Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Textul 1
A stat şi s-a gândit Fănuţă, cu faţa boţită* de gând, frământând crida* în degete. Ş-apoi s-a
hotărât şi-a pus în burta babei, de la gâtiţă în jos, ou lângă ou, cum stau cartofii într-un sac. Băieţii se
uitau numai la tablă. Doamna se uita numai la Ştefan Damaschin: parcă venea o rândunică dinspre el,
vestind o primăvară. Iar Ştefan Damaschin, mereu stârnit, a mai lăsat o aţă din streşina casei, drept
deasupra babei, de care a atârnat — de la el — un păianjen.
- Ştefan Damaschin, şterge tot cu buretele şi lasă numai găina... şi oul ei, a adăugat Doamna zâmbind.
Şi iar s-a făcut noapte pe tablă, rămânând din poveste numai găina cu oul.
- Damaschin, l-a întrebat Doamna; cu ce seamănă oul găinei?
- Cu o buche*, a spus el, şi Doamna a râs.
- Cu care buche? adică literă, a spus Doamna către ceilalţi.
- Cu o.
- De unde o ştii tu?
- Din abecedar.
- Bine, Ştefan Damaschin. Acuma şterge şi găina.
A şters-o. Deci, din toată povestea n-a rămas decât un ou.
- Acuma, a poruncit Doamna, fiecare să treacă la locul lui.
Doamna s-a dus la tablă, a luat crida şi a tras un beţişor încârligat jos, lângă oul babei,
lipindu-l de ou.
- Iaca asta e litera a, cea dintăi literă a alfabetului. Cu asta, copii, începe povestea literelor, căci
alfabetul nu este decât o poveste. În care vezi cum au venit pe lume literele. (...)
Clopoţelul venea într-un picior cu literele recreaţiei.
- Asta a fost, copii, cea dintăi oră de învăţătură. Şi acuma, înainte de a vă duce la joacă, am să vă mai
învăţ ceva. Cine a făcut povestea de pe tablă?
- Damaschin, au răspuns ei în cor.
- Vra să zică oul e al lui?
- Daaa.
- Cum i-l dăm noi?
N-a ştiut nimeni să răspundă. Doamna a şters cu buretele băţul încârligat, alăturat oului de pe tablă, şi
l-a făcut, fără cârlig şi mai încolo, în stânga oului.
- Ştiţi voi ce înseamnă asta?
- 10. Nota premianţilor, a răspuns Postelnicu.
- Da. Unul, două, trei, patru, cinci, şase, şapte, opt, nouă, zece degete laolaltă au semnul acesta:10.
- Câte mâni aveţi voi?
- Zece, a spus repede, unul clipicios.
- Aveţi două mâini, că dacă aţi avea zece n-aţi mai fi oameni. (...) C-un deget ce poţi face? Mai
nimica. Poţi culege un inel, o aţă de păianjen, poţi ciocăni la uşă, poţi lua o ulcică de toartă. Cu
două degete poţi face mai mult. Cu o mână poţi ridica o cofă*. Dar cu două mâini?
- Mă iau la trântă, a spus unul.
- Mă spăl, a spus altul.
- Trag cu praştia.
- Mă sui în copac.
- Sigur, i-a oprit Doamna. În două mâini cu zece degete e toată puterea şi iscusinţa omului. Copiii
care sunt cuminţi, care au minte şi care mai sunt şi silitori la învăţătură, merită nota zece. Atâta le
poate da profesorul; mai mult, numai Dumnezeu care poate orice. Acuma eu am să iau nota zece de pe
tablă şi am s-o scriu în catalog în dreptul lui?...
- Ştefan Damaschin, a izbucnit corul cu veselie, şi dreptate.
