SEMINAR Nr.

Tema: Valoarea estetica a culorii

in crearea design-ului produselor.
 Studierea calitatii si fezabilitatii materialelor de
ambalare.
 Elemente ale esteticii si design-ului ambalajelor
produselor alimentare si a produselor nealimentare

A elaborat:Tverdohleb crina
Eleva anului II, grupa MK-161
A verificat:Horea Galina

Ungheni,2018

1
 Cuprins:
1.Introducere ……………………………1 pag;
2.Partea teoretica………….pag.
3.Partea practica…………..pag.
4.Concluzii………………..pag.
5.Anexe…………………...pag
6.Bibliografia……………..pag.

2
 Introducere
Designul si estetica marfurilor isi aduce aportul nu numai la formarea profesionala a viitorilor
specialisti pentru comert ci si la educatia lor estetica, parte a procesului unitar de educatie. Printr-
o educatie estetica vizuala se formeaza capacitatea acestora de a vedea, a simti si intelege
esteticul, de a aprecia valorile estetice, ceea ce presupune formarea gustului estetic si a
capacitatii de a motiva preferintele si aprecierile estetice pe baza unor criterii de valoare, adica a
judecatii estetice.

De asemenea educatia estetica exercita o mare influenta si asupra celorlalte laturi ale educatiei si
anume: asupra educatiei morale, prin faptul ca induce o gama larga de sentimente, trairi, emotii
indemnand la actiuni cu efecte pozitive, asupra educatiei intelectuale ca mijloc principal de
armonizare a sensibilitatii cu ratiunea.

Prin tematica abordata si continutul sau cartea poate prezenta interes si pentru cursantii altor
forme de invatamant superior cu specializarea comert si marketing precum si pentru specialisti
din cadrul firmelor cu preocupari in domeniul designului si esteticii marfurilor.

Abordarea moderna, multidirectionala a marfurilor din punct de vedere tehnic, economic si

social (estetic, ergonomic si ecologic) impune o interconectare intre stiinta economica, tehnica si
arta, interconectare care isi gaseste concretizarea inca in prima etapa a structurarii marfurilor ca
bunuri materiale realizate in procesul productiei industriale – etapa proiectarii creative,
designului.

Designul ca parte integranta a productiei industriale moderne isi confirma necesitatea si

importanta prin consecintele si implicatiile factorului estetic pe care il promoveaza, asupra
calitatii marfurilor si asupra necesitatilor si cerintelor omului modern in calitatea sa de
consumator.

Necesitatile obiective si subiective ale consumatorilor au evoluat continuu in pas cu progresul

stiintific si tehnic, s-au diversificat si s-au nuantat ceea ce a facut ca produsul industrial destinat
schimbului pe piata – marfa – sa nu mai fie considerata numai o entitate fizica ce satisface
necesitati exclusiv practice ci si necesitati umane de ordin psihosociologic. Satisfacerea
necesitatilor practic utilitare nu constituie, desigur un aspect negativ al marfii ci formeaza tocmai
o baza pentru a introduce factorul estetic cu efect psihologic si a obtine extinderea functiei utile
la „forma” sa perfecta ce va produce o satisfactie complexa si durabila.

