MAISTRU CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE

SI AGRICOLE

MODULUL IV: GESTIUNEA STOCURILOR DE RESURSE MATERIALE

Competenţe specifice Conţinutul tematic

C.4.1. Organizează aprovizionarea cu materiale
C.4.2. Coordonează aprovizionarea cu materiale
C.4.3. Organizează depozitarea materialelor la punctul
de lucru
1
Cantităţile, tipurile, disponibilitatea, preţul şi calitatea materialelor necesare pe şantier
sunt verificate în conformitate cu planurile contractelor, specificaţiile, programarea
cantităţilor şi planurile de montaj.
Materialele sunt achiziţionate în concordanţă cu specificaţiile contractului şi necesităţile
executantului.
Disponibilitatea pentru înmagazinare sau depozitare este confirmată în concordanţă cu
specificaţiile contractului.
Locaţiile de pe şantier pentru înmagazinare sau depozitare sunt în concordanţă cu
specificaţiile contractului şi necesităţile executantului
Materialele mărunte sunt comandate pentru aprovizionare în concordanţă cu necesităţile
executantului.
Materialele şi utilajele sunt solicitate din timp şefului ierarhic.
Şoferii sunt instruiţi să livreze materialele pe şantier în concordanţă cu procedurile
companiei.
Livrarea materialelor este verificată şi înregistrată în concordanţă cu procedurile
companiei.
Existenţa şi corectitudinea calitativă / cantitativă este verificată în conformitate cu
documentaţia primită.
Materialele sunt preluate şi stocate în conformitate cu standardele de calitate şi
procedurile companiei.
Materialele sunt depozitate pentru a facilita folosirea lor în concordanţă cu programul

întocmit.
Page

Materialele depozitate pe şantier respectă normele de siguranţă şi mediu şi procedurilor

 MAISTRU CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE
SI AGRICOLE

interne.
C.4.4. Distribuirea materialelor Cantitatea necesară este repartizată membrilor echipei periodic.
Bonul de consum pentru scoaterea din gestiune a materialelor aferente lucrării este
întocmit clar şi precis, în conformitate cu cantităţile fizice prevăzute în deviz.
Respectarea folosirii eficiente a materialelor pentru încadrarea în normele de consum este
verificată periodic.
Eşalonarea distribuirii materialelor se face conform fazelor de executie şi tehnologiilor de
lucru specifice, în ordinea şi durata impuse de situaţiile concrete din şantier. Sunt
întocmite rapoarte de constatare, privind necesarul de materiale suplimentare, ca urmare
a modificării documentaţiilor iniţiale, solicitate din cauza unor situaţii nou apărute pe
şantier şi se anunţă proiectantul.
Documentaţia economică pentru cantităţile încorporate în plus în lucrare este întocmită
corect şi la timp, împreună cu şeful de şantier.
2
Page
 MAISTRU CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE
SI AGRICOLE

1. ASIGURAREA RESURSELOR MATERIALE. RELAŢIILE FIRMEI CU FURNUZORII

1.1. Aprovizionarea tehnico-materială

Elaborarea programului de aprovizionare are în vedere: - stabilirea listei de resurse materiale
pentru bunurile şi serviciile prevăzute în programul de producţie (cuprinde: toate categoriile de
materii prime, energie, apă şi combustibil de care are nevoie firma pentru desfăşurarea activităţii de
producţie); - stabilirea necesarului propriu- zis pentru fabricarea producţiei programate; - precizarea
stocului existent în prezent şi a celui necesar în viitor.

Orice firmă este concomitent în permanentă relaţie cu pieţele de desfacere şi cu pieţele de

aprovizionare, pieţe ale furnizorior. Din aceste relaţii decurg, ca activităţi specifice oricărei firme,
activitatea de desfacere şi activitatea de aprovizionare. În cadrul procesului de aprovizionare tehnico-
materială, un loc important îI ocupă elaborarea programului. Etapa care urmează după elaborarea
programului este încheierea contractelor economice, de stabilire a volumului şi structurii importului
(dacă este cazul), de stabilire a stocurilor de materii prime, materiale, combustibil, de asigurare a
condiţiilor de recepţionare, depozitare şi păstrare a materialelor. Activitatea de aprovizionare tehnico-
materială implică două aspecte:

a. Procurarea factorilor de producţie: prospectarea pieţei de aprovizionare; determinarea

necesarului de mijloace de producţie, cantitativ, calitativ şi sortimental pentru derularea normală a
procesului de producţie; încheierea contractelor de aprovizionare şi încheierea formalităţilor;
programarea aprovizionării, derularea comenzilor şi programarea transportului;
b. Gestiunea stocurilor: organizarea activităţii de recepţionare şi depozitare a materialelor
achiziţionate; organizarea evidenţei şi gestiunii stocurilor. Activitatea de aprovizionare tehnico-
materială se derulează în cadrul compartimentului de aprovizionare al firmelor.

