Sunteți pe pagina 1din 680

1*.

Tabloul clinic al malnutritiei de gr I se caracterizeaza prin urmatoarele semne, cu


exceptia:

Toleranta digestiva buna


Indice ponderal 0,89 - 0,76
Indice nutritional 0,89 - 0,76
Dezvoltare neuromotorie si psihica normala
Tesut adipos redus pe abdomen si torace

2*. Examenul clinic in miocardita acuta evidentiaza urmatoarele semne, cu exceptia:

Zgomote cardiace accentuate


cardiomegalie
ritm de galop
tulburari de ritm si de conducere
insuficienta circulatorie periferica

3*. Cauze de diaree neinfectioasa pot fi urmatoarele, cu exceptia:

greseli alimentare cantitative/calitative


alergii alimentare (APLV, soia)
Antibio-/chimio-/radioterapia
anomalii ale proceselor de absorbtie / digestive
otomastoide, meningite

4*. In infectia perinatala cu citomegalovirus sunt prezente urmatoarele manifestari clinice, cu


exceptia:

microcefalie
glomerulonefrita
corioretinita
hepatita
petesii

5*. Perioada de prescolar prezinta urmatoarele caracteristici cu exceptia:

dezvoltarea statutoponderala mai lenta


dezvoltarea psihica, intelectuala este importanta
creste capacitatea de aparare antiinfectioasa
crestere rapida staturoponderala
este delimitata de incheierea eruptiei dentitei temporare si aparitia primilor dinti definitivi
6*. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

nou-nascutul este alaptat de 4ori/zi


nou-nascutul este alaptat de 8-12ori/zi
alaptatul exclusiv la san este recomandat pana la 6 luni
alaptatul trebuie initiat in primele ore de la nastere
alaptatul la san este contraindicat la cei cu galactozemie

7*. Principalul microorganism implicat in bronsiolita acuta este:

streptococul
stafilococul
virusul sincital respirator
virusul paragripal
adenovirusul

8*. Ce reprezinta "milium facial" la nou-nascuti?

descuamatia pielii
coloratia tegumentelor
dermatita alergica
mici formatiuni chistice intradermale
secretia sudoripara

9*. Epiglotita acuta are ca principal agent cauzal:

Klebsiella
Stafilococul
Virusul gripal
Ricketsiile
Haemoplilus influenzae

10*. Tabloul clinic in insuficienta cardiaca la sugar cuprinde urmatoarele semne, cu exceptia:

dificultati de alimentatie
tahipnee semnificativa
tahicardie
dureri precordiale
extremitati reci, marmorate, puls slab preceptibil
11. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt adevarate in diareea secretorie?

este predominant de origine bacteriana


este predominant de origine virala
poate fi de cauza neinfectioasa
coprocitograma este negativa
este determinata de cele mai multe ori de S. viridans

12. In sindromul de deshidratare - forma medie pot fi prezente urmatoarele manifestari


clinice:

fontanela anterioara deprimata


oligurie
pliu cutanat abdominal lenes
facies incercanat
somnolenta, obnubilare, coma

13. Complicatii imediate in angina streptococica sunt:

glomerulonefrita acuta
limfadenita supurata
otita supurata
reumatismul articular acut
meningita acuta

14. Tratamentul in DZ tip 1 la copil se face cu:

analogi de insulina cu actiune rapida


insuline ultralente
analogi de insulina cu actiune lenta
insuline premixate
medicatie antidiabetica orala

15. Care dintre urmatoarele simptome sunt caracteristice bronsiolitei acute:

dispnee expiratorie
dispnee insipratorie
raluri crepitante
disfonie
wheezing
16. Ingrijirea si supravegherea nou-nascutului in salon, imedita dupa nastere presupune
urmarirea:

curbei ponderale la 5 zile


temperaturii
plaga ombilicala
nevii materni
diureza

17. Contraindicatiile pentru alaptarea la san din partea copilului sunt:

galactozemia
prematuritatea
icterul fiziologic
intoleranta ereditara la lactoza
mucoviscidoza

18. Sugarii cu rubeola congenitala pot sa prezinte:

tuse staccato+polipnee+raluri
trombocitopenie
anemie hemolitica
eruptie maculopapuloasa descuamativa, localizata palmar, plantar, peribucal si perianal
retard de crestere

19. Semnele clinica de bronhopneumonie la sugar in perioada de stare sunt:

coriza, obstructie nazala, tuse foarte rara


batai ale aripioarelor nazale
alterarea starii generale
leucocitoza cu neutrofilie
refuzul alimentatiei, varsaturi

20. Diagnosticul pozitiv in edocardita acuta se stabileste pe baza urmatoarelor criterii:

hemoculturi pozitive (minim doua)


ecocardiografie pentru evidentierea vegetatiilor valvulare
semne clinice
ecografie generala
factori favorizanti, declansatori
21. Evaluarea starii de nutritie in distrofie se face dupa:

Indicele nutritional
Pliul cutanat tricipital
Perimetrul cranian
Glicemie
Profilul lipidic

22. In infectiile perinatale sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

tratamentul in oftalmia gonococica este strict local


malformatiile cardiaca si renale sunt caracteristice infectiei intrauterine cu virus citomegalic
in infectia cu virus herpex simplex exista trei tablouri clinice: boala diseminata, afectare
neurologica, boala localizata
virusul rubeolic poate fi izolat din sange, urina, LCR, nazofaringe
sifilisul tardiv la sugar implica afectarea tegumentului, sistemului osos, SNC

23. Care dintre urmatoarele sunt manifestari clinice caracteristice in insuficienta cardiaca la
copil?

Cardiomegalie
Bradicardie sinusala
Hepatomegalie, edeme
Bradipnee
Scadere ponderala

????24. Criza genitala la nou-nascut se caracterizeaza prin:

tumefierea glandelor mamare


febra tranzitorie
icter
edem vulvar si vaginal
hidrocel

25. Endocardita se defineste prin:

Afectarea valvelor cardiace si a miocardului


Aparitia, de obicei, pe cord indemn, anterior sanatos
Afectarea valvelor cardiace, a endocardului parietal si a aparatului subvalvular
Formare de leziuni vegetante si ulcerativ-necrotice
Apare frecvent pe cord anterior afectat sau pe proteze valvulare
26. Manifestarile clinice in rahitismul carential sunt urmatoarele:

craniotabes
piciorul plat
torace in carena
cifoscolioza toracala
sant Harrison

27. Urmatoarele sunt caracteristice pentru bronhopneumonie:

etiologia este bacteriana


Rx pulmonara evidentiaza desen interstitial accentuat
tahicardie, hepatomegalie, edeme pot fi prezente
la asucultatie se aud raluri roflante si sibilante
poate fi prezent herpesul labial

?????28. Care dintre urmatoarele intervin in cadrul mecanismelor patogenice de producere a


miocarditei?

actiune la distanta prin intermediul toxinelor


actiune directa a germenilor
afectarea tututor structurilor cordului
proces inflamator al tesutului interstitial al miocardului
proces autoimun initiat de agentii virali, bacterieni

29. Despre profilaxia rahitismului carential putem afirma:

doza profilactica este 2000-2500 ui/zi


doza fiziologica se administreaza zilnic
se recomanda administrare per os
se prefera administrarea parenterala
este indicata la toti copiii pana la varsta de 18 luni

30. In etiologia cardipatiilor congenitale intervin urmatorii factori:

aberatii cromozomiale
infectii bacteriene
infectii virale
boli materne
medicamente, alcool
31. Sugarul mare (9-12 luni) prezinta urmatoarele caracteristici:

ritmul de crestere ponderala este de 500g/luna


ritmul de crestere ponderala este de 250g/luna
reflexe arhaice prezente
alimentatia este exclusiv lactata
sta in picioare sprijinit

32. In crupul viral pot sa apara umratoarele semne clinice:

dispnee inspiratorie
dispnee expiratorie
stridor
disfonie
raluri subcrepitante

33. Cauzele care determina aparitia anemiei feriptive sunt:

prematuritatea
parazitoze intestinale
sindrom nefrotic
mucoviscidoza
pneumonia acuta

34. Care sunt substantele folosite in tratamentul bronhodilatator administrat copiilor


astmatici?

