Productie

This website uses cookies to ensure you get the best experience on
our website. Learn more

Got it!
MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a
infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din
domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in
cariera, financiar.
StiuCum Home » MANAGEMENT » managementul tehnologic
Managementul aprovizionarii si desfacerii grile
MANAGEMENTUL APROVIZIONARII SI DESFACERII GRILE
1. Precizati activitatea neadevarata.
In structura activitatilor componente ale managementului aprovizionarii se incadreaza:
a) identificarea structurii materiale necesare desfasurarii activitatii de ansamblu a unitatii

economice;
b) dimensionarea stocurilor de materiale;

c) urmarirea in procesele de fabricatie a stadiului executiei produselor;
d) organizarea rationala a sistemului de servire ritmica a subunitatilor de consum ale intreprinderii;
e) stabilirea anticipata a spatiilor de depozitare si dotarea lor cu mobilier adecvat;
2. Specificati varianta integral neadevarata.
In structura activitatilor componente ale managementului aprovizionarii se incadreaza:
a) stabilirea volumului si structurii materiale necesare unitatii economice pentru realizarea activitatii
de ansamblu a acesteia;
b) alegerea clientilor care prezinta cele mai avantajoase conditii de conlucrare;
c) prospectarea pietei interne si externe in vederea depistarii surselor reale si potentiale de

furnizare;
d) controlul sistematic al evolutiei stocurilor efective in raport cu limitele estimate;
e) selectarea si angajarea dupa principiul competentei a personalului de specialitate in s 555f51f

tructura profesionala specifica.
3. Negocierea in procesele de aprovizionare este precedata de:
a) urmarirea si controlul derularii contractelor de asigurare materiala;
b) asigurarea conditiilor normale de primire-receptie;
c) alimentarea sectiilor de productie;;
d) controlul evolutiei stocurilor efective;
e) alegerea resurselor materiale care raspund cel mai bine caracteristicilor cererilor de consum;
4. Decizia de alegere a furnizorilor de resurse materiale este precedata de:

a) testarea credibilitatii furnizorilor selectati;
b) negocierea conditiilor de livrare;
c) analiza periodica a stadiului asigurarii materiale;
d) fundamentarea programelor de aprovizionare;
e) urmarirea derularii contractelor de aprovizionare;
5. Precizati textul considerat adevarat.
Managementul aprovizionarii integreaza intr-un 'tot unitar' fluxul si controlul resurselor

materiale de la:
a) studiul pietei de furnizare pana la trecerea in consum a acestora;
b) fundamentarea programelor de aprovizionare pana la controlul utilizarii resurselor in consum;
c) dimensionarea stocurilor si pana la alimentarea sectiilor de productie;
d) alegerea furnizorilor si pana la eliberarea pentru consum a resurselor ,materiale;
e) identificarea pe structura a resurselor materiale necesare intreprinderii si pana la controlul

utilizarii acestora in consum.
6. Precizati activitatea care raspunde corect intrebarii.
In structura activitatilor de aprovizionare pentru a caror realizare se impune o atentie sporita

in economia de piata se incadreaza:
a) organizarea rationala a sistemului de servire a subunitatilor de consum ale intreprinderii;
b) stabilirea pe criterii economice a stocurilor;
c) analiza periodica a asigurarii bazei materiale si tehnice;
d) elaborarea de bilanturi materiale;
e) urmarirea evolutiei pietei de furnizare;

7. Precizati activitatea considerata adevarata.
In rolul de 'sursa de informare strategica', subsistemul aprovizionare poate colecta si

furniza informatii utile conducerii intreprinderii referitoare la:
a) necesarul de consum al intreprinderii;
b) evolutia stocurilor efective;
c) stadiul realizarii contractelor cu furnizorii;
d) strategia desfasurarii negocierilor;
e) elaborarea de strategii de actiune in raport cu furnizorii.
8. Precizati activitatea considerata adevarata.
Rolul aprovizionarii de 'subsistem cu participare activa la fundamentarea strategiilor de

dezvoltare a intreprinderii' se manifesta prin:
a) asigurarea cu resurse materiale a necesarului de consum al intreprinderii;
b) culegerea de informatii despre strategia desfasurarii negocierilor;
c) elaborarea de planuri optime de alimentare a subunitatilor de consum ale intreprinderii;
d) elaborarea unei strategii adecvate in domeniul colectarii si transmiterii informatiilor;
e) selectarea furnizorilor ce prezinta cele mai avantajoase conditii de livrare;
9. Precizati activitatea considerata neadevarata.
In structura activitatilor componente ale managementului desfacerii se incadreaza:
a) extinderea relatiilor de vanzare pe baza de comenzi, conventii si contracte comerciale;
b) organizarea activitatii operative de livrare-vanzare a produselor finite;
c) coordonarea si controlul activitatii depozitelor de desfacere;
d) prospectarea pietei in vederea identificarii furnizorilor cei mai avantajosi;
e) asigurarea unor conditii rationale de depozitare a produselor finite.

10. Precizati activitatea care raspunde corect afirmatiei:
Pentru produsele de utilizare productiva, cu sfera mai restransa de utilitati, activitatea

de 'elaborare a programelor de desfacere' este precedata de:
a) crearea sau modernizarea si extinderea retelelor proprii de desfacere;
b) organizarea de retele proprii de service;
c) constituirea de stocuri de desfacere;
d) organizarea activitatii de livrare a produselor;
e) colectarea comenzilor emise de clienti, constituirea portofoliului de comenzi, incheierea de

contracte comerciale.
11. Precizati combinatia integral adevarata.
In contextul organizarii compartimentului de aprovizionare dupa sistemul

'functional', grupa de plan, contractare, evidenta, asigura:
a) prognozarea necesitatilor, fundamentarea planurilor de aprovizionare, participarea la receptie-

expeditie, intocmirea documentatiei de atestare a actiunii, efectuarea de cumparari neprogramate;
b) fundamentarea planurilor de aprovizionare, participarea la receptie-expeditie, urmarirea

procesului de aducere a resurselor la destinatar, efectuarea de cumparari neprogramate, elaborarea
bilanturilor materiale;
c) prognozarea necesitatilor materiale, elaborarea bilanturilor materiale si a cantitatilor economice

de comandat, aducerea resurselor materiale, incheierea de contracte comerciale, determinarea
stocurilor economice;
d) prognozarea necesitatilor materiale, fundamentarea planurilor de aprovizionare, elaborarea

bilanturilor materiale, incheierea contractelor comerciale, determinarea stocurilor economice si a
cantitatilor de comandat;
e) prognozarea necesitatilor materiale, fundamentarea planurilor de aprovizionare, elaborarea

bilanturilor materiale, incheierea contractelor comerciale, derularea operativa a aprovizionarii
materiale.
12. Precizati textul considerat neadevarat.
La organizarea eficienta a subsistemului aprovizionare materiala trebuie sa se aiba in

vedere:
a) identificarea principalelor functii ale subsistemului;
b) definirea criteriilor pe baza carora se va contura organizarea structurala;
c) organizarea pe grupe de activitati distincte a subsistemului;
d) stabilirea gradului de centralizare-descentralizare;
e) precizarea rolului subsistemului in cadrul organizarii structurale de ansamblu a intreprinderii.
In contextul organizarii compartimentului de aprovizionare dupa sistemul

functional, grupele operative asigura:
a) contactarea surselor de furnizare, elaborarea de bilanturi materiale, urmarirea derularii efective a

procesului de formare a loturilor de livrare la furnizori, participarea la primirea-receptia materialelor
sosite de la furnizori;
b) contactarea surselor de furnizare, intocmirea programelor(fiselor) operative de aprovizionare,

aducerea resurselor materiale si intocmirea documentatiei de atestare a actiunii, derularea operativa
a contractelor economice;
c) contactarea surselor de furnizare, urmarirea derularii efective a procesului de formare a loturilor

de livrare la furnizori, participarea la primirea-receptia resurselor materiale sosite de la furnizori,
efectuarea de cumparari neprogramate;`
d) contactarea surselor de furnizare, urmarirea derularii efective a contractelor economice, selectia

si testarea credibilitatii furnizorilor, participarea la primirea-receptia materialelor sosite de la
furnizori, efectuarea de cumparari neprogramate;
e) contactarea surselor de furnizare, urmarirea derularii operative a contractelor economice,

intocmirea de situatii privind realizarea contractelor de aprovizionare, efectuarea de cumparari
neprogramate.
In contextul organizarii compartimentului de aprovizionare pe 'departamente',

grupa 'planificare-control' asigura:
a) elaborarea de previziuni privind necesitatile materiale, dimensionarea stocurilor, elaborarea

programelor de aprovizionare, depistarea surselor de furnizare, achizitionarea materialelor
neprogramate;
b) elaborarea de previziuni privind necesitatile materiale, dimensionarea stocurilor, elaborarea

programelor de aprovizionare, incheierea contractelor comerciale, participarea la receptia
materialelor;
c) elaborarea de previziuni privind necesitatile materiale, dimensionarea stocurilor, elaborarea

programelor de aprovizionare, participarea la incheierea contractelor comerciale, stabilirea
cantitatilor economice de comandat;
d) elaborarea de previziuni privind necesitatile materiale, dimensionarea stocurilor, elaborarea

programelor de aprovizionare, participarea la incheierea contractelor comerciale, participarea la
receptia-expeditia resurselor de la furnizori;
e) dimensionarea stocurilor, elaborarea programelor de aprovizionare, participarea la incheierea

contractelor comerciale, stabilirea cantitatilor economice de comandat, urmarirea executiei
produselor la furnizor.
In contextul organizarii compartimentului de aprovizionare pe departamente, grupa

procurare asigura:
a) depistarea surselor de furnizare, participarea la negocieri, achizitionarea materialelor

neprogramate, informarea sistematica asupra mutatiilor de pe piata de furnizare, dimensionarea
stocurilor;
b) depistarea surselor de furnizare, participarea la incheierea de contracte si conventii, participarea

la receptia-expeditia resurselor de la furnizori, elaborarea de situatii referitoare la evolutia stocurilor
efective in raport cu limitele estimate;
c) participarea la negocieri, participarea la incheierea de contracte si conventii, achizitionarea

materialelor neprogramate, participarea la primirea-receptia resurselor sosite de la furnizori,
informarea sistematica asupra mutatiilor de pe piata de furnizare;
d) depistarea surselor de furnizare, participarea la negocieri, elaborarea programelor de

aprovizionare, elaborarea de previziuni, efectuarea de cumparari neprogramate;
e) participarea la primirea-receptia resurselor materiale sosite de la furnizori, efectuarea de

cumparari neprogramate, impulsionarea livrarilor de la furnizori, stabilirea cantitatilor de comanda-
aprovizionare.