Sarcinile departamentului de aprovizionare: - urmărirea şi respectarea graficului de aprovizionare;

- asigurarea mijloacelor de transport pentru realizarea în bune condiţii a aprovizionării; - asigurarea
condiţiilor de depozitare necesare păstrării calităţii şi caracteristicilor materialelor; - controlul şi
3
Page

recepţia materialelor aprovizionate prin personalul CTC (controlul tehnic de calitate).

 MAISTRU CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE
SI AGRICOLE

1.2. Strategii de aprovizionare tehnico-materială

Succesul aprovizionării materiale de pe piaţa furnizorilor necesită elaborarea unor strategii prin
care se concretizează obiectivele de urmărit şi căile de acţiune. Principalele obiective pe care
întreprinzătorii le au în vedere în cadrul strategiei de aprovizionare materială sunt următoarele: stabilirea
necesarului real de resurse materiale pentru consum şi identificarea consumurilor specifice;
aprovizionarea cu resurse materiale şi echipament tehnic de la furnizorii care asigură cele mai
avantajoase condiţii; formarea unor stocuri minime de materii prime şi materiale, care să asigure
acoperirea ritmică, completă şi complexă a nevoilor de consum; găsirea unor posibilităţi de stocare şi
depozitare cu cheltuieli cât mai reduse; conservarea raţională a resurselor materiale aprovizionate pe
timpul depozitării/stocării.

Elaborarea strategiei presupune: analiza necesităţilor de consum prin identificarea grupelor de

resurse pe categorii de importanţă şi posibilităţi de obţinere; analiza sistematică a pieţei pentru a se
evidenţia: în ce măsură resursele strategice pentru întreprindere sunt ofertate la vânzare; care sunt
condiţiile de livrare, de calitate; care este puterea de negociere a furnizorilor, dacă întreprinderea are
capacitatea de a se bucura de avantaje în piaţă.

Analiza pieţei furnizorilor este precedată de identificarea şi evaluarea necesităţilor materiale

ale firmei, a ofertelor de produse şi a furnizorilor potenţiali. În relaţiile cu furnizorii, pe lângă
respectarea angajamentelor contractuale trebuie respectate şi principii de etică în afaceri (cinste,
seriozitate, punctualitate, etc.)

În derularea oricărei activităţi de producţie, studiul prealabil al datelor şi informaţiilor referitoare la

furnizori reprezintă un punct de plecare. Există mai multe sisteme de evaluare a furnizorului. În analiza
fiecăruia sunt luate în considerare criterii obiective şi subiective. Aprecierea trebuie făcută atât pentru
furnizorii curenţi, cât şi pentru cei potenţiali.

Criterii obiective ce trebuie luate în calcul în aprecierea furnizorilor:

4

1. Modul de derulare a Iivrărilor anterioare; se urmăreşte dacă s-au Înregistrat abateri faţă de
Page

termenele de livrare precizate în contractul comercial sau stabilite de comun acord cu furnizorul şi
 MAISTRU CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE
SI AGRICOLE

dacă s-a respectat frecvenţa livrărilor.

2. Modul de respectare a condiţiilor referitoare la cantitatea si calitatea comandată În funcţie de care se

stabileşte potenţialul de livrare al furnizorului. Acesta se calculează ţinând cont de rezultatele operaţiei de
recepţie În urma căreia se controlează cantitatea, calitatea şi sortimentaţia lotului sosit, precum şi
raportul dintre partea care corespunde şi partea care nu corespunde specificaţiilor din comandă. În
acelaşi timp, se determină şi procentul de respingere a cantităţi lor de materiale necorespunzătoare
calitativ sau a celor lipsă.

3. Evoluţia în timp a preţurilor de vânzare. Un furnizor ale cărui preţuri au o evoluţie imprevizibilă şi
nejustificată de obicei va fi evitat.

4. Poziţia financiară a furnizorului. O semnificaţie deosebită în evaluarea furnizorilor o are

potenţialul financiar, pentru că insuficienţa resurselor financiare limitează posibilităţile furnizorului în
asigurarea bazei materiale necesare, desfăşurarea activităţii proprii şi, ca urmare, respectarea
termenelor de livrare. 5.Un alt criteriu ar fi situarea în ţară sau în afara ţării a sursei de furnizare. În
general, sunt preferaţi furnizorii locali, pentru că se pot rezolva operativ comenzile urgente (agentul de
cumpărare se deplasează mai repede şi mai uşor la sediul furnizorului, comunicaţiile sunt mai simple şi
se pot stabili raporturi mai bune Între reprezentanţii furnizorilor şi consumatorilor).

Folosirea mai multor furnizori generează competiţie (concurenţă) între ei, toţi fiind conştienţi
de necesitatea realizării În condiţii cât mai bune a angajamentelor de furnizare pe care şi le-au asumat.

