Indreptarea Cu Flacara-Instructiune de Lucru

Nr de identificare IL IFS - 02 Pag 1/14
INDREPTAREA CU FLACARA
A TABLELOR SI PROFILELOR DE OTEL
DUPA SUDARE
Instrucţiuni de Lucru
SCOPUL:
Eliminarea deformaţiilor survenite in procesul de sudare în urma tensiunilor interne

din material
1. Descrierea operaţiei:
cretă albă
În baza toleranţelor de formă, dimensiune şi pe baza mărimii deformărilor trebuie marcate marker
pe piesă punctele, suprafeţele de îndreptare. Termometru
MASURI DE PREVENIRE A DEFORMATILOR Digital
TENSIUNI INTERNE SI DEFORMATII
Arcul electric este o sursa puternica de caldura, sub a carui influienta se stabileste, in
piesele care se sudeaza, un camp termic valabil, din cauza deplasarii arcului in
lungul cusaturii de sudura.In imediata apropiere a arcului electric,
temperatura campului este foarte inalta, depasind temperatura de topire a otelului; ea
Arzător,
scade rapid in orice directie de la sursa catre directia de inaintare a acului si mult mai
Disp.
incet in directia opusa. ajutătoare
Incalzirea neuniforma care se produce in timpul sudarii si racirea, influentata de multi
factori externi, provoaca deformatii inegale in piesele care se sudeaza; aceste deformarii
produc la randul lor eforturi remanente, cu atat mai mari cu cat neuniformitatea campului
termic este mai accentuata.
Fig. 3.1. Deformatiile pieselor sudate
Deformatiile pot fi : longitudinale, transversale, de incovoiere, de rasucire, iar

eforturile provocate de aceste deformatii pot fi: trecatoare sau remanente, respectiv
liniare, plane sau spatiale. Regiunile incalzite mai mult sunt impiedicate in dilatarea
lor de regiunile incalzite mai putin; la racire, regiunule care ar urma sa ramana cu
Întocmit. ing Tomşa Vasile Verificat: sing. Lazăr Maria Aprobat: ing Sándor László
Semnătura: Semnătura: Semnătura:
Data: 04.02.2014 Data: 04.02.2014 Data: 04.02.2014
DUPA SUDARE
anumite deformatii permanente sunt intinse de zonele vecine. De aici rezulta ca atat la
incalzire cat si la racire apar in piese tensiuni, care nu dispar o data cu racirea completa a
pieselor si care provoaca deformatii permanente. Talpile profilelor dupa sudura se
indoaie, barele se incovoaie si se rasucesc, piesele cap la cap nu mai raman in prelungire
Observatiile practice facute asupra acestor deformatii permit sa se ia unele masuri pentru
a le preveni sau macar a le elimina.
. PROCEDEE DE REDUCERE A DEFORMATIILOR
Exista diferite procedee practice care limiteaza la minimum deformatiile finale alepieselor
sudate si anume:
-incalzirea uniforma a pieselor de sudat;
-sudarea in trepte intoarse pe portiuni de cate 200-400mm din cordonul de sudura; daca
sunt mai multe straturi, acestea se decaleaza si se sudeaza fiecare in sens invers stratului
anterior;
-ordinea rationala de aplicare a cusaturilor, astfel la sudarea unui profil I cu talpi late fig. cretă albă
4.1), daca se executa intai ambele suduri 1 si apoi ambele suduri 2, piesa se inconvoaie; marker
daca sudurile 1 si 2 se sudeaza alternativ, piesa ramane dreapta; Termometru
-sudarea in mai multe straturi. Se va evita extinderea zonei deformatiilor plastice la Digital
depunerea straturilor ulterioare, deoarece in acest caz cresc deformatiile remanente;
-ciocanirea cusaturilor la rece si mai ales la cald;
-utilizarea sudurilor discontinue atunci cand intervalele dintre cusaturi sunt
mai mari;
-aplicarea unei forte exterioare care produce deformatii de sens contrar celor care se
Arzător,
asteapta in timpul sudarii.2 21 1
Disp.
Fig. 4.1. Sudarea unui profil cu talpi late ajutătoare
Data: 04.02.2014 Data: 04.02.2014 Data: 04.02.2014
DUPA SUDARE
3.6. TRATAMENTUL TERMIC AL IMBINARILOR SUDATE
La sudare tensiunile interne si deformatiile care apar sunt cauzate in special de:
repartizarea neuniforma a caldurii in campul termic, dilatarile inegale, rigiditatea piesei
sudate, transformarile de ordin structural din material etc. iar marimea lor poate varia in
functie de caracteristicile constructive ale piesei, tehnologia sudarii, compozitia otelului ..
La incalzire, in piesa apar tensiuni de compresiune si deformatii elastico-plastice;la
racirea sub punctul de transformare se creeaza tensiuni de intindere care se maresc cu
scaderea temperaturii peretilor piesei.
Rigiditatea marita a piesei fata de dilatari duce la deformari plastice, in urma scaderii
limitei de curgere a materialului incalzit la sudura. In anumite conditii de rigiditate a
constructiei, tensiunile interne pot provoca fisuri si crapaturi in material.
Contractiile tipice care apar la sudare sunt reprezentate in figura 6.1
cretă albă
marker
Termometru
Digital
Arzător,
Disp.
ajutătoare
Tensiunile interne si deformatiile sunt diminuate prin tratamente termice.

