UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PENAL

CICLUL II. MASTER PROFESIONAL

CURRICULUM
la disciplina

RESPECTAREA DREPTURILOR OMULUI ÎN

DREPTUL PENAL

Ciclul II, 90 credite

AUTOR:
Gheorghe RENIȚĂ,
doctor în drept, lector universitar

CHIŞINĂU – 2021
1
APROBAT Şeful Departamentului_____________________
la şedinţa Departamentului
din „24” august 2021

2
 I. PRELIMINARII
Reieşind din prevederile Legii Fundamentale a ţării noastre, Convenţia Europeană pentru
Drepturile Omului constituie o parte integrantă a sistemului legal intern şi, respectiv, urmează a fi
aplicată direct ca orice altă lege a Republicii Moldova, cu deosebirea că Convenţia are prioritate faţă
de restul legilor interne care îi contravin.
La examinarea relevanţei Convenţiei pentru justiţia penală trebuie să se ţină cont de drepturile şi
libertăţile pe care le garantează, dar şi de limitele fundamentale asupra câmpului de aplicare a
dreptului penal. Deopotrivă cu multe alte prevederi ale Convenţiei, conceptului de „penal” şi „crimă”
i se atribuie o semnificaţie autonomă de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În acest
context, drepturile omului şi respectarea lor la aplicarea legii penale devin pilonul justiţiei penale. De
aceea, cunoaşterea de către masteranzi a jurisprudenţei Curţii Europene de interpretare a Convenţiei
va contribui la formarea unor specialişti de înaltă calificare pentru organele de jurisdicţie penală.
Cursul Respectarea drepturilor omului în dreptul penal prevede o studiere temeinică a
principiilor directorii de aplicare a Convenţiei de către Curtea Europeană, a drepturilor garantate de
Convenţie şi asigurarea respectării lor de către autorităţile statului în dreptul penal naţional.
Curricula universitară la disciplina Respectarea drepturilor omului în dreptul penal (Ciclul
II: Master profesional (90 credite) Program – Drept penal) este o premisă de asigurare a calităţii
procesului de învăţământ. Cursurile sunt destinate masteranzilor din anul I de studii, semestrul II și
este predat în limba română. Modalitatea de predare, dup caz este fizic, în audotoriu sau online cu
utilizarea platformei Moodle USM.

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Număr de ore

Evaluarea
Semestrul

Codul Denumirea Responsabil Nr.de

Total

disciplinei disciplinei de disciplină C S L LI credite

Respectarea
Gheorghe
S02O12 drepturilor omului II 150 20 20 - 110 Ex. 5
Reniță
în dreptul penal

Nr. Ore
Unităţi de conţinut
crt. C S LI
Introducere în studiul specializat „Respectarea drepturilor omului
1. 2 2 10
în dreptul penal”
2. Principiile de aplicare a Convenţiei de către Curtea Europeană 2 2 15
Drepturile garantate de Convenţie şi obligaţiunile autorităţilor
3. statului de a asigura respectarea lor în normele dreptului penal şi în 2 2 15
jurisprudenţa naţională
Dreptul la integritatea fizică şi morală a persoanei (art.2-4 din
4. 2 2 10
Convenţie)
Libertăţile persoanei fizice (art.5 din Convenţie şi art.1 din
5. 2 2 10
Protocolul nr.4 la Convenţie)
Dreptul la un proces echitabil şi aspectele lui în materie penală
6. 2 2 10
(art.6-7 din Convenţie şi art.4 din Protocolul nr.7 la Convenţie)
Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie (art. 8, 12 din
7. Convenţie, art.5 din Protocolul nr.7 la Convenţie, art.2 din Primul 2 2 10
Protocol Adiţional la Convenţie)
Libertăţile acţiunii sociale şi politice (art.9-11 din Convenţie, art.2,
8. 2 2 10
3 din Primul Protocol Adiţional la Convenţie)
9. Dreptul la proprietate (art.1 din Protocolul Adiţional la Convenţie) 2 2 10
3
 Dreptul la nediscriminare (art.14 din Convenţie şi art.1 din
10.
Protocolul nr.12 la Convenţie)
Total
III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU
COMPETENŢE
1. Cunoaşterea şi înţelegerea
noţiunilor, conceptelor, teoriilor şi
situaţiilor de coliziune şi carenţă
ale domeniului dreptului penal
2. Utilizarea celor mai avansate şi
recente elaborări şi interpretări ale
raporturilor şi normelor de drept
penal
3. Demonstrarea capacităţilor de
analiză şi sinteză ale informaţiei
achiziţionate
4. Elaborarea soluţiilor pentru
problemele de drept penal prin
utilizarea noilor cunoştinţe
2 2 10
20 20 110
FINALITĂŢI DE STUDIU
- a cunoaşte drepturilor şi libertăţilor garantate de
Convenţie;
- a identifica particularităţile drepturilor consacrate în
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;
- a cunoaște jurisprudenţa Curţii Europene de interpretare
a drepturilor garantate de Convenţie în materie penală;
- a identifica exigenţele Convenţiei referitoare la
conceptele de „crimă” şi „pedeapsă” în procedurile
considerate „penale” de către Curtea Europeană în
raport cu legiferarea acestui concept în dreptul penal
naţional;
- a înţelege şi cunoască obligaţiunile şi măsurile ce
urmează a fi luate ca necesare de către autorităţile
statului pentru a asigura respectarea în normele
dreptului penal şi în jurisprudenţa naţională a drepturilor
garantate de Convenţie
- a înţelege mecanismul de garantare a drepturilor omului
instituit de Convenţie şi efectele lui asupra normelor
dreptului penal şi jurisprudenţei naţionale;
- a stabili limitele câmpului de aplicare a legii penale în
raport cu specificul drepturilor garantate de Convenţia
Europeană ;
-
- a sintetiza criteriile de apreciere a normelor de
incriminare sub aspectul exigenţelor Convenţiei în
procedurile considerate „penale” de către Curtea
Europeană;
- a argumenta necesitatea modificării normelor de drept
penal care intră în contradicţie cu drepturile garantate de
Convenţie ;
- a aplica cunoştinţele obţinute în cadrul studierii
prezentei discipline în practica aplicării legii penale;
- a aprecia locul şi rolul drepturilor garantate de
Convenţie şi jurisprudenţa Curţii Europene în
mecanismul de protecţie a drepturilor omului la nivel
naţional;
- a contribui la ridicarea nivelului de cunoaştere de către
populaţie a drepturilor garantate de Convenţie
- a elabora metodele de interpretare de către Curtea
Europeană a Convenţiei pentru garantarea eficientă şi
reală a drepturilor şi libertăţilor fundamentale;
- a identifica rolul şi importanţa jurisprudenţei Curţii
Europene în raport cu obligaţiunile statului respectiv de
a proteja drepturile şi libertăţile garantate de Convenţie ;
4