Uneori, furnizorii străini oferă condiţii mai avantajoase sub aspectul calităţii- superioare, al
siguranţei livrării la timp, al preţului. In aceste condiţii, este firească orientarea clienţilor spre furnizori
din alte ţări. Aceste situaţii sporesc competiţia între furnizori. Indiferent de situaţie, este necesară
păstrarea bunelor relaţii cu furnizorii tradiţionali. Este de datoria compartimentului de aprovizionare
să rămână În relaţii bune cu asemenea furnizori. Există şi metode de evaluare şi selecţie a furnizorilor,
mai des folosită fiind metoda acordării de puncte în funcţie de importanţa şi gradul de manifestare a criteriului.
5

De regulă, pentru înregistrarea datelor cu privire la furnizori, firmele utilizează o fişă numită şi cartela
Page
 MAISTRU CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE
SI AGRICOLE

furnizorului. Având în vedere aceste criterii, ar trebui ca la nivelul firmei să se asigure o primă selecţie a
potenţialilor furnizori. Prin eliminarea furnizorilor neviabili (produs de calitate slabă, preţ exagerat,
condiţii de livrare impuse În contrast cu realităţile de pe piaţă etc.) se simplifică acţiunile următoare
care conduc la finalizarea strategiei de aprovizionare materială, implicit la concretizarea viitoarelor relaţii de
colaborare pe linie de vânzare-cumpărare.

De mare actualitate, în domeniul aprovizionării, este dezvoltarea relaţiilor de parteneriat; acestea

sunt relaţii ce definesc cooperarea dintre client şi furnizor, ca rezultat al fixării unor obiective comune
în strategiile proprii de dezvoltare. Având în vedere aceste criterii, ar trebui ca la nivelul firmei să se
asigure o primă selecţie a potenţialilor furnizori. Prin eliminarea furnizorilor neviabili (produs de calitate
slabă, preţ exagerat, condiţii de livrare impuse În contrast cu realităţile de pe piaţă etc.) se simplifică
acţiunile următoare care conduc la finalizarea strategiei de aprovizionare materială, implicit la concretizarea
viitoarelor relaţii de colaborare pe linie de vânzare-cumpărare.
6
Page
 MAISTRU CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE
SI AGRICOLE

CARTELA FURNIZORULUI
Denumirea furnizorului

Adresa

Număr cont, banca

Distanţa de transport
Cheltuieli de transport pe
km în diferite condiţii de
transport
Tipul de produse livrate

Denumirea produsului

Condiţii de livrare oferite

Ritm, mărimea lotului

Observaţii (dacă respectă
termenul de livrare, litigii
avute în trecut,
perspective de
îmbunătăţire a relaţiilor,
perspective de
îmbunătăţire a calităţii,
produse noi avute în
vedere, probleme de
negociere a preţului etc.)

Concluzie:
Aprovizionarea are drept scop final posibilitatea generarii de comenzi catre furnizorii de materiale,
corelate cu planificarea activitatiilor din lucrarile contractate ce urmeaza a se executa intr-o perioada
calendaristica prestabilita. Astfel se are in vedere urmatoarele :
- informatii cu privire la furnizorii de materiale agreati
- materialele achizitionate anterior si preturile de achizitie aferente unor facturi anterioare
- necesarul de materiale aferente lucrarilor contractate
7
Page
 MAISTRU CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE
SI AGRICOLE

2.ORGANIZAREA ASIGURĂRII ŞANTIERULUI CU MATERIALE, UTILAJE, MIJLOACE DE TRANSPORT ŞI

UTILITĂŢI

2.1. Organizarea aprovizionării cu materiale

Una din preocuparile de baza in buna organizare a activitatii de constructii- montaj o constituie
asigurarea cu resurse a unitatiilor de executie, activitate ce se realizeaza in procesul aprovizionarii
tehnico - materiale. Aprovizionarea tehnico-materiala se refera la asigurarea unitatilor de executie in
sectorul
constructii – montaj cu materiale necesare procesului de productie , precum si cu scule ,
dispozitive ,masini, utilaje, combustibil.
Activitatea de aprovizionare parcurge urmatoarele etape :
- stabilirea necesarului de materiale, semifabricate, prefabricate.
- incheierea contractelor cu diversi furnizori pentru aceste valori materiale.
- aducerea materialelor pe santier si receptionarea lor calitativa si cantitativa
- organizarea depozitarii materialelor
Pentru a fi eficienta , activitatea de de aprovizionare trebuie facuta in asa maniera incat sa fie
devansata in timp fata de executia lucrarilor respective.
Prin aprovizionare se creaza stocuri ( rezerve de materiale ) care trebuie sa asigure continuitatea
executarii lucrarilor .
Depozitele de materiale au rolul formării stocurilor în vederea asigurării aprovizionări continue
cu materiale necesare executarii lucrarilor de construcţii.
Condiţiile pe care trebuie să le asigure un depozit de materiale bine organizat sunt
următoarele :
- amplasarea optimă în incinta şantierului , care să ducă la scurtarea distanţelor de transport.
- condiţii bune de primire , sortare, depozitare, conservare, control , livrare.
- depozitarea să se facă pe tipuri de materiale şi pe sorturi,
- mecanizarea operaţiilor de încărcare – descărcare, transporturi interioare, depozitare şi
livrare a materialelor, semifabricatelor, prefabricatelor.
- asigurarea depozitului cu căi de comunicaţie care să asigure corecta aprovizionare şi
deservire a punctelor de lucru,
- folosirea maximă a spaţiilor de depozitare şi evitarea intersecţiei fluxurilor de aprovizionare
şi livrare
- buna iluminare a depozitului şi a punctelor de descărcare, livrare etc.
- respectarea normelor de tehnica securităţii muncii şi stingerea incendiilor.
Depozitele se clasifică în funcţie de următorii factori:
- după sistemul constructiv există:
o depozite deschise (platforme) - pentru nisip, pietriş, cărămidă, oțel beton, prefabricate etc.;
8