Agentul de aprovizionare asigura:
a) studiul pietei de materii prime, depistarea surselor de furnizare, urmarirea derularii operative a
procesului de aprovizionare, elaborarea programelor de aprovizionare;
b) studiul pietei de materii prime, depistarea surselor de furnizare, negocierea preliminara a

conditiilor de furnizare, dimensionarea cantitatilor economice de comandat, participarea la bursele
de materii prime;
c) studiul pietei de materii prime, depistarea surselor de furnizare, negocierea preliminara a

conditiilor de furnizare, urmarirea derularii operative a procesului de aprovizionare, participarea la
bursele de materii prime;
d) studiul pietei de materii prime, depistarea surselor de furnizare, elaborarea de previziuni privind
consumurile materiale, participarea la bursele de materii prime, elaborarea programelor de
aprovizionare;
e) studiul pietei de materii prime, depistarea surselor de furnizare, dimensionarea cantitatilor de

comandat, dimensionarea stocurilor, participarea la bursele de marfuri.
17. Precizati combitia integral adevarata.
Analistul in aprovizionare asigura:
a) elaborarea de studii de prognoza privind evolutia consumului, fundamentarea necesitatilor de

resurse materiale, elaborarea strategiei in aprovizionare, dimensionarea stocurilor, participarea la
selectia si testarea credibilitatii furnizorilor, efectuarea de cumparari neprogramate;
b) fundamentarea necesitatilor de resurse materiale, elaborarea programelor de aprovizionare,

analiza gradului de fundamentare a cererilor de consum emise de subunitatile de consum,
dimensionarea cantitatilor de comanda-aprovizionare, participarea la negocieri;
c) intocmirea de situatii si rapoarte statistice privind acoperirea cu resurse a necesitatilor de

consum, elaborarea programelor de aprovizionare, participarea la selectia furnizorilor,
dimensionarea pe criterii economice a stocurilor, contactarea unitatilor de transport specializate;
d) intocmirea de rapoarte curente privind stadiul realizarii contractelor economice, participarea la

negocieri, dimensionarea cantitatilor de comanda-aprovizionare, efectuarea de cumparari
neprogramate, participarea la bursele de marfuri;
e) contactarea unitatilor de transport, participarea la bursele de marfuri, efectuarea de cumparari

neprogramate, participarea la selectia furnizorilor, urmarirea derularii operative a aprovizionarii.
18. Precizati textul considerat integral adevarat.

Stocul curent asigura;
a) alimentarea cererilor de consum pe timpul conditionarii materialelor;
b) alimentarea cererilor de consum pe timpul deplasarii materialelor de la furnizor la consumator;
c) alimentarea cererilor de consum pe timpul deplasarii resurselor de la depozitul central la

subunitatile de consum ale intreprinderii;
d) alimentarea cererilor pentru consum pe intervalul dintre doua aprovizionari succesive;
e) alimentarea cererilor de consum pe perioada de intrerupere a livrarilor de la furnizor.
Ca indicator important folosibil in aprecierea activitatii economice a intreprinderii, stocul de

productie intra in corelatie cu:
a) capitalul social, venitul unitatii economice, viteza de rotatie, costurile de productie, volumul si
structura productiei, normele de consum, durata de comanda-aprovizionare;
b) capitalul social, venitul unitatii economice, viteza de rotatie, durata de comanda-aprovizionare,

volumul si structura productiei, normele de consum;
c) capitalul social, venitul unitatii economice, viteza de rotatie, costurile de productie, indicatori ai
planului de aprovizionare, normele de consum;
d) capitalul social, venitul unitatii economice, viteza de rotatie, profitul, costurile de productie,
cantitatea minima livrabila in conditii economice avantajoase, volumul si structura productiei;
e) capitalul social, venitul unitatii economice, viteza de rotatie, profitul, costurile de productie,
proprietatile fizico-chimice ale resurselor, volumul si structura productiei.
Precizati combinatia considerata integral adevarata.
Factorii care influenteaza nivelul de formare a stocului de productie sunt:
a) durata estimata a sezonului de iarna, durata de comanda-aprovizionare, periodicitatea fabricatiei

la producatori, amplasamentul stocurilor, volumul si structura productiei, viteza de rotatie a
capitalului circulant;
b) durata estimata a sezonului de iarna, durata de comanda-aprovizionare, periodicitatea fabricatiei

la producatori, amplasamentul stocurilor, viteza de rotatie a capitalului circulant, capacitatea de
depozitare;
c) durata estimata a sezonului de iarna, durata de comanda-aprovizionare, periodicitatea fabricatiei

la producatori, amplasamentul stocurilor, capacitatea de depozitare, durata estimata a sezonului de
iarna, proprietatile fizico-chimice ale resurselor materiale;
d) durata estimata a sezonului de iarna, periodicitatea fabricatiei la producatori, amplasamentul

stocurilor, volumul si structura productiei, costul de productie, proprietatile fizico-chimice ale
resurselor materiale;
e) durata de comanda-aprovizionare, durata estimata a sezonului de iarna, nivelul veniturilor,

proprietatile fizico-chimice ale resurselor, capacitatea de depozitare, durata de conditionare-
pregatire.
Factorii care influenteaza nivelul de formare al stocului de productie sunt:
a) conditiile naturale si de clima, proprietatile fizico-chimice ale resurselor materiale, capacitatea de

depozitare, amplasamentul stocurilor, capitalul social al unitatilor economice;
b) frecventa livrarilor, capacitatea de depozitare, proprietatile fizico-chimice ale resurselor materiale,

costul de productie, capitalul social al intreprinderii;
c) cheltuielile de lansare si stocare, amplasamentul stocurilor, durata de comanda-aprovizionare,

durata de conditionare-pregatire, volumul si structura productiei, durata sezonului de iarna;
d) frecventa livrarilor, volumul si structura productiei, viteza de rotatie a activelor circulante aferente
materiilor prime si materialelor, durata de conditionare-pregatire, capacitatea de transport;
e) capacitatea de transport, frecventa livrarilor, durata de pregatire-conditionare, profitul

intreprinderii, nivelul veniturilor.
Factorii care influenteaza nivelul de formare al stocului de productie sunt:
a) venitul intreprinderii, costul de productie, indicatorii planului de aprovizionare, volumul si

structura productiei;
b) frecventa livrarilor, costul de productie, intervalul intre aprovizionarile succesive, volumul si

structura productiei;
c) intervalul intre aprovizionarile succesive, durata de comanda-aprovizionare, durata de

conditionare-pregatire, durata sezonului de iarna, amplasamentul stocurilor, venitul intreprinderii;
d) capacitatea de depozitare, conditiile naturale si de clima, cantitatea minima livrabila in conditii

economice avantajoase, durata de comanda-aprovizionare, durata sezonului de iarna;
e) proprietatile fizice-chimice ale resurselor materiale, viteza de rotatie, durata de conditionare-

pregatire, frecventa livrarilor, costurile de lansare si de stocare.
In conturarea strategiei in domeniul stocurilor si stabilirea politicii de

actiune pentru formarea, detinerea si utilizarea lor, se are in vedere raspunsul la intrebarile:
a) ce trebuie aprovizionat si stocat? in ce cantitate? cand trebuie emisa comanda de aprovizionare?

ce volum de productie trebuie fabricat? ce efort financiar-valutar va fi antrenat de o modalitate sau
alta de actiune?
b) ce trebuie aprovizionat si stocat? in ce cantitate? cand trebuie emisa comanda de aprovizionare?

ce volum de productie trebuie fabricat? care sunt consecintele politicii adoptate in conducerea
proceselor de stocare asupra eficientei activitatii economice a unitatii?
c) ce trebuie aprovizionat si stocat? in ce cantitate? ce efort financiar-valutar va fi antrenat de o

modalitate sau alta de actiune? care sunt consecintele politicii adoptate in conducerea proceselor de
stocare asupra eficientei activitatii economice a unitatii? ce volum de productie trebuie fabricat?
d) ce trebuie aprovizionat si stocat? in ce cantitate? cand trebuie emisa comanda de aprovizionare?

ce efort financiar-valutar va fi antrenat de o modalitate sau alta de actiune? care sunt consecintele
politicii adoptate in conducerea proceselor de stocare asupra eficientei activitatii economice a
unitatii?
e) ce trebuie aprovizionat si stocat? in ce cantitate? cand trebuie emisa comanda de aprovizionare?