3
 Patea teoretica
Un ambalaj de calitate trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe tehnice, constructive,
economice şi de durabilitate. La acestea s-a adăugat o nouă cerinţă: dimensiunea estetică a
ambalajelor.
În tratarea estetică a ambalajului trebuie să se ţină seama de existenţa unui complex senzorial,
care determină o manifestare de aprobare sau de respingere din partea simţului estetic al fiecărui
individ, de efectul emoţional declanşat de actul de cumpărare şi de consum.
Realizarea unui ambalaj necesită cunoştinţe de design industrial, cunoştinţe de estetică şi
cunoştinţe legate de psihologia de cumpărare.
- Estetica studiază: frumosul natural, armonia ambientului, aspectul obiectelor în strânsă legătură
cu utilitatea lor, formele de comunicare vizuală, dar mai ales creaţiile artistice.
- Frumosul industrial – extinde noţiunea de frumos la obiectele rezultate în urma activităţilor de
producţie; realizarea frumosului industrial se face cu ajutorul design-ului şi a esteticii industriale.
Elementele esteticii ambalajelor
- Ambalajele sunt privite ca produse finite de sine stătătoare, integrate în categoria mărfurilor
industriale.
- Pentru ambalaje, elementele particulare ale esteticii sunt considerate: forma, desenul (grafica),
culoarea, simetria, armonia şi contrastul.
1. În cadrul tendinţei actuale de simplificare a formelor ambalajelor se urmăreşte:
- Conceperea unor forme uşor perceptibile
- Conceperea unor forme logice, inteligibile
- Conceperea unor forme cu o maximă valoare informaţională.
S-au înregistrat variaţii dimensionale şi de formă ale ambalajelor, apărând:
- formatul gigant pentru anumiţi detergenti;
- formatul special (adică tăviţe pentru semipreparate);
- ambalajul economicos (adică pliculeţele de şampon);
- formate fantezii, destinate cadourilor.
2. Desenul (grafica) ambalajului – este un element estetic important pentru ambalaje, care, alături
de culoare, determină în mod semnificativ aspectul final.
- Grafica cuprinde totalitatea fotografiilor, desenelor, sloganelor şi simbolurilor ce contribuie la
impactul iniţial pe care un produs prin ambalajul său îl are asupra consumatorilor şi joacă un rol
important în comunicarea de informaţii şi impresii despre produs.
3. Simetria ambalajului - este expresia unor raporturi de mărime şi formă, de ordine şi dispunere,
de potrivire şi concordanţă existente la analiza unui ambalaj.

4
- Ambalajele simetrice sunt avantajoase din punct de vedere al realizării practice (formă regulată,
consumuri mai mici de materiale, posibilităţi de grupare a mai multor ambalaje, de paletizare şi
optimizare a producţiei şi a transportului).
- Dezavantaje ale ambalajelor simetrice:
- asemănătoare cu ale altor produse, se pot confunda
- necesită un efort mai mare de individualizare prin culoare, desen, plasarea informaţiei, mărimea
literelor, etc.
4. Armonia şi contrastul ambalajelor
- Armonia este o categorie estetică ce include parţial sau total, celelalte proprietăţi estetice, având
ca scop prezentarea ambalajului produsului sub formă atrăgătoare care, însă, să sugereze şi
utilitatea şi funcţionalitatea lui. Armonia este considerată ca efect al frumosului.
- Contrastul este o categorie estetică ce se referă la variaţie, constituind un element ce stimulează
percepţia. Contrastul înlătură monotonia şi conferă unicitate ambalajului.
Prin utilizarea contrastului se urmăreşte obţinerea unui efect pozitiv, de evidenţiere a unor
elemente constitutive ale ambalajului.
5. Culoarea – element estetic definitoriu în ambalarea mărfurilor.
- Privită din punct de vedere estetic, culoarea este o caracteristică de mare importanţă în cadrul
procesului de înnoire şi diversificare a gamei sortimentale de ambalaje. Acest lucru se datorează
efectelor fiziologice şi psihologice pe care culorile le au asupra oamenilor.
- Astfel, culorile calde (roşu, portocaliu, galben) sugerează apropierea în spaţiu, determină o
uşoară creştere a presiunii sangvine şi intensificarea respiraţiei. Culorile reci (albastru, verde,
violet) dau impresia de depărtare, duc la scăderea presiunii sangvine şi provoacă o stare de
depresie, de descurajare.

 Fezabilitate- caracter realizabil al unui lucru, indicator al gradului de realizare a unui produs
în condiții date (tehnice, financiare și într-o unitate de timp.
Daca se presupune ca pe durata de viata a proiectului este nevoie de inlocuirea unor
echipamente, se pot estima cheltuieli de inlocuire. In tabloul de flux de numerar aceste
cheltuieli vor aparea in coloana investitiilor la anul in care se estimeaza inlocuirea si este
posibil sa negativeze fluxul de numerar.

Studiul de fezabilitate reprezinta un prim proiect ideal al obiectivului de investitii cu o

evaluare bazata pe previziuni ale pietei interne si externe, evaluari si calcule de eficienta
economica din care rezulta in principal:[3]
- necesitatea si oportunitatea investitiei;
- profilul, sortimentele si capacitatea de productie;
- termenele de punere in functiune;

- tehnologia, utilajele si instalatiile tehnologice;

- destinatia produselor, clientii;

- furnizorii de materii prime si materiale;

- solutiile constructive si arhitecturale de principiu;

- utilitatile - modul de asigurare;

5
 - sursele de finantare;
- manopera si numarul locurilor de munca;
- eficienta economico - financiara a investitiei;
- valoarea totala a obiectivului de investitii (devizul general).