Propranolol
Desloratadina
Fluticazona
Salmeterol
Salbutamol

35. Tratamentul adenoiditei acute include:

hidratare
Paracetamol
adenoidectomie
oxigenoterapie
solutie de anestezina 1%
36. Malnutritia gr II se caracterizeaza prin urmatoarele:

deficit ponderal de peste 30%


curba ponderala coboara in trepte
apetitul este redus si toleranta digestiva scazuta
tesutul adipos subcutanat este complet disparut
prognosticul este bun

37. Modificarile EKG in miocardita acuta:

microvoltaj al complexelor QRS


segment ST supradenivelat, scurtarea intervalului QT
unde T aplatizate sau inversate
tulburari de conducere atrio-ventricluarea, tulburari de ritm
unde T ample

38. Prima copilarie cuprinde:

perioada de sugar
perioada de scolar mic
perioada de copil mic
perioada de anteprescolar
perioada de la nastere pana la varsta de 3 ani

39. Despre diversificarea sugarului putem afirma:

ficatul de pasare se poate introduce dupa 7-8 luni


diversificarea se incepe la 4-6 luni
albusul de ou se administreaza de 2-3 ori pe saptamana
se respecta preferintele alimentare ale sugarului
se pot introduce doua sau mai multe alimente noi deodata

40. Perioada de copil mic se caracterizeaza prin:

se mai numeste perioada de anteprescolar


cuprinde varsta 1-3 ani
cuprinde varsta 3-6 ani
ritm de crestere rapid
rutm de crestere mai lent

41.* Tabloul clinic in anemia feripriva nu include:


Paloare generalizata
Ragade comisurale
Aritmie cardiaca
Inapetenta
Fanere friabile

42.* Cel mai activ metabolit al vit D este:

25-hidroxicolecalciferol
7-dihidroxicolesterolul
Colecalciferolul
24,25-dihidroxicolecalciferol
1,25-dihidroxicolecalciferol

43.*Microorg cel mai frecv impl in etiologia rinofaringitei acute:

Bacteriile
Fungii
Virusurile
Ricketsiile
Micoplasmele

44. Dintre interventiile care se efectueaza sistematic la nastere fac parte:

Adm vit D
Adm vit K
Evaluarea scorului APGAR
Punerea la san sau primul biberon in primele ore
Adm antibiotice pe cale generala

45. Care din urm pot fi adm in angina acuta streptococica la un copil de 3 ani?

Tetraciclina
Penicilina
Claritromicina
Cefalosporine
ciprofloxacin

46. DD in bronsiolita acuta se face cu:

Pnueumonia liobara
Insuf cardiaca congestiva
Hepatita acuta
Aspiratia de corp strain
Pleurezia masiva

47. In etiologia cardiopatiilor congenitale intervin urm factori:


Aberatii cromozoniale
Infectii bacteriene
Infectii virale
Boli materne
Medicamente, alcool

48. Pt stab dg in mastoidita acuta sunt necesare urm:

Rx craniana pt reg mastoidiana


CT mastoida
Eco abd
Coprocultura
Prot C reactiva

49. Dg pozitiv in endocardita acuta se stabileste pe baza urmatoarelor criterii:

Hemoculturi pozitive(minim 2)
Eco pt evid vegetatiilor valvulare
Semne clinice
Eco general
Factori favorizanti, declansatori

50. Urmatoarele pot fi complicatii ale otitei acute supurate:

Abces subdural
Endocardita bacteriana
Artrita reumatoida
Septicemie
Dispnee mixta

51. Tabloul clinic in obezitate se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice:

Greutate in exces fata de talie, fata de greutatea ideala varstei


Talie normala sau chiar crescuta fata de media varstei
Varsta osoasa intarziata
Maturatie sexuala si somatica normala sau chiar accelerata
Depunere de grasime generalizata simetrica

52. Cardiopatiile congenitale fara cianoza sau cu cianoza minora sunt:

Defect septal ventricular


Persistenta canalului arterial
Trunchiul arterial comun
Transpozitia de vase mari
Defect septal atrial

53. Simptomatologia in otita medie acuta cu exudat cuprinde:


Agitatie
Heracuzie
Varsaturi,refuz alimentatie
Mialgii
Disfagie

54. Care din urm afirmatii referitoare la caracteristicile prematurului sunt adevarate?

Capul reprezinta o treime din lungime


Lanugo abundent la niv fetei
Capul reprezinta un sfert din lungime
Icterul fiziologic persista 2-3 saptamani
Lungimea la nastere este de 48-52 cm

55. Tratamentul epiglotitei implica:

Intubatia
Aerosoli cu ser fiziologic
Cefalosporina iv
Sedare
Salbutamol

56. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la boala diareica acuta la copil sunt adevarate?

Enterotoxinele reprezinta factori de virulenta ai agentilor patogeni


Varsaturile alimentare nu sunt prezente
Coprocultura va fi efetuata de la internare
La sugarul alimentat la san se intrerupe alaptarea
Tratamentul cu antibiotice nu se foloseste de rutina

57. Pentru diagnosticul tuberculozei pulmonare trebuie luate in considerare urmatoarele:

Contextul epidemiologic
Spirometria
Manif clinice
Parametrii astrup
Teste de laborator modificate

58. Nou nascutul la termen:

Capul reprezinta un sfert din lungime


Capul reprezinta o treime din lungime
Reflexul moro este asimetric
Membrele inferioare sunt proportional scurte fata de adult
Toracele este aproape cilindric
59.Pubertatea se caracterizeaza prin
Scaderea secretiei de GnRH
Cresterea secretiei de GnRH
Durata medie a pubertatii este de 3 4 ani
Durata medie a pubertatii este de 1 2 ani
Debutul pubertatii este influentat de factori genetici

60.Cauzele fetale ale retardului de crestere intrauterina sunt


Embriofetopatia infectioasa
Malformatia uterina
Anomalia cromozomiala
Infarc al placentei
Subnutritia mamei

61.Hipertensiunea arteriala la copil


Este primara(esentiala) in 10 15 din cazuri si secundara in 85
Presupune valori ale TA mai mari de percentila 95 pentru varsta si talie,la>3
determinari separate
La nou nascut este frecventa
Tratamentul nefarmacologic presupune si incurajarea efortului fizic
izotonic(mers pe jos inot ciclism)
In cazul HTA secundare tratamentul se face si dupa eliminarea cauzei

62.Tratamentul miocarditei acute virale la sugar se face cu


Antibiotice
Diuretice
Antialgice
Corticoterpie
Vasodilatatoare

63.Tabloul clinic in tetralogia Fallot include urmatoarele modificari


DSV
Stenoza AP
HVS
Dextrapozitia aortei
HVD

64.In tratamentul rahitismului carential pot fi folosite


Vitamina C intravenos
Vitamina D per os 2000 4000 UI zilnic
Vitamina D 3 doze stoss a acate 100 000 UI apoi o doza de 200 000 UI dupa 30
zile
Calciu
Fier
65.Principalele modificari fiziopatologice in DZ de tip 1 la copil sunt urmatoarele
Hiperglicemie
Glicozurie fara cetonurie
Deschidratare acuta
Acidoza metabolica
Glicozurie cu cetonurie

66.In primul an ritmul de crestere in greutate este urmatorul


Primele 4 luni creste in greutate cu 750g/luna
In perioada 9 12 luni creste cu 250/luna
In perioada 5 8 luni creste cu 500/luna
La 1 an dubleaza greutatea de la nastere
In perioada 5 8 luni creste cu 250/luna

67.Pericardita lichidiana se caracterizeza prin


Dureri precordiala
Senzatia de presiune toracica
Zgomote cardiace asurzite
Dispnee usoara
Frecatura pericardica

