte aditionale care vor urma aceleasi
etape de analiza si aprobare ca si contractul initial.
CAP. 4. CONTROLUL PROIECTARII

4.1. Proiectul de executie a lucrarii va fi verificat de catre Seful Compartimentului tehnic si Seful de
Santier, din urmatoarele puncte de vedere:
- avizarea de catre un verificator de proiecte atestat MLPAT;
- continut complet din punct de vedere a planselor de executie ;
- indicarea tuturor detaliilor de executie, a specificatiilor privind materialele, tehnologiile si
controalele referitoare la atestarea calitatii ;
- caiet de sarcini ;
- indicarea documentatiei tehnice de REFERINTA pentru operatiile specifice lucrarii.
4.2. In cazul in care se considera necesara completarea documentatiei de proiectare, in sensul celor
enuntate la punctul 4.1. , se va solicita in scris proiectantului efectuarea completarilor necesare.
Acestea vor fi transmise de catre proiectant in scris, astfel:
- daca se refera la detalii de executie, se va transmite detaliul cu completarile necesare si daca
este cazul, alte detalii care vor suferi implicit modificari ;
- daca este cazul de un desen de ansamblu ( plan, sectiune ) se va transmite planul / sectiunea
pe care s-au efectuat completarile si daca este cazul, orice alte detalii care eventual ar suferi modificari.
Modificarile efectuate var fi marcate cu simbolul “M” pe cartusul plansei respective.
4.3. Seful de santier va avea obligatia sa verifice INTRODUCEREA modificarilor / completarilor
aduse proiectului, in documentatia care va sta la baza executiei.
CAP. 5. CONTROLUL DOCUMENTELOR SI DATELOR

5.1. Documentele si datele aplicabile in derularea contractului si in vederea realizarii obiectivului,
vor fi urmatoarele:
a). Proiect ;
b). Caiet de sarcini ;
c). Dispozitii de santier ( daca este cazul ) ;
d). Note tehnice ;
e). Documentatiile de atestare a calitatii materialelor si produselor aprovizionate ;
20.05.2018 1
Page 323 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
f). Rapoarte de teste si incercari ;

g). Planul Calitatii ;
h). Procedurile sistemului calitatii aplicabile la executia lucrarii ;
i). Proceduri / instructiuni tehnice de executie si control aplicabile ;
j). Comenzi si contracte comerciale / economice ;
k). Normative si reglementari tehnice aplicabile ;
5.2. Masurile prin care se va realiza controlul sunt conforme cu prevederile din:
 Manualul Calitatii ;
 Planul Calitatii ;
 proceduri sistemul calitatii: “ Controlul documentelor si datelor ”.
5.3. Controlul documentelor se va asigura prin urmatoarele masuri:
- documentele aferente sistemului calitatii ( planul calitatii, procedurile / instructiunile ) vor fi
elaborate, verificate si aprobate de persoanele desemnate si nominalizate prin Manualul calitatii / Planul
Calitatii si procedura sistemului calitatii ”Elaborarea procedurilor”
- documentele de natura economica ( comenzi, contracte ), precum si Notele tehnice vor fi
elaborate de catre persoanele nominalizate de Directorul general al societatii si Seful de santier.
5.4. Controlul documentatiei externe se va realiza prin grija Sefului de santier ( pentru documentatia
de proiectare ) si a Responsabilului cu controlul calitatii ( pentru documentele de reglementare tehnica )
care vor verifica valabilitatea documentelor aflate la dispozitia personalului de executie a lucrarii, in
raport cu “Lista documentelor aplicabile” .
Documentele externe aplicabile var fi insemnate cu simbolul “valabil”, scris pe prima pagina
cu cerneala rosie si va purta semnatura persoanei care a executat verificarea.
5.5. Responsabilul cu asigurarea si controlul calitatii va intocmi si mentine actualizata Lista

documentelor controlate aplicabile la lucrarea Construire pod din beton armat in sat Balotesti peste
paraul Dobrotfor, com.Stanisesti, jud. Bacau”
5.6. Documentele de la punctul 5.1. g), h), i) vor fi distribuite in regim controlat. Lista de difuzare va fi
intocmita de Responsabilul cu asigurarea calitatii si aprobata de Seful de santier.
5.7. Celelalte tipuri de documente vor fi difuzate in regim necontrolat de catre Seful de santier.
5.8. Modificarile ce se propun privind continutul documentelor interne societatii vor fi analizate,
verificate si aprobate in conformitate cu prevederile Manualului calitatii / Planului Calitatii si procedurilor
sistemului calitatii “Elaborarea procedurilor” si “Analiza contractului”.
5.9. Responsabilul cu asigurarea calitatii va avea sarcina de a difuza orice modificare adusa
documentelor si de a retrage documentele sau partile de documente iesite din uz.
5.10. Daca se considera necesar sau daca este precizat pnin contract, unele modificari vor fi aduse si la
cunostinta clientului.
20.05.2018 1
Page 324 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
CAP. 6. APROVIZIONAREA
6.1. In scopul indeplinirii cerintelor de executie si de calitate impuse de normativele si reglementarile
in vigoare, de Legea 10 privind calitatea in constructii si de Regulamentul de receptie a lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora, SC SERVICII PC SRL acorda aceeasi importanta majora tuturor
materialelor aprovizionate si folosite in procesul de executie a lucrarilor, din punct de vedere al calitatii si
conformitatii atestate.
6.2. Responsabilitatea pentru conducerea si derularea activitatilor de aprovizionare revine Sefului de
santier.
6.3. Procesul de aprovizionare
Procesul de aprovizionare este, de regula, derulat pe parcursul urmatoarelor etape:
- identificarea necesitatii de aprovizionare ;
- intocmirea necesarului de materiale, necesare a fi aprovizionate, de catre fiecare
compartiment ;
- transmiterea necesarului de materiale catre managerul de proiect ;
- analiza cerererii de aprovizionare ;
- centralizarea necesarului de materiale la nivel de lucrare/proiect ;
- aprobarea necesarului de materiale ;
- analiza listei de furnizori agreati, pentru fiecare categorie/clasa de materiale care urmeaza a fi
aprovizionate ;
- selectia furnizorilor pe criterii de:
- calitate ;
- pret ;
- disponibil produs in stoc ;
- operativitatea livrarii ;
- intocmirea comenzilor/contractelor de aprovizionare ;
- transmiterea catre furnizori a comenzilor de materiale ;
- indosarierea comenzilor ;
6.4. Masuri de asigurare a calitatii
Masurile de asigurarea calitatii prin care se va garanta calitatea si conformitatea produselor
aprovizionate cu cerintele specificate, vor cuprinde:
a). Selectarea furnizorilor.

