Metode activ- participative de predare – învățare la disciplinele informatică și tehnologia

informației și a comunicațiilor

prof. Ungureanu Gabriela

Liceul „Dimitrie Negreanu” Botoșani

Metodele activ-participative sunt proceduri care pleacă de la ideea că învăţarea este o

activitate personală, care nu poate fi înlocuită cu nimic, iar cel care învaţă gestionează propria
învăţare și întregul proces de învăţare. Utilizarea acestor metode presupune activism, curiozitate
intrinsecă, dorinţa de a observa, a explica, a explora, a descoperi. Sunt considerate activ-
participative ”acele metode care mobilizează energiile elevului, care îl ajută să îşi concentreze
atenţia, să-i stârnească curiozitatea” . Metodele activ-participative pun accent pe cunoaşterea
operaţională, pe învăţarea prin acţiune, aduc elevii în contact nemijlocit cu situaţiile de viaţă
reală. Aceste metode se centrează exclusiv pe elev şi sunt decisive în formarea personalităţii
acestuia, iar efectele instructive și formative a lor sunt direct proporționale cu nivelul de angajare
şi participare ale elevului în activitatea de învăţare.
Voi descrie două din aceste metode pe care le-an folosit în activitatea de predare la
disciplinele informatică și Tehnologia informației și a comunicațiilor.
Metoda Ştiu / Vreau să ştiu / Am învăţat porneşte de la premisa că informaţia
dobândită anterior de către elevi trebuie valorificată atunci când se predau noile cunoştinţe şi
presupune parcurgerea a trei paşi: inventarierea a ceea ce ştim (etapa „Ştiu’), determinarea a ceea
ce dorim să învăţăm (etapa „Vreau să ştiu”) şi reactualizarea a aceea ce am învăţat (etapa „Am
învăţat”).
Prezint un model de utilizare a metodei menţionate anterior, într-o lecţie de informatică, la clasa
a IX-a, subiectul: „Instrucțiuni repetitive cu număr necunoscut de pași în limbajul C++”.
Etapa”Ştiu”: La început, se cere elevilor să noteze în tabel tot ceea ce ştiu despre tema
ce urmează a fi discutată, apoi elevii vor citi de pe fişă ceea ce au notat. Împreună cu cadrul
didactic, elevii vor stabili ce ar trebui să fie notat în tabel la rubrica „Ştiu”.
Știu Vreau să știu

Sintaxele structurilor repetitive cu număr

necunoscut de pași.
Care sunt operatorii relaționali și aritmetici.

1
 Valorile datelor de tip logic.
Efectele structurilor repetitive cu număr
necunoscut de pași.
Etapa „Vreau să ştiu”: Elevii sunt solicitaţi să formuleze întrebări despre ce ar dori să
mai afle legat de tema propusă, despre lucrurile de care nu sunt siguri sau lucrurile despre care ar
vrea să cunoască ceva nou. Se notează aceste întrebări în coloana din mijloc a tabelului pe fişe.
Știu Vreau să știu
Sintaxele structurilor repetitive cu număr Cuvintele rezervate pentru instrucțiunile
necunoscut de pași. repetitive cu număr necunoscut de pași în
Care sunt operatorii relaționali și aritmetici. limbajul C++.
Valorile datelor de tip logic. Sintaxa instrucțiunilor repetitive cu număr
Efectele structurilor repetitive cu număr necunoscut de pași în limbajul C++.
necunoscut de pași. Regulile care trebuiesc respectate în programe
atunci cand se folosesc instrucțiunile repetitive
cu număr necunoscut de pași.
Etapa „Am învăţat”: După predarea conţinutului, se revine asupra întrebărilor pe care
le-au formulat elevii în etapa anterioară şi pe care le-au trecut la “Vreau să ştiu”. Se reia fiecare
întrebare şi se notează răspunsurile aflate în timpul predării noului conţinut în coloana a treia.