(Ionel Teodoreanu, Prăvale Baba)
*boțit – încrețit, zbârcit
*crida - cretă
*buche - literă
*cofă - vas de băut de lemn
Textul 2
Alfabetul Braille este un sistem de semne, în care literele sunt realizate din puncte în relief, care
ajută la scrierea tactilă, pentru cei cu probleme de vedere. Denumirea vine de la inventatorul său,
francezul Louis Braille, care, la numai 15 ani, in 1824, după doi ani de căutari şi încercări, pune la punct
primul alfabet cu puncte in relief, iar în 1827, transcrie, in Braille, o carte de gramatică franceză. În
principal, alfabetul Braille se bazează pe un sistem de 63 de combinaţii de puncte, care exprimă litere,
cifre, simboluri, semne de punctuaţie etc. În alfabetul Braille standard, se foloseşte o matrice formată din
şase puncte, dispuse pe două coloane, fiecare caracter fiind format din unu până la şase puncte.
Un caracter, în funcţie de context (la începutul, la mijlocul sau la sfârşitul cuvântului), se citeşte
diferit. Cu alfabetul Braille se poate scrie de mână, cu un punctator pentru hârtie (de la dreapta la
stânga), pe spatele foii de hârtie textul citindu-se de la stânga la dreapta (ca în oglindă), cu ajutorul
punctelor în relief. De asemenea, alfabetul Braille se foloseşte pe tăbliţe care au aceasta destinaţie, la
maşini de scris speciale pentru nevăzători (cu şapte taste, una pentru fiecare punct de pe matrice si a
şaptea pentru spaţiu) sau, mai nou, la calculatoare şi imprimante Braille. Acestea transcriu textul într-un
fişier, într-o formă corespunzătoare caracterelor Braille pe hârtie, iar imprimarea se face în volum (şi nu
în cerneală).
Louis Braille nu s-a născut orb. Tatăl sau era şelar, în satul Coupvray (în apropierea Parisului),
confecţiona hamuri, şei şi curele. Chiar dacă foarte mic, Louis nu pierdea nici o ocazie să se strecoare în
atelierul tatălui, instrumentele de acolo stârnindu-i interesul. În încercarea de a face o gaură într-o bucată
de piele, copilul (avea numai trei ani) s-a accidentat la ochiul drept. Rana s-a infectat, s-a extins şi la
ochiul stâng, provocându-i orbirea. De la şapte ani, Louis învaţă la şcoala din sat, nerenunţând să lucreze
in atelier, ceea ce l-a ajutat să îşi dezvolte abilităţile manuale.
Tatăl sau înţelege cât de important este, pentru fiul său, să înveţe carte şi obţine pentru copil o
bursă la Institutul Regal al tinerilor orbi. Aici, cititul se învaţă pe litere în relief cusute pe hârtie, dar
pentru scris nu exista nicio metodă. Braille s-a dovedit a fi, încă de la intrarea în această şcoală, un elev
foarte bun, îndeplinindu-şi cu multă responsabilitate toate îndatoririle, fie ca ţineau de învăţătură, fie că
era vorba de alte munci.
https://destepti.ro/alfabetul-braille/
1. Notează două cuvinte din textul 1 care fac parte din câmpul lexical al şcolii.
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
2. Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informaţiile din textul 1.
Ştefan Damaschin este la tablă
a. pentru că răspunde la lecţie
b. pentru a face un desen despre o poveste
c. pentru că este pedepsit
d. pentru că îşi amuză colegii.
Răspunsul corect este
a. frământând, zâmbind
b. numai, încârligat
c. clipicios, bețișor
d. orice, dinspre
a. ce-i-lalți, re-cre-a-ți-e
b. cei-lalți, re-cre-a-ți-e
c. cei-lal-ți, re-crea-ți-e
d. cei-lalți, re-cre-a-ție
interesul.” sunt:
a) să se îndepărteze, dezinteresul
b) să se furișeze, curiozitatea
c) să intre, preocuparea
,, Rana s-a infectat, s-a extins şi la ochiul stâng, provocându-i orbirea.” 6 puncte
.............................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
6. Alcătuiește o propoziție negativă, în care numeralul cardinal „zece” să fie atribut (1) și o
(1) .................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
……………………………………………………………………………………….……..
………………………………………………………………………………………………
6 puncte