Activitatile specifice de selectare si agreare a furnizorilor, sunt asigurate de Directorul
General, pe baza unor criterii de evaluare.
Criteriile de selectare a furnizorilor de produse pentru executia lucrarii ce face OBIECTUL
prezentului Plan al Calitatii vor fi:
- analizarea si evaluarea experientei anterioare a societatii cu furnizorul ( daca au existat
colaborari anterioare ) ;
20.05.2018 1
Page 325 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
- performantele furnizorilor pe piata de profil si pozitia pe piata fata de competitori ;

- evaluarea raportului calitate / pret ;
- operativitatea cu care furnizorul raspunde cererilor de oferta, ofertele de pret ;
- capacitatea/posibilitatea asigurarii serviciilor post livrare ( montaj, intretinere, instruire
personal, etc. )
- conformitatea produselor livrate cu cerintele si reglementarile in vigoare aplicabile ;
- promptitudinea/operativitatea privind livrarea produselor ;
- asigurarea indeplinirii conditiilor/cerintelor de ambalare, transport, livrare ;
- capabilitatea furnizorilor de a asigura un flux optim si programat al livrarii produselor
comandate ;
- respectarea stricta, la livrare, a cantitatilor, reperelor si specificatiilor pentru fiecare
produs ce va face OBIECTUL comenzilor lansate de societate ;
- existenta unui sistem de management al calitatii ( certificarea reprezinta un avantaj )
- disponibilitatea furnizorilor de a isi asuma si respecta clauzele contractuale propuse de
societate, privitoare la remedierea eventualelor deficiente/neconformitati constatate la
produsele livrate ;
Evaluarea furnizorilor se va face pe baza chestionarului de evaluare elaborat de
Compartimentul aprovizionare, avand in vedere masurile de asigurarea calitatii produselor furnizate.
Rezultatele evaluarilor si reevaluariilor furnizorilor sunt mentinute in dosarul furnizorilor
din cadrul compartimentului RMC.
Datorita posibilitatilor de remediere operativa a eventualelor neconformitati, aparute

in cazul materialelor aprovizionate, a posibilitatilor operative de comunicare si negociere a solutiilor si
conditiilor de remediere, SC SERVICII PC SRL
va acorda intaietate producatorilor si furnizorilor de materiale de origine autohtona.
b). Comanda / contractul de aprovizionare

Comenzile / contractele de aprovizionare vor fi elaborate pe baza necesarului de materiale
transmis de seful de santier.
Acestea ( comenzile / contractele de aprovizionare ), in toate cazurile, trebuiesc sa
nominalizeze si descrie complet produsul necesar a fi aprovizionat, astfel incat cerintele de calitate sa fie
intelese clar si in totalitate si acceptate de catre furnizor.
Orice greseala/eroare, omisiune sau diferenta trebuie sa poata fi sesizata si clarificata
inaintea emiterii documentului de aprovizionare.
In contextul cerintelor de mai sus, comenzile / contractele de aprovizonare vor defini cu
exactitate urmatoarele date:
- datele de identificare ale produsului solicitat:
- denumire ( simbol ) ;
20.05.2018 1
Page 326 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
- tipul ;
- categoria ;
- clasa sau alta identificare precisa ( Ex. Numar de catalog )
- specificatie tehnica de REFERINTA ;
- cantitati si termene de livrare ;
- cerinte de ambalare, transport ;
- documente de atestare a calitatii:
- certificate de calitate ;
- declaratie de conformitate / certificat de conformitate ;
- daca este cazul:
- cerinte de control a calitatii la furnizor ;
- inregistrarile referitoare la calitate necesare a fi transmise la livrare ;
- modul de solutionare a cazurilor de produse neconforme si / sau nerespectare a clauzelor
contractuale ;
Comanda este completata de catre Seful de santier.
Acesta analizeaza datele, pentru a se asigura ca cerintele de aprovizionare sunt corecte si
adecvate, si semneaza pentru avizare.
Documentele sunt aprobate de conducerea societatii, inainte de comunicarea catre
furnizori.
c). Transpotul produsului aprovizionat
transportul se executa cu mijloace de transport adecvate, functie de greutatea si gabaritul
materialelor/produselor/echipamentelor si in concordanta cu specificatiile de transport ale furnizorului.
Pentru transport intern/extern, containerele sunt identificate si marcate corespunzator,
masurile de transport si securitate asigurand conditiile legale pentru evitarea accidentelor ( de munca, de
mediu, etc. )
Materialele/produsele/echipamentele se vor asigura pe timpul transportului, in vederea
eliminarii riscurilor de rasturnare, lovire, deplasare, si orice alte evenimente ce ar putea conduce la
afectarea caracteristicilor si/sau functionalitatii produselor aprovizionate.
d). Receptia / Verificarea produsului aprovizionat
Conformitatea produselor aprovizionate cu cerintele specificate in comanda / contract va fi
verificata de catre o Comisie de receptie/Sef santier prin numire de catre conducerea societatii.
Conformitatea serviciilor aprovizionate va fi verificata de catre Seful de proiect/Seful de
santier.
Verificarea conformitatii produselor sau a serviciilor cu cerintele din comanda/contract se
face prin verificare si/sau incercare, in functie de tipul acestora.
La receptionarea produselor, se va verifica:
- respectarea cerintelor de ambalare, transport ;
20.05.2018 1
Page 327 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
- lizibilitatea si caracterul complet al documentelor insotitoare ;