Principalele tratamente termice aplicate imbinarilor sudate sunt:
Data: 04.02.2014 Data: 04.02.2014 Data: 04.02.2014
Nr de identificare IL IFS - 02
INDREPTAREA CU FLACARA Pag 4/14
DUPA SUDARE
. Operatii de sudare cu preîncălzire si postlncălzire

Sudarea cu preîncălzire simplă
• Sudarea cu preîncălzire simplă
Când se atinge temperatura de preîncălzire Tpr, (fig. 1.25 a) sursa de tratament termic este
oprită si începe operatia de sudare. Pe perioada sudării temperatura de lucru T, poate
scădea. Această variantă de preîncălzire se aplică la sudarea componentelor simple
executate din oteluri nealiate sau slab aliate.
Dacă efectuarea preîncălzirii se face la o temperatură de peste 100°C se evită formarea
structurii martensitice în zona de trecere.
Sudare si preîncălzire cu mentinere la temperatura constantă de lucru
1. Sudarea la o temperatură constantă de lucru
Dacă temperatura componentelor de sudat este mentinută si în perioada procesului de
sudare la o valoare cel putin egală cu cea de preîncălzire se spune că sudarea are loc la o
temperatură constantă de lucru (fig. 1.25 cretă albă
Sudarea izotermă marker
Termometru
Dacă temperatura de lucru este situată deasupra celei de început de transformare
Digital
martensitică a otelului si este mentinută la aceeasi valoare încă o perioadă de timp după
încheierea operatiei de sudare astfel încât zonele de material cu structură austenitică să se
descompună fie în constituienti de tip bainitic, fie în constituienti de tip perlitic se va
spune că sudura este izotermă (fig. 1.25 d).
Postîncălzirea
Constă în întreruperea răcirii normale după sudare, impunând piesei sudate o mentinere la Arzător,
o temperatură care poate fi egală cu cea de preîncălzire dacă aceasta a avut loc. Disp.
Numai în cazuri rare postîncălzirea are ca obiectiv modificarea transformărilor la răcire, ajutătoare
deoarece de cele mai multe ori se realizează sub punctul critic MS.
Ea permite prelungirea perioadei de difuzie a hidrogenului din îmbinarea sudată, o
uniformizare a temperaturii si o diminuare a tensiunilor interne (fig. 1.25 b).
Preîncălzirea combinată cu postîncălzirea
Se aplică la oteluri aliate pentru îmbunătătire 34MoCrNi16, 42MoCr11, 51VMnCr11 care

au o călibilitate ridicată ti la care pericolul de fisurare este ridicat. Componentele de sudat
sunt preîncălzite la Tpr, după care se începe sudarea. Inainte ca temperatura să scadă sub
o anumită valoare critică se va efectua postîncălzirea la Tp=600...700°C, formarea
structurii martensitice în zona influentată termic este evitată, riscul de deformare este mic,
iar tensiunile reziduale sunt mai reduse (fig. 1.25 e).
Data: 04.02.2014 Data: 04.02.2014 Data: 04.02.2014