care sunt conditiile de primire-receptie a resurselor sosite de la furnizor? Ce efort financiar-valutar
va fi antrenat de o modalitate sau alta de actiune?
Intrebarile esentiale care se au in vedere la stabilirea politicii de actiune pentru formarea,

detinerea si utilizarea stocurilor sunt:
a) ce trebuie aprovizionat? cand trebuie emisa comanda de aprovizionare? ce efort financiar va fi

antrenat de o modalitate sau alta de actiune? care sunt metodele si tehnicile de urmarire- control a
dinamicii stocurilor?
b) ce trebuie aprovizionat? in ce cantitate sunt necesare resursele? ce efort financiar va fi antrenat
de o modalitate sau alta de actiune? care sunt consecintele politicii adoptate in conducerea
proceselor de stocare asupra eficientei activitatii economice a unitatii?
c) ce trebuie aprovizionat? In ce cantitate sunt necesare resursele? cand trebuie emisa comanda de
aprovizionare? cum trebuie actionat in cazul suprastocarii? Se poate accepta lipsa de stoc?
d) ce trebuie aprovizionat? in ce cantitate? ce conditii trebuie asigurate pentru pastrarea resurselor

pe timpul stocarii? Cum trebuie actionat in cazul suprastocarii?
e) ce trebuie aprovizionat? in ce cantitate? ce conditii trebuie asigurate pentru protectie resurselor

materiale pe timpul stocarii? Se poate accepta lipsa de resursa in stoc?
Obiectivele de urmarit in conducerea proceselor de stocare pentru a obtine efecte economice

favorabile sunt:
a) formarea unor stocuri minime necesare care sa asigure alimentarea continua a subunitatilor de
consum in conditiile unui efort de stocare minim;
b) mentinerea stocurilor efective in limitele estimate;
c) pastrarea integritatii cantitative, a caracteristicilor fizico-chimice a resurselor pe timpul stocarii;
d) aplicarea in procesul de urmarire-control a derularii proceselor de stocare a unor metode si

tehnici de mare eficacitate si utilitate practica;
e) satisfacerea pe seama stocurilor constituite a cererilor pentru consum in stricta corelatie cu

politica adoptata de conducerea firmei.
26. Precizati combinatia considerata integral adevarata.
Obiectivele in conducerea proceselor de stocare sunt:
a) mentinerea stocurilor efective in limitele estimate, pastrarea integritatii caracteristicilor fizico-

chimice a resurselor pe timpul stocarii, prevenirea lipsei de resursa in stoc, mentinerea unor legaturii
permanente cu furnizorii;
b) formarea unor stocuri minime necesare, mentinerea stocurilor efective in limitele estimate,
folosirea unor metode exigente in dimensionarea stocurilor, valorificarea operativa a stocurilor
devenite disponibile;
c) prevenirea lipsei de stoc, prevenirea suprastocarii, pastrarea integritatii proprietatilor fizico-

chimice ale resurselor materiale pe timpul stocarii, urmarirea sistematica a livrarilor programate
pentru prevenirea intarzierilor;
d) satisfacerea pe seama stocurilor constituite a cererilor pentru consum in stricta corelatie cu

politica adoptata de conducerea firmei, prevenirea suprastocarii si a lipsei de stoc, mentinerea
stocurilor efective in limitele estimate, formarea unor stocuri minime;
e) mentinerea unei legaturi permanente cu furnizorii, valorificarea operativa a stocurilor disponibile,

aplicarea unor modele exigente in dimensionarea stocurilor, asigurarea unor conditii rationale de
depozitare.
Modalitatile de actiune care asigura indeplinirea obiectivelor specifice conducerii proceselor

de stocare sunt:
a) aplicarea unor metode si tehnici eficiente si de utilitate practica in urmarirea dinamicii stocurilor
efective in raport cu limitele estimate, valorificarea operativa a stocurilor devenite disponibile,
mentinerea stocurilor efective in limitele estimate;
b) folosirea unui sistem informational cuprinzator care sa evidentieze in orice moment starea
proceselor de stocare, mentinerea unor legaturi permanente cu furnizorii, aplicarea unor metode
eficiente si de utilitate practica in urmarirea dinamicii stocurilor efective in raport cu limitele
estimate;
c) prevenirea lipsei de stoc, pastrarea integritatii calitative a resurselor pe timpul stocarii,

mentinerea unor legaturi permanente cu furnizorii;
d) folosirea unor modele economico-matematice adecvate scopului urmarit, aplicarea unor metode
si tehnici eficiente in controlul evolutiei stocurilor efective, satisfacerea pe seama stocurilor
constituite a cererilor pentru consum in stricta corelatie cu politica adoptata de conducerea firmei;
e) pastrarea integritatii fizico-chimice a resurselor pe timpul stocarii, mentinerea stocurilor efective

in limitele estimate, formarea unor stocuri minime.
28. Precizati combinatia integral neadevarata.
Elementele functionale care asigura caracterizarea proceselor de stocare si contribuie

la dimensionarea stocurilor sunt:
a) cererea pentru consum, necesarul de aprovizionat, lotul de livrare, perioada de gestiune, volumul
productiei;
b) cererea pentru consum, necesarul de aprovizionat, necesarul pentru indeplinirea programului de

productie, lotul de livrare, intervalul intre doua aprovizionari succesive;
c) cererea pentru consum, necesarul de aprovizionat, necesarul pentru indeplinirea programului de

productie, momentul calendaristic de declansare a actiunii de aprovizionare, perioada de gestiune,
costul de lansare a comenzii de aprovizionare;
d) necesarul de aprovizionat, lotul de livrare, costul de lansare a comenzii, costul suplimentar

aferent lipsei materialelor in stoc, perioada de gestiune;
e) cererea pentru consum, lotul de livrare, necesarul de aprovizionat, intervalul intre doua
aprovizionari succesive, costul stocarii.
Aprovizionarea in cantitati mai mici prezinta urmatoarele avantaje:
a) formarea unor stocuri mai mici si accelerarea astfel a vitezei de rotatie a activelor circulante
aferente resurselor materiale;
b) reducerea cheltuielilor cu depozitarea;
c) cresterea cheltuielilor cu lansarea comenzilor de aprovizionare;
d) reducerea efectului uzurii morale;
e) evitarea degradarilor calitative prin stocarea pe durate mai scurte de timp.
Tipului de 'gestiune cu doua depozite' ii sunt specifice urmatoarele caracteristici:
a) aprovizionarea cu loturi de aceeasi marime, al carui nivel se extrapoleaza la momentele

calendaristice de comanda, nivelul de alarma stabilindu-se la limita stocului de siguranta;
b) aprovizionarea in loturi de marimi diferite, predeterminate la momentele calendaristice de

comanda, nivelul de alarma stabilindu-se la limita stocului de siguranta;
c) aprovizionarea in loturi de marimi diferite, predeterminate la momentele calendaristice de

comanda care nu se cunosc dinainte aspect care reprezinta elementul de dificultate, nivelul de
alarma stabilindu-se la limita stocului de siguranta, deci in cadrul stocului curent;
d) aprovizionarea cu loturi de aceeasi marime, declansarea comenzii de aprovizionare se realizeaza

cand se atinge nivelul de reaprovizionare, nivelul de alarma se stabileste peste limita stocului de
siguranta, deci in cadrul stocului curent, intervalele intre aprovizionari sunt neegale;
e) aprovizionarea cu loturi de aceeasi marime, a caror comanda de aducere se declanseaza la

momentul atingerii nivelului de reaprovizionare, nivelul de alarma fiind stabilit la limita de formare a
stocului de siguranta.
31. Precizati combinatia integral neadevarata.
Cerintele de baza, care prin respectare, asigura viabilitatea unui sistem de gestiune a
stocurilor sunt:
a) grad ridicat de utilitate practica, adaptabilitate la utilizarea mijloacelor electronice de calcul,

operativitate in derularea proceselor de stocare, arie de cuprindere mare, reducerea la minimum a
imobilizarilor de materiale in stocuri;
b) grad ridicat de utilitate practica, adaptabilitate la utilizarea mijloacelor electronice de calcul, arie
de cuprindere mica, reducerea la minimum a imobilizarilor de resurse materiale in stocuri,
accelerarea vitezei de rotatie a capitalului circulant;
c) grad ridicat de utilitate practica, adaptabilitate la utilizarea mijloacelor electronice de calcul,

suplete in aplicare, operativitate in derularea proceselor de stocare, deplina concordanta cu
fenomenele reale specifice proceselor de stocare;
d) adaptabilitate la utilizarea mijloacelor electronice de calcul, operativitate in derularea proceselor

de stocare, deplina concordanta cu fenomenele reale ale proceselor de stocare, reducerea la minim
a imobilizarilor de materiale in stocuri, accelerarea vitezei de rotatie a capitalului circulant;
e) adaptabilitate la utilizarea mijloacelor electronice de calcul, operativitate in derularea proceselor

de stocare, deplina concordanta cu fenomenele reale, arie de cuprindere mare, suplete in aplicare.
Inregistrarea fenomenului de lipsa de resursa materiala in stoc implica stabilirea

unor decizii de genul:
a) impulsionarea furnizorilor pentru respectarea termenelor de livrare prestabilite, sau livrarea cu

anticipatie a resurselor;
b) reconstituirea urgenta a stocului indiferent de efortul necesar si sursa de provenienta a