- existenta si valabilitatea documentelor de atestare a calitatii ;
- certificate de calitate ;
- declaratie de conformitate / certificat de conformitate ;
- buletine de analiza ;
- etc.
- concordanta intre datele din documente cu cele de pe marcajele aplicate de furnizor:
- tip produs ;
- denumire ;
- cod ;
- serie ;
- lot ;
- cantitate ;
- valabilitatea termenelor de utilizare ( in cazul produselor care au specificate
termene de expirare ) ;
- etc.
- integritatea produselor ;
In cazul unui produs neconform, seful comisiei de receptie va intocmi un raport de
neconformitate si va anunta furnizorul.
Daca marcajele de pe ambalaj permit despachetarea, la receptie se va verifica
corespondenta dintre continutul pachetelor si documentele de achizitie.
Receptia produselor protejate impotriva umezelii ( pungi, saci, etc. ) se va efectua fara
despachetarea lor.
La receptia materialelor/produselor/echipamentelor se va verifica daca identificarea,
marcarea, invelisurile de protectie si etansarile sunt in concordanta cu specificatiile contractuale,
specificatiile si desenele furnizorului/producatorului.
totodata, se va verifica daca produsele au suferit degradari fizice in timpul transportului,
daca partile mobile se deplaseaza usor si conform specificatiilor, daca zonele interne si externe ale
produselor sunt in limite admisibile de curatenie.
Orice produs neconform va fi izolat si tratat conform clauzelor contractuale.
Daca este impus prin reglementanile tehnice aplicabile sau prin contract, la receptie se vor
preleva esantioane ( probe ) din produsele aprovizionate pentru a se efectua teste de laborator in vederea
controlului calitatii.
Rezultatele receptiei produselor aprovizionate sunt inregistrate in procese verbale de
receptie, care se pastreaza la Compartimentul aprovizionare. Cazurile de produse neconforme vor fi
inregistrate in “Fise de produs neconform”.
Conducerea societatii va asigura fluenta derularii permanente a unui contract de colaborare /
20.05.2018 1
Page 328 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
prestari servicii cu un laborator atestat si autorizat pentru teste si incercari.

f). Depozitarea produsului aprovizionat
toate materialele/produsele/echipamentele aprovizionate vor fi depozitate/pastrate in
conditii conforme cu specificatiile proiectului, caietului de sarcini, normativelor si standardelor in
vigoare.
Depozitarea materialele/produsele/echipamentele in magazii, sau in spatii amenajate
corespunzator la punctul de lucru, se realizeaza astfel incat sa se evite fenomenul de degradare ( datorita
intemperiilor, temperaturilor inadecvate, agentilor/factorilor de coroziune ) sau deformare ( Ex. Sub
greutatea stivei )
Depozitarea se face pe categorii de produse, sortimente si dimensiuni, astfel incat
marcajele de identificare sa fie usor vizibile iar scoaterea/livrarea la locul operatiunii sa se faca prin
manipulari minime.
Categoriile de materiale/produse/echipamente ce pot fi aprovizionate si depozitate in
cadrul derularii lucrarilor de realizare a obiectivului, pot fi incadradate in urmatoarele categorii:
- materiale/produse/echipamente receptionate ;
- materiale/produse/echipamente respinse la receptie ;
- materiale/produse/echipamente aflate in fluxul de realizare a obiectivului/productiei ;
- materiale/produse/echipamente neconforme ;
Magaziile si depozitele vor fi astfel organizate incat sa cuprinda urmatoarele zone:
- zone de depozitare inchise ;
- zone exterioare ( acoperite si deschise ) ;
- zone pentru receptie ;
- zone de carantina ;
Depozitarea se organizeaza astfel ca primul reper intrat sa fie primul reper iesit, iar starea
materialelor/produselor/echipamentelor sa fie verificata si evaluata la intervale de timp corespunzatoare.
toate produsele vor fi astfel depozitate incat sa permita inspectii si intretinere fara
manipulari excesive.
Materialele/produsele/echipamentele avand aceleasi caracteristici tehnice, destinatii,
utilizari, se vor depozita grupat ( acelasi raft, rastel, cutie, etc. )
Curatenia zonelor de depozitare va fi intretinuta permanent, evitandu-se acumularea
ambalajelor, deseurilor de orice fel, a oricaror materiale/elemente care pot contamina/degrada reperele
depozitate sau care pot afecta caracteristicile de fabricatie a acestora ( specificate de furnizor/producator ).
Clasele de depozitare vor fi prevazute de fiecare furnizor in parte si vor fi consemnate in
documentele de insotesc fiecare transport.
Pentru manipularea materialelor/produselor/echipamentelor aprovizionate se vor utiliza
instalatii de ridicat autorizate, iar legaturile de sarcina ( cabluri, sufe, etc. ) vor fi verificate inaintea
inceperii operatiunii de manipulare.
20.05.2018 1
Page 329 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
Materialele supuse manipularii vor fi pe cat posibil manipulate ambalate in ambalajul

original al furnizorului/producatorului.
Primirea oricarui material/produs/echipament se face in baza notei de receptie si de
constatare a conformitatii iar eliberarea in baza unui formular de bon de consum.
CAP. 7. CONTROLUL PRODUSULUI FURNIZAT DE CLIENT