5. Identificarea problemelor de
cercetare în domeniul dreptului
penal
6. Adaptarea experienţei
sistemelor de drept de peste hotare
la condiţiile mediului intern de
funcţionare
7. Proiectarea activităţii practice
autonome în domeniul dreptului
penal
- a formula idei privind perfecţionarea legii penale în
contextul drepturilor garantate de Convenţie;
- da emonstra prioritatea obligaţiilor autorităţilor statului
de a proteja drepturile garantate de Convenţie în
domeniul combaterii criminalităţii ;
- a identifica obligaţiunile negative şi pozitive ale
autorităţilor statului impuse de drepturile garantate de
Convenţie;
- a determina valoarea principiilor directorii de aplicare a
Convenţiei de către Curtea Europeană şi impactul lor
asupra dreptului penal naţional
- a racorda normelor de drept penal al Republicii
Moldova la standardele dreptului Convenţiei Europene a
Drepturilor Omului;
- a deduce exigenţele Convenţiei din jurisprudenţa Curţii
Europene de interpretare a drepturilor omului şi
libertăţilor fundamentale;
- a aplica metode de maximă eficienţă în formularea
discursurilor, cercetărilor ştiinţifice în materia
drepturilor omului;
- a identifica limitele fundamentale stabilite de drepturile
şi libertăţile garantate de Convenţie asupra câmpului de
aplicare a dreptului penal;
- a monitoriza încălcările drepturilor omului reflectate în
hotărârile judiciare
- a monitoriza eficienţa şi calitatea actului de justiţie
penală în contextul obligaţiunilor statului de a respecta
drepturile omului garantate de Convenţie.

IV. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI

Subiectul 1. Introducere în studiul specializat „Respectarea drepturilor omului în dreptul
penal”
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea dreptul Convenţiei
Europene a Drepturilor Omului;
- să estimeze punctele de reper care au marcat • Noţiunea dreptul Convenţiei
evoluţia procesului de garantare a drepturilor şi Europene a Drepturilor Omului.
libertăţilor omului şi apariţia Convenţiei • Aspecte istorice privind apariţia
Europene a Drepturilor Omului ca modelul cel mecanismului european al drepturilor.
mai perfecţionat de garantare efectivă a
• Importanţa mecanismului european
drepturilor omului proclamate pe plan
de protecţie a drepturilor garantate.
internaţional;
- să caracterizeze particularităţile drepturilor • Obiectul şi structura cursului.
garantate de Convenţie şi conţinutul lor;
- să clasifice drepturile şi libertăţile garantate de
Convenţie; Cuvintele cheie: drepturile omului,
- să relateze despre mecanismul juridic european proces de garantare a drepturilor,
de protecţie a drepturilor şi libertăţilor omului; particularitățile dreptului omului,
- să demonstreze prioritatea drepturilor şi mecanism juridic european
libertăţilor garantate de Convenţie în domeniul
dreptului penal;

5
- să argumenteze importanţa mecanismului
european de protecţie a drepturilor omului;
- să cunoască obiectul şi structura cursului.

Subiectul 2. Principiile directorii de aplicare a Convenţiei de către Curtea Europeană

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de principii de aplicare a
Convenţiei de către Curtea Europeană;
- să relateze despre conţinutul principiilor de
aplicare a Convenţiei de către Curtea Europeană;
- să elucideze efectele caracterului obiectiv al
drepturilor omului;
- să formuleze condiţiile aplicabilităţii directe al
normelor Convenţiei în dreptul penal naţional;
- să evidenţieze semnificaţia efectului direct a
normelor Convenţiei în dreptul penal;
- să determine caracterul subsidiar al mecanismului • Principiul caracterului obiectiv al
european de garantare a drepturilor omului în drepturilor omului.
raport cu sistemul naţional de garantare a • Aplicarea directă a normelor
drepturilor omului; Convenţiei în dreptul penal naţional.
- să elucideze restricţiile aduse drepturilor garantate • Caracterul subsidiar al mecanismului
şi rolul caracterului subsidiar al mecanismului de garantare a drepturilor omului
european de garantare a drepturilor omului în instaurat de Convenţie.
raport cu mecanismul naţional de garantare a • Caracterul efectiv al drepturilor
drepturilor omului; omului garantate de Convenţie.
- să identifice trăsăturile fundamentale ale • Importanţa principiilor de aplicare a
caracterului efectiv al drepturilor omului garantate Convenţiei de către Curtea Europeană
de Convenţie; în dreptul penal naţional.
- să deducă din jurisprudenţa Curţii Europene
metodele de interpretare a Convenţiei ce asigură
caracterul efectiv al drepturilor omului; Cuvintele cheie: jurisprudența Curții
- să relateze despre principiile interpretării Europene, caracter subsidiar, trăsături
„autonome” de către Curtea Europeană a fundamentale, caracter efectiv, obligație
drepturilor garantate de Convenţie ca mijloc de pozitivă, obligație negativă
asigurare a caracterului efectiv al drepturilor
garantate;
- să definească noţiunile de „obligaţie pozitivă” şi
„obligaţie negativă” a autorităţilor statului pentru a
asigura individului drepturile garantate;
- să evalueze domeniul obligaţiilor „pozitive” şi
„negative”;
- să argumenteze importanţa principiilor de aplicare
a Convenţiei de către Curtea Europeană în dreptul
penal naţional.

Subiectul 3. Drepturile garantate de Convenţie şi obligaţiunile autorităţilor statului de a