68.*Urmatoarele afiramtii sunt corecte,cu exceptia


Laptele secretat imediat dupa nastere se numeste colostru
Colostrul reprezinta laptele matern dupa prima luna de la nastere
Laptele de tranzitie se secreta in perioada 4 14 zile dupa nastere
Laptele matru paote avea o compozitie diferita in funcite de faza suptului
Laptele matern matur este produs incepand cy 2 sapt dupa nastere

69.*In pneumonia abcedata urmatoarele sunt manifesatri clinice,cu exceptia


Meteorism abdominal
Batai ale aripilor nasului
Tahcardie hepatomegalie edeme
Extremitati reci
Eruptie cutanata

70.*Urmatoarele sunt alergeni importanti in astm,cu exceptia


Fum de tigara
Polenuri
Mucegaiuri
Aerosoli salini
Par de animale

71.*Evidentiaiti afirmatia corecta despre eruptia dentara normala la copil


Eruptia primilor dinti incepe cu incisivii superiori si are loc la varsta de 10 luni
Eruptia incisivilor inferiori are loc la 8 sapt
Primii dinti de lapte sunt incisivii mediani inferiori care erup la 6 8 luni
Incisivi si canini laterali superiori apar la 5 7 luni
La carsta de 4 luni incepe eruptia dentara,asociata cu ascensiunea febrila
72.Colostrul
Se secreta in ziua 4 6 pana in ziua 10 30 de la nastere
Are continut redus de lactoza lipide si vitamine hidrosolubile
Este adaptat imaturitatii renale si deficitul tranzitoriu de lactaza ale nou
nascutului
Contine 85 95 apa 5 13 reziduu uscat
Are continut bogat in proteine

73.Urmatoarele afirmatii referitoare la malformatiile cardiace congenitale sunt adevarate


Pasientul cu DSA sunt adesea asimptomatici
DSV este o malformatie cardiaca congenitala cianogena
Pacientii cu canal atrerial persistent cu shunt mare pot prezenta semne de ICC
Diagnosticul se bazeaza pe anamneaza examen clinic si investigatii paraclinice
Ttetralogia fallot cianoza este intotdeauna prezenta de la nastere

74.Tratamentul HTA la copil se face cu


Diuretice
Vasoconstrictoare
IECA
Antagonisiti ai canalelor de calciu
Agenti adrenergici

75.Tratamentul insuficientei cardiace la copil


Cortizon
IECA
Diuretice de ansa si antialdosteronice
Digitalice
Anitacide

76.Ritmul de crestere in greutate al sugarului este


La varsta de 4 luni dubleaza greutatea de la nastere
La 10 tripleaza
In perioada 5 8 luni creste in greutate 250/luna
In primele 4 luni creste 750/luna
Formula de determinare G=9+2xV

77.Indicatii ce particularitati sunt caracteristice perioadei pe prescolar


Ritm de crestere comparativ mai lent
Ritm de crestere accelerat
Aparitia primilor dinti definitivi
Dezvoltare psihointelectuala accentuata
Patologia dominata de boli contagioase,cronicizarea unor patologii

78.Prematurul de grad I este nou nascutul cu


Varsta gestationala de 30 34 sapt
Lungime >47
Varsta gestationa de 34 37 sapt
Greutate<2000
Greutate de 2000 2500
79.Deshidratarea hipotona are urmatoarele caracteristici
Pierderi hidroelectrolitice predominant saline
Pierderi hidroelectrolitice apoase
Deshidratare predominant extrecelulara
Deshidratare predominant intraceluara
Na sub 130

80.*Tratamentul igieno dietetic in IC la copil cuprinde ,cu exceptia


Aport caloric scazut
Restrictie de lichide si de sodiu
Suplimentare cu proteine vitamine pentru deficitele nutritionale
Repaus fizic cu trunchiul la 30
Combaterea agitatiei

81.Caracteristicile perioadei de sugar sunt


Crestere staturala si ponderala are ritmul cel mai rapid
Panicul adipos este in regresie
Creste capacitatea de aparare imuna
Predomina patologia respiratorie si digestiva
Alimentatia exclusiv lactata pana la 5 6 luni

82.Selectati particularitatile de compozitie ale colostrului


Contine mai multe grasimi decat laptele matern
Mai multe proteine
Mai putine glucide
Mai multe glucide
Este mai bogat in unele minerale

83??????.Radiografia toracica la un copil astmatic


Hiperinflatie
Opacitate triunghiulara cu varful I hil si baza la mediastin
Coaste orizontalizate
Aspect de geam mat
Intre crize aspect normal

84.Tratamentul curativ al anemiei feriprive presupune


Diversificarea cu preparate cu continut de preoteine animale (carne viscere)
cereale la copii diversificati
Suplimentare cu Fe la gravide anemice
Preparate de Fe administrate oral
Preparate de Fe administrate intravenos
Transfuzia de masa trombocitara

85.Tratamentul nefarmacologic in HTA la copii cuprinde,cu exceptia


Cresterea aportului caloric in toate cazurile
Restrictie de sodiu 1,2-1,5g/zi
Evitarea fumatului,a consumului de cafea,coa cola
Reducerea aportului de lipide
Incurajarea efortului fizic moderat
86.*Indicati ce este caracteristic pentru coloana vertebrala a copilului sanatos
Este prezenta loroza lombara
Coloana vertebrala este rectilinie
Este prezenta lordoza cervicala
Coloana vertebrala este deviata in plan lateral
Este prezenta cifoza toracica

87.Cei mai frecventi agenti etiologici ai mastoiditei acute


Streptococul pneumoniae
Chlamydia trachomatis
Haemophilus
Klebsiella
E coli

88.Pe radiografia cord pulmon pot sa apara urmatoarele modificari in pericardita acuta
Marirea considerabila a asiluetei cardiace “cord in carafa”
Pedicul vascular ingustat
Unghiuri cardiofrenice obtuze
Pedicul vascular largit
Transprenta pulmonara diminuata

89.Care dintre urmatoarele fac parte din avantajele alimentatiei naturale in primele luni
ale sugarului
Asigura nevoile energetice si nutritive
Nu este un aliment aseptic
Asigura protectie antiinfectioasa si antialergica
Reduce riscul aparitiei bolilor carentiale
Contine o cantitate suficienta de vitamina D

90.*Semnele fizice intalnite in pericardita acuta sunt urmatoarele cu exceptia


Frecatura pericardica
Diminuarea matitatii cardiace
Scaderea intensitatii socului apexian
Asurzirea zgomotelor cardiace
Tahicardie

91.Radiografia cardiopulmonara in persistenta de canal arterial evidentiaza :


hipertransparenta pulmonara
cardiomegalie prin dilatarea AS si a VS
arcul mijlociu stang convex si hiperpulsatil
AP ingustata
Incarcarea vasculara pulmonara este accentuate
92.Greseli de alimentare calitative ca factori etiologici ai malnutritiei sunt :

Alimentatie hipoglucidica
Carenta de lipide
Hipogalactie materna reala
Numarul de mese marit
Alimentatie hipoproteica

93. Semnele caracteristice pentru malnutritia de gradul III sunt :

Absenta tolerantei digestive


IP de 0,75-0,61
Toleranta digestive este normala
Curba ponderala coboara continu
Tesutul adipos subcutanat este complet disparut

94. Perioada de prescolar se caracterizeaza prin urmatoarele ,cu exceptia :

a. Crestere mai lenta


b. La 4 ani dubleaza talia de la nastere
c. Dezvoltare psihomotorie aceentuata
d. Ritm de crestere rapid
e. Creste capacitatea de aparare imuna

95. Selectati particularitatile de compozitie a colostrului privind incredientele nutritive :

a. Contine mai multe grasimi decat laptele matern


b. Contine mai multe protein decat laptele matern
c. Contine mai putine glucide decat laptele matern
d. Contine mai multe glucide decat laptele matern
e. Este mai bogat in ……

96. Urmatoarele afirmatii legate de proteine sunt adevarate :

a. Taurina este in cantitate mare in laptele matern


b. Reprezinta 30-35% din aportul energetic total
c. Necesarul la sugar este de 3,5-6 g/kg/zi
d. Excesul de proteine determina de obezitate
e. Carenta de proteine determina malnutritie