materialelor;
c) aprobarea consumului din stocul de siguranta;
d) formare de stocuri anticipate;

e) acceptarea lipsei de stoc.
Cauzele care conduc la formarea de stocuri neeconomice sunt:
a) specificarea si comandarea materialelor in alte dimensiuni, formate, calitati;
b) livrarea materialelor de catre furnizor la alte termene fata de cele stabilite initial;
c) necorelarea ritmului si momentelor de aducere a materialelor cu cele de consum a acestora;
d) incetarea aducerii materialelor pentru fabricatia produselor la care s-au facut renuntari din partea
clientilor;
e) schimbarea profilului de activitate al intreprinderii fara corelarea actiunii, in timp util, cu sectorul
de aprovizionare.
Caile de valorificare a stocurilor devenite disponibile sunt:
a) folosirea materialelor din asemenea stocuri chiar in unitatea detinatoare pe alte destinatii de
consum, daca se justifica economic;
b) apelarea, pentru valorificare, la unitati specializate in comercializarea de materiale si produse;
c) comercializarea prin burse de marfuri;
d) mentinerea in stoc pentru folosirea probabila in perioade urmatoare;
e) valorificarea prin recuperarea cel putin a substantei utile din produsele care nu-si gasesc
intrebuintare in forma initiala.
In definirea continutului planului si programelor de aprovizionare materiala se au in vedere

urmatoarele obiective:
a) acoperirea completa si complexa a cererilor pentru consum;

b) formarea unor stocuri minime necesare;
c) mentinerea stocurilor efective in limitele estimate;
d) pregatirea judicioasa a actiunilor de negociere;
e) asigurarea unui grad de certitudine ridicat in aprovizionarea materiala.
36. Precizati intrebarea considerata neadevarata.
Prin functiunea comerciala de desfacere-vanzari se raspunde la urmatoarele intrebari

esentiale:
a) ce se cere?
b) cat se cere?
c) la ce pret il cere?
d) de ce se cere?
e) cand se cere?
O buna strategie in domeniul desfacerii este cea care are in vedere si activitatile:
a) informarea larga a potentialilor utilizatori despre produsele si serviciile care se pot oferi pentru
vanzare;
b) studiul pietei in vederea identificarii cererilor de consum;
c) asigurarea completa, complexa si la timp a resurselor materiale necesare executarii produselor

comandate de clienti;
d) elaborarea previziunilor in vanzari;
e) intocmirea portofoliului de comenzi si incheierea de contracte comerciale.

Serviciile care contribuie la conceperea, producerea, desfacerea si utilizarea
produselor sunt:
a) servicii care inlesnesc comercializarea produselor;
b) serviciile care contribuie la valorificarea produselor;
c) asistenta in domeniul organizarii si conducerii productiei;
d) asistenta in domeniul organizarii si conducerii sectorului social;
e) recrutarea, formarea si pregatirea personalului pentru productie si pentru celelalte domenii de

activitate.
Functiile serviciilor sunt:
a) de antrenare;
b) de previziunea vanzarilor;
c) de imbunatatire a calitatii ofertei;
d) de promovare;
e) de stabilizare si permanentizare a relatiilor cu partenerii.
40. Precizati operatia care nu intra in categoria celor care definesc timpul de stocare a
produselor finite.
Intre operatiile pe care produsele finite trebuie sa le suporte pe timpul stocarii in depozitele
de desfacere sunt:
a) primirea-receptia produselor sosite de la sectiile de fabricatie;
b) inregistrarea in evidenta si incarcarea gestiunii;
c) pregatirea utilajelor si dispozitivelor pentru incarcarea, descarcarea, manipularea produselor;
d) marcarea, etichetarea, ambalarea, formarea loturilor de livrare;
e) intocmirea formelor de livrare, facturarea si depunerea documentatiei de livrare la banca.

41. Precizati afirmatia considerata neadevarata.
De modul in care este organizata activitatea operativa de desfacere depinde:
a) fidelitatea clientilor;
b) extinderea paletei de clienti;
c) stabilitatea in aprovizionarea materiala;
d) conlucrarea mai eficienta cu clientii;
e) dezvoltarea activitatii viitoare.
Intre obiectivele principale care se au in vedere la elaborarea strategiei in aprovizionarea

materiala mentionam:
a) aprovizionarea resurselor materiale de la cele mai avantajoase surse de furnizare, de la cei mai
economici si credibili furnizori;
b) aprovizionarea resurselor materiale care raspund cel mai bine caracteristicilor cererilor de consum
ale intreprinderii;
c) formarea unor stocuri minime necesare, care sa asigure acoperirea ritmica, completa si complexa
a cererilor de consum si sa necesite costuri minime de formare-detinere;
d) selectarea interativa a furnizorilor care raspund cel mai bine obiectivului propus;
e) mentinerea ritmului programat al aprovizionarilor.
Intre modalitatile de actiune care asigura indeplinirea obiectivelor specifice strategiei in

aprovizionarea materiala mentionam:
a) identificarea structurii reale de resurse materiale pentru consum, inclusiv evaluarea cererilor
folosind metode adecvate;
b) alegerea anticipata a resurselor materiale oferite de piata folosind o paleta extinsa de criterii de
selectie;
c) conservarea rationala a resurselor materiale pe timpul depozitarii-stocarii;
d) apelarea in dimensionarea stocurilor a unor metode care le aseaza nivelul pe criterii economice;
e) folosirea, in urmarirea si controlul stocurilor efective, a unor metode si tehnici eficiente si de

utilitate practica.
Dintre situatiile concrete care influenteaza strategia in cumpararea de resurse

materiale si echipamente tehnice retinem:
a) disponibilitatile de pe piata de cumparare;
b) numarul de furnizori;
c) costurile de intrare, de mentinere, de iesire sau de transfer pe si de pe piata produselor;
d) practicarea sistemului preturile 'de atragere' a clientilor;
e) capacitatea financiara a cumparatorului.
Dintre situatiile concrete care influenteaza strategiile in cumpararea de resurse

materiale si echipamente tehnice mentionam:
a) situatia financiara a furnizorilor;
b) disponibilitatile de pe piata de cumparare;
c) impunerea preturilor de catre producatori comerciantilor, la marfurile livrate acestora;
d) pozitia firmei cumparatoare pe piata sa finala;
e) nevoia de inovare a intreprinderii.
Factorii care determina sentimentul de insatisfactie in cumpararea de resurse

materiale, produse etc. sunt:
a) asocierea prea usoara la conditiile impuse de furnizori;
b) deciziile de cumparare se iau in virtutea unor relatii amiabile;
c) nu se are in vedere sensibilitatea clientelei la produsele intermediare;
d) nu sunt cunoscute intotdeauna obiectivele cumpararii, tratativele purtandu-se fara un orizont

definit;
e) nu se iau, intotdeauna, in considerare efectele pe care concurenta le pune in evidenta.
Intre actiunile neloiale retinem:
a) refuzul de a vinde marfa aflata in depozit sau in magazii;
b) practica de a servi doar anumiti clienti;
c) intelegerea intre vanzatori pentru a limita sau impiedica concurenta;
d) initierea unor actiuni de parteneriat cu furnizorii;
e) inselarea cumparatorului cu privire la pretul marfii.
48. Precizati regula considerata neadevarata.
Intre regulile generale care guverneaza activitatea de informare tehnico-economica (despre

partenerii reali si potentiali de afaceri) de catre institutiile specializate in acest sens, mentionam:
a) informatie obiectiva;
b) informatie cu conexiuni internationale;
c) informatie cu caracter continuu;
d) informatie colectata in sistem descentralizat;
e) informatie integrata.

Scopul concret al testarii credibilitatii agentilor economici este:
a) stabilirea de relatii de afaceri cu un nou partener;
b) desfasurarea unor activitati complementare pe baza fondului de date asigurat;
c) reluarea afacerilor cu un partener vechi;
d) necesitatea de a efectua cercetari curente asupra pietei;
e) dorinta de participare la licitatiile legate de patrimoniul unui agent economic declarat in stare de
faliment.
50. Precizati informatia standard considerata neadevarata.
Informatiile standard care se transmit la o solicitare-comanda, despre un agent economic,

cuprind:
a) istoricul firmei;
b) capitalul social;
c) volumul anual al vanzarilor;
d) termenele de livrare practicate;
e) recomandari.
51. Precizati factorul de risc considerat neadevarat.
Factorii de risc care se iau in calculul indicelui de bonitate sunt:
a) evolutia afacerilor;
b) potentialul de livrare;
c) volumul vanzarilor;
d) vechimea firmei;
e) conducerea firmei.
52. Precizati combinatia considerata integral adevarata.
Principalele obiective care se au in vedere la elaborarea strategiei in aprovizionare, in general, sunt

urmatoarele:
stabilirea pe structura a necesitatilor reale de resurse materiale pentru consum;
aprovizionarea resurselor materiale, a echipamentului tehnic care raspund cel mai bine
caracteristicilor cererilor de consum-utilizare;
identificarea necesitatilor de consum pentru toate destinatiile de utilizare si evaluarea acestora