asigura respectarea lor în normele dreptului penal şi în jurisprudenţa naţională
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să clasifice după multiple criterii drepturile
consfinţite în Convenţia Europeană;
- să disocieze drepturile absolute de cele • Generalităţi privind drepturile
calificate; garantate de Convenţie: drepturile
6
- să definească conţinutul fiecărui drept prevăzut
în Convenţia Europeană;
- să distingă „drepturile” şi „libertăţile”
consfinţite în Convenţia Europeană;
- să relateze despre obligaţiile pozitive şi negative
ale statului ce decurg din Convenţia Europeană;
- să compare obligaţiunile pozitive procedurale
ale statelor şi cele pozitive materiale ce rezultă
din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;
- să analizeze „efectul orizontal” al Convenţiei
Europeane a Drepturilor Omului;
- să argumenteze necesitatea limitării aplicării
restringerilor drepturilor garantate de Convenţia
Europeană;
- să dezvolte abilităţi practice de căutare a
jurisprudenţei Curţii Europene;
- să evalueze impactul drepturilor garantate de
Convenţia Europeană asupra sistemului de drept
al Republicii Moldova;
- să analizeze efectele pe care le poate avea statul
ca urmare a nerespectării obligaţiei de a asigura
respectarea drepturilor omului;
- să argumenteze importanţa efectului aplicării
directe a normelor Convenţiei Europene a
Drepturilor Omului pentru persoanele aflate sub
jurisdicţia statului respectiv şi pentru judecătorul
naţional.
Subiectul 4. Dreptul la integritatea fizică şi morală a persoanei (art.2-4 din Convenţie)
Obiective de referinţă
- să definească noţiunea dreptului de integritate
fizică şi morală ca cel mai important atribut al
demnităţii umane;
- să relateze despre conţinutul dreptului la
integritatea fizică şi morală a persoanei;
- să definească dreptul la viaţă, noţiunile de
tortură, pedeapsă şi tratament crud, inuman şi
degradant, de sclavie şi muncă forţată;
- să descrie conţinuturile dreptului la viaţă,
interzicerii torturii, pedepselor sau tratamentelor
crude, inumane şi degradante, interzicerii
sclaviei şi muncii forţate;
- să evalueze valoarea dreptului la viaţă în
sistemul drepturilor garantate de Convenţie;
- să identifice aspectele dreptului la viaţă protejate
de Convenţie formulate de Curtea Europeană în
jurisprudenţa sa, în special în cauzele contra
Republicii Moldova;
- să stabilească situaţiile şi să formuleze condiţiile
în care recurgerea de către autorităţile statului la Cuvintele cheie: dreptul la viaţă, forţa
forţa fizică ce provoacă moartea este compatibilă fizică ce provoacă moartea, tortură,
cu dreptul la viaţă garantat de Convenţie;
- să identifice sfera de aplicare a interzicerii
torturii, pedepselor sau tratamentelor crude,
inumane şi degradante, interzicerii sclaviei şi
muncii forţate;
„calificate” şi „necalificate”.
• Generalităţi privind obligaţia de a
asigura respectarea drepturilor omului
(art.1 din Convenţie) (obligaţii
negative şi pozitive).
• Disocierea dintre „drepturi” şi
„libertăţi”, triplul test (prevăzut de
lege, scopul legitim şi
proporţionalitatea).
• Limitarea aplicării restrângerilor
drepturilor garantate de Convenţia
Europeană.
• Statutul Convenţei Europene în
sistemul de drept al Republicii
Moldova.
Cuvintele cheie: criteriile drepturilor
omului, efect orizontal, aplicarea
restricțiilor, impactul drepturilor omului
Unităţi de conţinut
• Dreptul la viaţă (art.2 din
Convenţie).
• Interzicerea torturii şi a pedepselor
sau tratamentelor crude, inumane şi
degradante (art.3 din Convenţie).
• Interzicerea sclaviei şi a muncii
forţate (art.4 din Convenţie).
• Obligaţiunile pozitive şi
obligaţiunile negative ale
autorităţilor statului de a asigura
respectarea acestor drepturi în
normele dreptului penal şi în
jurisprudenţa naţională.
tratamente crude, inumane şi degradante,
sclavie şi muncă forţată
7
- să argumenteze opinia sa „pro” sau „contra”
pedepsei cu moartea;
- să decidă asupra compatibilităţii legislaţiei
Republicii Moldova în materie penală cu
exigenţele dreptului la viaţă, interzicerii torturii,
pedepselor sau tratamentelor crude, inumane şi
degradante, interzicerea sclaviei şi muncii
forţate;
- să analizeze încălcările art.3-4 din Convenţie
constatate de către Curtea Europeană în cauzele
examinate contra Republicii Moldova;
- să identifice obligaţiunile negative şi pozitive
formulate de către Curtea Europeană în
jurisprudenţa sa ce urmează a fi onorate de către
autorităţile naţionale pentru a asigura respectarea
la nivel legislativ şi jurisprudenţial dreptul la
integritatea fizică şi morală a persoanei;
- să monitorizeze încălcările dreptului la
integritatea fizică şi morală a persoanei în
activitatea organelor statului de jurisdicţie
penală;
- să facă propuneri în vederea racordării legii
penale şi jurisprudenţei naţionale cu exigenţele
dreptului la integritatea fizică şi morală a
persoanei.

Subiectul 5. Libertăţile persoanei fizice (art.5 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr.4 la
Convenţie)
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să definească conceptul prezumţiei de libertate
formulat de către Curtea Europeană în
jurisprudenţa sa de interpretare a art.5 din
Convenţie;
- să dea definiţia noţiunilor de libertate şi de
siguranţă şi să facă deosebirea dintre aceste 2
noţiuni;
- să relateze despre conţinutul interzicerii privării • Dreptul persoanei fizice la libertate
de libertate pentru datorii; şi siguranţă (art.5 din Convenţie).
- să indice şi să caracterizeze cazurile şi condiţiile • Interzicerea privării de libertate
în care lipsirea persoanei de libertate de către pentru datorii.
autorităţile statului este compatibilă cu dreptul la • Obligaţiunile pozitive şi negative ale
libertate garantat de art.5 din Convenţie; autorităţilor statului de a proteja
- să identifice infracţiunile din Codul penal în care libertăţile persoanei fizice.
legiuitorul instituie sancţiuni reprezentanţilor
statului şi persoanelor private pentru Cuvintele cheie: libertate, siguranță,
nerespectarea dreptului la libertate şi să prezumția de libertate
argumenteze necesitatea legiferării acestor
sancţiuni din punctul de vedere al exigenţelor
dreptului la libertate garantat de Convenţie;
- să stabilească limitele dreptului persoanelor
private de a prinde persoana bănuită de
săvârşirea unei infracţiuni şi compatibilitatea
acestui drept cu exigenţele dreptului la libertate
garantat de Convenţie (art. 168CPP şi art.37 CP
8
 al RM);
- să analizeze încălcările dreptului la libertate
constatate de Curtea Europeană la examinarea
cauzelor contra Republicii Moldova;
- să monitorizeze încălcările dreptului la libertate
în activitatea organelor de jurisdicţie penală;
- să evalueze eficienţa măsurilor luate de stat în
vederea protejării dreptului persoanei fizice la
libertate şi siguranţă;
- să formuleze propuneri privind optimizarea
respectării dreptului la libertatea persoanei.

Subiectul 6. Dreptul la un proces echitabil şi aspectele lui în materie penală (art.6-7 din
Convenţie şi art.4 din Protocolul nr.7 la Convenţie)
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de proces echitabil;
- să identifice aspectele dreptului la un proces
echitabil în materie penală, formulate de către
Curtea Europeană în jurisprudenţa sa de
interpretare a art.6 din Convenţie;
- să relateze despre criteriile jurisprudenţiale ale
Curţii Europene de determinare a acuzaţiei
penale în sensul art.6 din Convenţie;
- să identifice din jurisprudenţa Curţii Europene • Aspectele dreptului la un proces
garanţiile unui proces echitabil; echitabil în materie penală.
- să analizeze infracţiunile contra justiţiei din • Acuzaţia penală în materie penală –
Codul penal şi să argumenteze necesitatea noţiune autonomă în sensul art.6 din
incriminării lor din punctul de vedere al Convenţie.
obligaţiilor pozitive şi negative ale autorităţilor
• Principiul legalităţii în materie penală
statului de a asigura respectarea dreptului la un
(art.7 din Convenţie).
proces echitabil;
- să definească principiul legalităţii incriminării şi • Principiul non bis in idem (art.4 din
pedepselor în sensul dat lui de către Curtea Protocolul nr.7 la Convenţie).
Europeană în jurisprudenţa sa;
- să identifice exigenţele principiului legalităţii şi
ale principiului neretroactivităţii menţionate de Cuvintele cheie: proces echitabil,
Curtea Europeană în jurisprudenţa sa; infracțiuni contra justiției, legalitatea
- să definească principiul non bis in idem în sensul incriminării
dat lui de către Curtea Europeană în
jurisprudenţa sa;
- să relateze despre cerinţele principiului non bis
in idem menţionate de Curtea Europeană în
jurisprudenţa sa;
- să formuleze propuneri privind optimizarea
respectării dreptului la un proces echitabil, a
principiului legalităţii şi a principiului non bis in
idem în materie penală.