o depozite acoperite - deschise (şoproane) - pentru bitum, carton bitumat. var, ciment etc. ;
Page

o depozite închise (magazii) - pentru tablă, scule, cuie, materiale PENTRU instalaţii etc.:
 MAISTRU CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE
SI AGRICOLE

o depozitele speciale - pentru carburanţi, explozivi etc.

- după locul pe care îl ocupă în fluxul materialelor:
o depozit central (sau de bază) :
- este organizat la nivel de întreprindere de construcţie; primeşte materiale de la furnizori şi
asigură expedierea spre obiect; dispune de mijloace mecanizate şi descărcare; este legat direct
dc căile de comunicaţie; rezerva în zile pentru depozitul central de ordinul a 15-30 zile.
o depozit de obiect:
- este organizat la nivelul obiectului, în imediata apropiere a obiectului dc construcţie (10-20-30
m); primeşte materiale de la depozitul central sau de la alte depozite intermediare; rezerva în
zile, este de ordinul 2-3 zile; în cazul furnizorilor locali depozitul dc obiect primeşte materialele
dc la furnizor.
o depozit operativ (de zi) :
- este depozitul ce se află în imediata apropiere a locului de punere în operă a materialelor (5-10
m); rezerva pe care o creează este de câteva ore de lucru (2-3 ore);
o depozit de antrepriză (sau de lot):
- destinat pentru păstrarea materialelor mărunte (vergele, seule, unelte, echipament) şi pentru
materialele care sunt necesare în cantităţi mici la obiect; este amplasat în apropierea obiectului
de construcţie.
o depozit pentru atelier producţie secundară;
- este organizat lângă fiecare atelier de producţie secundară (de multe ori se confundă cu
depozitul central)
o depozit de tranzit:
- este depozitul care apare în două situaţii: când depozitul central nu dispune de raport CF sau în
localităţile în care întreprinderea de construcţii nu are un depozit central; este depozit organizat
în staţiile CF unde materialele pot staţiona un interval scurt (6-10 ore) şi trebuie transportate
rapid de acolo.

2.2. Organizarea transporturilor

Desfăşurarea procesului de producţie de construcţii-montaj impune un volum mare de transport de
materiale care prezintă o mare diversitate sub aspectul dimensiunilor, greutăţii specifice, formei
materialelor.
Organizarea transporturilor trebuie să asigure:
- aprovizionarea ritmică şi la timp a depozitelor şi a punctelor de lucru cu cantităţi suficiente de
materiale, prefabricate, utilaje corespunzătoare graficelor de lucru;
- menţinerea calităţii materialelor îu timpul transportului şi al manipulărilor;
- utilizarea la maximum a mijloacelor de transport;
- grad cât mai mare de mecanizare a operaţiilor de încărcare şi descărcare;
- costuri cât mai reduse ale transporturilor;
9

- securitatea muncii personalului dc manevrare a mijloacelor de transport.

Page
 MAISTRU CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE
SI AGRICOLE

Transporturile exterioare se efcctuează cu mijloace de transport rutiere, pe cale ferată cu

ecartament normal şi îngust sau pe apă.
Transporturile interioare, desfăşurate în incinta şantierelor folosesc o marc diversitate de mijloace
de transport în funcţic de natura materialelor ce se transportă şi de configuraţia terenului.
Transporturile interioare se desfăşoară pe orizontală şi pe verticală, manual sau mecanizat.
Alegerea mijlocului de transport se face în funcţie de cantităţile de materiale ce vor fi transportate,
ritmul de aprovizionare, distanţa de transport, caracteristicile fizico-chimice ale materialelor, evitarea
transbordărilor, costul transportului.
Reducerea cheltuielilor în transporturi este condiţionată de:
- reducerea distanţei de transport;
- reducerea numărului de transbordări. Dacă se poate direct de la furnizor la obiect;
- mecanizarea manipulărilor la încărcare-dcscărcare;
- containerizarca materialelor;
- alegerea mijloacelor de transport cele mai adecvate.

