NEUROPSIHOLOGIE

SEMINAR 3: STAREA DE SOMN

Aspecte generale:
- Apare de-a lungul vieții, și la animale
- E o stare reversibilă, monofazică la
oameni (adulți), plurifazica la anumite
animale
- Alternează cu starea de veghe prin
ciclurile circadiene (ritmul circadian)
- Ciclurile circadiene- reglate pe timpul
vieții de factorii de mediu, sociali, familiali
Ciclul circadian-detaliere

Imagine preluată din Bear, Connors și Paradiso (2007)

Somnul e datorat:
- Componentei pasive (oboseala sinaptică)

Imagine preluată și adaptată din Miller și Levine (2008)

- Componentei active – diferită pentru
fiecare tip de somn
• Există două mari tipuri de somn:
1. Somnul lent sau NREM (non-REM)
2. Somnul paraxodal sau REM (rapid eye
movement)
• La adult majoritatea (>75%) din totalul
somnului e de tip lent
• La nou-născuți proporția e inversă
• Visele apar în principal în somnul REM
• Un ciclu de somn (NREM+REM)- aprox 110
minute
 Somnul lent
• Modificări biologice față de starea de veghe:
- Frecvența și ventilația pulmonară scade
- Frecvența și presiunea cardiacă scade
- Metabolismul scade, apare hipotermia
- Scade tonusul neuromuscular simpatic, dar
crește cel parasimpatic
- Secreția hormonilor e redusă (cu excepția
hormonului somatotrop- STH)
 Glanda pituitară (hipofiza) marcată cu roșu
Imagine realizată cu ajutorul bazei de date LifeScience pentru
Anatomografie (2008)

Glanda pituitară secretă STH

Tipuri de somn lent
• Există 3 stadii de somn lent (AASM, 2007):
- Stadiul 1: stadiul dintre somn și veghe. Mușchii
sunt activi. Trezirea poate fi imediată. Apar undele
alfa.
- Stadiul 2: somnul ”ușor”. Ritmul cardiac și
temperatura corporala scad. Trezirea mai dificilă.
- Stadiul 3: Apar undele delta. Răspuns greu la
sunete și activitate din mediu. Urinarea în somn
și somnambulismul apar mai des acum.
Imagine adaptată după Miller și Levine (2008)
Ciclurile stadiilor de somn la adult

Imagine adaptată după Bear, Collins și Paradiso (2007)

Formațiuni responsabile
• Mecanismul activ:
- Formațiunea Reticulată pontobulbară:
inhibă SRAA și activează structuri
diencefalocorticale sincronizatoare
- Talamusul- prin sistemul talamocortical
- Cortexul-acționează direct asupra SRAA
- Nucleul caudat folosește sistemul talamic
difuz sincronizator
Nucleul caudat

Nucleul caudat este prezentat cu roșu

Imagine realizată cu ajutorul bazei de date LifeScience pentru
Anatomografie (2008)
Alte formațiuni responsabile
• Sistemul limbic (în special nucleii
hipotalamusului anterior) activează FR
bulbară sincronizatoare

Nucleii hipotalamusului
anterior:
Nucleul preoptic
Nucleul suprachiasmatic
Nucleul supraoptic
• Serotonina- vitală în apariția și menținerea
somnului NREM
Glanda
pineală

Imagine preluată și prelucrată din Bear, Connors și Paradiso (2007)

Somnul paradoxal (REM)
• Rapid Eye Movement- mișcări rapide (60-
70/minut) ale ochilor
• Durează ~20 minute, apare la fiecare 90 de
minute de somn
• Apare mai frecvent și durează mai mult spre
dimineață
• Durata scade odată cu vârsta
Modificări față de starea de somn
lent
• Atonie musculară
• Dispar reflexele somatice
• Constricția pupilei (mioza)
• Tresăririle bruște ale membrelor
• Tensiunea și ritmul cardiac variază mult
• Respirația este neregulată
• Apare erecția peniană
Structuri responsabile
• Doar la nivel subcortical!
- Formațiunea reticulată pontină->
hipotalamusul-> hipocampul

Hipocampul este subliniat cu roșu

Imagine realizată cu ajutorul bazei de date LifeScience pentru Anatomografie
(2008)
Structuri responsabile
• Doar la nivel subcortical!
- Formațiunea reticulată pontină->
hipotalamusul-> hipocampul

Hipocampul este subliniat cu roșu

Imagine realizată cu ajutorul bazei de date LifeScience pentru
Anatomografie (2008)
• Hipocampul- formarea și consolidarea
memoriilor
• Reducerea/abolirea somnului REM->
a. Probleme în reținerea evenimentelor
experiențiate
b. Probleme în memoria spațială
c. Învățare
• Exemplu de experimente pe șoareci:
Labirintul în apă a lui Morris (Morris Water
Maze).
• Resurse suplimentare:
Patti,C.L., Zanin,K.A, Sanday,L. (...)&Frussa-Filho, R.
(2010). Effects of Sleep Deprivation on Memory in Mice:
Role of State-Dependent Learning. Sleep. 33(12): 1669–
1679.
Disponibil la :
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2982737/
Rahman,H., Muralidharan,P., Sivaraman, D., & Saha., D.
(2010). Continuous sleep deprivation for 5 days produces loss
of memory in mice and may be a cause of Alzheimer’s
disease. Annals of Biological Research. 1 (4) : 185-193
Disponibil la:
http://scholarsresearchlibrary.com/ABR-vol1-iss4/ABR-
2010-1-4-185-193.pdf
Visele- De ce visăm?
• Visăm de 4-5 ori pe noapte, dar ținem minte doar
ultimul vis înainte de trezire
Ipoteze:
- Viziunea psihanalitică: în somn recreăm ce ne
dorim să avem în viața de zi cu zi
- Dezvoltarea unor scheme mentale pentru
rezolvarea de probleme
- Perspectiva evoluționistă: Revonsuo (2000, apud
Blackmore, 2004) simularea pericolelor într-un
mediu sigur
Imagine adaptată după Blausen (2013)
Întrebări?