Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REPRODUCEREA CELULARĂ
DIVIZIUNEA CELULARĂ
Diviziunea indirectă
Etapele mitozei:
• profaza împreună cu o fază intermediară prometafaza ( 30
minute sau 50% din durata totală);
• metafaza ( 8 minute sau 13,4%);
• anafaza ( 4 minute sau 6,6 %);
• telofaza (18 minute sau 30%).
Profaza cuprinde o serie de fenomene caracteristice care se
desfășoară atât în citoplasmă cât și în nucleu. În citoplasmă devine
vizibil al doilea centru celular, lângă un centriol vechi asamblându-se
unul nou. Centriolii dublați ai centrozomului se îndepărtează și se
deplasează spre polii celulei, între ei formându-se fusul de diviziune din
filamente de microtubuli. În nucleu dispare nucleolul și se condensează
cromatina nucleară din care se desprind cromozomii sub forma unor
bastonașe. În prometafază sub acțiunea enzimelor lizozomale se
dezintegrează membrana nucleară și cromozomii se deplasează spre
mijlocul fusului de diviziune conectându-se la fibrele acestuia.
În Metafază cromozomii realizează placa metafazică și clivează
longitudinal despicându-se în cele două cromatide surori astfel că
numărul de cromozomi se dublează. Fusul de diviziune are fibre lungi
care se leagă de cei doi centrozomi aflați la polii celulei numite Fibre
Polare și fibre scurte Cinetocorice sau Fibre de jumătate de fus de
care se prind cromozomii prin cinetocorii cromatidelor.
În anafază cromozomii fii se deplasează spre cei doi poli ai celulei.
Telofaza. Cromozomii ajunși la unul din polii celulei se unesc
formează un ghem sau un spirem în jurul căruia se reface membrana
nucleară. În cele două nuclee se reformează nucleolii. Începe clivarea
citoplasmei, sinteza de membrană celulară și separarea totală a celulei
mame în două celule fiice.
În urma mitozei, dintr-o celulă mamă rezultă două celule fiice cu
acelaşi număr de cromozomi cu celula mamă. În funcţie de gradul
asemănării celulelor fiice cu celula mamă se deosebesc patru forme de
mitoză:
a. m. Homotipică – celulele fiice sunt asemănătoare între ele şi
cu celula mamă. Este întâlnită la celulele foarte tinere care nu
sunt în faza de diferenţiere;
b. m. Heterotipică - celulele fiice sunt asemănătoare între ele, dar
sunt mai mature faţă de celula mamă. Este întâlnită la celulele
care sunt în faza de diferenţiere;
c. m. Asimetrică – una din celulele fiice se aseamănă cu celula
mamă, iar cealaltă este diferită;
d. m. De întinerire – din celula mamă rezultă două celule cu
caracteristici specifice celulelor mai tinere mai active. De ex.
prin diviziunea limfocitului (celula matură) rezultă două
limfoblaste (celulele tinere).
După dublarea componenţilor celulari (în interfază) şi depăşirea
punctelor de restricţie ale ciclului celular începe mitoza a cărei
declanşare este influenţată de trei grupe de factori:
➢ factori intracelulari ( raportul nucleo/citoplasmatic, raportul
nucleolo/nucleolar, volumul citoplasmei);
➢ factori intercelulari ( raportul care trebuie să existe în
fiecare ţesut între celulele tinere, celulele care se divid şi
cele bătrâne, uzate);
➢ factori generali (temperatura, lumina, vitaminele, hormonii).
Dintre grupele de factori, factorii intercelulari sunt cei mai
importanţi mai ales când un grup de celule moare.
Semnificaţia biologică a mitozei este următoarea:
- asigură constanţa numărului de cromozomi (a materialului
ereditar) în procesul de dividere a celulelor somatice;
- asigură integritatea structurală a ţesuturilor în caz de pierdere a
celulelor (substituirea eritrocitelor, a celulelor din epiteliul
intestinului etc.);
- asigură creşterea şi dezvoltarea organismului pluricelular;
- asigură regenerarea ţesuturilor şi a organelor.
MEIOZA
Nr.
Mitoza Meioza
crt.
Este caracteristică celulelor Este caracteristică celulelor
1.
somatice. germinale.
În rezultatul dividerii se obţin două În consecinţa dividerii se obţin
2.
celule diploide. patru celule haploide.
Este compusă dintr-o singură Este compusă din două diviziuni
3.
diviziune. succesive.
Profaza are o durată lungă (în
comparaţie cu cea a mitozei) şi
4. Profaza este de scurtă durată.
este alcătuită din 5 stadii
succesive.
Cromozomii omologi nu formează Cromozomii omologi în profaza I
5.
bivalenţi. formează bivalenţi.
Nu se formează sinapsa În profaza I se formează
6.
(complexul sinaptonemal). sinaptonul.
De regulă, nu apar chiasme şi nu În profaza I are loc (cu o frecvenţă
7.
are loc crossing-overul. destul de înaltă) crossing-overul.
În profază se poate sintetiza
În profază nu se sintetizează
8. suplimentar o mică cantitate de
suplimentar ADN.
ADN).
În anafază spre poli migrează În anafaza I spre poli migrează
9. câte o cromatidă din fiecare câte un cromozom din fiecare
cromozom. bivalent.
DIFERENŢIEREA CELULARĂ