In cazul in care in contract se prevede furnizarea unor produse de catre client, acestea vor fi
tratate ca si produsele aprovizionate de SC SERVICII PC SRL
Produsele furnizate de client vor avea acelasi regim de verificare la receptie, ca si orice alt
produs aprovizionat.
Atunci cand in cadrul proceselor sunt inglobate instalatii/produse aflate in proprietatea
clientului, in cadrul societatii sunt stabilite reguli de tinere sub control a acestora, si sunt stabilite
responsabilitati clare atribuite persoanelor si compartimentelor implicate in desfasurarea activitatilor de
verificare, si dupe caz, mentenanta instalatiilor/produselor aflate in proprietatea clientului.
Prin aceste initiative, se asigura integritatea produselor proprietatea a clientului si asigurarea
utilizarii lor in scopul pentru care au fost destinate, totul conform specificatiilor tehnice si cerintelor
contractuale.
Proprietatea clintului se refera atat la instalatii si/sau produse materiale, cat si la proprietatea
intelectuala ( Ex. : proiecte puse la dispozitie de catre client ).
Clientul ( beneficiarul ) furnizeaza societatii ( dupa caz, antreprenorului ) produsele,
elementele de constructii, elementele de instalatii, echipamentele si utilajele necuprinse in listele de
cantitati de lucrari din documentatia initiala pusa la dispozitie in vederea redactarii ofertei.
In astfel de cazuri, efectuarea comenzii, precum si contractarea si aprovizionarea acestora,
revine clientului / beneficiarului, si este prevazuta in clauzele contractuale.
Echipamentele, precum si utilajele, produsele livrate de catre client/beneficiar direct la locul
unde se utilizeaza / se pun in opera in vederea realizarii obiectivului / investitiei, vor fi verificate de catre
specialistul RTE, de catre Seful de santier / Seful puntului de lucru, la receptia si preluarea acestora.
La preluarea / receptia echipamentelor, utilajelor, produselor furnizate de client, se vor verifica
urmatoarele elemente:
- certificate de calitate si conditii de garantie eliberate de producator / furnizor ;
- fise / carti tehnice / instructiuni de utilizare ;
- fise / rapoarte de masuratori si verificari efectuate pe standuri de proba / incercari ;
- toate echipamentele si/sau utilajele utilizate trebuie să fie atestate de catre Comisia
Naţională de Atestare a Maşinilor şi Echipamentelor de Construcţii - CNAMEC
din MLPAT pentru a asigura calitatea lucrărilor executate ;
Intreaga documentatie trebuie sa fie conforma ( parametrii, procedural ) cu specificatiile si
20.05.2018 1
Page 330 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
prevederile proiectului si ale caietului de sarcini specifice obiectivului.

Produsele, elementele de constructii si instalatiile / echipamentele / utilajele furnizate de client,
care nu sunt conforme cu specificatiile si cerintele proiectului si ale caietului de sarcini, nu se
incorporeaza / monteaza / pun in opera fara aprobarea si avizarea in scris a proiectantului si a
verificatorului de proiect.
Orice neconformitate a produselor, elementelor de constructii si a instalatiilor / echipamentelor
/ utilajelor furnizate de client, constatata la receptie sau pe parcursul derularii proceselor, va fi adusa
imediat la cunostinta clientului, care va lua decizia privitoare la modalitatea de remediere a
neconformitatii.
Caracteristicile, proprietatile si specificatiile privitoare la produsele, elementele de constructii
si instalatiile / echipamentele / utilajele furnizate de client, vor fi stipulate clar si descriptiv in contractul
incheiat intre parti.
Documentatia tehnica de executie pusa la dispozitie de catre client ( beneficiar ) va fi verificata
de catre RTE, pentru a se constata daca este completa si corespunde cerintelor si reglementarilor de profil
aflate in vigoare.
Cu privire la posibilele neconformitati constatate in continutul documentatiei tehnice de
executie furnizata de client, acesta – clientul, si elaboratorul documentatiei vor fi anuntati in scris.
totodata, clientul va fi raspunzator de asigurarea documentatiei care sa atesteze originea,
calitatea si conformitatea produselor / elementelor de constructii si a instalatiilor / echipamentelor /
utilajelor furnizate / aprovizionate.
Nici un produs neconform nu va fi pus in opera..
Cazurile de produse neconfome vor fi solutionate potrivit clauzelor contractuale.
CAP. 8. IDENTIFICAREA SI TRASABILITATEA PRODUSULUI / LUCRARII

8.1. Identificarea produselor se va asigura prin “simbolul” specific inscris pe ambalaje si pe
documentele care insotesc fiecare produs la livrare.
Elementele de constructie sunt identificate in conformitate cu plansele continute de proiectul
lucrarii.
8.2. trasabilitatea va fi asigurata pentru toate cerintele reglementate si care vor alcatui “Cartea
tehnica a constructiei”, si anume:
- produse puse in lucrare ;
- controale de calitate si rezultatele acestora ;
- procese speciale: echipamente, atestarea personalului ;
- faze determinante ;
Elementele de identificare a elementelor, pentru care va fi obligatorie trasabilitatea, vor fi
asigurate conform Procedurilor sistemului calitatii aplicabile la realizarea lucrarii.