Subiectul 7. Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie (art.8, 12 din Convenţie, art.5
din Protocolul nr.7 la Convenţie, art.2 din Primul Protocol Adiţional la Convenţie)
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să definească noţiunile de „viaţă privată” şi de • Dreptul la respectarea vieţii private.
9
 „viaţă de familie” în interpretarea dată de Curtea • Dreptul la respectarea vieţii de
Europeană în jurisprudenţa sa; familie.
- să relateze despre aspectele dreptului la viaţa • Obligaţiile statului de a asigura
privată personală şi socială şi, în special, despre respectarea dreptului la viaţa privată
dreptul la un mediu sănătos ca aspect al şi de familie în normele dreptului
dreptului la viaţă privată menţionat de Curtea penal.
Europeană în jurisprudenţa sa;
- să stabilească aspectele dreptului la respectarea Cuvintele cheie: viaţă privată, viaţa
vieţii de familie menţionat de Curtea Europeană privată personală şi socială, viaţă de
în jurisprudenţa sa; familie, secretul adopţiei
- să relateze despre raporturile părinţi-copii din
punctul de vedere al exigenţelor impuse de
dreptul la respectarea dreptului de familie
garantat de Convenţie, menţionat de Curtea
Europeană în jurisprudenţa sa;
- să decidă asupra compatibilităţii incriminării
divulgării secretului adopţiei ca infracţiune
prevăzută de art. 204 CP RM cu exigenţele
dreptului la respectarea vieţii de familie în
interpretarea dată acestui drept de Curtea
Europeană în jurisprudenţa sa;
- să identifice infracţiunile din Codul penal care
atentează la dreptul la respectarea vieţii private
şi de familie şi să argumenteze necesitatea
legiferării lor sub aspectul obligaţiunilor
pozitive şi negative ale statului de a asigura
dreptul la respectarea vieţii private şi de familie
garantat;
- să analizeze încălcările dreptului la respectarea
vieţii private şi de familie constatate de Curtea
Europeană în cauzele examinate împotriva
Republicii Moldova;
- să formuleze opinii privind optimizarea
respectării dreptului la respectarea vieţii private
şi de familie în materie penală.

Subiectul 8. Libertăţile acţiunii sociale şi politice (art.9-11 din Convenţie, art.2, 3 din Primul
Protocol Adiţional la Convenţie)
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să identifice şi să definească libertăţile gândirii • Libertatea de gândire, de conştiinţă şi
garantate de Convenţie; a religiei (art. 9 din Convenţie).
- să relateze despre dreptul de a avea o convingere • Dreptul la instruire şi dreptul
şi dreptul de a-şi manifesta convingerile ca părinţilor de a li se respecta
elemente ale libertăţii de gândire, de conştiinţă şi convingerile în privinţa educaţiei
a religiei garantate de Convenţie; copiilor lor (art.2 din Primul Protocol
- să aprecieze dreptul la instruirea copiilor şi Adiţional la Convenţie).
dreptul părinţilor de a li se respecta convingerile • Libertatea de exprimare (art.10 din
în privinţa educaţiei copiilor ca un aspect al Convenţie).
libertăţii de gândire, de conştiinţă şi a religiei; • Obligaţiile statului de a asigura
- să definească libertatea de expresie; respectarea libertăţilor gândirii în
- să identifice conţinutul dreptului la libertatea de normele dreptului penal.
expresie; • Dreptul la libertatea de întrunire şi de
10
- să stabilească domeniul de aplicare a libertăţii de asociere (art.11 din Convenţie).
expresie; • Drepturile la alegerile libere (art.3 din
- să indice la restricţiile admise de Convenţie Primul Protocol Adiţional la
libertăţii de expresie şi să argumenteze Convenţie).
necesitatea acestor restricţii sub aspectul • Obligaţiunile statului de a asigura
interpretării lor de către Curtea Europeană în respectarea libertăţilor acţiunii sociale
jurisprudenţa sa; şi politice în normele dreptului penal.
- să analizeze încălcările dreptului la libertatea de
expresie constatate de Curtea Europeană în
cauzele examinate împotriva Republicii Cuvintele cheie: libertăţile gândirii,
Moldova; libertăţile acţiunii sociale şi politice
- să identifice infracţiunile din Codul penal ce libertatea de expresie, libertatea de
aduc atingere libertăţilor de gândire şi să decidă întrunire, libertatea de asociere
asupra compatibilităţii lor cu exigenţele acestor
libertăţi garantate de Convenţie;
- să formuleze opinii privind obligaţiunile
negative şi pozitive ale statului ce urmează a fi
luate pentru asigurarea respectării libertăţii
gândirii în domeniul dreptului penal;
- să definească libertăţile acţiunii sociale şi
politice;
- să relateze despre conţinutul dreptului la
libertatea de întrunire;
- să relateze despre conţinutul dreptului la
libertatea de asociere;
- să argumenteze necesitatea limitărilor dreptului
la libertatea de întrunire şi asociere sub aspectul
restricţiilor admise de Convenţie şi al
interpretărilor lor de către Curtea Europeană în
jurisprudenţa sa;
- să analizeze încălcările dreptului la libertatea de
întrunire şi de asociere constatate de către
Curtea Europeană în cazurile examinate
împotriva Republicii Moldova;
- să relateze despre semnificaţia dreptului la
alegerile libere;
- să caracterizeze drepturile cetăţenilor la
organizarea de către autorităţile publice a
alegerilor libere;
- să identifice dreptul de vot şi dreptul de a
candida la alegerile legislative ca drepturi
derivate de la dreptul cetăţenilor la organizarea
de către autorităţile statului a alegerilor libere;
- să identifice infracţiunile din Codul penal care
aduc atingere libertăţilor acţiunii sociale şi
politice şi să argumenteze necesitatea legiferării
lor din punctul de vedere al obligaţiilor statului
de a asigura respectarea acestor libertăţi;
- să se expună asupra compatibilităţii normelor de
drept penal cu respectarea libertăţilor acţiunii
sociale şi politice;
- să formuleze propuneri privind optimizarea
obligaţiunilor statului de a asigura respectarea
11
 libertăţilor acţiunii sociale şi politice în
domeniul penal.