folosind metode si modele adecvate;
conservarea rationala a resurselor materiale aprovizionate pe timpul depozitarii-stocarii;
selectarea interativa a furnizorilor care raspund cel mai bine obiectivului propus;
asigurarea unor conditii rationale de protectie-conservare a resurselor pe timpul stocarii.
a) 1, 3, 6;
b) 1, 2, 4;
c) 2, 3, 6;
d) 1, 3, 5.
e) 2, 1, 6.
Succesiunea reala a fazelor de actiune ale subsistemului aprovizionare materiala este:
faza de autonomie;
faza de integrare;
faza de pasivitate;
faza de participare.
a) 1, 2, 3, 4;
b) 2, 4, 1, 3;
c) 2, 1, 3, 4;
d) 4, 3, 2, 1;
e) 3, 1, 4, 2;
Departamentul de planificare-control, din structura organizatorica a compartimentului de

aprovizionare materiala, asigura realizarea urmatoarelor activitati:
elaborarea de previziuni privind necesitatile de materiale;
depistarea surselor de furnizare;
dimensiunea stocurilor;
impulsionarea si marirea livrarilor de la furnizori;
elaborarea programelor de aprovizionare;
informarea sistematica asupra mutatiilor de pe piata de materiale si produse.
a) 1, 2, 4;
b) 1, 2, 6;
c) 1, 3, 5;
d) 1, 2, 5
e) 2, 3, 5
Departamentul receptie-depozitare, din structura organizatorica interna a compartimentului

de aprovizionare materiala, asigura realizarea urmatoarelor activitati:
primirea-receptia partizilor de materiale sosite de la furnizori;
pregatirea resurselor materiale pentru consum;
achizitionarea materialelor neprogramate;

intocmirea de situatii statistice privind evolutia stocurilor efective in raport cu limitele estimate;
urmarirea evolutiei stocurilor efective in raport cu limitele estimate;
deplasarea materialelor in interiorul intreprinderii.
a) 1, 2, 5;
b) 1, 4, 5;
c) 1, 3, 4;
d) 2, 3, 6;
e) 3, 4, 5.
Organizarea pe grupe a compartimentului de desfacere trebuie sa asigure:
omogenitate si operativitate in desfasurarea diferitelor activitati specifice;
delegarea responsabilitatilor de la o grupa la alta grupa;
autonomia fiecarei grupe in indeplinirea atributiilor care-i revin.
separarea depozitelor de produse finite de compartimentul de desfacere;
sporirea responsabilitatilor lucratorilor din compartimentul de desfacere in satisfacerea prompta a

cerintelor clientilor;
conducerea si coordonarea unitara a intregului proces de livrare-vanzare;
a) 1, 5, 6;
b) 1, 2, 3;
c) 2, 4, 5;
d) 3, 5, 6;
e) 1, 3, 5.
57. Analistul in aprovizionare asigura realizarea urmatoarelor activitati:
depistarea surselor de furnizare a materialelor;
elaborarea de studii de prognoza privind evolutia consumatorilor;
analiza gradului de fundamentare a cererilor de materiale emise de subunitatile de consum;
contactarea unitatilor de transport specializate si stabilirea conditiilor de deplasare a materialelor de

la furnizor la destinatarul lor;
participarea la bursele de marfuri si studierea evolutiei potentialului de furnizare.
dimensionarea cantitatilor economice de comanda-aprovizionare;
a) 2, 4, 6;
b) 1, 2, 5;
c) 2, 3, 6;
d) 1, 3, 5;
e) 3, 5, 6.
Exprimarea stocului de productie in unitati naturale (fizice) serveste la:
determinarea cheltuielilor de stocare al caror nivel se calculeaza in raport cu valoarea medie a

stocului de productie;
estimarea fizica a potentialului de productie realizabil pe seama acestuia;
determinarea necesarului de forta de munca antrenata in manipularea materialelor in depozite;
stabilirea taxei de asigurare a resurselor pe timpul stocarii;
estimarea necesarului de echipament tehnic pentru dotarea depozitului;
estimarea efectului imobilizarii ca atare a resurselor in stoc.
a) 1, 2, 4;
b) 2, 3, 5;
c) 1, 3, 4;
d) 2, 4, 6;
e) 1, 3, 5.
Ca indicator folosit in aprecierea activitatii economice a intreprinderilor, stocul de productie intra

in corelatie cu:
veniturile intreprinderii;
viteza de rotatie a capitalului circulant;
intervalul intre doua aprovizionari succesive;
costul de productie;
volumul desfacerilor;
a) 1, 3, 5;
b) 1, 2, 4;
c) 2, 4, 5;
d) 2, 3, 4;
e) 1, 2, 5.
Intre factorii de influenta a nivelului de formare a stocurilor, amintim:
costul de productie;
capacitatea depozitului;
capacitatea mijloacelor de transport;
durata de comanda-aprovizionare;
momentul calendaristic de emitere a comenzii de aprovizionare.
a) 1, 3, 5;
b) 1, 3, 4;
c) 1, 2, 4;
d) 2, 3, 4;
e) 3, 4, 5.
61. Intre elementele functionale care asigura caracterizarea proceselor de stocare amintim:
cererea pentru consum;
durata de comanda-aprovizionare;
cantitatea minima livrabila in conditii economice avantajoase;
capacitatea depozitului de materiale;
momentul calendaristic de lansare a comenzii de aprovizionare.
a) 1, 2, 5;
b) 2, 3, 4;
c) 1, 3, 5;
d) 1, 3, 4;
e) 1, 2, 4.
62. Se dau datele:
pierderile (C1) determinate de s > r sunt de 200 u.v.;
cheltuielile suplimentare (C2) determinate de s < r sunt de 5000 u.v;
distributia statistica a cererii este precizata in tabelul urmator:

³
Cererea
Distributia
statistica
Pe aceasta baza identificati prin calcul rezultatul corect:
a)
Costul minim (lei) este de:

Stocul optim (buc.) este de:
b)

c)

d)

e)

63. Se dau datele:
Necesarul anual pentru consum este de 1080 tone;
Materia prima se asigura la 10 zile;
Durata de comanda-aprovizionare este de 15 zile.
a)
Stocul mediu de Nivelul
Necesarul total (tone) productie (tone) este de: suplimentar (tone) este
este de: de:
b)

este de: de:
c)

este de: de:
d)

este de: de:
e)

este de: de:
Se dau datele:
Volumul productiei este de 1.000.000.000 lei, din care 75 % reprezinta productie

nominalizata, care se concretizeaza in:
Productie Norma de
Denumire produs contractata (buc) consum (kg/buc)
A
B
C
D
Materia prima se aprovizioneaza lunar;
Abaterea absoluta de la medie a cererilor lunare de consum este de 1 tona;

Coeficientul de siguranta care exprima potentialul de livrare al furnizorului
a)
Stocul de productie minim (zile)

Necesarul total (kg) este de: este de:
b)

c)

d)

e)

65. Se dau datele:
Productia prevazuta pentru fabricatie 2.000.000 bucati;
Timpul de stationare a produselor in depozit este, in anul de baza, de 20 zile; pentru anul
de plan se prevede reducerea acestuia cu 25%;
In momentul elaborarii planului de desfacere, in depozitul unitatii se afla 100.000 buc. produse
finite; pana la incheierea anului curent urmeaza sa se mai fabrice 50.000 buc. ca productie
normala, 25.000 buc. ca productie restanta si 15.000 buc. ca productie suplimentara.
Pentru aceeasi perioada se prevede livrarea a 50.000 buc. livrari normale si 30.000 buc. livrari
restante si suplimentare (desfacerea este previzibila);
Numarul de zile lucratoare ale anului de plan 250.
Pe baza acestor date identificati prin calcul rezultatul corect
a)
Stocul de desfacere estimat, este de:

Volumul
desfacerii (buc.) este de: Bucati zile
b)

Volumul
c)

Volumul
d)

Volumul
e)

Volumul
66. Se dau elementele:
Necesarul de aprovizionat este de 1200 tone/an;
Cheltuielile de stocare sunt de 0,050 u.v/tona si zi;

Cheltuielile de lansare a unei comenzi de aprovizionare sunt de 168,75 u.v/lot;
Pretul unitar de aprovizionare este de 400 u.v./tona.
a)
Intervalul Costul minim (u.v.)

Lotul optim (zile) este de: este de:
economic (tone) este
de:
b)

de:
c)

de:
d)

de:
e)

de:
67. Productia de fabricat pe structura si conditii tehnice se prezinta in tabelul urmator:
Productia de Norma de Stoc productie neterminata (buc)

Produs fabricat (buc) consum (kg/buc) la inceput de an la sfarsit de an
A
B
C
Materia prima se asigura lunar;
Durata de comanda aprovizionare este de 14 zile;
Stocul existent in momentul elaborarii planului este de 2 tone;
Intrarile prevazute pana la sfarsitul anului sunt de 10 tone;
Consumul estimat pana la sfarsitul anului este de 9 tone.
Pe baza acestor date identificati prin calcul rezultatul corect:
a)
Stocul de productie Nivelul de comanda-

Necesarul de mediu (kg) este de: aprovizionare (kg) este de:
aprovizionat (kg) este
de:
b)

de:
c)

de:
d)

de:
e)

de:
68. Se dau datele:
Necesarul de consum este de 720.000 kg/an;
Intervalul mediu intre aprovizionarile succesive este de 30 de zile;
Abaterea medie patratica a productiei lunare este de 5 zile;
Coeficientul de siguranta care exprima potentialul de livrare al furnizorului este de 1,20.
a)
Stocul de productie Stocul de siguranta (zile)

