LUCRAREA DE LABORATOR NR.

TEMA: DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE TENSIUNE SUPERFICIALĂ LA

INTERFAȚA LICHID-AER.

ÎNTREBĂRI LA LUCRARE:

1. Interacţiunea dintre molecule la interfaţa lichid – gaz. Fenomenul de tensiune

superficială.

Tensiunea superficială este proprietatea generală a lichidelor de a lua o formă geometrică de arie
minimă în lipsa forțelor externe, datorată acțiunii forțelor de coeziune dintre moleculele
lichidului. Această proprietate face ca porțiunea de suprafață a lichidului să fie atrasă de altă
suprafață, cum ar fi cea a unei alte suprafețe de lichid, ca în cazul fuzionării picăturilor de apă sau
a formării de sfere din picăturile de mercur.Mărimea fizică ce caracterizează tensiunea
superficială este coeficientul de tensiune superficială, notată de regulă cu litera grecească σ. La
contactul solid-lichid, lichid-gaz, între molecule se manifestă forţe de atracţiecare se numesc
forţe de adeziune. Forţele de adeziune şi coeziune determină fenomenele superficiale.

2. Forţa de tensiune superficială. Punctul de aplicare şi orientarea ei.

Atracţia reciprocă care se manifestă intre moleculele stratului periferic are ca efect
apropierea cat mai mare a moleculelor intre ele, deci are tendinţa să micşoreze cât mai
mult suprafaţa aparentă. Astfel suprafaţa unui lichid se comportă ca o membrană elastică
în extensiune, care căuta sa revină la forma iniţiala de arie cât mai mică. Forţa care are
tendinţa să micşoreze cât mai mult aria acestei suprafeţe periferice se numeşte forţa de
tensiune superficială. Existenta acestei tensiuni o dovedeşte şi forma sferică a
picaturilor mici de lichid, deoarece sfera este corpul care, pentru un volum dat, prezintă o
suprafaţa minimă. Raportul dintre forţa de tensiune superficială şi lungimea l a stratului
periferic pe care acţionează aceasta forţă este influenţat de natura lichidului, de
temperatura şi compoziţia fazei gazoase cu care este in contact.

3. Coeficientul de tensiune superficială:

a) definiţia şi sensul fizic;

b) factorii de care depinde coeficientul de tensiune superficială;

c) unităţile lui de măsură în SI şi practica medicală. Corelaţia dintre ele.

Mărimea

This study source was downloaded by 100000871631139 from CourseHero.com on 09-12-2023 13:13:41 GMT -05:00

https://www.coursehero.com/file/73965171/Lab-3-Biofizicartf/
 este specifică lichidului şi se numeşte coeficient de tensiune
superficială. Aceasta se defineşte ca fiind energia potenţiala înmagazinata în unitatea de
suprafaţă liberă a lichidului sau este numeric egal cu lucrul mecanic necesar pentru a
mări suprafaţa membranei periferice cu unitatea, deci:

Tensiunea superficială explică multe fenomene caracteristice stării

lichide ca: formarea picaturilor la scurgerea lichidelor printr-o deschidere mică, formarea
spumei, adeziunea lichidelor, capilaritatea etc. Pentru măsurarea tensiunii superficiale a
lichidelor se folosesc metode statice si dinamice, după cum suprafaţa aparenta este
imobila sau în mişcare.
4. Fenomene capilare
Capilaritatea este capacitatea unui corp poros sau a unui tub de a atrage un lichid, care
apare în situațiile în care forțele de adeziune intermoleculară dintre lichid și solid sunt
mai puternice decât forțele de coeziune intermoleculare din interiorul lichidului.
Capilaritatea poate induce o mișcare ascendentă a apei, contrară celei descendente induse
de gravitație. Capilaritatea este un set de fenomene datorate interacțiunilor dintre
moleculele de lichid și solid (de exemplu, pereții de la un container) pe suprafața lor de
separare. Forțele care apar în acest fenomen sunt tensiunea de coeziune, aderență și de
suprafață. De exemplu, se manifestă pe suprafața lichidului în contact cu solide care pot
apărea ridicat (în cazul de apă), deoarece forțele de adeziune între apă și recipientul care
conține acesta sunt mai mari decât forțele de coeziune dintre moleculele de apă, sau
deprimat (în cazul de mercur), decât restul suprafeței, deoarece în acest caz sunt de
coeziune obligă să prevaleze în ceea ce privește forțele de adeziune.
5. Presiunea Laplace şi cauza apariţiei ei. Formula lui laplace.