20.05.2018 1
Page 331 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
CAP. 9. CONTROLUL PROCESELOR

9.1. Societatea va asigura desfasurarea proceselor de executie a lucrarilor in mod planificat, cu
fixarea de responsabilitati clare si bine definite pentru personalul de conducere si executie a lucrarii, si
termene de finalizare a fazelor de lucrari.
9.2. Activitatile de executie vor fi executate in conformitate cu:
- specificatiile documentatiei de proiectare ;
- caietul de sarcini elaborat de proiectantul lucrarii ;
- prevederile documentatiei tehnice specifice lucrarilor ;
- procedurile tehnice de executie ;
- Normativ-e si STAS-uri ;
9.3. Echipamentele / utilajele care se vor utiliza vor fi cele stabilite prin tehnologiile reglementate in
Romania.
Utilajele vor fi supuse periodic unor verificari privind starea lor de functionare si de siguranta.
Pentru procesele speciale ( sudura ) se vor respecta cerintele speciale de atestare a personalului
de executie, identificare a sudurilor si control nedistructiv a calitatii.
9.4. Procesul de executie va fi tinut sub control de catre Seful de santier, sefii de echipa,
responsabilul cu utilajele si personalul cu atributii de control a calitatii.
9.5. Procedurile / instructiunile tehnice de executie aplicabile, vor fi intocmite / elaborate de catre
Compartimentul tehnic din cadrul societatii.

Responsabilul cu asigurarea si controlul calitatii va avea sarcina de a le difuza catre persoanele
cu atributii de executie.
CAP. 10. INSPECTII SI INCERCARI

10.1. Inspectiile de calitate, verificarile si incercarile referitoare la calitatea lucrarii se vor realiza
astfel:
- planificat - conform Programului de controale, verificari si incercari ( PCCVI ) ;
- de catre personal cu responsabilitati in acest sens ;
- de catre laboratorul societatii / laborator atestat si autorizat cu care societatea are relatii
de colaborare contractuala - verificarile nedistructive pe metale si suduri ;
- pe baza reglementarile tehnice aplicabile si / sau instructiuni de control proprii
societatii.
10.2. Inspectiile si incercarile planificate a se executa pentru obiectivul denumit / identificat vor
cuprinde:
- inspectii si incercari la preluarea frontului de lucru ;
- inspectii si incercari la receptia produselor ;
- inspectii si incercari pe parcursul procesului de executie a lucrarii - incluzand fazele
20.05.2018 1
Page 332 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
determinante stabilite de proiectant / I.S.C. ;

- inspectii si incercari la terminarea lucrarii ;
10.3. tipul, frecventa si metodele de realizare a inspectiilor si incercarilor vor fi conforme cu cerintele
reglementate aplicabile si cu cerintele contractuale.
10.4. Rezultatele inspectiilor si incercarilor vor fi inregistrate in “Procese-verbale de inspectie” si
respectiv “Buletine de incercare”.
10.5. Rezultatele inspectiilor si incercarilor var fi analizate saptamanal de catre Seful de santier,
Responsabilul cu asigurarea si controlul calitatii si celelalte persoane cu responsabilitati privind
Conducerea executiei lucrarii.
Realizarea masurilor stabilite ca urmare a analizelor va fi verificata de catre Seful de santier si
Responsabilul cu asigurarea / controlul calitatii.
10.6. Se va asigura trasabilitatea controalelor executate, a rezultatelor incercarilor si verificarilor de
laborator, a personalului care a efectuat controalele si incercarile.
CAP. 11. CONTROLUL ECHIPAMENTELOR de INSPECTIE, MASURARE SI

INCERCARE
Cerintele de calitate privind echipamentele / aparatele cu care se vor realiza verificarile si
incercarile de calitate se vor asigura de catre Laboratorul de incercari.
Laboratorul asigura:
- adecvarea aparaturii utilizate pentru incercarile executate, in canformitate cu cerintele
tehnice reglementate aplicabile ;
- confirmarea metrologica a aparaturii utilizate privind precizia de masurare ;
- trasabilitatea aparaturii utilizate.
CAP. 12. STADIUL INSPECTIILOR SI INCERCARILOR

12.1. Responsabilul cu controlul calitatii va elabora si actualiza permanent „Fisa stadiului inspectiilor
si incercarilor”.
Fisa va evidentia conformitatea executiei inspectiilor si incercarilor cu cerintele planificate,
prin PCCVI.
12.2. In cazul constatarii de neconformitati, va fi anuntat Seful de santier care va dispune masuri de
corectare.
Responsabilul cu controlul calitatii va avea responsabilitatea de a verifica realizarea actiunilor
corective.
CAP. 13. CONTROLUL PRODUSULUI NECONFORM
13.1. Neconformitatile referitoare la calitatea produselor sau executiei vor fi tratate in conformitate
cu prevederile sistemului calitatii propriu societatii si anume:

20.05.2018 1
Page 333 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
- produsele neconforme calitativ vor fi izolate; utilizarea lor se va face numai dupa
realizarea actiunilor corective si cu aprobarea Sefului de santier ;
- neconformitatile minore constatate la lucrarile de executie vor fi corectate de catre Seful
echipei responsabile de lucrare sau Seful de santier ;
- neconformitatile majore vor fi inregistrate in Fisele de neconformitate ;
tratarea lor se va face dupa analizarea cauzelor de catre Seful de santier, Responsabilul tehnic
cu executia si daca este cazul de conducerea executiva a societatii.
Neconformitatile care necesita refaceri sau modificari de elemente vor fi aduse la cunostinta
proiectantului lucrarii si a clientului.
13.2. Orice produs neconform va fi reverificat dupa realizarea actiunilor corective pentru a se stabili
conformitatea cu cerintele de calitate specificate.
13.3. Reclamatiile clientului privind calitatea executiei vor fi analizate de Seful de santier si alte
persoane cu responsabilitati privind conducerea executiei pentru a stabili veridicitatea reclamatiei si
cauzele producerii celor reclamate.
Seful de santier va stabili masuri corective si daca este cazul, masuri preventive.
Modul de rezolvare a reclamatiei va fi adus la cunostinta clientului.
13.4. Se va asigura inregistrarea neconformitatilor constatate si a reclamatiilor clientului.
CAP. 14. ACTIUNI PREVENTIVE SI CORECTIVE