Necesarul total (kg) mediu (kg) este de: este de:
este de:
b)

este de:
c)

este de:
d)

este de:
e)

este de:
69. Se dau datele:
Productia prevazuta pentru fabricatie este de 2.000.000 buc. din care 25 % pentru consumul
propriu;
Stocul de desfacere in anul de baza a fost de 80.000 buc.; pentru anul de plan se
prevede diminuarea acestuia cu 37,5%.
Productia de realizat pana la sfarsitul anului este de 300.000 buc., din care 120.000buc.
reprezinta productie restanta acceptata de clienti in continuare;
Stocul existent la momentul intocmirii planului de desfacere era de 75.000 buc.;
Livrarile pana la sfarsitul anului curent sunt de 250.000 buc;
Intreprinderea lucreaza 250 de zile pe an.
In baza acestor date identificati prin calcul rezultatul corect:
a)
Stocul de desfacere (zile)

Volumul desfacerii (buc.)
b)

c)

d)

e)

70. Se dau datele:
Productia de realizat este de 24.000 buc.;
Norma de consum este de 15 kg/buc;
Pe baza acestor date identificati prin calcul rezultatul corect:
a)
Stocul de productie Nivelul de comanda (kg)

Necesarul total pentru maxim (zile) este de: este de:
consum (kg) este de:
b)

c)

d)

e)

71. Se dau datele:
Productia de realizat este de 5.000 unitati;
Norma de consum este de 50 kg/unitate produs finit;
Costul stocarii este de 12,5 u.v./tona si an
Costul lansarii unei comenzi de aprovizionare este de 200 u.v.;
Costul de penurie este de 19 ori mai mare decat costul stocarii.
a)
Stocul optim (to) este de:

Lotul optim (to) este de:
b)

c)

d)

e)

72. Productia de fabricat pe structura si conditiile tehnice de executie se prezinta in tabelul

urmator:
Productia de Norma de Stoc productie neterminata (buc)

Produs fabricat (buc) consum (kg/buc) la inceput de an la sfarsit de an
A
B
C
Stocul existent in momentul elaborarii planului este de 3 tone;
Intrarile prevazute pana la sfarsitul anului curent sunt de 12 tone;
Consumul estimat pana la sfarsitul anului curent este de 10 tone.
Pe aceasta baza identificati prin calcul rezultatul corect
a)

Necesarul de aprovizionat (kg) mediu (kg) este de: aprovizionare (kg) este de:
este de:
b)

este de:
c)

este de:
d)

este de:
e)

este de:
73. Se dau datele:
Productia prevazuta pentru fabricatie este de 4.000.000 buc. din care 30% pentru consum
intern;
Stocul de desfacere in anul de baza a fost de 100.000 buc.; pentru anul de plan s-a prevazut
diminuarea acestuia cu 25%;
Productia de realizat pana la sfarsitul anului curent este de 400.000 buc., din care 120.000 buc.
reprezinta productie suplimentara comandata de beneficiari;
Stocul existent la momentul intocmirii planului de desfacere era de 125.000 buc.;
Livrarile pana la sfarsitul anului curent sunt de 325.000 buc.;

Intreprinderea lucreaza 250 de zile pe an.
a)

b)

c)

d)

e)

74. Se dau datele:
Necesarul de consum este de 1.080.000 kg/an;
Intervalul mediu intre aprovizionari este de 30 zile;

a)

Necesarul total (kg) este mediu (kg) este de: este de:
de:
b)

de:
c)

de:
d)

de:
e)

de:
75. Se dau datele:
Productia de realizat este de 20.000 unitati;
Norma de consum este de 10 kg/unitate produs finit;
Costul stocarii este de 60 u.v. pe tona si an;
Costul lansarii unei comenzi de aprovizionare este de 300 u.v.;

a)
Intervalul optim (zile)

Lotul optim (tone) este este de:
de:
b)

de:
c)

de:
d)

de:
e)

de:
76. Se dau datele:
Productia de realizat este de 40.000 buc.;
Norma de consum este de 18 kg/buc.;
Materia prima se asigura la 28 zile.

In aceste conditii:
a)

b)

c)

d)

e)

77. Se dau datele:
Necesarul pentru consum este de 2160 tone;
Materia prima se asigura la 40 de zile;
Abaterea absoluta de la medie a cererilor lunare pentru consum este de 20 tone;
Coeficientul de siguranta care exprima potentialul de livrare al furnizorului este de 1,50;

Stocul preliminat la inceput de an este de 150 tone.
a)
Stocul de productie
Necesarul de aprovizionat (tone) mediu (tone) este de:
este de:
b)
Stocul de productie
este de:
c)
Stocul de productie
este de:
d)
Stocul de productie
este de:
e)
Stocul de productie
este de:
78. Se dau datele:
Productia de fabricat si conditiile tehnice de executie aferente sunt prezentate in tabelul urmator:
Produsul Productia de fabricat (buc.) Greutatea specifica (kg/buc.)

A
B
C
Procentul de reprezentare a materialului bun turnat in necesarul global de sarja este

de 90% ;
Fonta participa la formarea sarjei in procent de 70%;
Intervalul optim de aprovizionare este de 20 de zile;
Durata de comanda aprovizionare este de 22 de zile.
a)
Nivelul de comanda (kg) este de:

Stocul de productie mediu de
fonta (kg) este de:
b)

fonta (kg) este de:
c)

fonta (kg) este de:
d)

fonta (kg) este de:
e)
fonta (kg) este de:
79. Se dau datele:
Distributia statistica a cereri se prezinta in urmatorul tabel:
³
Cererea
Distributia
Pierderile determinate de s > r sunt 1000 u.v.;
Cheltuielile suplimentare generate de s < r sunt de 30.000 u.v.
a)
Costul minim (u.v.) este de:

Stocul optim (unitati)
este de:
b)

este de:
c)

este de:
d)

este de:
e)

este de:
80. Se dau datele:
Structura productiei de fabricat si conditiile tehnice de realizare se prezinta in tabelul urmator;
Productia (buc) Norma de Stoc productie neterminata (milioane lei)

Produs consum (kg/buc) la inceput de an la sfarsit de an
A
B
C
Valoarea productiei este de 2000 milioane lei;
Materia prima se asigura la 20 de zile;
a)
Stocul de productie
Necesarul total pentru minim (zile) este de:
b)
Stocul de productie
c)
Stocul de productie
d)
Stocul de productie
e)
Stocul de productie
81. Se dau datele:
Necesarul anual este de 1080 tone;
Cheltuielile de stocare sunt de 80 u.v. pe tona si an;
Cheltuielile de lansare sunt de 228 u.v. pe comanda;
Cheltuielile de transport sunt de 360 u.v. pe lot;
Intervalul de reluare a productiei la furnizor este de 30 de zile.
a)
Intervalul optim (zile) Costul minim (u.v.)

Lotul economic (tone) este de: este de:
este de:
b)

este de:
c)

este de:
d)

este de:
e)

este de:
Se dau datele:
numarul de materiale care compun nomenclatorul de aprovizionare este de 500;
necesarul valoric pe ansamblul resurselor este de 10 milioane lei;
numarul initial de aprovizionari pe articol si an este de 4, indiferent de zona de importanta;
noua strategie de aprovizionare propune, ca numar de aprovizionari pe articol si an, pentru zona
A - 12, pentru zona B - 6, pentru zona C - 2;
costul unei aprovizionari este de 20.000 lei;
costul stocarii este de 25% fata de valoarea medie a stocului.
a)
Economia la cheltuielile cu
Economia la cheltuielile de stocarea (mii lei) este de:
aprovizionare (mii lei) este de:
b)
c)
d)
e)
83. Se dau datele:
necesarul pentru consum este de 1440 tone/an;
productia medie lunara este de 5.250 buc.;
abaterea medie patratica a productiei lunare este de 1.250 buc.;
numarul de zile lucratoare dintr-o luna este de 21;
coeficientul de siguranta care exprima potentialul de livrare al furnizorului este de 1,40.
a)
Stocul de siguranta in zile este de:

Stocul de siguranta fizic (tone) este
de:
b)

de:
c)

de:
d)

de:
e)

de:
84. Se dau datele:
productia realizata in anul de baza este de 100.000 buc.;
consumul efectiv de materie prima pentru realizarea acestei productii a fost de 720.000 kg;
productia planificata pentru anul urmator este de 125.000 buc.;
ca rezultat al introducerii unor noi tehnologii, se prevede reducerea consumului cu 10%;
intervalul optim intre aprovizionari este de 7 zile;
durata de comanda aprovizionare este de 12 zile.

