Miologie

Mușchiul reprezintă un organ alcătuit dintr-un țesut contractil de culoare

roz-roșiatică format din celule musculare ce alcătuiesc corpul mușchiului la
capătul căruia se află unul sau mai multe tendoane. Mușchiul are rol în
generarea forței animale și a întreținerii locomoției. Mușchii pot fi voluntari
(lucreaza sub actiunea sistemului nervos somatic) sau involuntari (care
lucrează sub actiunea sistemului nervos vegetativ).
Sistemul muscular scheletic este format din tesuturi musculare striate.
Acestea sunt alcatuite din celule alungite in forma de fibre, dispuse in fascicule
musculare, cu nuclei periferici. Alternanţa unor zone mai nchise cu zone mai
deschise da celulei un aspect striat.
Mușchii se așează unul lângă altul sau se suprapun pe planuri. În
interstițiile dintre ei se găsesc fasciile care duc vasele sangvine și nervii.
Mușchii profunzi acoperă articulațiile; cei superficiali vin în raport cu pielea prin
intermediul fasciei de înveliș a segmentului respectiv. Unii mușchi însoțesc în
mod constant anumite vase sangvine, contractând cu ele raporturi precise:
sunt mușchi-sateliți ai vaselor respective. Ei au o mare importanță practică,
constituind repere prețioase în descoperirea acestora (de exemplu, croitorul
este satelitul arterei femurale). Mușchii au un rol plastic însemnat. Corpul lor
muscular determină prin volum, așezare și starea de contracție sau de relaxare
forma exterioară caracteristică a regiunilor.
Numărul mușchilor este dat diferit în surse, fiind greu de stabilit dacă un
fascicul poate fi considerat un mușchi aparte sau aparține altui mușchi. Ar fi
aproximativ 500-600 de mușchi