97. Despre angina aftoida , putem spune urmatoarele :

a. Etiologia este virala


b. Etiologia este bacteriana
c. Boala nu este autoimuna
d. Clinic prezinta silaloree, febra ,refuzul alimentatiei
e. In tratament se folosesc solutii antiinflamatorii
98.* In cee ace priveste indicele nutritional, sunt adevarate urmatoarele CU EXCEPTIA:
a. IN=0,80 – 0,71 malnutritie gr2
b. reprezinta raportul intre greutatea reala a copilului si greutatea corespunzatoare lungimii
c. reprezinta raportul intre greutatea actuala a copilului examinat si greutatea ideal apt
varsta respective
d. la copilul eutrofic IP intre 0,90 – 1,1
e. IN = sub 0,70 malnutritie gr3

99.* Perioada de prescolar se caracterizeaza prin urmatoarele CU EXCEPTIA:


a. crestere mai lenta
b. la 4 ani dubleaza talia de la nastere
c. dezvoltare psihomotorie accentuate
d. ritm de crestere rapid
e. creste capacitatea de aparare imuna

100. Colostrul:
a. se secreta din ziua 4-6 pana in ziua 10-30 de la nastere
b. are continut redus de lactoza, lipide si vitamine hidrosolubile
c. este adaptat imaturitatii renale si deficitului tranzitoriu de lactaza ale noului nascut
d. contine 85-95% apa si 5-13% reziduu uscat
e. are un continut bogat in protein

101. Elemente de suspiciune pentru obezitatea genetica sau endocrina :


a. dispozitia particulara a excesului de grasime
b. afectarea cresterii (hipostatura), dismorfism
c. accelerarea in maturatia osoasa si in dezvoltarea sexuala
d. deseori retard neuropsihic
e. obezitate obisnuita in familie
Grile pediatrie note de curs 2

I.NOTIUNI DE PUERICULTURA

1*. Cand se definitiveaza dentitia de lapte?


a. 12 luni
b. 18 luni
c. 22 luni
d. 2 ani
e. 24-30 luni.

2.* Care dintre urmatoarele nu sunt factori exogeni care influenteaza cresterea?
a. mediul geografic
b. alimentatia
c. factorii hormonali
d. factorii socio-economici
e. noxe, radiatii, traumatisme.

3.* La ce varsta spune copilul primele cuvinte?


a. 6 luni
b. 7 luni
c. 8 luni
d. 9 luni
e. 12 luni

4. Alegeti afimatiile corecte in ceea ce priveste cresterea si dezvoltarea copilului:


a. a.sunt fenomene esentiale ale copilariei
b. b.cresterea se defineste ca modificare a organelor si aparatelor in vederea adaptarii la conditiile
c. de viata
d. cresterea cuprinde o latura cantitativa si una calitativa
e. hipertrofie inseamna proliferare celulara
f. hiperplazia inseamna proliferare celulara.

5. Care este ritmul de crestere normala a sugarului pana la 4 luni?


a. 25 g/zi
b. 350 g/luna
c. in medie 750 g/luna
d. 400 g/luna
e. sugarul eutrofic isi dubleaza greutatea la 4 luni.

6. Care este ritmul de crestere in greutate si talie la sugarul mare (9-12 luni)?
a. crestere rapida
b. ritmul de crestere devine mai lent
c. creste 250 g/luna
d. creste cu 1 cm/luna
e. la 12 luni tripleaza greutatea (9,5-10 Kg).
7. Precizati ordinea corecta a aparitiei dintilor „de lapte”:
a. incisivii mediani inferiori apar la 6-8 luni
b. incisivii mediani superiori apar la 12 luni
c. incisivii laterali apar intre 10-12 luni
d. caninii apar intre 18-24 luni
e. eruptia dentitiei temporare se incheie in perioada de copil mic ( 24-30 luni).

8. Evolutia motricitatii de la nastere la un an se face pe etape, enumerati pe cele corecte:


a. la 3 luni tine capul.
b. la 4-5 luni nu tine bine capul
c. la 6 luni copilul sta bine in pozitia sezand, fara sprijin
d. la 9-10 luni copilul merge „in 4 labe”
e. copilul merge singur in jurul varstei de 1 an.

9. Alegeti afirmatiile corecte privind dezvoltarea psihomotorie a copilului:


a. se face pe etape
b. depinde de mediul inconjurator
c. dezvoltarea copilului urmeaza o linie ascendenta continua
d. se face pe paliere succesive, cu durata variabila de la copil la copil
e. fiecare copil creste in ritmul propriu.

10. Alegeti afirmatiile corecte despre perioadele copilariei:


a. prima copilarie este perioada de la nastere la 3 ani.
b. nou-nascutul corespunde primelor 30 zile de la nastere.
c. perioada de sugar cuprinde perioada de dezvoltare a functiilor de relatie, a motricitatii,
afectivitatii, limbajului.
d. in perioada de sugar se definitiveaza dentitia de lapte.
e. in perioada de anteprescolar de formeaza reflexele
conditionate.

II.NOTIUNI DE VACCINOLOGIE

11*. Primul vaccin care se administreaza nou-nascutului este:


a. BCG – vaccin de tip Calmette –Guerin
b. DTPa – vaccin diftero-tetano-pertussis acelular
c. d T – vaccin diftero-tetanic
d. DTPa- VPI- Hib –Hep B- vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-
HaemophilusBhepatiticB
e. Hep B – vaccin hepatitic B

12. Infectii transmise prin alimente si apa contaminate sunt:


a. diareea calatorului
b. hepatita A
c. hepatita E
d. impetigo
e. enterocolita ulceronecrotica a nou-nascutului

13.Urmatoarele afirmatii referitoare la vaccinarea antitetanica sunt adevarate:


a. primovaccinarea se practica la sugar si consta in trei administrari (2,4 ,11 luni de viata)
b. rapeluri se practica ulterior la 6ani,14 ani si 16-18 ani
c. vaccinul contine o toxina fara putere patogena
d. la adult se practica rapel o data la 25 de ani
e. vaccinul contine o toxina cu putere patogena
14. Alegeti doar afirmatiile adevarate dintre urmatoarele de mai jos privind vaccinarea:
a. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia copiilor vaccinati
b. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia comunitatii
c. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential letal ,pentru care
nu exista tratament eficient
d. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential letal ,pentru care
exista tratament eficient
e. prin intermediul vaccinarii nu se asigura protectia comunitatii

15. Urmatoarele afirmatii privind vaccinarea sunt adevarate,cu exceptia: CM??


a. „herd immunity” – conceptul de imunitate colectiva –se considera ca daca suficiente persoane sunt
imunizate , boala nu se mai transmite in cadrul populatiei respective , asigurandu-se astfel protectia ei.
b. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia comunitatii
c. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential letal ,pentru care
nu exista tratament eficient
d. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential letal ,pentru care
exista tratament eficient
e. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia copiilor vaccinati

16*. Vaccinarea DTPa, Hep B , VPI ,Hib ,vaccin pneumococic conjugat/ MF, se administreaza simultan la
varsta de: CS??
a. 2 luni
b. 4 luni
c. 1 an
d. 3 ani
e. 6-7 ani – la intrarea in colectivitatea scolara

17* . Vaccinarea BCG se efectueaza:


a. numai la contactii de tip famililal cu tuberculoza pulmonara
b. daca este diagnosticata primoinfectia TBC
c. daca se evidentiaza modificari radiologice de tip complex primar
d. in maternitate/ ziua 4-7 de viata
e. folosind un vaccin ARN-modificat incapsulat in nanoparticule lipidice

18. Dintre imunizarile necesare calatoriilor face parte vaccinarea impotriva:


a. febrei galbene
b. febrei tifoide
c. febrei vesperale
d. hepatitei A
e. holerei