In baza acestor elemente identificati prin calcul rezultatul corect:
a)

Stocul la sfarsit de an (kg) este de:
b)

c)

d)

e)

85. Se dau datele:
necesarul de aprovizionat este de 1.200 tone/an;
pretul de achizitie este de 500 lei/tona;
costul stocarii unitar pe an este de 22% fata de pretul de achizitie;
costul lansarii unei comenzi de aprovizionare este de 422,40 lei.
a)
Intervalul optim (zile) Costul minim (lei)
este de:
b)

este de:
c)

este de:
d)

este de:
e)

este de:
86. Se dau datele:
productia fabricata in anul de baza a fost de 300.000 buc.;
productia de realizat in anul de plan este de 500.000 buc.;
in anul de baza stocul de desfacere (in bucati) a avut urmatoarea evolutie: 20.000; 15.000;
30.000; 45.000; 30.000; 50.000; 25.000; 65.000.
pentru noul an se prevede diminuarea timpului de stationare in depozit a produselor finite cu 5

zile;
intreprinderea lucreaza 250 de zile pe an.

a)
Stocul de desfacere in zile este de:

Stocul de desfacere fizic este de:
b)

c)

d)

e)

87. Se dau datele:
necesarul pentru consum este de 1.440.000 kg;
intervalul optim intre doua intrari succesive este de 15 zile;
durata de comanda-aprovizionare este de 18 zile.
a)
Necesarul total pentru mediu (kg) este de: este de:
b)

c)

d)

e)

88. Se dau datele:
valoarea productiei de fabricat este de 600.000.000 lei, din care 75% reprezinta productie
nominalizata in cadrul careia se prevede executia a 3 produse in conditiile tehnice specificate in
tabelul urmator:
U/m Norma de
Produsul Productie consum (kg/buc.)
contractata
A Buc.
B Buc.
C Buc.
materia prima se asigura lunar;
abaterea medie patratica a productiei lunare este de 7 zile;
coeficientul de siguranta care exprima potentialul de livrare al furnizorului este de 1,30;
stocul preliminat pentru inceput de an este de 50.000 kg;
anual intreprinderea poate recupera si refolosi in consumul intern 10 tone din aceasta materie
prima.
Pe baza acestor elemente identificati prin calcul rezultatul corect:
a)

Necesarul de aprovizionat (kg) este este de:
de:
b)

de:
c)

de:
d)

de:
e)

de:
89. Se dau datele:
productia prevazuta pentru anul de plan (pentru care se considera 250 de zile lucratoare) si
destinata livrarii este de 200.000 buc.;
timpul planificat de executie a operatiilor de primire - receptie a produselor sosite de la sectia de

montaj pana la intocmirea documentatiei de livrare si depunerea acesteia la banca este de 4 zile;
la momentul elaborarii planului de desfacere, in depozitele intreprinderii exista 80.000

buc. produse finite;
pana la sfarsitul anului curent urmeaza sa se mai produca 25.000 buc. produse finite, din care
5.000 buc. reprezinta productie suplimentara comandata de clienti, si sa se mai livreze 75.000 buc.
produse finite.
a)
Stocul preliminat de produse finite

Volumul desfacerii (buc.) este de: la inceput de an este de:
b)

c)

d)

e)

90. Se dau datele:
necesarul este de 720 tone/an;
costul stocarii este de 80 u.v. pe tona si an;
costul lansarii este de 150 u.v. pe comanda de aprovizionare;
costul de transport este de 362 u.v. pe lot;
intervalul de reluare a productiei la furnizor este de 40 de zile.
a)
Intervalul optim (zile) este de:

Lotul economic (tone) este de:
b)

c)

d)

e)

91. Se dau datele:
productia de executat si conditiile tehnice de realizat sunt urmatoarele:
Productia de Greutatea bruta (kg/buc.)

Produs executat (buc.)
A
B
C
D
materialul brun turnat se obtine intr-o proportie de 95%;
fonta participa la obtinerea aliajului intr-un procent de 70%.
In aceste conditii necesarul de consum pentru fonta este de:
a) 770.684,20 kg;
b) 673.684,20 kg;
c) 773.684,20 kg;
d) 873.684,20 kg;
e) 783.684,20 kg.
92.Evaluarea si alegerea unui produs (resursa materiala) va avea in vedere:
a) previziunea ofertei, previziunea pretului, strategia de reducere a costurilor, procesul de

productie al consumatorului, utilitatea produsului pentru produsul final;
b) previziunea ofertei, previziunea cererii furnizorului, procesul de productie al furnizorului;
c) strategia de reducere a costurilor furnizorului, previziunea ofertei, a pretului, utilitatea

produsului pentru produsul final;
d) utilitatea produsului pentru furnizor, previziunea ofertei, a pretului, strategia de rationalizare a

costurilor;
e) previziunea productiei furnizorului, strategia de reducere a costurilor furnizorului, previziunea

pretului produsului final.
93.Definirea produsului prin marca comerciala inseamna:
a) o descriere detaliata, urmata de sintagma "sau echivalent";
b) definirea produsului prin marca acestuia urmata de sintagma "fabricat";
c) definirea produsului prin marca acestuia;
d) descrierea detaliata a caracteristicilor produsului;
e) definirea produsului prin marca acestuia urmata de cateva caracteristici, de identificare a

tipului produsului (ex: TV Sony cu diagonala 54 cm).
94.Definirea produsului prin echivalenta se recomanda:
a) cand elaborarea unor specificatii detaliate nu se justifica si este costisitoare;
b) cand se lasa la latitudinea furnizorului de a oferi o solutie care sa corespunda cerintelor

consumatorului;
c) cand exista comenzi speciale pentru produse cu un grad ridicat de specificitate;
d) cand este esentiala tehnologia de fabricatie;
e) cand produsul este apreciat ca "strategic" pentru consumator.
95.Definirea produsului prin caracteristicile specifice are anumite limite:
a) in activitatea de aprovizionare aceste produse sunt percepute ca fiind comenzi speciale si din
aceasta cauza preturile cerute vor fi mai mari;
b) fiind percepute ca fiind produse foarte importante pentru consumator, furnizorul ofera
"bonusuri";
c) se evidentiaza foarte clar ce asteapta consumatorul;
d) furnizorul cunoaste foarte clar care ii sunt responsabilitatile;
e) nu permite folosirea unor grile de evaluare a furnizorilor (produselor).
96.Metoda de calcul a necesarului standard de consum (planificat) pe baza "indicelui global de

consum al productiei nominalizate" se recomanda:
1. cand detalierea productiei pe produse, tipuri etc. nu se justifica economic;
2. cand se produce "la comanda";
3. cand exista produse cu ciclu de fabricatie lung;
4. cand nu toata productia asumata poate fi nominalizata;
5. cand productia de piese de schimb, subansamble etc. este foarte importanta in cadrul productiei
de utilaje, echipamente etc.
a)
b)
c)
d)
e)
97.Metoda de calcul a necesarului standard de consum (planificat) "pe baza realizarilor din
perioada anterioara" se recomanda:
a) cand productia din anul de plan se caracterizeaza prin caracteristici asemanatoare cu cele din
anul anterior;
b) cand se produce "la cerere";
c) cand exista stocuri semnificative de productie neterminata;
d) cand productia planificata poate fi caracterizata prin distributia statistica a diferitelor sorto-
tipo-dimensiuni;
e) cand exista un produs asemanator pentru care se cunoaste consumul specific.
98.Pozitia ierarhica a activitatii de aprovizionare depinde de:
autoritatea de care se bucura personalul care lucreaza in domeniul aprovizionarii;
stilul de management al conducatorului activitatii de aprovizionare;

ponderea costurilor aprovizionarii in costul de productie;
stilul de management al managerului general;
caracteristicile pietei de aprovizionare si ale produselor.
a)
b)
c)
d)
e)
99.Sistemul "functional" de organizare structurala a activitatii de aprovizionare presupune:
a) coordonarea activitatii exclusiv la nivelul coordonatorului subsistemului;
b) coordonarea activitatii si la nivelul grupei de materiale;
c) coordonarea activitatii "productie - aprovizionare" la nivelul destinatiei de consum;
d) coordonarea formala a activitatii de aprovizionare;
e) un grad foarte mare de descentralizare a activitatii.
100.Sistemul "functional" de organizare structurala a activitatii de aprovizionare

are avantajul ca:
asigura o abordare unitara a proceselor de aprovizionare a diferitelor grupe de materiale;
se asigura principiul unitatii de decizie in cel mai mare grad;
asigura o coordonare rapida a intregului flux;
permite abordarea diferita a procesului de aprovizionare in functie de specificul grupei de materiale;
asigura costuri rationale de functionare in cazul intreprinderilor mici si un nomenclator foarte

diversificat.
a)
b)
c)
d)
e)
101.Sistemul "pe grupe omogene de materiale" de organizare structurala a activitatii de

aprovizionare presupune:
a) unitatea functionala a functiilor de cumparare - aprovizionare si de receptie - depozitare, la

nivelul grupei de materiale;
b) separarea functionala a functiilor subsistemului de aprovizionare;
c) unitatea functionala aprovizionare - productie;
d) coordonarea geografica a functiilor subsistemului de aprovizionare;
e) coordonarea activitatii la un singur nivel ierarhic - al coordonatorului aprovizionarii.
102.Sistemul "pe grupe omogene de materiale" de organizare structurala a activitatii de

aprovizionare are dezavantajul ca:
exista posibilitatea aparitiei unor paralelisme in activitatea de aprovizionare;
se poate reduce puterea de negociere pe piata;
poate sa determine o utilizare redusa a timpului de munca in domeniul aprovizionarii;
asigura o coordonare rapida a procesului de aprovizionare;
nu asigura o abordare unitara a tuturor proceselor de aprovizionare.
a)
b)
c)
d)
e)
103.Sistemul "pe destinatii de consum" de organizare structurala a activitatii de aprovizionare

presupune:
a) separarea functionala a activitatii pe functiile principale ale subsistemului de organizare

materiala;
b) coordonarea activitatii de aprovizionare la nivelul sectiilor de productie si al coordonatorului

activitatii de aprovizionare;
c) unitatea functionala a procesului de aprovizionare la nivelul grupelor de materiale;
d) un grad de centralizare foarte ridicat al organizarii structurale;
e) descentralizarea la nivelul functiei de previziune - planificare - gestiune.
104.Sistemul "pe destinatii de consum" de organizare structurala a activitatii de aprovizionare

are avantajul:
1. creste puterea de negociere prin cresterea valorii resurselor cumparate de la acelasi