2.3. Organizarea parcului de utilaje

Parcul de utilaje neccsare executării lucrărilor de construcţii-montaj trebuie bine organizat, corect
exploatat, iar tipurile de utilaje folosite vor fi alese în funcţie de procesul tehnologic, durata de execuţie
şi condiţiile locale.
Procesul de lucru mecanizat trebuie bine organizat pentru a se evita stagnările nejustificate şi
pentru folosirea continuă a utilajelor.
Activitatea utilajelor dc construcţii pe şantier trebuie corelată cu activitatea mijloacelor de
transport care le deservesc, pentru a le folosi cât mai raţional.
Normele anuale dc producţie ale utilajelor de construcţii depind direct dc regimul lor de
funcţionare care poate fi: pe schimb, zilnic, lunar, anual.
Menţinerea în stare de funcţionare şi la capacitatea maximă pe un timp cât mai îndelungat a
utilajelor se asigură prin lucrări dc întreţinere, reparaţii curente şi capitale.
Cunoscând particularităţile procesului tehnologic şi condiţiile locale, din cataloagele de utilaje se
alege tipul de utilaj care să aibă caracteristicile necesare executării proccsului de lucru.
Numărul de utilaje pentru executarea unui proces de lucru mecanizat depinde de:
- cantitatea de producţie ce trebuie executată mecanizat în perioada de timp planificată;
- durata perioadei de timp (zile) în care se planifică execuţia lucrării;
- număr de schimburi pe zi;
-durata schimburilor, în ore;
- productivitatea de exploatare a utilajului;
- felul mecanizării (simplă sau complexă).
Utilajele folosite la executarea lucrărilor de construcţii-montaj sunt:
- grele, dc mare capacitate şi mare producţie (macarale, buldozere, escavatoare etc.);
10

- mijlocii (automacarale, betoniere);

Page

- de mică mecanizare (schele, eşafodaje, palplanşe etc.).

 MAISTRU CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE
SI AGRICOLE

Utilajele grele se închiriază, în general de la întreprinderile specializate de utilaje.

Utilajele mijlocii sunt utilaje ce intră în dotarea întreprinderilor dc construcţii. Utilajele de mică
mecanizare sunt utilaje ce intră în dotarea subunităţilor de construcţii, şantierelor etc.

2.4. Organizarea asigurării cu utilităţi: apă, căldură, energie electrică, aer comprimat.
a. Pe şantierele dc construcţii apa este consumată pentru necesităţi tehnologice (apă industrială),
menajere, (spălat, duşuri, cantină etc.) potabilă (băut) şi pentru combaterea incendiilor.
Consumul de apă industrială necesară producţiei depinde dc numărul dc procese tehnologice la
care se coasumă apa, specificul lor, numărul de utilaje ce vor fi alimentate şi cantitatea de apă
necesară fiecărui utilaj.
Consumul de apă potabilă pe şantier depinde de numărul de muncitori aflaţi pe şantier, consumul
de apă pe muncitor, consumul de apă pentru scopuri speciale (baie, spălătorie etc.).
Consumul de apă pentru combaterea incendiilor se stabileşte în funcţie de normele de prevenire şi
stingerea incendiilor.
În funcţie de condiţiile locale se determină sursa de apă, instalaţia de pompare şi eventuala
instalaţie de tratare.
Ca sursă de alimentare cu apă:
- racord la reţea existentă, când se lucrează în localităţi;
- captări din râuri sau prin puţuri forate în afara localităţilor.
b. Activitatea pe şantiere desfăşurându-se pe tot timpul anului, pentru a se putea face faţă lucrului
pe timp friguros este necesară căldură pentru:
- consumuri tehnologice;
- atelierul de prefabricate;
- încălzirea agregatelor pentru betoane;
- prepararea betoanelor şi mortarelor;
- alimentarea utilajelor şi mijloacelor de transport;
- tratarea betoanelor;
- încălzirea locului de muncă.
Pe şantierele de construcţii se folosesc ca surse de căldură:
- centrale termice existente;
- centrale termice proiectate pentru investiţia ce se va executa;
- centrală termică pentru organizare de şantier;
- încălzire locală cu sobe; folosită în cazuri cu totul particulare din cauza pericolului de incendiu.
Ca agent de încălzire se foloseşte;
- apa caldă, cu temperatura sub 100°C;
- apa supraîncălzită, cu temperatura 120-180°C;
- aburul de joasă (sub 0,7 atm.) sau înaltă presiune (peste 0,7 atm.).
Agentul termic preparat în centralele termice este dirijat prin reţele de distribuţie la diverşi
11

consumatori, unde prin intermediul corpurilor de încălzire (tuburi de încălzire, serpentine, registre,
Page

radiatoare etc.) cedează căldura necesară încălzirii încăperilor.

