LP -PREVENIREA SI COORDONAREA CADERILOR

Caderile reprezinta o cauza majora de ranire si deces in randul persoanelor

varstnice. In cazul persoanelor in varsta de 75 de ani sau chiar mai mult, rata
mortii accidentale survenite in urma caderilor este de trei ori mai mare decat
in cazul accidentelor de masina.

Factorii cauzali ai caderilor in randul persoanelor varstnice includ : perioadele

foarte lungi de convalescenta, un risc crescut al unei recuperari incomplete,
medicamentele, deficienta fizica aflata in crestere. De exemplu, odata aparute
deficientele, este necesar mai mult timp pentru restabilirea echilibrului la
persoanele varstnice decat la persoanele mai tinere. In mod natural, pierderea
echilibrului creste riscul aparitiei caderilor. In afara faptului ca produc raniri fizice,
afectiunile aparute in urma caderilor pot atrage dupa ele probleme psihologice,
ducand la o pierdere a increderii in sine, o scadere a autonomiei personale, la o
internare intr-un centru deingrijire pe termen lung sau la asistenta oferita la
domiciliu.
Caderile pot fi cauzate si de factori de mediu, cum ar fi iluminarea deficitara,
alunecarea pe covorase, pardoselile mult prea ceruite. Totusi, in cele mai multe
cazuri, caderile apar din cauze fiziologice, ca de exemplu o paralizie temporara a
muschilor, ameteli, hipotensiune ortostatica, leziuni la nivelul sistemului nervos
central, dementa, scaderea acuitatii vizuale, diminuarea puterii si coordonarii
miscarilor.
Intr-un spital sau intr-un alt centru medical de ingrijire o cadere accidentala poate
schimba o internarea scurta a pacientului pt o problema minora intr-o sedere
prelungita pentru probleme serioase, care poate chiar pun viata pacientului in
pericol. Riscul de a cadea este cel mai ridicat in prima saptamana de sedere intr-un
spital sau intr-o casa de ingrijire.
Cine prezinta riscul de a cadea ?

Prevenirea caderilor incepe cu identificarea categoriilor celor mai vulnerabile la

aceasta. Pacientul cu una sau mai multe caracteristici dintre urmatoarele se va afla
in categoria cu risc crescut de cadere :
• varsta de 65 de ani sau mai batran
• stare fizica generala proasta si existenta unei boli cronice
• prezinta antecedente in caderi
• stare psihica alterata
• mobilitate scazuta
• incaltari neadecvate
• urinari frecvente sau diaree
• deficiente senzoriale – mai ales deficiente vizuale
• folosirea anumitor medicam. cum ar fi diureticele, analgezicele puternice,
antipsihoticele, si hipnoticele

Materiale ncesare :
• stetoscop
• analgezice
• comprese calde si reci
• perne
• echipament de resuscitare de urgenta daca e nevoie
• electrocardiograf, daca e nevoie.
Implementare prevenirii caderilor
• se va evalua riscul de cadere a pacientului cel putin o data pe tura. Se va nota
orice modificare aparuta in starea sa – cum ar fi deteriorarea starii mentale,
fapt care creste riscul caderilor
• se vor corecta potentialele pericole care pot exista in camera pacientului
• se va pozitiona butonul de apelare intr-o zona luminata si unde pacientul
poate ajunge cu usurinta
• se va asigura iluminarea corespunzatoare a camerei pe timp de noapte
• se vor plasa bunurile si obiectele de suport ale pacientului intr-o zona unde
poate ajunge cu usurinta ( poseta, portofelul, cartile, batistele, plosca, comoda,
cadrul)
• se va instrui pacientul sa se ridice usor din anumite pozitii pentru a evita
ametelile sau pierderea echilibrului
• se va cobora patul la cea mai joasa pozitie pentru ca pacientul sa poate
ajunge foarte usor cu picioarele pe podea cand se da jos din pat. Aceasta, reduce de
asemenea si distanta fata de podea in cazul in care s-ar produce totusi o cadere. Se
vor bloca rotile patului
• se va sfatui pacientul sa poarte incaltari care sa nu alunece
• se va raspunde prompt la apelul pacientului pentru a reduce numarul
situatilor in care se da jos din pat fara ajutor
• se va verifica pacienul cel putin o data la fiecare 2 ore. In cazul pacientului
cu risc crescut, se va verifica la fiecare 30 de min
• se vor atentiona si alte persoane care asigura ingrijirea pacientului cu risc de
cadere in privinta interventiilor implementate
• se vor lua si alte masuri ca de exemplu plasarea in aceasi camera a 2 pacienti
aflati cu risc crescut de cadere, si supravegherea lor continua
• se va incuraja pacientul sa efectueze o serie de miscari pentru a-si imbunatati
flexibilitatea si coordonarea
Cum facem fata caderilor propriu-zise:
• daca pacientul cade cand asistenta este de fata acesta va trebui sa-i atenueze
caderea ghidandu-l usor spre podea , sustinandu-I mai ales capul si trunchiul si,
daca este posbil, va fi ajutat sa ajunga pe podea cu fata in sus
• in timp ce sustine pacientul , asistenta va trebui sa-si mentina corpul intr-o
pozitie corecta, sa-si indeparteze picioarele pentru a-si mentine echilibrul( cu cat e
mai larga baza de sustinere, cu atat mai bine este mentinut echilibrul) , sa-si
indoaie genunchii mai degraba decat spatele pentru a sustine pacientul si pentru a
evita sa se raneasca
• asistenta va trebui sa-si pastreze calmul si sa ramana langa pacient pentru a
preveni orice ranire in continuare
• se va ruga o alta asistenta sa aduca toate materialele necesare
• se vor evalua caile aeriene ale pacientului, respiratia, si circulatia pentru
depista daca nu cumva caderea a fost cauzata de un atac respirator sau cardiac.
Daca nu exista respiratie sau puls, se va incepe aplicarea masurilor de resuscitare
in caz de urgenta. Se vor nota, de asemenea, nivelul pacientului de constienta, si se
va evalua marimea pupilelor, egalitatea, si reactia la lumina
• pentru a determina extinderea leziunilor pacientului, acesta va fi verificat
pentru a depista eventualele rani anfractuoase, zgarieturi, si deformari evidente. Se
va nota orice modificare aparuta in starea pacientului in raport cu parametrii de
baza
• va fi anuntat medicul
• daca asistenta nu a fost prezenta in momentul caderii pacientului, il va
intreba pe acesta sau pe un martor ce s-a intamplat, daca pacientul a simtit durere
sau daca si-a pierdut cunostintanu se va misca pacientul inainte de a-l evalua
deplin, va fi linistit , se va observa daca este confuz, are dureri , ameteli sau
slabiciune
• se va evalua forta si mobilitatea pacientului la nivelul membrelor. Nu se vor
efectuati exercitii cu pacientul daca se suspecteaza posibilitatea unei fracturi sau
daca pacientul se plange de orice alt fel de senzatii, sau de limitare a mobilitatii
sale
• daca se suspecteaza existenta oricarei tulburari nu se va misca pacientul
inainte de a fi examinat de un medic specialist. Leziunile coloanei vertebrale ca
urmare a caderilor sunt foarte rare, dar daca aceasta se intampla totusi, orice
mutare a pacientului poate provoca deteriorari ireversibile la nivelul coloanei
vertebrale
• daca nu se detecteaza nici o problema, se va pune pacientul inapoi in pat cu
ajutorul unui alt membru al personalului.
• niciodata nu se va incerca ridicarea pacientului de catre o singura persoana
deoarece poate fi ranit atat pacientul cat si persoana respectiva
• se vor urmari etapele necesare pentru a stopa sangerarea daca este indicat
acest lucru si se va face o radiografie pacientului daca se suspecteaza existenta unei
fracturi
• se va asigura primul ajutor prntru ranirile usoare daca este necesar
• se va monitoriza starea pacientului pentru urmatoarele 24 de ore
• chiar daca pacientul nu arata semne cum ca ar avea ceva, sau are doar leziuni
usoare, se vor monitoriza totusi semnele vitale la fiecare 15 minute timp de o ora
,apoi la fiecare 30 de minute pe parcursul unei ore, apoi la fiecare ora pana cand
starea pacientului se stabilizeaza
• se va anunta medicul daca apar modificari in starea pacientului fata de
parametrii de baza
• se vor lua masurile necesare pentru a diminua durerile si disconfortul
pacientului ( analgezice conform prescriptiei medicale, comprese reci in primele 24
de ore si comprese calde dupa aceea)
• se va reevalua mediul in care se afla pacientul si riscul de caderi

