Facultatea de Economie și Drept

ORGANIZAREA SOCIALĂ.
BIROCRAȚIA CA FORMĂ DE
ORGANIZARE
SOCIOLOGIA GUVERNĂRII, APP anul II

Titular de disciplină: Prof. Maria-Ana GEORGESCU

Pentru uz intern
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
OBIECTIVE

• Precizarea conţinutului
termenului organizare socială;
• Prezentarea aspectelor pozitive
ale organizării birocratice;
• Explicarea limitelor birocrației.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 1. Organizarea socială -
caracteristici

• Ca răspuns la problemele ce trebuiau rezolvate,

societatea umană s-a organizat.
• Acţiunile sociale pot avea consecinţe planificate
sau, dimpotrivă, neaşteptate.
• Teoria organizării se ocupă de cooperarea pozitivă,
planificată, de acţiunile cu agent colectiv.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Organizarea socială
• Reprezintă căile prin care comportamentul
uman devine conform cu ordinea socială.
• Are două dimensiuni esențiale:
• Rețeaua de relații sociale,
• Orientările comune.

(M. Vlăsceanu, Organizații și comportament organizațional,

Polirom, Iași, 2003, p.75)
• Organizarea socială este procesul prin care oamenii
își coordonează activitățile în vederea îndeplinirii
obiectivelor comune.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Caracteristici
umane care au
generat
organizarea
- Caracterul de fiinţă
socială,
- Nevoia, capacitatea şi
privilegiul de a lua
decizii, de a opta între
alternative.
• Organizarea a permis:

• să se procedeze metodic şi ordonat în acţiunile

sociale,
• coordonarea acţiunilor după un plan,
• cooperarea cât mai eficientă între părţi pentru
succesul întregului,
• pregătirea şi facilitarea unei stări viitoare,
• reunirea forţelor.
• Organizarea apare ca o conduită teleologică eficientă,
a unui agent colectiv.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Principalele elemente ale
organizării sociale sunt:

• rolurile şi statusurile sociale,

• modelele comportamentale,
• mijloacele de acţiune,
• organizaţiile sociale,
• instituţiile sociale,
• controlul social.
[Ioan Mihăilescu, Sociologie, 2000, p. 222]

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Principiile organizării

• Principiul coordonării,
• Principiul echilibrului dintre
autoritate și putere, între
responsabilitate și răspundere,
• Principiul unității de comandă,
• Principiul delegării.
(M. Vlăsceanu, 1993, pp.230-232)

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 2. Birocraţia ca formă de
organizare

• Apariţia şi extensia economiei monetare au generat

în mod automat birocraţia organizării, ca formă de
raţionalizare a acţiunilor colective.
M. Vlăsceanu, 2003, p.88
• În epoca modernă europeană, regii/ conducătorii
au fost obligati să găsească tehnici administrative
raționale pentru a-și extinde autoritatea,
împrumutând frecvent idei din organizarea
bisericii, ale carei domenii se întindeau în toată
Europa.
• Administrația tradițională nu era publică, nu
deservea interesul public și era la cheremul unui
grup restrâns aflat la putere.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Teoria Birocraţiei la Max
Weber
Max Weber afost un renumit
sociolog şi economist german.
S-a născut la 21 aprilie 1864 şi a
decedat la 14 iunie 1920.
Este cel care a elaborat teza despre
caracterul raţional, propriu
organizării birocratice.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Forme de bază ale autorităţii și ale
organizării

• Weber deosebeşte trei forme:

• Autoritatea având caracter tradiţional, care se baza pe
caracterul sacru al tradiției
(dacă o familie a fost din vechime la putere, descendenții ei
erau acceptați în mod firesc la conducere).
• Autoritatea având caracter carismatic, exercitată prin lideri
care inspiră încredere (Iisus, Gandhi, Hitler).
• Autoritatea având caracter raţional-legal, care se bazează
pe legitimitatea unui set de reguli, pe ascultarea față de
norme nu față de anumiți conducători.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• Ultimul tip de autoritate, cea bazată pe reguli și
norme, poate genera cea mai eficientă formă de
organizare - cea birocratică.
• Societatea industrială a consacrat organizarea
birocratică drept structură fundamentală de
acţiune şi interacţiune.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Necesitatea birocratizării

• „Condiția ideală pentru birocratizarea administrativă

a fost întotdeauna dezvoltarea sarcinilor
administrative”, spunea Weber.
• Birocratia s-a dezvoltat din nevoile societății de a
construi drumuri, de a educa tineri, de a încasa taxe,
a lupta în bătălii, de a împărți dreptatea. Munca a fost
divizată și specializata pentru a se atinge scopurile
societății.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Weber evidențiază trei elemente cheie ale birocrației:
• diviziunea muncii,
• ordinea ierarhică
• acţionarea pe baza “regulilor calculabile” şi impersonale.
Scopul sistemului de birocraţie weberian a fost de reducere
a diferenţelor sociale şi economice.
Pentru atingerea acestui scop, Weber propune două idei, care
sunt interpretabile:
• Caracterul indispensabil/permanent al sistemului birocratic
• Democratizare în masă generată de birocrație.
 3. Birocrația în organizații
Tipurile pure de organizații în concepția lui Weber:
1. Organizația centrată pe lider, bazată pe calitățile
sale personale, pe charismă: puține reguli;
dependență de lider; probleme succesorale.
2. Organizația patriarhală, bazată pe tradiție: relații
tip stăpân-supuși; succesiune moștenită.
3. Organizația birocratică, bazată pe un fundament
rațional-legal: reglementări, supunere față de
reguli; conducători profesioniști.
(Vlăsceanu, M. Psihosociologia organizațiilor, 1993,pp.37-41)