19 *. Cel mai mai comun motiv pentru refuzul vaccinarii este:


a. Grija despre siguranta vaccinului
b. Libertatea de a alege sau nu vaccinarea
c. Obiectii etnice , morale sau religioase
d. Neincrederea in autoritatile guvernamentale de sanatate, reprezentantii sanatatii publice, companiile
farmaceutice etc.
e. campaniilor agresive antivaccinare din ultimii ani.
20. Vaccinarile necesare calatoriilor pot fi impartite in trei categorii :
a. standard
b. vaccinari obligatorii pentru calatorie
c. recomandate bazate pe riscurile la bolile transmisibile
d. imunizarea colectiva, “herd immunity”
e. rapelul

III.NOU-NASCUTUL

21.*Ce reprezinta "milium facial" la nou-nascuti?


a. descuamatia pielii
b. coloratia tegumentelor
c. dermatita alergica
d. puncte alb-galbui la nivelul nasului prin retentie de sebum
e. secretia sudoripara

22.*Indicati ce este caracteristic pentru coloana vertebrala a copilului nou-nascut sanatos:


a. este prezenta lordoza lombara
b. coloana vertebrala este rectilinie
c. este prezenta lordoza cervicala
d. coloana vertebrala are deviatie in plan lateral
e. este prezenta cifoza toracica

23.*Din sindromul TORCH fac parte urmatoarele, cu exceptia:


a. toxoplasmoza
b. citomegalia
c. rubeola
d. herpes simplex
e. rujeola

24.Despre fontanela anterioara putem afirma:


a. are forma triunghiulara
b. este prezenta la 25% din nou-nascuti
c. se inchide la 14-16 luni
d. are forma romboidala
e. are diametrul de 1,5/1 cm

25.Despre incidentele fiziologice ale nou-nascutului putem afirma:


a. criza genitala apare la 3-6 zile postnatal
b. icterul fiziologic apare datorita cresterii bilirubinei directe
c. criza genitala apare intre ziua 6-8 de la nastere
d. icterul fiziologic apare in primele 24 ore
e. icterul fiziologic apare datorita cresterii bilirubinei indirecte

26.Urmatoarele afirmatii despre nou-nascut sunt adevarate:


a. glandele sebacee sunt bine dezvoltate la nastere
b. respiratia este diafragmo-abdominala
c. toracele este cilindric cu coaste orizontale
d. fontanela posterioara se inchide la 14-16 luni
e. nou-nascutul la termen are postura simetrica
27. Toxoplasmoza congenitala se caracterizeaza prin:
a. in al III-lea trimestru rata de transmitere este 60%
b. majoritatea nou-nascutilor sunt asimptomatici
c. majoritatea nou-nascutilor sunt simptomatici
d. clinic apare microcefalie/hidrocefalie, corioretinita, calcificari intracraniene difuze
e. malformatiile cardiace sunt frecvente

28.Urmatoarele afirmatii despre infectiile perinatale sunt adevarate:


a. pemfigusul palmo-plantar apare in sifilisul congenital
b. unele infectii pot fi asimptomatice la nastere
c. testele serologice sunt principalele mijloace de diagnostic in toxoplasmoza congenitala
d. triada Hutchinson este caracteristica infectiei rubeolice
e. se recomanda avort terapeutic la femeile care fac rubeola in primul trimestru de sarcina

29.In rubeola congenitala:


a. in primele 11 saptamani apar malformatii cardiace si surditate
b. defectele congenitale apar dupa 16 saptamani de gestatie
c. nu exista tratament profilactic
d. malformatiile cardiace sunt frecvente
e. apare hepatosplenomegalie, icter colestatic, trombocitopenie

30.Urmatoarele afirmatii despre sindromul Down sunt adevarate:


a. pubertatea se instaleaza tardiv
b. talia copiilor este normala
c. copii dezvolta frecvent leucemii
d. se caracterizeaza prin dismorfism cranio-facial
e. fertilitatea este normala

IV.PRINCIPII DE NUTRITE A NOU-NASCUTULUI SI SUGARULUI


31. Care este vitamina aflata in cantitate insuficienta in laptele matern?
a. Vitamina A
b. Vitamina C
c. Vitamina E
d. Vitamina D
e. Vitamina K

32. Necesarul de fier zilnic la sugarul entrofic este de:


a. 0,2-0,5 mg/Kg/zi
b. 2-2,5 mg/Kg/zi
c. 1 mg/Kg/zi
d. 3-4 mg/Kg/zi
e. 2-3 mg/Kg/zi
33. Care sunt principalele surse de energie pentru organism?
a. proteinele
b. apa si mineralele
c. vitaminele
d. oligoelementele
e. glucidele si lipidele
34. Recunoasteti calitatile ce dau superioritatea alimentatiei la san:
a. contine anticorpi, cu rol in protectia fata de infectii
b. poate reduce riscul unor probleme alergice ca astmul, eczemele
c. poate ajuta la prevenirea diabetului de tip 1
d. scade riscul aparitiei cancerului de san
e. contine de 3 ori mai multe proteine decat laptele de vaca

35. Care este varsta propice inceperii alimentatiei diversificate?


a. precoce, la 2-3 luni
b. la 6-7 luni
c. 5-6 luni la sugarul alimentat la san
d. 4-4 1/2 luni la sugarul alimentat artificial
e. dupa varsta de 9 luni

36. Care sunt incidentele legate de alimentatia naturala:


a. eructatia
b. regurgitarea
c. diareea prandiala
d. diareea infectioasa
e. varsaturile

37. Care este rolul proteinelor in organism?


a. constituienti ai tuturor celulelor
b. intervin in procesele de aparare impotriva infectiilor
c. sursa energetica principala
d. intervin in mentinerea presiunii coloidosmotice
e. intra in compozitia hormonilor si enzimelor

38. Precizati care sunt sursele de vitamina D:


a. apa
b. ulei de peste
c. lapte, unt
d. ou, ficat
e. sinteza cutanata, sub actiunea razelor ultraviolet

39. Precizati care sunt conditiile necesare in alimentatia diversificata:


a. absenta semnelor de boala ale sugarului
b. evitarea introducerii a doua alimente noi
c. folosirea biberonului
d. folosirea linguritei
e. se va insista excesiv la introducerea alimentelor

40. Care din urmatoarele sunt contraindicatii temporare ale alimentatiei naturale?
a. mastite acute
b. TBC matern
c. galactozemia
d. fisuri mamelonare
e. intoleranta ereditara la lactoza
V.PRINCIPII DE ALIMENTATIE PEDIATRICA: COPIL MIC, PRESCOLAR, SCOLAR
41. *Urmatoarele afirmatii referitoare la alimentatia copilului prescolar sunt adevarate, cu exceptia:
A. copilul va fi stimulat sa manance, tinandu-se cont de preferintele lui alimentare
B. alimentatia sa fie variata si echilibrata, apropiindu-se de cea a adultului
C. sursa de proteine: 1/3 de origine animala din lapte, produse lactate, carne, oua, branzeturi
fermentate
D. sursa de proteine: 2/3 de origine animala si 1/3 de origine vegetala
E. ratia alimentara zilnica cuprinde: proteine 15%, lipide 25-30%, glucide 55-60% din totalul de
Calorii

42. *Contraindicatiile nutritiei enterale la copil sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. perforatie intestinala
B. enterocolita ulcero-necrotica
C. ileus mecanic sau paralitic
D. aport oral inadecvat
E. hemoragii gastro-intestinale

43. *Indicele nutritional (IN) reprezinta:


A. raportul dintre greutatea actuala si patratul taliei
B. greutatea actuala a copilului raportata la greutatea ideala pentru varsta
C. lungimea actuala a copilului raportata la lungimea ideala pentru varsta
D. greutatea actuala a copilului raportata la greutatea ideala corespunzatoare cresterii sale in lungime
E. exprimarea procentuala a indicelui ponderal

44. Ratia alimentara zilnica la copilul mic cuprinde:


A. proteine 10-15% din aportul energetic
B. glucide 45-50% din aportul energetic
C. proteine 45-50% din aportul energetic
D. lipide 30-40% din aportul energetic
E. glucide 10-15% din aportul energetic