Tipologia studiilor de fezabilitate

Practica a aratat ca, tinand seama de destinatia lor exista mai multe categorii de studii de
fezabilitate si anume pentru.:

- obiective noi, de productie sau servicii, care deseori pot fi devansate de studii de prefezabilitate
in scopul restrangerii numarului de variante analizate si clarificarii unor aspecte tehnice, de
marketing si financiare;

- dezvoltarea societatilor comerciale existente care au un profil bine definit, o piata de desfacere
sigura (interna si externa), un profit apreciabil si resurse proprii de dezvoltare;

- restructurarea societatilor comerciale existente care nu au profit (sau un profit minim) urmarind
pe aceasta cale rentabilizarea si obtinerea unui profit corespunzator;

- privatizare; aceasta priveste sectiile nerentabile din cadrul unei societati comerciale ce se
gasesc sub acoperirea financiara a celor rentabile; se va putea propune privatizarea intregii
societati sau a numai a sectiilor rentabile; in cazul ca studiul releva ca prin restructurare nu pot fi
rentabilizate si sectiile nerentabile, se propune lichidarea acestora;

- desprinderea unei sectii dintr-o societate comerciala, in conditiile in care partea ramasa din
societate continua a fi rentabila, ca si sectia desprinsa;

- lichidarea societatii comerciale, pe baza unui studiu de fezabilitate in care se arata ca nu exista
conditii de restructurare si rentabilizare si ca singura solutie ramane lichidarea societatii,
propunandu-se si metodele ce pot fi folosite.

Fiecare din aceste categorii de studii de fezabilitate si de restructurare au specificul lor decurgand
din obiectivele urmarite. Deosebiri in continutul acestor studii vor exista si dupa domeniile
studiate; industrie, agricultura, transporturi, comert, servicii; principalul scop urmarit ramane
insa acelasi, respectiv ameliorarea rezultatelor economice. De aceea, analiza economico-
financiara detine o pozitie dominanta in elaborarea acestor studii.

 Principiile design-ului sunt tot mai mult aplicate de specialistii din industriile alimentare, in
conceperea si realizarea produselor. La acest nivel obiectivul urmarit este corelarea posibilitatilor
tehnologice cu ele mentele de arta, asa incat sa se obtina produse cu utilitate crescuta, care se
disting prin originalitate si eleganta, care prin valoarea lor artistica reusesc sa impresioneze, sa
emotioneze consumatorul.
Realizarea estetica a produselor alimentare se impune in conditiiile productiei de serie, deci
preocuparea design-erilor se ca indrepta spre acele variante de producere care asigura produse
frumoase si attractive chiar in conditiile de repetabilitate a consumului. Produsul alimentar trebuie sa
satisfaca concomitant atat necesitatile fiziologice cat si cele psihice ale consumatorului. Aceasta
particularitate creeaza unele restrictii activitatii design-erului care, se vede obligat sa se limiteze la o
gama determinate de materii prime si de procese tehnologice.
6
Produsul alimentar, pentru a fi considerat estetic, trebuie sa posede alte insusiri calitative care sa il
situeze in primul rand pe un plan superior in privinta utilitatii lui, deci sa raspunda unei nevoi
fiziologice bine determinate, sa fie comod in pregatire si consum, sa asigure o eficienta care sa
satisfaca, sa furnizeze consumatorului si senzatii de placere, sa-i determine reactii favorabile pe
planul sensibilitatii subiective.

Partea practica

7
 Concluzii
In realizarea unui design avantajos produsului este nevoie de
culori pentru a cistiga atentia cumparatorului ,deoarece
prin intermediul culorii clientii sunt atrasi de splendoarea
si atractivitatea ei .De aceea culoarea ocupa un loc
important in designul si estetica produsului fie alimentar
sau nealimentar.

8
Anexe

9
 Bibliografie
.
1 https://www.google.com/search?q=%EF
%81%B6+Studierea+calitatii+si+fezabilitatii+materialelor+de+ambalare&rlz=1C1
NHXL_ruMD734MD734&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwj4jKzn
tIvfAhVrMOwKHRvXBTkQ_AUIDigB&biw=1366&bih=657#imgrc=_.

2.http://www.utgjiu.ro/ecostudent/ecostudent/pdf/201709/8_Straistari
%20Sabina.pdf.
3. http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/STUDIILE-DE-
FEZABILITATE96.php.

10