Subiectul 9. Dreptul la proprietate (art.1 din Protocolul Adiţional la Convenţie)

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să definească dreptul la proprietate garantat
de Convenţie;
- să relateze despre domeniul de aplicare a
dreptului la proprietate în sensul dat lui de
către Curtea Europeană în jurisprudenţa sa;
- să caracterizeze limitările aduse dreptului de
proprietate în sensul interpretării lor date de
către Curtea Europeană în jurisprudenţa sa;
- să se expună asupra controlului de
proporţionalitate în materie de limitare a • Statutul dreptului de proprietate în
dreptului de proprietate formulat de către sistemul drepturilor.
Curtea Europeană în jurisprudenţa sa; • Domeniul de aplicare al dreptului de
- să analizeze încălcările dreptului de proprietate.
proprietate constatate de Curtea Europeană în • Limitările aduse dreptului de
cauzele examinate împotriva Republicii proprietate.
Moldova; • Obligaţiunile statului de a asigura
- să identifice infracţiunile din Codul penal ce respectarea dreptului de proprietate
aduc atingere dreptului de proprietate şi să în domeniul penal.
argumenteze necesitatea legiferării lor din
punctul de vedere al obligaţiunilor statului de Cuvintele cheie: dreptul la
a asigura respectarea dreptului de proprietate proprietate, confiscarea specială,
în domeniul dreptului penal;
- să argumenteze compatibilitatea confiscării
speciale prevăzute de art.106 CP RM cu
exigenţele dreptului de proprietate garantat
de Convenţie;
- să formuleze propuneri privind optimizarea
obligaţiunilor statului de a asigura
respectarea dreptului de proprietate în
domeniul dreptului penal.

Subiectul 10. Dreptul la nediscriminare (art.14 din Convenţie şi art.1 din Protocolul nr.12 la
Convenţie)
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească principiul nediscriminării; • Principiul nediscriminării –
- să relateze despre semnificaţia autonomă a semnificaţia dreptului la
dreptului la nediscriminare în sistemul nediscriminare.
drepturilor garantate de Convenţie; • Modalităţile de aplicare a dreptului
- să evidenţieze specificul dreptului la la nediscriminare.
nediscriminare garantat de art.14 din • Obligaţiunile statului de a asigura
Convenţie în raport cu dreptul la respectarea dreptului la
nediscriminare protejat de art.1 din nediscriminare în dreptul penal.
Protocolul nr.12 din Convenţie;
- să identifice motivele care pot sta la baza
discriminării precizate de Curtea Europeană Cuvintele cheie: principiul
în jurisprudenţa sa de interpretare a art.14 din nediscriminării, dreptul la
Convenţie; nediscriminare, inegalitatea,
12
- să identifice criteriile de stabilire a tratament şi absenţa unui raport
discriminării formulate de Curtea Europeană rezonabil
în jurisprudenţa sa;
- să relateze despre inegalitatea de tratament şi
absenţa unui raport rezonabil de
proporţionalitate între mijloacele folosite şi
scopul vizat ca criteriu de calificare a unei
inegalităţi de tratament drept discriminare;
- să identifice infracţiunile din Codul penal ce
aduc atingere dreptului la nediscriminare şi
să argumenteze necesitatea legiferării lor din
punctul de vedere al obligaţiunilor statului de
a respecta şi de a asigura respectarea
dreptului la nediscriminare;
- să decidă asupra compatibilităţii principiului
democratismului legiferat în art.5 CP RM cu
exigenţele dreptului la nediscriminare
garantat de Convenţie;
- să se expună asupra compatibilităţii normelor
Codului penal cu exigenţele dreptului la
nediscriminare garantat de Convenţie;
- să formuleze propuneri privind optimizarea
obligaţiunilor statului de a asigura
respectarea dreptului la nediscriminare în
dreptul penal.

V. LUCRUL INDIVIDUAL

Produsul Termen de
Strategii de realizare Criterii de evaluare
preconizat realizare
Referat/raport ▪ Studiu bibliografic ▪ Profunzimea şi Conform
▪ Studiul jurisprudenţei argumentarea graficului stabilit,
Curţii Europene de concluziilor studiului în auditoriu sau
interpretare a ▪ Diversitatea surselor online
drepturilor garantate ▪ Analiza critică a
de Convenţie rezultatelor prezentate
▪ Monitorizarea ▪ Identificarea
încălcărilor drepturilor posibilităţilor de
omului în hotărârile aplicare a rezultatelor
organelor de jurisdicţie ▪ Utilitatea şi actualitatea
penală materialelor acumulate
▪ Elaborarea concluziilor ▪ Corectitudinea utilizării
şi recomandărilor de termenilor
perfecţionare a ▪ Relevanţa concluziilor
normelor de drept
penal în raport cu
exigenţele drepturilor
garantate de Convenţie
▪ Realizarea obiectivelor
şi sarcinilor
▪ Prezentarea

13
 rezultatelor

Prezentarea
▪ acumularea lucrărilor la
informaţiei seminare pe
▪ identificarea ▪ „Corectitudinea parcursul
Studiu de analiză
problemelor utilizării termenilor semestrului (în
şi generalizare a
practico-ştiinţifice şi ▪ Relevanţa concluziilor cadrul temelor de
hotărârilor
normative ▪ Volum: 10-15 foi pentru referinţă), în
CEDO
▪ prezentarea opiniilor un studiu de caz auditoriu sau online
separate, dacă există
prezentarea
rezultatelor obţinute

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

Reieşind din obiectivele de referință ale subiectului predat şi având în vedere particularităţile
componenţei de participanţi, profesorul va putea opta pentru una sau altă modalitate de antrenare a
masterandului în activităţile de predare-învățare-evaluare: individuală; în perechi; în grupuri mici;
în grupuri mari.
Activitățile în grup au rolul de a satisface nevoile de comunicare între participanţi,
reprezentând totodată un mijloc de socializare, dar şi surse de formare şi cadru de afirmare a
membrilor săi. Activităţile de formare în grup vor fi aplicate ca una dintre modalităţile de îmbinare
a formării individuale cu cea colectivă.
Tehnici și metode de formare: prelegere interactivă; prelegere modernă, asalt de idei, studii
de caz, discuţii, dezbateri, joc de rol, rezolvare de probleme, exerciții, inclusiv experimentale,
studii individuale de cercetare etc.
Resurse materiale: fişe de lucru, postere, acte procedurale penale (rechizitorii, hotărâri emise
de către instanțe de judecată cu grad de jurisdicție diferit), video-proiector, laptop, tablă/cretă etc.
Evaluarea se va realiza prin intermediul instrumentelor de evaluare, în scopul emiterii
unei judecăţi de valoare asupra rezultatelor sau în scopul adoptării unor decizii, presupunând:
✓ măsurare: prin instrumente de măsurare;
✓ interpretarea şi aprecierea rezultatelor: după criterii;
✓ adoptarea deciziei: prin judecata expertă.
În funcţie de scopul urmărit, instrumentele de evaluare pot fi folosite pentru a pune în
evidenţă:
• volumul de cunoștințe însușite de masteranzi;
• calitatea învăţării;
• starea de spirit a masteranzilor;
• aspectele clarificate şi/sau cele rămase neclare;
• impactul cursului/seminarului asupra masteranzilor;
• percepţia masteranzilor asupra calităţii cursului/seminarului şi prestaţiei profesorului;
• gradul de atingere al aşteptărilor masteranzilor (aşteptările şi nevoile rămase neacoperite şi
care pot fi avute în vedere pentru cursurile/seminarele ulterioare) etc.
14
 Având în vedere specificul disciplinei, cele mai indicate instrumente de evaluare se consideră
studiile de caz, testele-grilă şi spețele.
Evaluarea va consta din:
A. Evaluarea semestrială, care se va realiza prin:
1) testări – 2 testari obligatorii, care va conţine sarcini cu obiective de măsurare a
cunoştinţelor, capacităţilor şi competenţelor profesionale;
2) evaluarea curentă – participarea masteranzilor în cadrul orelor practice; realizarea
activităţilor individuale, în perechi şi în grup; soluționarea spețelor; rezolvarea testelor-
grilă; feedback continuu;
3) lucrul individual – elaborarea de rapoarte şi referate asupra unui subiect propus pentru
cercetare în calitate de lucru individual; realizarea unui studiu de caz pe o anumită temă
concretă.
B. Evaluarea finală, care va consta într-un examen realizat în formă scrisă la finele
semestrului, având ca finalitate prezentarea răspunsurilor la subiectele teoretice analizate la orele
de curs şi la orele practice, precum şi soluţionarea cazurilor practice referitoare la încadrarea
juridică a faptelor în acord cu regulile de calificare a infracţiunii.
Nota finală se calculează în baza notei la semestru și a notei la examen. Ponderea notei la
semestru este de 60%, iar ponderea notei la examen este de 40%.