14.1. Actiunile corective prin care se va realiza remedierea neconformitatilor constatate vor fi
adoptate dupa analizarea cauzelor neconformitatilor si a efectelor acestora asupra celorlalte componente
ale lucrarii.
Realizarea actiunilor corective va fi verificata de catre persoanele responsabile cu calitatea
lucrarii.
14.2. In cazul in care se constata repetarea unei aceleasi categorii de neconformitati, se va analiza
necesitatea stabilirii de actiuni preventive.
14.3. Actiunile corective si preventive vor fi inregistrate.
Responsabilul cu asigurarea calitatii va avea sarcina de a verifica implementarea actiunilor
corective si preventive si eficienta acestora privind calitatea.
CAP. 15. TRANSPORTUL, LIVRAREA, MANIPULAREA, DEPOZITAREA

SI CONSERVAREA PRODUSELOR
15.1. Produsele si materialele utilizate la realizarea lucrarii vor fi depozitate in cadrul santierului cu
asigurarea urmatoarelor cerinte:
- depozite corespunzatoare din punct de vedere a conditiilor de spatiu, protectie impotriva
actiunii factorilor de mediu, siguranta ;
- identificare unica a materialelor si produselor depozitate ;
20.05.2018 1
Page 334 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
- evidenta completa a stocurilor depozitate ;

- acces la produsele depozitate ;
15.2. Eliberarea produselor din depozit se va face numai pe baza actelor specifice eliberate de
Compartimentul aprovizionare, in conformitate cu cerintele procesului de executie.
15.3. Accesul persoanelor in depozit va fi limitat si definit de catre Seful de santier.
CAP. 16. CONTROLUL INREGISTRARILOR REFERITOARE LA CALITATE

16.1. Inregistrarile referitoare la calitatea produselor care vor fi puse in opera pentru realizarea /
executia obiectivului, vor fi controlate in conformitate cu prevederile sistemului calitatii propriu societatii,
care in principiu prevad:
- elaborarea si aprobarea inregistrarilor referitoare la calitate de catre persoanele
nominalizate ;
- utilizarea formularelor prestabilite prin sistemul de asigurare a calitatii propriu societatii
si / sau daca se solicita prin contract, pe formulare solicitate de client ;
- exprimarea clara si exacta a continutului, utilizarea termenilor consacrati prin documente
tehnice de REFERINTA ;
- identificarea unica a inregistrarilor ;
- mentinerea unei evidente complete si actualizate la zi a inregistrarilor aplicabile pentru
lucrare, pastrarea inregistrarilor in conditii de securitate si confidentialitate ;
- precizarea unor conditii controlate de acces la inregistrari atat in cadrul santierului cat si
a reprezentantilor clientului ;
16.2. Responsabilul cu asigurarea calitatii din santier va fi responsabil cu gestionarea inregistrarilor
referitoare la calitate.
CAP. 17. AUDITURI INTERNE ALE CALITATII

17.1. toate serviciile implicate in realizarea obiectivului denumit / identificat se vor supune
programului intern de audituri interne al societatii SC SERVICII PC SRL.
17.2. In cazul unor reclamatii repetate ale clientului, Seful de santier va solicita conducerii societatii
efectuarea unui audit intern in sectorul de activitate implicat.
CAP. 18. INSTRUIRE

18.1. Personalul implicat in executia lucrarii va fi instruit din urmatoarele puncte de vedere:
- cerintele de asigurare a calitatii specifice lucrarii ;
- tehnologiile de executie si control ale calitatii ;
- Legea privind protecţia muncii ;
- Norme generale de protecţia muncii ;
20.05.2018 1
Page 335 of 340

OFERTANT:
Revizia: 2 1-34
- Ordin M.L.P.A.T. nr. 9/1993 Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în

construcţii ;
- Norme PSI – PE ;
Aceste masuri nu sunt limitative, şeful punctului de lucru având obligaţia să ia toate măsurile
ce se impun pentru prevenirea oricaror riscuri de accidente şi de incendii.
- masuri de protectia muncii si PSI specifice santierului.
18.2. Persoanele nominalizate pentru functiile de:

- responsabil tehnic cu executia ;
- responsabil cu controlul calitatii ;
- personal de laborator pentru verificari nedistructive pe metale si suduri
vor fi autorizate in conformitate cu prevederile Regulamentelor MLPAT, ISCIR si CNCAN in vigoare.
CAP. 19. SERVICE – nu se aplica.
CAP. 20. TEHNICI STATISTICE