45. Ratia alimentara zilnica la adolescent cuprinde urmatoarele:


A. proteine 13-15%, lipide 30-35%, glucide 55% din totalul caloric din dieta
B. sursa de proteine: 60-70% de origine animala
C. sursa de proteine: 60-70% de origine vegetala
D. lipide: alimente bogate in acizi grasi mono- si polinesaturati si doar 10% grasimi saturate
E. necesarul nutritional zilnic difera in functie de sex si de activitatea fizica efectuata

46. Indicatii ale nutritiei enterale la copil:


A. aport oral adecvat
B. sindrom de malabsorbtie si/sau maldigestie
C. pierderi sau necesar crescut de nutrienti
D. boli cronice asociate cu malnutritia cronica, insuficienta cresterii, deprivare alimentara
E. boli metabolice
47. Nutritia parenterala este indicata:
A. la pacientii cu functia intestinala pastrata
B. la copiii la care nutritia poate fi realizata prin alimentatie orala pe sonda sau gastrostomie
C. cand aportul alimentar oral sau enteral nu este posibil mai mult de 2-3 zile la sugar si 4-7 zile la
copilul cu varsta peste 1 an
D. la copiii care nu pot fi alimentati complet pe cale orala sau enterala, pentru a preveni sau corecta
malnutritia si a asigura o crestere adecvata
E. mai ales in insuficienta intestinala severa

48. Nutritia parenterala la copil prezinta urmatoarele caracteristici:


A. este indicata la copiii care nu pot fi alimentati complet pe cale orala sau enterala, pentru a preveni
sau corecta malnutritia si a asigura o crestere adecvata
B. oricand este posibil, nutritia enterala poate fi combinata cu nutritia parenterala
C. complicatii ce pot aparea: infectie sistemica sau locala, tromboza venoasa centrala, embolie
pulmonara
D. se recomanda la pacientii care au pastrata cel putin partial functia intestinala si la care ingestia
orala este insuficienta
E. produsele folosite sunt alimente enterale si alimente supliment

49. Urmatoarele afirmatii privind starea de nutritie la copilul cu varsta mai mare de 2 ani sunt adevarate:
A. Subponderal (hipotrofie ponderala): IMC < percentila 5 (-2DS)/varsta/sex
B. Obezitate: IMC ≥ percentila 95 (+2DS)/varsta/sex
C. Normopondere: 5 ≤ IMC < percentila 85/varsta/sex
D. Suprapondere: 5 ≤ IMC < percentila 85 (+1DS) /varsta/sex
E. Suprapondere: 85 (+1DS) ≤ IMC < percentila 95 (+2DS) /varsta/sex

50. Urmatoarele afirmatii referitoare la evaluarea starii de nutritie la copil sunt adevarate:
A. indicele nutritional este un indicator al malnutritiei cronice („stunting”) in care deficitul energetic
este de lunga durata
B. indicele ponderal are valoare orientativa in aprecierea starii de nutritie deoarece nu coreleaza
greutatea cu lungimea copilului
C. indicele statural este un indicator al malnutritiei cronice („stunting”) in care deficitul energetic este
de lunga durata
D. indicele nutritional este un indicator al malnutritiei acute („wasting”) in care deficitul energetic
este de scurta durata
E. indicele statural este un indicator al malnutritiei acute („wasting”) in care deficitul energetic este
de scurta durata
VI.BOLI DE NUTRITIE/METABOLISM IN PEDITRIE

51. Perioada de remisiune in DZ tip 1 se caracterizeaza prin:


a. necesarul insulinic creste progresiv
b. cresterea sensibilitatii tesuturilor la insulina
c. semnele clinice de diabet sunt prezente
d. necesarul insulinic este mai mic de 0,5 u.i/kg/zi
e. glicozuria este negativa, HbA1c <7%

52. Semnele clinice caracteristice debutului acut cu cetoacidoza diabetica sunt cu EXCEPTIA:
a. poliurie, polidipsie
b. greturi, varsaturi, dureri abdominale inntense, aparare musculara
c. respiratie acidotica, halena acetonemica
d. absenta semnelor de deshidratare
e. tulburari ale starii de constienta

53. Confirmarea diagnosticului de diabet se face pe baza urmatoarelor criterii:


a. glicemie a jeun ≥110 mg%
b. glicemie in orice moment al zilei ≥200 mg%
c. glicemia la TTGO intre 140-200 mg%
d. glicemia a jeun este ≥126 mg%
e. prezenta singulara a corpilor cetonici in urina

54. Tratamentul in DZ tip 1 la copil se face cu:


a. Analogi de insulina cu actiune rapida
b. Insuline ultralente
c. Analogi de insulina cu actiune lenta ??
d. Insuline premixate
e. Medicatie antidiabetica orala

55. Tintele terapeutice propuse pentru un control glicemic optim la copilul cu DZ:
a. HbA1c <7,5%
b. Glicemia postrprandiala 90 – 180 mg%
c. HbA1c <6,5%
d. Glicemia preprandiala 90 – 145 mg%
e. Glicemie preprandiala 70 – 110 mg%

56. Obiectivele alimentatiei in DZ tip 1:


a. obtinerea echilibrului glicemic si a unui spectru metabolic general normal
b. planificarea meselor si a gustarilor se va face in corelatie cu schema de insulinoterapie
c. cantitatea de glucide pentru masa de la aceeasi ora nu trebuie sa fie constanta de la o zi la alta;
d. alimentatia copilului este asemanatoare cu cea a copilului nediabetic
e. nu se tine cont de satisfacerea apetitului si a gusturilor copilului

57. Tabloul clinic in obezitate se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:


a. greutate in exces fata de talie, fata de greutatea ideala varstei
b. talie normala sau chiar crescuta fata de media varstei
c. varsta osoasa intarziata
d. maturatie sexuala si somatica normala sau accelerata
e. depunere de grasime generalizata si simetrica
58. Elemente de suspiciune pentru obezitate genetica sau endocrina:
a. dispozitie particulara a excesului de grasime
b. afectarea cresterii (hipostatura), dismorfism
c. accelerare in maturatia osoasa si in dezvoltarea sexuala
d. deseori retard neuropsihic
e. obezitate obisnuita in familie

59. Obezitatea este definita pe baza percentilelor si a deviatiei standard astfel:


a. Obezitatea este definita >percentila 95
b. IMC >1DS
c. Obezitatea este definita >percentila 85
d. IMC >3DS
e. IMC >2DS

60. Obiectivele tratamentului dietetic in obezitate:


a. aportul energetic nu va fi redus cu mai mult de 30% din aportul obisnuit
b. restrictia calorica se face pe seama lipidelor de origine animala
c. se recomanda un numar redus de mese pe zi
d. aportul de proteine va fi crescut
e. se recomanda un numar crescut de mese pe zi (5-6 mese)

VII.BOLI CARENTIALE ALE COPILULUI


61.* Tabloul clinic al malnutritiei de gradul I, se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
a. indice ponderal 0,89 – 0,76
b. toleranta digestiva buna
c. indice nutritional 0,89 – 0,76
d. dezvoltare motorie si psihica buna
e. tesut adipos redus pe torace si abdomen

62*. Modificari extraosoase in rahitismul carential sunt urmatoarele, cu exceptia:


a. hipotonie musculara
b. laxitate ligamentara la nivelul membrelor
c. hiperexcitabilitate neuro-musculara
d. eruptie urticariana
e. transpiratii extremitatea cefalica

63*. Tabloul clinic al anemiei feriprive nu include:


a. paloare
b. petesii
c. ragade comisurale
d. inapetenta
e. fanere friabile
64.Malnutritia de gradul III se caracterizeaza prin:
a. indice ponderal 0,75 – 0,61
b. absenta tolerantei digestive
c. curba ponderala descendenta continuu
d. toleranta digestiva normala
e. tesut adipos complet disparut