VII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

I. Acte internaţionale cu caracter universal

1. Declaraţia Universală a Drepturilor omului, adoptată prin Rezoluţia nr.217 a Adunării Generale
a ONU din 10 decembrie 1948.
2. Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, adoptat de Adunarea
Generală a ONU la 16 decembrie 1966, în vigoare pentru RM din 26 aprilie 1993.
3. Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, adoptat de Adunarea Generală a
ONU la 16 decembrie 1966, în vigoare pentru RM din 26 aprilie 1993.
4. Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a
ONU la 20 noiembrie 1989, în vigoare pentru RM din 25 februarie 1993.
5. Convenţia asupra drepturilor politice ale femeii, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 20
decembrie 1952, în vigoare pentru RM din 26 aprilie 1993.
6. Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, adoptată de
Adunarea Generală a ONU la 4 decembrie 1965, în vigoare pentru RM din 25 februarie 1993.
7. Convenţia nr.105 privind abolirea muncii forţate, adoptată de Conferinţa Generală a Organizaţiei
Internaţionale a Muncii la 25 iunie 1957, în vigoare pentru RM din 10 martie 1994.
8. Convenţia asupra imprescribilităţii crimelor de război şi a crimelor contra umanităţii, adoptată de
Adunarea Generală a ONU la 26 noiembrie 1968, în vigoare pentru RM din 26 aprilie 1993.
9. Convenţia privind lupta împotriva discriminării în domeniul învăţământului, adoptată de
Conferinţa Generală a ONU pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură la 15 decembrie 1960, în vigoare
pentru RM din 17 iunie 1993.
10. Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei, adoptată la
18 decembrie 1979, în vigoare pentru RM din 31 iulie 1994.
11. Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente crude, inumane şi degradante,
adoptată de Adunarea Generală a ONU la 10 decembrie 1984, în vigoare pentru RM din 28
decembrie 1995.
Notă: Actele internaţionale cu caracter universal menţionate se regăsesc publicate în culegerea:
„Drepturile Omului. Principalele instrumente cu caracter universal”. Chişinău: Garuda-Art,
1998, p. 9-107.

15
 II. Acte internaţionale cu caracter regional
12. Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, adoptată la 4
noiembrie 1950.
13. Primul Protocol Adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor
Fundamentale, adoptat la 20 martie 1952.
14. Protocolul nr.4 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor
Fundamentale, adoptat la 16 septembrie 1963.
15. Protocolul nr.6 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor
Fundamentale, adoptat la 28 aprilie 1983.
16. Protocolul nr.7 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor
Fundamentale, adoptat la 22 noiembrie 1984.
17. Protocolul nr.12 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor
Fundamentale, adoptat la 20 iulie 2000.
18. Convenţia Europeană pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor crude,
inumane şi degradante şi Protocoalele nr.1 şi nr.2 la această Convenţie, ratificate de RM la 9 iulie
1997 şi publicate în Monitorul Oficial nr.48 din 24 iulie 1997.
Notă: Actele internaţionale cu caracter regional menţionate se regăsesc publicate în Culegerea de
acte normative naţionale şi internaţionale în domeniul penal // Revista de ştiinţe penale. Supliment.
Chişinău, 2007, p.90-119 şi p.188-194.

II. Acte normative naţionale

19. Constituţia Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994, în vigoare din 27 august 1997 cu
modificări. Chişinău: „Elena – V. I”, 2004.
20. Codul penal al Republicii Moldova din 18 aprilie 2002, în vigoare din 12 iunie 2003 //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.128-129.
21. Codul contravenţional al Republicii Moldova din 24 octombrie 2008, în vigoare din 31 mai
2009 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 3-6.
22. Codul de procedură penală al Republicii Moldova din 14 martie 2003, în vigoare din
12 iunie 2003 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.104-110.

IV. Jurisprudenţa Curţii Europene

23. Hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului. Culegere selectivă. Bucureşti: Polirom,
2000.
24. Hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului. Culegere selectivă.Vol.2. Bucureşti:
Polirom, 2001.
25. Hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului. Culegere selectivă. Vol.3. Bucureşti:
Polirom, 2003.
26. Hotărârile şi deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele moldoveneşti. Vol.1. 12
septembrie 1997 – 30 iunie 2004. Chişinău: Cartier Juridic, 2007.
27. Hotărârile şi deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele moldoveneşti. Vol.2. 1
iulie 2004 – 31 decembrie 2004. Chiţinău: Cartier Juridic, 2007.
28. Hotărârile şi deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele moldoveneşti. Vol.3. 1
ianuarie 2005 – 31 decembrie 2005. Chişinău: Cartier Juridic, 2007.
29. Hotărârile şi deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele moldoveneşti. Vol.4.
1ianuarie 2006 – 31 decembrie 2006. Chişinău: Cartier Juridic, 2007.
30. Hotărârile şi deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele moldoveneşti. Vol.5.
1ianuarie 2007 – 30 iunie 2007. Chişinău: Cartier Juridic, 2009.
31. Hotărârile şi deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele moldoveneşti. Vol.6. 1
iulie 2007 – 31 decembrie 2007. Chişinău: Cartier Juridic, 2009.
32. Hotărârile şi deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele moldoveneşti. Vol.7.
1ianuarie 2008 – 30 iunie 2008. Chişinău: Cartier Juridic, 2009.
33. Hotărârile şi deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele moldoveneşti. Vol.8. 1
iulie 2008 – 31 decembrie 2008. Chişinău: Cartier Juridic, 2009.
16
34. Hotărârile şi deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele moldoveneşti. Vol.9. 1
ianuarie 2009 – 30 iunie 2009. Chişinău: Gunivas, 2009.