20.1. Pentru verificarea capabilitatii procesului de executie de a realiza calitatea specificata, se vor
utiliza urmatoarele metode:
 control prin sondaj - exercitat de Directorul societatii asupra calitatii executiei, pe
parcursul procesului.
Controlul va fi efectuat in raport cu “Fisa de control”, iar rezultatele vor fi inscrise in
diagrama de control.
 control planificat - exercitat de RTE, conform planului propriu de control al executiei
lucrarii, aprobat de Directorul societatii.
Controalele va lua in considerare urmatorii indicatori:
- numar neconfomitati constatate intr-o perioada determinata de timp ;
- numar operatii / elemente necesar a fi executate pentru corectarea neconformitatilor.
20.2. Conformitatea calitatii elementelor de constructie din punct de vedere al caracteristicilor fizico-
mecanice va fi verificata si prin interpretarea rezultatelor verificarilor de laborator.
20.3. Interpretarea rezultatelor analizelor statistice va fi conforma cu metodele stabilite prin sistemul
calitatii propriu al societatii SC SERVICII PC SRL
Ofertant,
SC SERVICII PC SRL

20.05.2018 1
Page 336 of 340

Proiectant general: S.C.EVALCONS TECH S.R.L. Bacau
Denumire lucrare: Construire poduri in comuna Stanisesti, judeţul Bacau
PROGRAM DE CONTROL PE ŞANTIER
PRIVIND URMĂRIREA LUCRĂRILOR EXECUTATE PE FAZE DETERMINANTE
Denumire lucrare:
“ CONSTRUIRE PODURI IN COMUNA STANISESTI, JUDEŢ BACAU”
Beneficiar (B): U AT. COMUNA STANISESTI Proiectant (P):S.C.EVALCONS TECH S.R L Bacau
- Executant (E):
In conformitate cu Legea nr. 10/1995, cei de mai sus stabilesc de comun acord prezentul program pentru
controlul calitâtii lucrărilor:
Nr. Lucrări ce se controleaza.se verifica crt. Doc.scris Cine intoc Nr. si si data act
sau se recepţionează calitativ si pentru care care se incheie meste
trebuiesc întocmite do- mente scrise P.V.L. P.V.R. semnează: l-
P.V. I.C. B ; P ; E
l;G
0. 1 2. 3. 4.
ETAPE GENERALE (PTR. TOATE CATEGORIILE DE LUCRĂRI)

1. Predarea amplasamentului P.V.L. B+E+P
2. Trasarea lucrărilor P.V.L B+E
3. Recepţia la terminarea lucrărilor P.V. B+E+P
LUCRĂRI DE AMENAJARE RAMPE
Lucrări pregătitoare
- verificare pat drum P.V.R. B+E
- verificare plombare strat suport P.V.R. B+E+P
Amenajare structura rutiera
1.. Verificare str. de fundaţie balast P.V.R. B+E
2. Verificare strat de iegatura din BADPC20 P.V.R. B+E
3. Verificare strat de uzura din BAPC16 P.V.R. B+E+P
LUCRĂRI DE PODURI SI PODEŢE

VERIFICARE INFRASTRUCTURA
1 .Verificare cota si natura teren P.V.R. B+E+P+G
2.Verificare armare infrastructura
(cheson , elevaţie culei .zid garda, grinda rezemare,
zid întors, e.t.c.) P.V.R. B+E+P
3. Verificare execuţie hidroizolatie P.V.R. B+E+P
4. Verificare execuţie dren P.V.R. B+E
VERIFICĂRI SUPRASTRUCTURA
1. Verificare pozare aparate de reazem P.V.R. B+E+P
2. Verificare pozare elemente prefabricate
(casete C2, T2,elemente tip L3, 2,D5C,D5M ,
grinzi L=18 m, dale racordare pod) P.V.R. B+E
Page 337 of 340

3. Veriicare armare suprabetonare P.V.R. B+E+P
5. Verificare execuţie parapete P.V.R. B+E
VERIFICARE RACORDARE CU TERASAMENTELE

1. Verificare armare grinda de rezemare P.V.R. B+E+P
VERIFICARE LUCRĂRI DE AMENAJARE ALBIE
1. Verificare execuţie traversa de capat
(incastrare si teren fundare) P.V.R. B+E
VERIFICARE LUCRĂRI DE APARARI DE MALURI

1. Verificare cota si natura teren P.V.R. B+E+P
2. Verificare umplutura gabioane P.V.R. B+E
3. Verificare execuţie dren P.V.R. B+E
BENEFICIAR PROIECTANT EXECUTANT I.S.C.Bacau

Comuna Stanisesti
Page 338 of 340

Operator economic
SC SERVICII PC SRL
Str. NARCISELOR, nr. 4, Bacau
DECLARAŢIE
PRIVIND TERMENUL DE GARANTIE ACORDAT LUCRARILOR
 Subsemnata Ghilasa Mirela, reprezentant SC SERVICII PC SRL , cu sediul , Str.

Narciselor, nr. 4, loc. Bacau, jud. Bacau, CUI: RO 23164037, NR. INREG REG COM. :
J04/189/2008, în calitate de ofertant la procedura , ,, Construire pod din beton armat in sat
Balotesti peste paraul Dobrotfor, com.Stanisesti, jud. Bacau” cod CPV 45221111-3
Lucrari de constructii de poduri rutiere (Rev.2), declar pe propria răspundere că termenul
de garantie acordat lucrarilor este de 36 luni.
Data: 20.05.2018
Operator economic,
SC SERVICII PC SRL
Ghilasa Mirela -Administrator
Page 339 of 340