65.Obiectivele tratamentului malnutritiei sunt urmatoarele:


a. normalizarea tolerantei digestive
b. curba ponderala ascendenta dupa 2-3 saptamani de tratament dietetic
c. recuperare neuro-motorie
d. crestere ponderala din a 3-a zi de tratament dietetic
e. regim hipoproteic si fainos prelungit

66.In etiologia malnutritiei, greselile alimentare calitative sunt:


a. alimentatia hipoglucidica
b. carenta de lipide
c. hipogalactia materna reala
d. alimentatia hipoproteica
e. pierderile excesive din enteropatii exudative

67.In rahitismul carential, la nivelul extremitatii cefalice, apar urmatoarele modificari:


a. bose frontale
b. plagiocefalie
c. hidrocefalie
d. frunte olimpiana
e. fontanela anterioara inchisa

68.Semnele radiologice din rahitismul carential sunt:


a. largirea metafizei oaselor lungi
b. linie metafizara concava
c. osificarea precoce a suturilor craniene
d. aspect de condensare pulmonara
e. aparitia cu intarziere a nucleilor de osificare

69.In profilaxia postnatala a rahitismului carential putem afirma:


a. doza profilactica este 2000-2500 UI/zi
b. doza profilactica se administreaza zilnic
c. este recomandata administrarea per os
d. se prefera administrarea injectabila
e. este indicata pana la varsta de 18 luni

70.Profilaxia anemiei feriprive este asigurata prin:


a. administrarea de supliment de fier la gravidele anemice
b. ligatura precoce a cordonului ombilical
c. alimentatie exclusiv la san pana la varsta de 6 luni
d. diversificare corecta cu alimente bogate in fier
e. alimentatie bogata in fainoase
VIII.URGENTE IN PEDIATRIE
71. ABC-ul resuscitarii cardio-respiratorii cuprinde:
a. eliberarea cailor aeriene
b. restabilirea diurezei
c. terapia anticonvulsivanta
d. restabilirea respiratiei
e. restabilirea circulatiei

72.Cu ce periodicitate se verifica pulsul, in cazul unui copil aflat in stop cardio-respirator?
a. la 20 de secunde
b. la 10 de secunde
c. la 15 de secunde
d. la 3 de secunde
e. la 5 de secunde

73 .In cazul aritmiilor socabile ale copilului aflat in soc cardio-respirator se utilizeaza:
a. adrenalina 0,1 ml/kg 1‰
b. acetilcolina 0,5 ml/kg 1‰
c. amiodarona 5 mg/kg
d. administrare de O2 90%
e. administrare de O2 100%

74. .Halena acetonemica apare in intoxicatii cu:


a. alcool
b. salicilati
c. cianuri
d. nurofen
e. acetone

75. Hipersalivatia apare in intoxicatia cu:


a. ciuperci
b. salicilati
c. barbiturice
d. organofosforice
e. diazepam

76. Coloratia icterica a tegumentelor se intalneste in intoxicatiile cu:


a. fosfor
b. naftalina
c. paracetamol
d. aspirina
e. etanol

77. Leziunile tegumentare de tip bulos apar in intoxicatiile cu:


a. nicotina
b. monoxid de carbon
c. cafeina
d. barbiturice
e. teofilina
78.Tulburarile de auz pot sa apara in intoxicatiile cu:
a. mercur
b. salicilati
c. metanol
d. lidocaina
e. xilina

79.Spalatura gastrica este eficienta in primele 6 ore de la ingestia toxicului, in caz de intoxicatie cu:
a. teofilina
b. digitala
c. aspirina
d. salbutamol
e. fluticazona

80.Antidotul specific in intoxicatia cu fier este:


a. albastru de metilen
b. deferoxamina
c. dimercaprol
d. nitratul de sodiu
e. bicarbonatul de sodiu

IX.INFECTII RESPIRATORII SUPERIOARE LA COPIL

81.⁕ In etiologia rinofaringitei acute, mai frecvent implicate sunt:


a. Bacteriile
b. Fungii
c. Virusurile
d. Ricketsiile
e. Mycoplasma

82.⁕ Urmatoarele sunt complicatii ale otitei medii acute, cu exceptia:


a. Abces subdural
b. Endocardita bacteriana
c. Sindrom nefrotic
d. Septicemie
e. Mastoidita

83.⁕ Diagnosticul diferential in epiglotita se face cu urmatoarele afectiuni, cu exceptia:


a. Abces retrofaringian
b. Bronsiolita acuta
c. Mononucleoza infectioasa
d. Aspiratie de corpi straini
e. Laringomalacie

84. Care dintre urmatoarele antibiotice sunt indicate in tratamentul anginei acute streptococice la un copil de
3 ani?
a. Tetraciclina
b. Penicilina
c. Claritromicina
d. Cefalosporine
e. Ciprofloxacina

85. Tratamentul adenoiditei acute consta in:


a. Hidratare
b. Paracetamol
c. Adenoidectomie
d. Oxigenoterapie
e. Dezobstructie nazala

86. Simptomatologia in otita medie acuta cuprinde:


a. Febra
b. Hipoacuzie
c. Varsaturi, refuzul alimentatiei
d. Mialgii
e. Disfagie

87. Cei mai frecventi agenti etiologici ai mastoiditei acute sunt:


a. Streptococcus pneumoniae
b. Haemophilus pneumoniae (influenzae)
c. Adenovirus
d. Streptococi grup A
e. Rhinovirus

88. In crupul viral, principalele manifestari clinice sunt:


a. Disfonie
b. Tuse cu timbru metalic
c. Dispnee expiratorie
d. Stridor inspirator
e. Wheezing

89. Tratamentul epiglotitei implica:


a. Intubatia
b. Aerosoli cu ser fiziologic
c. Cefalosporine iv
d. Sedare
e. Salbutamol

90. In sinuzita avem urmatoarele manifestari clinice:


a. Cefalee
b. Rinoree purulenta
c. Dispnee
d. Hiposmie
e. Tahicardie
X.AFECTIUNI RESPIRATORII: IRA, RINITA ALERGICA, SINDROMUL DE MOARTE SUBITA,
CORPII STRAINI

91 *. Care dintre urmatoarele cauze de insuficienta respiratorie acuta ESTE CONSECINTA deficitului de
utilizare a oxigenului la nivel tisular?
a. malformatii de cai aeriene
b. pneumonia
c. anemia
d. miopatii
e. sepsis

92. Frecventa mare a insuficientei respiratorii la copil este explicata printr-o serie de caracteristici speciale ale
aparatului respirator la varste mici:
a. macroglosie relativa
b. epiglota de dimensiuni mai mici
c. diafragm verticalizat
d. imaturitatea musculaturii respiratorii
e. metabolism bazal scazut

93. In evaluarea insuficientei respiratorii la copil, examenul rapid al functiilor vitale trebuie sa cuprinda:
a. masurarea temperaturii
b. evaluarea semnelor de afectare meningeana
c. circulatia la nivelul dermului
d. evaluarea respiratiei
e. aspectul general

94. Care dintre urmatoarele semne clinice sunt evocatoare pentru insuficienta respiratorie?
a. tiraj intercostal
b. balans toraco-abdominal
c. wheezing
d. tuse in chinte
e. batai ale aripioarelor nazale

95 *. Cea mai accesibila si rapida metoda de evaluare a unei eventuale insuficiente respiratorii acute ESTE:
a. pulsoximetria continua
b. radiografia pulmonara
c. computer tomografia toracica
d. gazometria sangvina (ASTRUP)
e. ionograma sangvina

96. Care dintre urmatoarele fac parte din modificarile mai frecvent intalnite la copiii decedati prin sindromul
mortii subite a sugarului?
a. excesul de serotonina
b. alterari cerebrale severe
c. frecventa mai mare a petesiilor
d. modificari de tip asfixie cronica
e. nivel crescut al factorului de crestere endotelial vascular in lichidul cefalorahidian
97. Factori protectori in sindromul mortii subite a sugarului sunt:
a. evitarea folosirii suzetei
b. alimentatia la san
c. dormitul in acelasi pat cu parintii
d. respectarea programului de vaccinare
e. sexul masculin