Știu Vreau să știu Am învățat

Sintaxele structurilor
repetitive cu număr
necunoscut de pași.
Care sunt operatorii relaționali
și aritmetici.
Valorile datelor de tip logic.
Efectele structurilor repetitive
cu număr necunoscut de pași.
Cuvintele rezervate pentru
instrucțiunile repetitive cu
număr necunoscut de pași în
limbajul C++.
Sintaxa instrucțiunilor
repetitive cu număr
necunoscut de pași în limbajul
C++.
Regulile care trebuiesc
respectate în programe atunci
cand se folosesc instrucțiunile
Știu care sunt cuvintele
rezervate pentru instrucțiunile
repetitive cu număr
necunoscut de pași: while,
respectiv do – while.
Sintaxa instrucțiunii repetitive
cu test inițial:
while (cond_logică)
S;
Sintaxa instrucțiunii repetitive
cu test final:

2
 repetitive cu număr do
necunoscut de pași. { S;
} while (cond_logica);
Regulile de scriere în
programe pentru instrucțiunea
repetitivă cu test inițial și cu
test final.
Echivalarea dintre
instrucțiunea repetitivă cu test
inițial și cea cu test final.
În încheierea lecţiei, pentru a se realiza feed-back-ul, elevii revin la tabel şi decid ce au
ştiut la începutul lecţiei, ce au vrut să înveţe pe parcursul ei şi ce au învăţat din lecţie. Se
realizează astfel o învăţare autentică şi durabilă prin asimilarea unor cunoştinţe noi şi
restructurarea activă a unor scheme mentale.
Metoda ”ciorchinelui” este o metodă prin care se stimulează evidenţierea conexiunilor
între idei; o modalitate de a analiza asociaţii noi de idei, sau de a relua noi sensuri ale ideilor.
Se parcurg următorii paşi: se scrie un cuvânt/ o propoziţie nucleu în mijlocul tablei; în jur
se scriu cuvinte care au legătură cu tema propusă; se leagă ideile/ cuvintele propuse cu nucleul
prin trasarea unor linii care vor evidenţia conexiunile dintre idei; se scriu toate ideile care vin în
minte în legătură cu tema propusă, până la expirarea timpului alocat.
De exemplu, la clasele a IX-a, la disciplina T.I.C., unitatea tematică „Structura
funcționala a unui sistem de calcul” se poate cere realizarea ciorchinelui, pornind de la
întrebările profesorului:
o Care sunt blocurile funcționale ale unui șistem de calcul?
o Cum se clasifica memoria unui calculator?
o Din ce este format memoria internă? Care sunt dispozitivele de stocare a
informațiilor?
o Cum se clasifică dispozitivele periferice?
o Care sunt dispozitivele de intrare? Care sunt dispozitivele de intrare-ieșire?
o Cum se mai numește Unitatea Centrală de Prelucrare (UCP)? Din ce este formată
Unitatea centrală de prelucrare?

3
”Ciorchinele” obținut este prezentat în imaginea următoare:

Clasa a IX-a, Disciplina TIC

Unitatea de învățare: Structura funcțională a unui sistem de calcul

Componenta
DVD
HDD CD stick
HARDWARE
UCC UAL

externă discheta

Unitatea Centrală de Prelucrare Memoria

internă

Microprocesor
Modem-ul
Dispozitive periferice Intrare-ieșire

Placa multimedia

Ieșire Plotter-ul
intrare
tastatura
imprimanta
În lucrul cu metodele moderne, profesorul joacă un rol important. Acesta trebuie să-şi
valorifice toate cunoştinţele sale şi întreaga lui pricepere pentru a insufla elevilor săi dorinţa de a
le dobândi, prin ei înşişi, printr-un studiu cât mai activ şi mai intens. Rolul profesorului este de a
organiza învăţarea și de a susţine efortul elevilor.
Bibliografie

1. Alina Margarițoiu, Alina Brezoi, Metode interactive de predare- învățare, suport de

curs, Editura Școala Brăileană din Brăila, 2011
2. Silvia Fât, Nicoleta Duță, Metode interactive de predare- învățare, Modulul IV,
Program de formare continuă ”Competență, inovare și profesionalism prin TIC”, 2013