DUPA SUDARE
cretă albă
marker
Termometru
Digital
Fig. 1.25. a-Ciclul termic de sudare si tratament termic de preîncălzire simplă; Arzător,
b-Ciclul termic de sudare si tratament termic de de postîncălzire; Disp.
ajutătoare
c-Ciclul termic de sudare si preîncălzire la temperatură constantă;
d-Ciclul termic specific sudării izoterme;
e-Sudare cu pre- si postîncălzire [37]
Data: 04.02.2014 Data: 04.02.2014 Data: 04.02.2014
Nr de identificare IL IFS - 02 Pag 614

DUPA SUDARE
. Pretensionarea sau deformările elastice în sens opus

Incovoierea sau arcuirea componentelor înainte de sudare este o metodă de pretensionare
în directie opusă contractiei ce se produce după procesul de sudare.
Prin folosirea unor cadre si pene de fixare se diminuează deformatiile unghiulare care
apar după sudare (fig. 1.26).
Introducerea tensiunilor in piesă înainte de sudare se realizează ca rezultat al
comportării elasto-plastice la încălzire a piesei.
Se introduc în piesă tensiuni de sens opus celor de la sudură.
Epura repartitiei tensiunilor de la pretensionare este foarte asemănătoare cu repartitia
tensiunii la sudură.
cretă albă
marker
Termometru
Digital
Pretensionarea, folosind cadre cu pene de fixare la tablele subtiri

. Deformarea plastică în sens opus Arzător,
La îmbinarea cu două suduri în colt valoarea unghiului de contractie α cu care este deviată Disp.
tabla de bază este indicată în fig. 1.27 în functie de raportul dintre grosimea cusăturii si ajutătoare
grosimea tablei
Valuarea unghiului de contractie α in functie de raportul grosimea cusaturii si grosimea

tablei
Data: 04.02.2014 Data: 04.02.2014 Data: 04.02.2014

DUPA SUDARE
cretă albă
marker
Deformarea prealabilă de sens contrar ce trebuie aplicată tablei sudate ca în fig. 1.28, Termometru
folosind dispozitivul din aceeasi figură. Digital
Arzător,
Disp.
ajutătoare
Data: 04.02.2014 Data: 04.02.2014 Data: 04.02.2014

DUPA SUDARE
Indreptarea prin încălzire locală a pieselor deformate în urma sudurii
O metodă de îndreptare a pieselor deformate, cea mai simplă este îndreptarea prin
încălzire cu flacără, procedeu care se aplică numai în cazul pieselor din otel cu continut
redus de carbon. In acest caz îndreptarea constă în realizarea unei încălziri locale, astfel
condusă încat să se asigure o deformatie a piesei egală si de sens contrar cu cea suferită de
piesă la sudare.
Prin încălzire la temperatura 700-7000C, regiunea încălzită tinde să se dilate si fiindcă
dilatarea este împiedicată materialul suferă o comprimare în stare plastică.
Modul de încălzire, locul si suprafata regiunilor încălzite trebuie stabilite de la caz la caz,
în functie de forma si dimensiunile piesei, astfel încât deformatia suferită de piesă, în
urma încălzirii locale, să fie egală si de sens contrar cu deformatia la sudare.
cretă albă
Indreptarea cu flacără prezintă o serie de avantaje si se aplică foarte des deoarece: marker
• nu necesită instalatii speciale; Termometru
Digital
• se poate aplica la piese de orice formă si în oricare parte a acesteia
Dacă procedeul nu este aplicat corespunzător si dacă mărimea zonei încălzită nu este
corect stabilită, se pot introduce în piesele îndreptate noi tensiuni remanente.
In fig. de mai jos se indică diametrul zonei încălzite cu flacără (d) si distanta între zone
(D), in functie de grosimea piesei (t)
Arzător,
Disp.
ajutătoare
Data: 04.02.2014 Data: 04.02.2014 Data: 04.02.2014