IV. Jurisprudenţa naţională

35. Hotărârea Curţii Constituţionale asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor alin(6)
art. 63 din Codul de Procedură Penală nr. 26 din 23 noiembrie 2010 // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2010, nr.235-240/27.
36. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie „Privind aplicarea în practica judiciară de către
instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi
Libertăţilor Fundamentale”, nr.17 din 19 iunie 2000.
37. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie „Cu privire la unele chestiuni ce ţin de aplicarea
de către instanţele judecătoreşti a prevederilor art.3 din Convenţia Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale”, nr.8 din 10 octombrie 2009 // Buletinul Curţii
Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, 2010, p.4-9.
38. Hotărârile explicative ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie privind aplicarea legislaţiei penale
(octombrie 2003 – decembrie 2005) // Culegere de hotărâri explicative. Chişinău: Cartier Juridic,
2006, p.293-399.

V. Manuale, monografii şi studii de specialitate

39. Antoniu Gh. Reflecţii asupra interpretării legii penale din perspectivă europeană // Revista de
drept penal (Bucureşti), 2006, nr.3.
40. Azorov A., Rether W., Hufner K. ş.a. Drepturile omului, mecanisme de protecţie
(internaţionale şi din Republica Moldova). Chişinău: USM, 2007.
41. Barbăneagră A., Alecu Gh., Berliba V. ş.a. Codul penal al Republicii Moldova. Comentariu
Chişinău: Sarmis, 2009.
42. Bîrsan C. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Comentariu pe articole. Vol.1. Drepturi
şi libertăţi. Bucureşti: ALL Beck, 2005.
43. Bîrsan C. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Comentariu pe articole. Vol.2. Procedura
în faţa Curţii. Executarea hotărârilor. Bucureşti: CH. BECK, 2006.
44. Brînza S., Stati V. Drept penal. Partea Specială. Vol. I. Chişinău: Tipografia Centrală, 2011.
45. Brînza S., Stati V. Drept penal. Partea Specială. Vol. II. Chişinău: Tipografia Centrală, 2011.
46. Barac L. Europa şi drepturile omului. România şi drepturile omului. Bucureşti: Lumina LEX,
2001.
47. Chiriţa R. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Comentarii şi explicaţii. Vol.1.
Bucureşti: CH. BECK, 2007.
48. Chiriţa R. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Comentarii şi explicaţii. Vol.2.
Bucureşti: CH. BECK, 2007.
49. Charrier J.-L., Chiriac A. Codul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Chişinău:
Balacron SRL, 2008.
50. Clements L., Mole N., Simmons A. Drepturile europene ale omului: înaintarea unei cauze pe
baza Convenţiei. Chişinău: Cartier, 2005.
51. Drepturile omului şi procedura penală. Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Chişinău: S.n., 2009.
52. Drepturi şi libertăţi fundamentale în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului /
Roşianu Cl., Ciobanu A., Mazilu G. ş.a. Bucureşti, ALL Beck, 2005.
53. Dreptul la respectarea vieţii private. Ghid privind punerea în aplicare a art.8 al Convenţiei
Europene pentru Drepturile Omului / Consiliul Europei, 2001, publicat în RM în 2003.
54. Dreptul la un proces echitabil. Ghid privind punerea în aplicare a art.6 al Convenţiei Europene
pentru Drepturile Omului / Consiliul Europei, 2001, publicat în RM în 2003.
55. Dreptul la proprietate. Ghid privind punerea în aplicare a art.1 al Protocolului nr.1 la Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului / Consiliul Europei, 2001, publicat în RM în 2003.
56. Dicţionar al drepturilor omului. Chişinău: Tipografia Centrală, 2001.
57. Dolea I., Vulpescu A., Grosu V. ş.a. Respectarea drepturilor minorilor în locurile de detenţie.
17
Cercetare de monitorizare. Chişinău: IRP, 2004.
58. Gavin Millar Q.C. Ghid privind libertatea de exprimare pentru judecători şi jurnalişti din
Republica Moldova. Chişinău: Bons Offices SRL, 2010.
59. Gomien D. Ghid (vade-mecum) al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. Chişinău:
Biroul de informaţii al Consiliului Europei în Republica Moldova, 2006.
60. Gribincea V., Macrinici S.Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Reglementări de bază şi
jurisprudenţa în cauzele moldoveneşti. Chişinău: ARC, 2007.
61. Interzicerea torturii. Ghid privind punerea în aplicare a art.3 al Convenţiei Europene a
Drepturilor Omului / Consiliul Europei, 2002, publicat în RM în 2003.
62. Libertatea şi siguranţa persoanei. Ghid privind punerea în aplicare a art.5 al Convenţiei
Europene pentru Drepturile Omului / Consiliul Europei, 2002, publicat în RM în 2003.
63. Libertatea de exprimare. Ghid privind punerea în aplicare a art. 10 al Convenţiei Europene
pentru Drepturile Omului / Consiliul Europei, 2001, publicat în RM în 2003.
64. Mazilu D. Drepturile Omului – Concept, exigenţă şi realităţi contemporane. Bucureşti: Lumina
LEX, 2006.
65. Moraru V., Strulea M., Vidaicu M. Drept penal european. Culegere de Convenţii şi Tratate
Internaţionale. Vol.1. Chişinău: CEP USM, 2008.
66. Moraru V., Strulea M., Vidaicu M. Drept penal european. Culegere de Convenţii şi Tratate
Internaţionale. Vol.2. Chişinău: CEP USM, 2008.
67. Moraru V. Confiscarea specială în dreptul penal. Chişinău: CEP USM, 2004.
68. Obligaţiunile pozitive în virtutea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Ghid pentru
punerea în aplicare a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului / Consiliul Europei, 2006, publicat
în RM, 2006.
69. Potîngă A., Costachi Gh. Asigurarea drepturilor omului în lume. Chişinău: Epigraf, 2003.
70. Predescu O. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi dreptul penal român. Bucureşti:
Lumina LEX, 2006.
71. Reid K. Ghidul specialistului în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Chişinău: Cartier,
2005.
72. Raport Analitic. Monitorizarea încălcărilor drepturilor Omului în hotărîrile judiciare irevocabile
/ Studiu colectiv, conducător de proiect A. Barbăneagră, Ch.: Centru de drept al Avocaţilor, 2007 –
p.75;
73. Raport Analitic. Monitorizarea eficienţei şi calităţii justiţiei în contextul integrării europene /
Studiu colectiv, conducător de proiect A. Barbăneagră. Chişinău: Centrul de drept al Avocaţilor,
2009.
74. Standarde ale Consiliului Europei pentru justiţie / Consiliul Europei. Chişinău: Bons Offices
SRL, 2010.
75. Sudre F. Drept european şi internaţional al Drepturilor Omului. Iaşi: Polirom, 2006.
76. Ulianovschi Gh., Ulianovschi I. Prioritatea obligaţiunilor de respectare a drepturilor omului în
dreptul internaţional penal // Avocatul Poporului, 2011, nr.2, p.1-4.
77. Voicu M. Protecţia europeană a drepturilor omului. Teorie şi jurisprudenţă. Bucureşti: Lumina
LEX, 2001.