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Text de interpretat

• Weber despre birocrație:

“Este superioară oricarei alte forme de
autoritate prin precizie, stabilitate, rigoarea
disciplinei și siguranță. Astfel, birocratia
permite calcularea la un nivel deosebit de
ridicat a rezultatelor șefilor de organizatii și a
celor care interacționează cu ea. Birocratia este,
în cele din urma, superioară prin eficiența ei
operațională și formal, capabilă sa rezolve toate
tipurile de sarcini administrative”.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

În sistemele
capitaliste, avantajele
birocraţiei weberiene
au fost valorificate,
aceste avantaje fiind:
• precizie
• eficienţă
• continuitate
• unitate
• subordonare strictă
• reducerea
conflictelor.

Toate aceste avantaje au dus la reducerea costurilor acţiunii.

 4. Caracteristicile birocraţiei
administrative

• Principiul ariei jurisdicţionale fixe şi

determinate prin lege sau reguli
administrative.

• Principiul ierarhiei,
prin care Weber arată necesitatea
existenţei instituţiilor de rang
superior/inferior și a funcțiilor.
 • Principiul managementului
instituţiilor, care se bazează pe folosirea
documentelor scrise.

• Principiul Managementului de
birou/ office
• Promovarea în • Eficiența, ca o
carieră în funcție de consecință a
vechime, competență caracteristicilor
sau îmbinarea celor anterioare.
două criterii.
Temă de reflecție
• „Oricâți oameni s-ar plânge de răul creat de
birocrație, ar fi o pură iluzie să credem pentru o
clipă că activitatea administrativă continuă ar putea
fi realizată în orice domeniu altfel decât prin munca
de birou a funcționarilor”.
• Weber a argumentat că guvernarea prin autoritatea
funcției – birocrația – e impersonală, eficientă și e
singura modalitate de susținere a autorității
organizaționale și administrației compatibile cu
valorile democrației. (Vlăsceanu, p.40)

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Oficialităţi publice:
• Vocaţie: persoana respectivă trebuie să fie
calificată şi dedicată
• Loialitate pe post: se cere funcţionalitate şi
impersonalitate
• “Respect social”
• Ocuparea poziţiei de oficialitate publică pe
perioadă îndelungată
• Recompensare financiară
• Carieră.
• Sensul peiorativ – birocratizarea!

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 5. Abordări diverse ale problematicii
birocrațiilor

• Michel Crozier este continuator al teoriei sistemului

birocratic
• S-a ocupat de defectele structurii birocratice
• Printre acestea: abuzul de putere, corupția, caracterul
rigid și din ce în ce mai izolaționist, cercul vicios al
birocraiei, sunt probleme de actualitate !
• Disfuncţia majoră - rigiditatea.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

In viziunea lui M. Crozier, birocrația a ajuns la un cerc vicios
ca rezultat a patru elemente cauzatoare:

1. Existența prevederilor legale

impersonale, care denaturează menirea sistemului birocratic, de a servi
interesul public.
2. Centralizarea proceselor decizionale, fapt care duce la o amplificare a
caracterului impersonal în procesul de luare a deciziilor, acesta având
loc la tot mai mare distană de beneficiarul final, și anume individul
3. Apariția clasei birocratice izolate de societate, rigidă, asemănătoare unei
bresle,care nu face altceva decât să accentueze caracterul centralizat al
aparatului birocratic.
4. Presiunea crescândă a aparatului birocratic asupra individului.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• Herbert Simon şi James March se ocupă de
birocrația din organizații, abordarea organizaţiilor din
prisma comportamentului membrilor:
• membrii unei organizaţii pot lua hotărâri şi pot
rezolva probleme, dar cu raționalitate limitată;
• prezenţa unei rutine organizaţionale uşurează
activitatea membrilor, și ca atare ei pot să-şi
îndrepte atenţia spre rezolvarea unor probleme
neprevăzute.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Concluzii (I)

• Conceptul de birocrație din viziunea lui Weber este

important
prin aceea că este prima definiție formală com-
pletă a unui sistem de administrație socială cu
adevărat public,
• În organizații și administrație, birocrația a sporit
eficiența.
• Birocrația a făcut viața socială mai rațională.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Concluzii (II)

• În sistemele administrative, organizarea birocratică se

bazează pe:
• Norme, reguli și proceduri independente de relațiile
prsonale, subiective,
• Ierarhie a funcțiilor, disciplină strictă, comportament
omogen,
• Existența unei funcții publice permanente, specializate,
calificate, remunerate și cu posibilități de avansare.
• Weber a văzut potențialitățile birocrației, considerând-o
tipul rațional de organizare, bazat pe regului, spre
deosebire de organizarea bazată pe bunul plac, pe
ritualuri sau pe magie.
• S-a dovedit că birocrația are limitele ei.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Model test

• Unul dintre atributele

organizațiilor birocratice
reprezintă o disfuncție majoră.
Care anume?
a. Raționalitatea,
b. Legalitatea,
c. Rigiditatea,
d. Eficiența.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.