 MAISTRU CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE
SI AGRICOLE

c. Organizarea alimentării cu energie electrică tehnologică şi pentru iluminat a şantierului constă în

determinarea consumatorilor şi a consumurilor de energie electrică, alegerea sursei de alimentare,
amplasarea judicioasă a posturilor de transformare şi stabilirea cât mai raţională a traseelor reţelelor
de alimentare.
Alimentarea cu energie electrică în cazul consumatorilor mici se poate face de la reţeaua de joasă
tensiune existentă (220; 380 V), iar în cazul consumatorilor mari, de la liniile de înaltă tensiune (6; 10;
15 ; 35; 110 KV) din zonă prin intermediul posturilor de transformare, pentru reducerea tensiunii înalte
de distribuţie la tensiunea joasă a receptoarelor.
Când reţelele de joasă şi înaltă tensiune se atlă la distanţe foarte mari de şantier se va utiliza grup
electrogen fix sau mobil. De la sursă, energia este distribuită la punctele de consum prin reţeaua de
distribuţie.
d. Aerul comprimat folosit pe şantiere pentru acţionarea unor utilaje de construcţii (la lucrări de
torcretare, de transport pneumatic al cimentului, aparate de vopsit etc.) se alimentează cu ajutorul
compresoarelor mobile sau cu staţii fixe.
Debitul de aer comprimat al instalaţiei de compresoare depinde de numărul uneltelor şi al
maşinilor ce trebuie alimentate, de consumul specific de aer comprimat al fiecărei maşini, de
simultaneitatea funcţionării consumatorilor şi de pierderile pe conductele de distribuţie.

5.1.4. ETAPELE NECESARE ACTIVITĂŢII DE DEPOZITARE

Activitatea oricărui depozit constă în parcurgerea unor etape, cu ajutorul cărora se urmăreşte întreg
procesul de recepţie, păstrare şi eliberare a resurselor materiale şi produse finite:
1)primirea spre depozitare a mărfurilor, materialelor, produselor finite
-se pregătesc rampele de primire,
-se amenajează locurile sau suprafeţele de recepţie,
-se pregătesc mijloacele şi mecanismele de ridicat şi transport,
-se efectuează recepţia mărfurilor, materialelor, produselor finite,
-se efectuează controlul calităţii produselor,
-se întocmeşte documentaţia de recepţie
-primire, etc.;
2)depozitarea propriu-zisă
- amplasarea resurselor materiale sau produselor finite funcţie de mai multe sisteme de
aşezare: în partizi, pe complete, conform nomenclaturii (pe sorturi),
-păstrarea în condiţii optime a mărfurilor, materialelor, produselor finite (temperatură,
umiditate etc.) conform proprietăţilor fizico
-chimice, în scopul asigurării integrităţii lor cantitative şi ca
12

litative;
3)pregătirea mărfurilor, materialelor, produselor finite pentru expediere
Page

-verificarea mărfurilor, materialelor, produselor finite din punct de vedere calitativ,

 MAISTRU CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE
SI AGRICOLE

-verificarea cantităţii cerute,

-verificarea numărului de loturi şi a tipurilor de produse,
-verificarea ambalajului etc.
4)expedierea propriu
-zisă a mărfurilor, materialelor, produselor finite din depozite
-întocmirea documentaţiei de expediere a mărfurilor, materialelor,
produselor finite din depozite,
-asigurarea mijloacelor de transpo

BONUL DE CONSUM

Bonul de consum - ca document justificativ pentru inregistrarea in contabilitate este reglementat de

Ordinul 3512/2008.
1.Acest document serveste ca:

 - document de eliberare din magazie pentru consumul materialelor;

 - document justificativ de scadere din gestiune;
 - document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate.

2. Se intocmeste in doua exemplare, pe masura lansarii, respectiv eliberarii materialelor din

magazie pentru consum, de compartimentul care efectueaza lansarea, pe baza programului de
productie si a consumurilor normate, sau de alte compartimente ale unitatii, care solicita materiale
pentru a fi consumate.

Bon de consum se poate intocmi intr-un exemplar in conditiile utilizarii tehnicii de calcul.

Bon de consum (colectiv), in principiu, se intocmeste pe formulare separate pentru materialele din
cadrul aceluiasi cont de materiale, loc de depozitare si loc de consum.

In situatia cand materialul solicitat lipseste din depozit, se procedeaza in felul urmator:

 - in cazul intocmirii unui bon de consum se completeaza rubrica cu denumirea materialului

inlocuitor, dupa ce, in prealabil, pe verso formularului se obtin semnaturile persoanelor
autorizate sa aprobe folosirea altor materiale decat cele prevazute in consumurile normate;
 - in cazul intocmirii unui bon de consum (colectiv) se taie cu o linie denumirea materialului
13

inlocuit si se semneaza de aprobare a inlocuirii, in dreptul randului respectiv. Dupa inscrierea

denumirii materialului inlocuitor se intocmeste un bon de consum separat, aplicandu-se un
Page
 MAISTRU CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE
SI AGRICOLE

semn distinctiv sau materialul inlocuitor se inscrie pe un rand liber in cadrul aceluiasi bon de
consum.