Formularul nr. 7
OPERATOR ECONOMIC
SC SERVICII PC SRL
DECLARAŢIE PRIVIND RESPECTAREA LEGISLAŢIEI PRIVIND CONDIŢIILE DE

MEDIU, SOCIAL ŞI CU PRIVIRE LA RELAŢIILE DE MUNCĂ PE TOATĂ DURATA DE
ÎNDEPLINIRE A CONTRACTULUI DE LUCRĂRI
 Subsemnatul GHILASE MIRELA, reprezentant legal al SC SERVICII PC SRL , . loc Bacau,

str. Narciselor, nr.4, jud. Bacau, în calitate de ofertant la procedura „Construire pod din beton
armat in sat Balotesti peste paraul Dobrotfor, com.Stanisesti, jud. Bacau” cod CPV
45221111-3 Lucrari de constructii de poduri rutiere (Rev.2), organizată de autoritatea
contractantă COMUNA STANISESTI, Adresa postala: Stanisesti -Bacau, Localitatea:
Stanisesti, Cod postal: 607585, Ro) declar pe propria răspundere, că la elaborarea ofertei am ţinut
cont de toate obligaţiile referitoare la obligaţiile relevante din domeniile mediului, social şi al
relaţiilor de muncă pentru activităţile ce se vor desfăşura pe parcursul îndeplinirii contractului de
lucrări, în conformitate cu prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Legea
265/2006 privind aprobarea OUG 195/2005 privind protecţia mediului şi ale celorlaltor
reglementări aplicabile.
Data 20.05.2018
Operator economic,
SC SERVICII PC SRL
(semnatura autorizată şi ştampila)
Page 340 of 340

Propunere Tehnica Sat Balotesti

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Propunere Tehnica Sat Balotesti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

OPIS

Denumire Nr. Pag.

2. Listele cuprinzând cantitatile de lucrari, fara valori 244-296

4. Planul calitatii si planul de Control al Calitatii Verificarilor si Incercarilor 298-338

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii:

“ CONSTRUIRE PODURI IN COMUNA STANISESTI, JUDEŢ BACAU ”

O SCURTA PREZENTARE A CONSTRUCŢIEI

Principalele categorii de lucrări de executat sunt :

Elemente generale -Supratraversarea proiectata va avea următoarele caracteristici:

Numarul de deschideri si lungimea totala: 1 deschidere; 18.00 m

Lucrarile de amenajare albie cuprind urmatoarele categarii:

Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii - trasarea poziţiei cofrajelor;

Racordarea cu traseul drumului local - cuprinde amenajarea trecerii de la partea carosabila de

LUCRĂRI DE AMENAJARE ALBIE

Se vor avea in vedere următoarele reglementari:

Având in vedere specificul lucrărilor de drumuri si poduri, in conformitate cu Ordinul Ministerului

Sursele posibile de poluare a apelor pot fi:

- stafiile si instalaţiile de epurare sau de preparare a apelor uzate proiectate, elementele de

Lucrarea nu impune folosirea acestor elemente.

Lucrarea nu impune folosirea acestor elemente.

-concentraţiile si debitele masice de poluanţi evacuaţi in atmosfera.

Lucrarea nu impune folosirea acestor elemente.

Procesele tehnologice de execuţie (decapare strat vegetal, săpături in groapa de imprumut,

In funcţie de intensitatea si durata ei, poluarea specifica drumurilor poate fi:

Poluarea manifestata in perioada de execuţie

Poluarea cauzata de traficul rutier in perioada de exploatare a drumului

Ca urmare a arderii combustibililor in motoarele autovehiculelor se evacueaza in atmosfera o

Masuri pentru diminuarea impactului negativ:

PROTECŢIA SOLULUI SI A SUBSOLULUI:

- lucrările si dotările pentru protecţia solului si a subsolului.

Protecţia ecosistemelor terestre si acvatice:

PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE SI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC:

- modul de gospodărire a deşeurilor si asigurarea condiţiilor de protecţie a mediului.

GOSPODĂRIREA SUBSTANŢELOR TOXICE SI PERICULOASE:

LUCRĂRI DE RE FACE RE/RESTAU RARE AL AMPLASAMENTULUI

- Lucrările propuse pentru refacerea/restaurarea amplasamentului in caz de accidente si/sau

PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Dotările si masurile prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi in mediu, supravegherea

Lucrarea prin natura sa nu intervine activ in influenţarea mediului inconjurator.

PRINCIPALELE NORMATIVE SI LEGI, ORDINE, APLICABILE

- HG907/2019 aprobarea conţinutului cadru al documentaţiei tehnico - economice aferente

SCHELE EŞAFODAJE CINTRE

1. PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ Şl ARMARE

în cazul în care proiectul prevede şi precomprimarea structurii de beton armat se

Proiectul cintrelor, eşafodajelor cât şi montajul acestora în amplasament se

2. PREGĂTIREA, CONTROLUL Şl RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE COFRARE înainte

1.1.4. TOLERANTE DE EXECUŢIE

11.5. STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON

1.1.6. ÎNLOCUIREA ARMĂTURILOR PREVĂZUTE ÎN PROIECT

1.1.7. PROTECŢIA ANTICOROZIVĂ A ARMĂTURILOR

Nu se va depăşi termenul de garanţie prescris de producător pentru tipul de

3. COWTROLUL CALITĂŢI! AGREGATELOR

2. Betoane turnate pe timp întârzietor de

3. Betoane turnate pe timp|Ănti-îngheţ+

în cazurile în care deşi nu sunt menţionate în tabel - Executantul apreciază că din

Clasă de rezistenţă C40/50 C45/55 C50/60 C55/67 [C60/75

f.ck.cil. este capacitate de rezistenţă la compresiune, testată pe epruvete cilindrice

1.1.7, ÎNCEPEREA TURNĂRII BETONULUI

PROCEDEE DE CONTROL A CALITĂŢII ÎN CONSTRUCŢII

9. EXECUTAREA BETOAMELOR CU PROPRIETĂŢI SPECIALE Şl

1.1 A. BETONAREA PE TIMP FRIGUROS

Page 100 of 340

2. COFRAJE, TIPARE, SUSŢINERI PENTRU COFRAJE Şl CONDIŢII

Page 101 of 340