Promovarea sigurantei la domiciliu :

Inainte ca pacientul sa paraseasca centrul de ingrijire, va fi instruit pentru a sti sa
previna caderile .Astfel, el va fi sfatuit sa :
• securizeze toate covoarele si carpetele ce acopera podeaua de jur imprejur pe
margini, si sa-si stabileasca niste repere clare de circulare prin locuinta
• sa nu foloseasca niciodata obiecte greoaie de iluminat, covorase neglijent
asezate, sau covorase asezate direct pe podea
• daca are scara interioara, aceasta va trebui bine iluminata.De asemenea,
vopseaua alba aplicata pe fiecare parte a scarii poate spori vizibilitatea
• sa utilizeze o lampa cu lumina slaba instalata langa pat pe timpul noptii
pentru a nu fi nevoit sa bajbaie in intuneric cand se va da jos din pat
• sa aiba instalate bare ajutatoare acolo unde are nevoie( dus, cada, toaleta) si
sa aiba covorase antiderapante atat inauntrul cat si pe marginile cazii sau cabinei de
dus
• sa aiba securizate firele provenite de la diverse aparate electrice
• sa aiba la indemana lucrurile folosite frecvent( haine , incaltaminte etc)
pentru a nu fi nevoit sa se urce pe un scaun sau taburet)
• sa poarte incaltaminte cu talpa antiderapanta , sa evite halatele prea lungi, sa
poarte ochelarii daca are nevoie, sa stea pe marginea patului cateva minute inainte
de a se ridica
• sa se foloseasca de baston sau cadru ori de cate ori simte ca nu este sigur pe
miscarile sale

Consideratii speciale:
• dupa o cadere se va reevalua istoricul medical al pacientului pentru a
determina riscul aparaitiei unor alte complicatii. De exemplu, daca s-a lovit la cap ,
se va verifica daca a luat medicamente anticoagulante.
Daca a luat, se afla intr-un mare risc de hemoragie intracraniana si va trebui
monitorizat din acest punct de vedere
• se va lua in calcul intocmirea unui program de preventie a caderilor in spital,
daca nu exista deja unul
• se va asigura si o sustinere emotionala a pacientului chiar daca este vorba de
o cadere produsa propriu-zis sau de preventia uneia. Pacientul varstnic trebuie sa
inteleaga ca le sunt recunoscute limitele si le sunt intelese temerile
Ingrijirea la domiciliu :
• inainte de externare, pacientul si familia acestuia vor fi invatati cum sa
previna o cadere accidentala acasa prin corectarea obiciurilor deja fixate si cum sa
faca pasii necesari pentru asigurarea sigurantei pacientului
• daca este nevoie, pacientul va fi deferit organizatiilor de ingrijire la
domiciliu, astfel incat asistenta medicala sa poate fi continuata dupa externare si pe
perioada convalescentei