La intocmirea unui bon de consum, coloanele "Unitatea de masura" si "Cantitatea necesara" de pe

randul 2 se completeaza in cazul cand se solicita si se elibereaza din magazie materiale cu doua unitati
de masura.

Daca operatiunile de predare-primire a materialelor nu pot fi suspendate in timpul inventarierii

magaziei de materiale, comisia de inventariere trebuie sa inscrie pe documentul respectiv mentiunea
"predat in timpul inventarierii".

3. Bonul de Consum Circula:

 - la persoanele autorizate sa semneze pentru acordarea vizei de necesitate (ambele exemplare);

 - la persoanele autorizate sa aprobe folosirea altor materiale, in cazul materialelor inlocuitoare;
 - la magazia de materiale, pentru eliberarea cantitatilor prevazute, semnandu-se de predare de
catre gestionar si de primire de catre delegatul care primeste materialele (ambele exemplare);
 - la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea
sintetica si analitica (ambele exemplare).

4. Bonul de Consum se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului Bon de Consum este urmatorul:

 - denumirea unitatii;
 - denumirea formularului;
 - produs/lucrare (comanda); norma; bucati lansate;
 - numarul documentului; data eliberarii (ziua, luna, anul); numarul comenzii;
 - denumirea materialului (inclusiv sortimentul, marca, profilul, dimensiunea); cantitatea
necesara; U/M; cantitatea eliberata; pretul unitar; valoarea;
 - data si semnatura gestionarului si a primitorului.
Bonul de consum este asadar un document obligatoriu pentru a justifica reliberarea bunurilor
din gestiunea societatii in consum si a inregistrarii cheltuielilor cu consumul materialelor in
evidenta contabila.
14
Page
 MAISTRU CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE
SI AGRICOLE

ANEXA 1
15
Page
 MAISTRU CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE
SI AGRICOLE

ANEXA 2
16
Page
 MAISTRU CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE
SI AGRICOLE

ANEXA 3
MODEL CONTRACT DE VANZARE-CUMPARARE NR. ____ / ____________

Incheiat intre: S.C. XXXXX, cu sediul in……………….. str. …………………, nr…….. tel./fax ……………..
CF……………………………………RC………………cont nr………………deschis la Banca …………….., denumita în
prezentul contract VANZATOR şi S.C.xxxx cu sediul in ……………….. str. …………………, nr. …….. tel./fax
…………….. CF …………………………………… RC ……………… cont nr. ……………… deschis la Banca ……………..,
denumita în prezentul contract CUMPARATOR.
1. OBIECTUL CONTRACTULUI .

1. 1.Obiectul contractului este vânzarea-cumpărarea de …………………………………………

1.2. Părţile contractante sunt de acord ca VÂNZATORUL sa vândă şi CUMPARATORUL sa cumpere

produsele xxxxxxxxxxxxx conform celor specificate în ANEXA nr.1, la preturile, cantităţile, condiţiile de
livrare şi de plata convenite prin prezentul contract.
1.3.Preturile din ANEXA nr. 1 sunt exprimate în EURO, iar plata se face în lei la cursul de referinţa al
BNR din data emiterii facturii. La aceste preturi se aplica TVA.

1.4. Marfa care face obiectul prezentului contract rămâne proprietatea VÂNZATORULUI până la
achitarea ei integrală de către CUMPĂRATOR.

2. CONDITII DE LIVRARE
2.1.Marfa se livrează în următoarele condiţii xxxxxxxxxxxxx
2.2.Termenul de livrare este de xxxxxx zile calendaristice de la data achitării avansului prevăzut la
pct.4.1.

3. VALOAREA CONTRACTULUI
3.1.Valoarea totală a contractului este de _____________ EURO, fără TVA, preţ ferm.
4. CONDITII DE PLATA
4.1. CUMPARATORUL va achita în contul VANZATORULUI prin OrdÎn de Plata sau Fila CEC un avans de
_________ EURO, fără TVA, în termen de 3 zile lucrătoare de la data semnării contractului.
4.2. Diferenţa de _________ EURO, fără TVA, va fi achitata de CUMPARATOR la data livrării mărfii cu
Fila CEC sau OrdÎn de Plata vizat de banca.
4.3. Toate plăţile vor fi efectuate de CUMPARATOR în lei, la cursul zilei.
4.4. VANZATORUL şi CUMPARATORUL sunt de acord cu facturarea separata a eventualelor diferente de
curs valutar în plus sau minus de la data emiterii facturii şi pana la data efectuării plătii.
17

4.5. Daca CUMPARATORUL renunţa la contract din motive imputabile lui, atunci el va renunţa la marfa
care face obiectul prezentului contract şi la suma achitata VANZATORULUI. 5.OBLIGATIILE
Page

VANZATORULUI
 MAISTRU CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE
SI AGRICOLE