Anexa 1

Mostre de evaluare a disciplinei

1. Evaluări sumative periodice: lucrări de control; testări.

Mostra 1:
Lucrare de control la tema: „Principiile de aplicare a Convenţiei Europene pentru
Drepturile Omului de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului”
18
Subiectul: Caracterul subsidiar al mecanismului de garantare a drepturilor omului prevăzut
de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului
1.1. Relataţi despre caracterul subsidiar al mecanismului european de garantare a drepturilor
omului în raport cu sistemul naţional de garantare a drepturilor omului. (3 puncte)
1.2. Clasificaţi drepturile prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului din punctul de
vedere al regimului juridic de aplicare a lor de către state. (5 puncte)
1.3. drepturile a căror exercitare conform Convenţiei Europene a Drepturilor Omului poate fi
limitată şi condiţiile în care se admit aceste limitări. (7 puncte)

Mostra 2:
Lucrare de control la tema: „Dreptul la un proces echitabil şi asigurarea respectării lui în
normele de drept penal”.
Subiectul: Aspectele dreptului la un proces echitabil în materie penală
1.1. Indicaţi aspectele dreptului la un proces echitabil în materie penală. (3 puncte)
1.2. Formulaţi criteriile jurisprudenţiale ale Curţii Europene de determinare a acuzaţiei penale în
sensul art. 6 din Convenţie. (5 puncte)
1.3. Identificaţi o hotărâre a Curţii Europene din cauzele moldoveneşti în care Curtea Europeană a
inclus în sfera materiei penale, în sensul art.6 §1 din Convenţie, o normă juridică ce nu se
regăseşte în dreptul penal al RM. (7 puncte)

Barem de notare
Nota Punctajul maxim
5 3-4
6 5-6
7 7-9
8 10-12
9 13-14
10 15

2. Evaluare sumativă finală.

Mostre:
Testul nr.1

Subiectul I: Introducerea în studiul specializat „Respectarea drepturilor omului în dreptul

penal”.
1.1. Definiţi noţiunea dreptul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. (3 puncte)
1.2. Analizaţi punctele de reper care au marcat evoluţia procesului de garantare a drepturilor
Omului şi adoptarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. (5 puncte)
1.3. Demonstraţi prioritatea drepturilor şi libertăţilor garantate de Convenţie în dreptul penal al
Republicii Moldova. (7 puncte)

Subiectul II: Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie

2.1. Definiţi noţiunea de viaţă de familie în interpretarea dată de Curtea Europeană în
jurisprudenţa sa. (3 puncte)
2.2. Stabiliţi aspectele dreptului la respectarea vieţii de familie menţionate de Curtea
Europeană în jurisprudenţa sa. (5 puncte)
2.3. Decideţi asupra compatibilităţii incriminării divulgării secretului adopţiei ca infracţiune
prevăzută de art.204 CP RM cu exigenţele dreptului la respectarea vieţii de familie
garantate de Convenţie. (7 puncte)

Testul nr.2
19
Subiectul I: Aplicarea directă a normelor Convenţiei în dreptul penal naţional
1.1. Indicaţi condiţiile aplicabilităţii directe a normelor Convenţiei în dreptul naţional al statelor
membre ale Consiliului Europei. (3 puncte)
1.2. Analizaţi condiţiile aplicabilităţii normelor Convenţiei în dreptul penal al Republicii
Moldova. (5 puncte)
1.3. Argumentaţi importanţa efectului direct al normelor Convenţiei pentru persoanele aflate sub
jurisdicţia statului respectiv şi pentru judecătorul naţional. (7 puncte)

Subiectul II: Interzicerea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor crude, inumane şi

degradante
2.1. Identificaţi obligaţiunile negative şi pozitive stipulate de Curtea Europeană în sarcina
statului parte de a lua măsuri de natură să prevină supunerea persoanelor plasate sub
jurisdicţia sa la tratamente contrare art.3 din Convenţie. (3 puncte)
2.2. Argumentaţi opinia „pro” sau „contra” pedepsei cu moartea. (5 puncte)
2.3. Decideţi asupra compatibilităţii pedepsei detenţiunii pe viaţă prevăzută de art.71 CP RM cu
exigenţele art.3 din Convenţie. (7 puncte)

Barem de notare
Nota Punctajul maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30
Anexa 2

Tematica orientativă a lucrului individual

1. Izvoarele formale ale dreptului european şi internaţional în domeniul drepturilor omului.

2. Drepturi intangibile şi alte drepturi ale omului. Particularităţile acestor drepturi în
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
3. Dreptul statelor la derogări prevăzute de art.15 din Convenţie: scopul, motivele,
proporţionalitatea şi limitele măsurilor derogatorii.
4. Influenţa jurisprudenţei Curţii Europene asupra reformării sistemului de drept şi
jurisprudenţei naţionale.
5. Drepturile garantate de Convenţie şi principiile dreptului penal legiferate în Codul penal al
RM. Eficienţa impactului principiilor asupra reglementărilor juridico-penale din Codul
penal.
6. Valorificarea pedepselor şi a altor sancţiuni prevăzute de Codul penal şi de Codul
contravenţional în raport cu exigenţele drepturilor garantate de Convenţie şi regulile
europene asupra sancţiunilor şi măsurilor penale aplicate în comunitate (Recomandarea
NR.R (92)16 a Comitetului de Miniştri).
7. Caracterul penal al contravenţiilor din Codul contravenţional în sensul noţiunii de materie
penală prevăzute de art.6 §1 din Convenţie.
8. Reglementarea dreptului la integritate fizică şi morală a persoanei în normele Codului penal
şi ale altor legi.
9. Normele Codului penal şi ale Codului contravenţional şi eficienţa lor în asigurarea dreptului
la libertate şi siguranţă.
10. Infracţiunile contra justiţiei şi eficienţa combaterii lor în asigurarea dreptului la un proces
echitabil garantat de art.6 din Convenţie.
20
11. Limitările drepturilor garantate de Convenţie în Codul penal şi în Codul contravenţional.
Compatibilitatea lor cu garanţiile de asigurare a acestor drepturi.
12. Dreptul străinilor şi respectarea lor în normele Codului penal şi ale Codului contravenţional.
13. Studierea jurisprudenţei Curţii Europene în cauzele moldoveneşti.
14. Monitorizarea încălcărilor drepturilor omului în activitatea organelor de jurisdicţie penală.
15. Hotărârile explicative ale Curţii Supreme de Justiţie – factor important de unificare a
practicii judiciare şi de optimizare a respectării drepturilor omului în justiţia penală.

21