DUPA SUDARE
Diametrul zonei încălzite cu flacără si distanta între zone în functie de grosimea piesei
Zona incalzita cu flacara
Nota se va executa proba de indreptare se va verifica duritatea si structura micro

pentru a comfirma schimbarea nesemnificxativa s structurii.
Pozitionarea corectă a pieselor ce se sudează pentru tensiuni reziduale minime
Pozitionarea corectă a pieselor ce se sudează pentru tensiuni reziduale minime
Piesele ce se sudeaza se recomandă să fie asezate pe cât posibil, astfel încât deplasarea
lor în timpul încălzirii si mai ales in timpul racirii sa se realizeze liber si sa ajunga la
forme optime pentru exploatarea dupa racire.
La realizarea imbinărilor cap la cap tablele se azează conform fig. 1.30 pentru ca in urma cretă albă
răcirii ele să rămână în acelasi plan (α=0). Mărimea unghiului depinde de grosimea tablei, marker
de felul cusăturii si de procedeul de sudare utilizat. Termometru
Digital
Arzător,
Disp.
ajutătoare
Data: 04.02.2014 Data: 04.02.2014 Data: 04.02.2014

DUPA SUDARE
Prevenirea tensiunilor printr-o succesiune corectă a operatiilor de sudare
Cu cât o cusătură este mai scurtă cu atât deformatiile ti tensiunile interne vor fi mai
reduse, din care cauză cusăturile lungi este necesar să fie executate pe portiuni de
100...200 mm, stabilite în asa fel încât la fiecare portiune să se consume un număr întreg
de electrozi în cazul sudării manuale cu arc.
In cazul sudurilor scurte (l< 400 mm) sudarea se face într-un singur sens de la un capăt
la celălalt al piesei (fig. 1.31 a);
In cazul sudurilor cu lungime medie (l= 400-1200mm) sudarea se face de la mijlocul
sudurii spre capete (fig. 1.31 b);
In cazul sudurilor cu lungime mare (peste 1200 mm) sudarea se tace în trepte inverse (pas
de pelerin);
lungimea unei sectiuni este egală cu lungimea depusă cu un electrod (cca. 200-350 mm)
(fig. 1.31 c)
cretă albă
marker
Termometru
Digital
Arzător,
Disp.
ajutătoare
La sudarea în mai multe straturi succesive se sudează în sensuri inverse, astfel încât
sfârsitul cusăturilor să nu se suprapună (fig. 1.32).
La sudarea tablelor groase ordinea de depunere a straturilor (1, 2,...,14) influentează
asupra tensiunilor si deformatiilor. Ordinea trebuie aleasă astfel încât deformatiile să fie
minime. In cazul cusăturilor multistrat lungi, sudarea se face prin depunerea rândurilor
următoare peste rândurile anterioare înainte de răcirea ultimelor straturi sub 150...1800C
conform fig. 1.33 după următoarele scheme:
1- în cascadă (fig. 1.33 a), la care se depune un rând de sudură cu o lungime de 100-300
mm, după care se reia de la distanta de 100-300 mm i se sudează până la începutul
primului. Se continuă sudarea peste primul rând aflat încă în stare caldă;
Data: 04.02.2014 Data: 04.02.2014 Data: 04.02.2014
Nr de identificare
INDREPTAREA CU FLACARA Pag 11/14
DUPA SUDARE
2- în cocoasă (fig. 1.33 b), la care după depunerea cordonului 2 peste cordonul 1 se
continuă cu 100-300
mm în prelungirea primului, după care urmează cordonul 3;
3- In blocuri (fig. 1.33c) care constă în depunerea în straturi groase pe portiuni.

Lungimea portiunilor 1, 2, 3, 9 este de 80-100 mm ,între ele lăsându-se un spatiu de 30-40
mm care se sudează în final pentru a nu rigidiza piesa. La această operatie, de regula se
sudează cu preîncălzire.
Sudarea după schemele prezentate este avantajoasă pentru obtinerea unor tensiuni si
deformatii minime, precum si a unor efecte termice favorabile, în sensul că straturile
anterioare execută o preîncălzire pentru cele următoare, iar cele următoare o postîncălzire
pentru cele anterioare.
La sudarea din ambele părti, (fig. 1.34) rândurile trebuie amplasate alternativ pe cele două
părti astfel încât tensiunile si ca atare, deformatiile să se echilibreze cât mai mult.
Data: 04.02.2014 Data: 04.02.2014 Data: 04.02.2014
Nr de identificare Pag 12/14