furnizor;
2. se asigura o coordonare rapida, eficienta si eficace intre cererea de resurse si posibilitatile
de satisfacere a acesteias
3. nu pot sa apara paralelisme in relatiile cu furnizorii;
4. asigura posibilitatea gestiunii pe baza "centrelor de profit";
5. asigura o cunoastere foarte buna de catre lucratorii din aprovizionare, a caracteristicilor
cererii de resurse materiale.
a)
b)
c)
d)
e)
105.Sistemul "pe produs" de organizare structurala a activitatii de aprovizionare se recomanda:

a) in cazul intreprinderilor cu productie de masa (cu un nomenclator de produse foarte redus);
b) in cazul intreprinderilor mici, deoarece asigura o flexibilitate in folosirea timpului de lucru;
c) in cazul cand se doreste o concentrare foarte puternica a activitatii de aprovizionare;
d) cand exista o concentrare a resurselor pe grupe omogene de materiale;
e) cand exista o concentrare a surselor de aprovizionare pe zone geografice.
106.In cazul unei firme organizata pe sectii cu activitate integrata (pe obiect de fabricatie) si
care se aprovizioneaza de pe o piata cu risc ridicat se recomanda:
a) o concentrare a functiilor de cumparare (negociere) si de previziune - gestiune si o

descentralizare a functiilor de planificare si depozitare;
b) o organizare de tip "functional";
c) o organizare de tip "pe grupe omogene de materiale"
d) o descentralizare totala a activitatii de aprovizionare (a functiilor acesteia);
e) o concentrare a functiilor de receptie - depozitare si de transport.
107.Pe o scala de la 1 la 4, un lucrator din domeniul aprovizionarii se recomanda sa aiba:
capacitate de analiza si sinteza 4;
curiozitate 2;
motivatie 2;
prezenta fizica 1;
capacitate de comunicare 4;
capacitate de redactare 3.
a)
b)
c)
d)
e)
108.In cazul unor restrictii interne si externe mari in procesul de aprovizionare se recomanda:
a) lucratorul de "inalta competenta", deoarece sunt necesare studii de piata detaliate, studii ale
cererii, se pun probleme de stabilire a unor relatii pe termen lung si de analiza a gradului de
integrare;
b) lucratorul de "inalta competenta", deoarece este necesara dezvoltarea de noi produse, sunt
necesare strategii de obtinere de oportunitati etc.;
c) lucratorul "relational", deoarece sunt necesare studii de piata, studii detaliate ale cererii,
crearea de noi produse;
d) lucratorul "negociator", deoarece stie sa valorifice oportunitatile, are calitati de diagnostician

al pietei, stie sa puna nevoile intreprinderii in relatie cu piata;
e) lucratorul "negociator", deoarece are calitati ce ii permit sa participe activ la analizele si

proiectarea de noi produse, de rationalizare a costurilor etc.
109. In functie de manifestarea restrictiilor tehnice si comerciale, in cazul unui raport de

putere favorabil consumatorului, se recomanda urmatoarele strategii:
pretul - se cauta sa se gaseasca compensatii in alte servicii;
comenzile - se recomanda descentralizarea;
furnizorii - dezvoltarea pietei de aprovizionare;
acoperirea cu contracte - se recomanda aprovizionarile punctuale;
crearea de sisteme de aprovizionare de tip JIT - se recomanda crearea daca si celelalte conditii de
eficienta si eficacitate sunt indeplinite.
a)
b)
c)
d)
e)
110. In cazul unui raport de putere nefavorabil consumatorului si al existentei anumitor

restrictii tehnice si comerciale se recomanda strategiile:
pretul - se negociaza activ;
acoperirea cu contracte - se recomanda acoperirea cu contracte;
comenzile - se recomanda centralizarea;
crearea de sisteme de aprovizionare de tip JIT - se recomanda evitarea;
furnizorii - nu se recomanda dezvoltarea unor noi posibilitati de aprovizionare.
a)
b)
c)
d)
e)
Raspunsuri corecte
intrebare raspuns
c
b
e
a
e
e
d
d
d
e
d
c
c
c
c
c
b
d
c
c
c
d
d
b
d
d
b
a
c
d
b
d
d
d
d
d
c
d
b
c
c
d
c
d
c
c
d
c
b
d
b
b
e
c
a
a
c
b
b
d
a
a
c
e
d
b
a
d
b
b
c
d
c
a
e
d
a
c
d
a
c
c
d
e
a
c
b
c
a
e
c
a
e
b
a
a
a
d
a
a
a
a
b
c
a
a
a
a
e
b
Politica de confidentialitate
Copyright © 2010- 2023 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.

Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact
Despre managementul tehnologic
Sistemele de fabricatie de montaj sl flexibilitatea
lor
Evolutia sistemelor de montaj in industria
constructoare de masini
Sistemul antropocentric de productie - sanp, o
alternativa la sistemul de productie econom
Sisteme flexibile de fabricatie. sisteme flexibile
de montaj
Factorul uman in sistemele automatizate de
montaj
Stiu si altele ...
 Organizarea activitatilor de inovare a produselor si tehnologiilor
 Planificarea activitatilor de inovare a produselor si tehnologiilor
 Managementul aprovizionarii si desfacerii grile

CAUTA IN SITE
Cauta
Termeni de cautare

Productie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Productie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

This website uses cookies to ensure you get the best experience on

our website. Learn more

Managementul aprovizionarii si desfacerii grile

MANAGEMENTUL APROVIZIONARII SI DESFACERII GRILE

1. Precizati activitatea neadevarata.

In structura activitatilor componente ale managementului aprovizionarii se incadreaza:

a) identificarea structurii materiale necesare desfasurarii activitatii de ansamblu a unitatii

b) dimensionarea stocurilor de materiale;

d) organizarea rationala a sistemului de servire ritmica a subunitatilor de consum ale intreprinderii;

e) stabilirea anticipata a spatiilor de depozitare si dotarea lor cu mobilier adecvat;

2. Specificati varianta integral neadevarata.

In structura activitatilor componente ale managementului aprovizionarii se incadreaza:

b) alegerea clientilor care prezinta cele mai avantajoase conditii de conlucrare;

c) prospectarea pietei interne si externe in vederea depistarii surselor reale si potentiale de

d) controlul sistematic al evolutiei stocurilor efective in raport cu limitele estimate;

e) selectarea si angajarea dupa principiul competentei a personalului de specialitate in s 555f51f

3. Negocierea in procesele de aprovizionare este precedata de:

a) urmarirea si controlul derularii contractelor de asigurare materiala;

b) asigurarea conditiilor normale de primire-receptie;

c) alimentarea sectiilor de productie;;

d) controlul evolutiei stocurilor efective;

4. Decizia de alegere a furnizorilor de resurse materiale este precedata de:

b) negocierea conditiilor de livrare;

c) analiza periodica a stadiului asigurarii materiale;

d) fundamentarea programelor de aprovizionare;

e) urmarirea derularii contractelor de aprovizionare;

5. Precizati textul considerat adevarat.

Managementul aprovizionarii integreaza intr-un 'tot unitar' fluxul si controlul resurselor

a) studiul pietei de furnizare pana la trecerea in consum a acestora;

b) fundamentarea programelor de aprovizionare pana la controlul utilizarii resurselor in consum;

c) dimensionarea stocurilor si pana la alimentarea sectiilor de productie;

d) alegerea furnizorilor si pana la eliberarea pentru consum a resurselor ,materiale;

e) identificarea pe structura a resurselor materiale necesare intreprinderii si pana la controlul

6. Precizati activitatea care raspunde corect intrebarii.

In structura activitatilor de aprovizionare pentru a caror realizare se impune o atentie sporita

a) organizarea rationala a sistemului de servire a subunitatilor de consum ale intreprinderii;

b) stabilirea pe criterii economice a stocurilor;

c) analiza periodica a asigurarii bazei materiale si tehnice;

d) elaborarea de bilanturi materiale;

e) urmarirea evolutiei pietei de furnizare;

In rolul de 'sursa de informare strategica', subsistemul aprovizionare poate colecta si

a) necesarul de consum al intreprinderii;

b) evolutia stocurilor efective;

c) stadiul realizarii contractelor cu furnizorii;

d) strategia desfasurarii negocierilor;

e) elaborarea de strategii de actiune in raport cu furnizorii.

8. Precizati activitatea considerata adevarata.

Rolul aprovizionarii de 'subsistem cu participare activa la fundamentarea strategiilor de

a) asigurarea cu resurse materiale a necesarului de consum al intreprinderii;

b) culegerea de informatii despre strategia desfasurarii negocierilor;

c) elaborarea de planuri optime de alimentare a subunitatilor de consum ale intreprinderii;

d) elaborarea unei strategii adecvate in domeniul colectarii si transmiterii informatiilor;

e) selectarea furnizorilor ce prezinta cele mai avantajoase conditii de livrare;

9. Precizati activitatea considerata neadevarata.

In structura activitatilor componente ale managementului desfacerii se incadreaza:

a) extinderea relatiilor de vanzare pe baza de comenzi, conventii si contracte comerciale;

b) organizarea activitatii operative de livrare-vanzare a produselor finite;

c) coordonarea si controlul activitatii depozitelor de desfacere;

d) prospectarea pietei in vederea identificarii furnizorilor cei mai avantajosi;

e) asigurarea unor conditii rationale de depozitare a produselor finite.

Pentru produsele de utilizare productiva, cu sfera mai restransa de utilitati, activitatea

a) crearea sau modernizarea si extinderea retelelor proprii de desfacere;

b) organizarea de retele proprii de service;