Presiunea Laplace este diferența de presiuni ce apare în interiorul și exteriorul unei

suprafețe
ondulate ce unește o regiune ce conține lichid cu o regiunea ce conține gaz.
Apare datorită interacțiunii intermoleculare la nivel de suprafața lichid-gaz, și orientarea
reciproc opusă a forțelor de interacțiune.
Formula:DeltaP= 2O/r
6.Embolia gazoasă și consecințele ei.
Embolia gazoasă este pătrunderea mai multor bule de gaz în vasele sangvine ce duce la

This study source was downloaded by 100000871631139 from CourseHero.com on 09-12-2023 13:13:41 GMT -05:00

https://www.coursehero.com/file/73965171/Lab-3-Biofizicartf/
 apariția unui echilibru de presiuni și stoparea circulației sangvine, ulterior duce la necroza
avasculară datorită lipsei de alimentare cu oxigen a țesuturilor. De asemenea se manifestă
prin tulburări neurologice.
7.Metodele de determinare a coficientului de tensiune superficială.
Metoda desprinderii inelului, deducerea formulei de lucru. Fie un inel sau o placă de
metal pentru care lichidul este aderent, atunci coeficientul de tensiune superficială poate
fi determinat conform formulei O=F/l
-Montăm balanța de torsiune ce are un inel suspendat la extremitatea pârghiei mobile
-Se setează balanța de torsiune la valoarea 0 pentru forța depusa asupra pârghiei
-Se va scufunda inelul în soluțiile cercetate, și se va deduce aproximativ forța de tensiune
superficială ce apare la momentul desprinderii inelului de pe suprfața superficială a
lichidului.
-Se calculează conform formulei coeficientul de tensiune superficială.
Metoda ruperii picturilor ( metoda stalagmometric)-deducerea formulei de lucru. O
picatura de lichid de masa m se va desprinde de gura capilarului daca greutatea picaturii
devine egala cu forta de tensiune superficiala: G=F sau mg= l mg=2 r , unde r-raza raza
capilarului, l=2 r lungimea conturului gurii capilarului. Daca notam cu M masa lichidului
si cu n numarul picaturilor de masa m putem scrie: M=m.n. Masa unei picaturi se poate
exprima in functie de densitatea p si volumul V al lichidului: M=p Vm n= p V, deci m= p
V/nInlocuind pe m din ultima relatie, obtinem: p V/n . g = 2 r Pentru solutia de referinta
vom avea: p 0V/n 0 . g = 2 r 0 , unde 0 - coeficientul de tensiune superficiala al apei
distilate; V-volumul lichidului; p 0 - densitatea apei distillate; n 0 nr. picaturilor de apa
distilata. Impartind ultimele 2 relatii, obtinem: p n 0 / p 0 n = / 0 Relatia din care se poate
exprima coeficientul de tensiune superficiala a solutiei: = 0 . n0p / np0 Stalagmometrul
Traube reprezinta un capilar fixat vertical intr-un stativ. Portiunea de mijloc a capilarului
reprezinta un rezervor cu volumul V, delimitat cu un reper superior A si unul inferior B.
La extremitatea superioara se gaseste atasat un tub de cauciuc, cu ajutorul caruia se aspira
lichid in stalagmometru.
8. Importanţa studieri fenomenului de tensiune superficială pentru practica
medicală.
Tensiunea superficială explică multe fenomene caracteristice stării lichide ca: formarea
picăturilor (forma sferică), formarea spumei, adeziunea lichidelor, capilaritatea etc.

This study source was downloaded by 100000871631139 from CourseHero.com on 09-12-2023 13:13:41 GMT -05:00

https://www.coursehero.com/file/73965171/Lab-3-Biofizicartf/
 This study source was downloaded by 100000871631139 from CourseHero.com on 09-12-2023 13:13:41 GMT -05:00

https://www.coursehero.com/file/73965171/Lab-3-Biofizicartf/
Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)