DUPA SUDARE
Modul de realizare a sudurilor cu rost nesimetric (în V) pentru table cu grosimi relativ
mari este prezentat în fig. 1.35.
In general pentru diminuarea tensiunilor, a deformatiilor si a pericolului de fisurare

trebuie luate următoarele măsuri: asigurarea unei libertăti cât mai mari de miscare a
elementelor ce formează ansamblul; sudarea la început a cusăturilor mai rigide si apoi a
celor mai mobile (fig. 1.36);
la sudarea nodurilor tipice si sectiilor. în primul rând se vor suda îmbinările ce atrag după
sine contractia maximă a constructiei.
Ca o regulă generală. în cazul când în cadrul unui nod sau a unei sectii există atât suduri
cap
la cap cât si suduri de colt, primele suduri ce se vor executa vor fi cele cap la cap
deoarece, acestea crează după sudare cele mai mari contractii, care pot aduce după sine
deformatii peste limitele admise, tensiuni interne a căror valori pot fi de asemeni foarte
Data: 04.02.2014 Data: 04.02.2014 Data: 04.02.2014

DUPA SUDARE
mari. după care se vor executa sudurile de colt verticale, apoi cele orizontale;
nervurile de rigidizare se sudeaza la sfarsit, se va evita intersectarea intr-un punct a mai
multor suduri. sudarea alternativă de o parte si de alta a rostului;
odată produse, deformatiile sudurilor pot fi eliminate prin încălzire locală cu flacără si
îndreptare mecanică. In cazul încălzirii cu flacără, în zonele încălzite se produce, din
cauza dilatatiei împiedicate, o scurtare a piesei.
Alegerea corectă a configuratiei si a dimensiunilor cordonului de sudura

Influenta configuratiei si dimensiunilor cordonului de sudură se manifestă în mod direct
asupra tensiunilor si deformatiilor.
în scopul micsorării deformatiilor este necesar ca sudarea să se facă cu cordoane cu
sectiune minimă, care să satisfacă cerintele de solicitare mecanică, eventual utilizarea
unor metale de adaos cu caracterisitici mecanice ridicate pentru a oferi rezistenta necesară
la sectiuni mici de cordon [91].
Cantitatea de metal de adaos depinde de sectiunea rostului dintre table, care la rândul ei
depinde de grosimea metalului de bază si de modul de tesire a marginilor (fig. 1.37).
Sectiunile minime sunt cele mai avantajoase pentru a asigura deformatii cât mai reduse.
Data: 04.02.2014 Data: 04.02.2014 Data: 04.02.2014

Data: 04.02.2014 Data: 04.02.2014 Data: 04.02.2014

Indreptarea Cu Flacara-Instructiune de Lucru

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indreptarea Cu Flacara-Instructiune de Lucru

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nr de identificare IL IFS - 02 Pag 1/14

Eliminarea deformaţiilor survenite in procesul de sudare în urma tensiunilor interne

Deformatiile pot fi : longitudinale, transversale, de incovoiere, de rasucire, iar

Tensiunile interne si deformatiile sunt diminuate prin tratamente termice.

. Operatii de sudare cu preîncălzire si postlncălzire

Se aplică la oteluri aliate pentru îmbunătătire 34MoCrNi16, 42MoCr11, 51VMnCr11 care

Nr de identificare IL IFS - 02 Pag 5/14

Nr de identificare IL IFS - 02 Pag 614

. Pretensionarea sau deformările elastice în sens opus

Pretensionarea, folosind cadre cu pene de fixare la tablele subtiri

Valuarea unghiului de contractie α in functie de raportul grosimea cusaturii si grosimea

Nr de identificare IL IFS - 02 Pag 7/14

Nr de identificare IL IFS - 02 Pag 8/14

Nr de identificare IL IFS - 02 Pag 9/14

Nota se va executa proba de indreptare se va verifica duritatea si structura micro

Nr de identificare IL IFS - 02 Pag 10/14

3- In blocuri (fig. 1.33c) care constă în depunerea în straturi groase pe portiuni.

Nr de identificare Pag 12/14

In general pentru diminuarea tensiunilor, a deformatiilor si a pericolului de fisurare

Nr de identificare Pag 13/14

Alegerea corectă a configuratiei si a dimensiunilor cordonului de sudura

Nr de identificare Pag 14/14

S-ar putea să vă placă și