5.1. Să anunţe CUMPARATORUL cu cel puţÎn 3 zile lucrătoare înainte de sosirea mărfii.
5.2. Să asigure CUMPARATORULUI livrarea mărfii conform specificaţiei din ANEXA nr.1.
5.3.Să asigure la cererea CUMPĂRĂTORULUI transportul produselor, pentru suma de ________ EURO,
fără TVA.
5.4.Să certifice şi să asigure pentru produsele vândute (CUMPARATORULUI) termenul de valabilitate
de ………zile/luni de la data fabricării, dar nu mai mult de ……………. de la data livrării.
5.5.Să furnizeze CUMPARATORULUI următoarele documente de certificare a calităţii produselor
livrate :BuletÎn de analiză/certificat de caltate şi/sau specificaţia tehnică pentru produsul/produsele
livrate (după cauz ).
6. OBLIGATIILE CUMPARATORULUI
6.1. Să achite VÂNZATORULUI contravaloarea mărfii în condiţiile prevăzute la pct.4.
6.2. SĂ asigure depozitarea, manipularea produselor în condiţiile prevăzute în specificaţia tehnică
primita de la VÂNZATOR.
8. FORTA MAJORA
8.1. Forţa majoră exonerează de răspundere partea care o invoca în condiţiile legii, cu cerinţa notificării
scrise prealabil în termen de 7 zile de la apariţia cazului de forţa majora.
9.LITIGII
9.1. Eventualele litigii în derularea prezentului contract vor fi rezolvate pe cale amiabila.
În situaţia În care acest lucru nu este posibil, litigiul va fi supus arbitrajului Camerei de Comerţ şi
Industrie a României sau va fi soluţionat potrivit normelor de drept comun.
10. DISPOZITII FINALE
10.1. Modificarea termenilor prezentului contract de către ambele părţi este posibilă numai prin act
adiţional.
10.2. ANEXA nr.1 face parte din prezentul contract de vânzare-cumpărare.
10.3. Contractul poate fi reziliat numai cu acordul scris al ambelor părţi.
10.4. Contractul intra în vigoare de la data semnării sale de către VANZATOR şi CUMPARATOR.
10.5. Prezentul contract s-a încheiat azi _____________ , în doua exemplare, cate unul pentru fiecare
parte contractanta, ambele cu valoare de original.

VÂNZATOR CUMPĂRĂTOR,
S.C. _____________________________ S.C. _____________________________
Director/Administrator _________________Director,/Administrator _______________________
Semnătura : Semnătura

Data semnării: ____________ Data semnării: ____________

18
Page
 MAISTRU CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE
SI AGRICOLE

ANEXA NR.1 LA CONTRACTUL DE VANZARE-CUMPARARE NR. _____ / ___________

1. SPECIFICATIA CONTRACTULUI • XXXXXXXXXXX
2.CANTITATEA • ___ buc/kg. ________________________
3.PRET UNITAR • ______________ EURO, fără TVA pentru _________________________. •
4.VALOAREA CONTRACTULUI • _______________ EURO, fără TVA.
5. SPECIFICAŢIA TEHNICĂ DE PRODUS :XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

VANZATOR CUMPARATOR,
S.C. _____________________________ S.C. _____________________________
Director __________________________ Director, _________________________
Data semnării: ____________ Data semnării: ____________
19
Page
 MAISTRU CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE
SI AGRICOLE

Documentaţia de evidenţă a lucrărilor în execuţie

Documentaţia de evidenţă a lucrărilor cuprinde o serie de documente întocmite de executant în
vederea unei urmăriri corecte a derulării activităţilor, precum şi o urmărire a utilizării riguroase a
resurselor materiale, ale ehipamentelor, incadrarea în costuri de execuţie cât mai mici, încadrarea în
termenele angajate, în vederea realizării de lucrări de calitate numai cu materiale şi echipamente
agrementate tehnic.

• Grafice de execuţie a lucrărilor= reprezintă piesa finală a programării producţiei în care apar
toate activităţile care
• Jurnal de cantităţi de lucrări executate = evidenţă strictă a lucrărilor executate în vederea
decontării şi respectării termenelor de execuţie
• Situaţii de lucrări = documente pe baza cărora se decontează cantităţile de lucrări efectuate
• Registre de evidenţă pentru consumurile de materiale - evidenţa consumului de material pe
fiecare articol de lucrare
• Analize de preţ pentru elemente prefabricate, pentru materiale şi manoperă = documentele
prin care se calculează preţul unitar pe articole de lucrare
• Analiza situaţiilor comparative pentru consum de material şi manoperă = situaţii alcătuite de
executant în vederea încadrării costurilor în valoarea lucrărilor executate
• Registre de urmărire a calităţii lucrărilor = documente care atestă calitatea lucrărilor pe faze
determinante, şi care reunesc agrementele tehnice pentru materiale şi echipamente
• Fişe deprotecţia muncii pentru personal = pentru evitarea accidentelor de muncă fiecare
persoană care desfăşoară activitatea pe şantier este instruită şi are acest document
20
Page