98. Care din urmatoarele afirmatii legate de semnele clinice asociate corpilor straini din caile respiratorii sunt
adevarate?
a. dispneea este variabila
b. la inspectie se poate constata retractia unui hemitorace
c. ralurile crepitante sunt semnul clinic obligatoriu
d. fixarea corpului strain la bifurcatia traheala este intotdeauna asimptomatica
e. la percutie se poate evidentia submatitate

99 *. Majoritatea corpilor straini din caile aeriene la copil se fixeaza LA NIVELUL:


a. faringelui
b. laringelui
c. esofagului
d. traheei
e. bronhiilor

100. Tabloul clinic tipic din rinita alergica la copil poate contine:
a. xeroftalmie (secretie lacrimala redusa)
b. stranut repetat
c. congestie nazala
d. prurit nazal
e. congestie oculara

XI.PNEUMOLOGIE PEDIATRICA

101.* Manifestarile precoce in fibroza chistica la nou-nascut si sugar sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. Icter colestatic
b. Episoade de deshidratare hipotona
c. Edeme
d. Diaree la nou-nascut
e. Prolaps rectal recurent

102.Care dintre urmatoarele afectiuni sunt manifestari respiratorii ale fibrozei chistice:
a. Laringita recidivanta
b. Bronsiectazia
c. Sinuzita
d. Otomastoidita
e. Wheezing recurent

103.* Tratamentul medicamentos in fibroza chistica este reprezentat de urmatoarele, cu exceptia:


a. Bronhodilatatoare
b. Fluidifiante ale secretiilor bronsice
c. Antibiotice
d. Antitusive
e. Enzime pancreatice
104.Care dintre urmatorii factori infectiosi pot determina pneumonie:
a. Rinovirusuri
b. Citomegalvirus
c. E. Coli
d. Aspergillus
e. Giardia lambria

105.Despre pneumoniile atipice se stie ca:


a. Debutul este subacut
b. Raspund la tratamentul cu macrolide
c. Semnele fizice pulmonare sunt zgomotoase
d. Pneumonia cu Mycoplasma este mai frecventa la copilul sub 2 ani
e. Au manifestari extrapulmonare

106.In pneumonia pneumococica se descrie urmatoarea simptomatologie:


a. Debutul este insidios
b. Herpesul labial apare dupa junghiul toracic
c. Febra este prezenta
d. Sunt prezente raluri crepitante
e. Durerea poate fi localizata abdominal

107.Examenul de laborator in pneumonia stafilococica arata:


a. VSH cu valori mari
b. Hemoculturi pozitive in unele cazuri
c. Numarul de leucocite poate fi normal
d. Policitemie
e. VSH cu valori mici

108.Factorii favorizanti ai bronhopneumoniei sunt:


a. Paratrofia
b. Rujeola
c. Gripa
d. Fibroza chistica
e. Varsta peste 2 ani

109.Complicatiile pneumoniei lobulare sunt:


a.Pleurezia parapneumonica
b.Endocardita
c.Rinofaringita
d.Septicemie
e.Otomastoidita

110.Diagnosticul diferential al tuberculozei se face cu:


a.Pneumonia bacteriana
b.Bronsiectazii congenitale
c.Traheobronsita
d.Astmul bronsic alergic
e.Displazia bronhopulmonara
XII.CARDIOLOGIE PEDIATRICA
111. Manifestarile clinice prezente frecvent la debutul unei miocardite acute sunt urmatoarele:
a. scadere ponderala
b. oligurie
c. febra
d. cefalee
e. tahipnee

112. In miocardita acuta la copil ecocardiografia evidentiaza urmatoarele:


a. cresterea dimensiunilor atriilor
b. cresterea dimensiunilor ventriculilor
c. prezenta de trombii intracavitari
d. tulburari de conducere atrio
ventriculare
e. revarsat pericardic

113.In tratamentul miocarditei acute la copil se utilizeaza urmatoarele:


a. blocante de calciu
b. furosemid
c. inhibitori de pompa de
protoni
d. digoxin
e. dexametazona ?

114. ⁎Factorii favorizanti in endocardita bacteriana la copil sunt urmatorii, cu exceptia:


a. valvulopatii reumatismale cronice
b. proteze valvulare
c. sindromul nefrotic
d. catetere venoase
centrale
e. imunodeprimati

115.Urmatoarele afirmatii despre endocardita la copil sunt adevarate :


a. germenii incriminati in etiologie sunt Streptococcus viridans si Stafilococcus
aureus
b. febra este rar prezenta
c. sunt prezente hemoragii subunghiale si hemoragii
retiniene
d. complicatiile embolice sau cardiace sunt rare
e. cele mai utile examene de laborator sunt hemoculturile pozitive
116.In endocardita acuta la copil explorarile paraclinice evidentiaza:
a. hemoculturi pozitive
b. complement seric crescut
c. proteina C reactiva
crescuta
d. coproculturi pozitive
e. hipergamaglobulinemie

117. In pericardita acuta la copil ,compresiunea pe organele vecine determina aparitia urmatoarelor simptome :
a. disfagie
b. sughit,
c. scaune semiconsistente
d. transpiratii
e. mialgii

118.Pericardita lichidiana se caracterizeaza prin:


a. dureri precordiale
b. senzatie de presiune toracica
c. zgomote cardiace asurzite
d. puls paradoxal
e. frecatura pericardica

119.*Tabloul clinic in insuficienta cardiaca la sugar cuprinde urmatoarele semne, cu exceptia:


a. dificultati de alimentatie
b. tahipnee
semnificativa
c. tahicardie
d. dureri precordiale
e. extremitati reci, marmorate, puls slab perceptibil

120. Manifestari clinice caracteristice in insuficienta cardiaca la copil:


a. Cardiomegali
b. Bradicardie
sinusala
c. Hepatomegalie,
edeme
d. Bradipnee
e. Scadere ponderal

XIII.AFECTIUNI CARDIOVASCULARE. MALFORMATII CARDIACE CONGENITALE.


HIPERTENSIUNEA ARTERIALA.
121. Standardul de aur in diagnosticul malformatiilor cardiace congenitale este:
a. electrocardiografia
b. radiografia cardiopulmonara
c. ecocardiografia bidimensionala cu Doppler
d. tomografia computerizata
e. coronarografia

122. Imaginea radiologica a cordului de tip „in sabot” este caracteristica in:
a. Transpozitia de vene mari
b. Coarctatie de aorta
c. Maladia Ebstein
d. Tetralogia Fallot
e. Anomalii ale arcurilor aortice

123. Masurarea tensiunii arteriale la copii in cadrul unui examen de rutina este obligatorie incepand cu varsta
de:
a. nou-nascut
b. 1 an
c. 3 ani
d. 11 ani
e. 14 ani

124. Cardiopatiile congenitale fara cianoza sau cu cianoza minora sunt urmatoarele:
a. Defect septal ventricular
b. Persistenta canalului arterial
c. Trunchiul arterial comun
d. Transpozitia de vase mari
e. Defect septal atrial

125. Malformatii cardiace cianogene sunt:


a. Tetralogie Fallot
b. Trunchiul arterial comun
c. Transpozitia de vase mari
d. Defect septal ventricular
e. Persistenta canalului arterial

126. Selectati afirmatiile adevarate despre Tetralogia Fallot:


a. este o malformatie congenitala cu cianoza
b. este o malformatie congenitala cu sunt stanga-dreapta
c. cianoza poate lipsi la nastere
d. radiografia cardio-pulmonara evidentiaza silueta cardiaca „in sabot”
e. se asociaza frecvent cu sindroame genetice
127. Urmatoarele afirmatii despre defectul septal ventricular sunt adevarate:
a. este o malformatie cianogena
b. AP este dilatata
c. radiografia cardio-pulmonara evidentiaza silueta cardiaca „in sabot”
d. poate sa apara insuficienta cardiaca congestiva
e. avem suflu holosistolic intens

128. Manifestarile clinice ale HTA la copil pot fi:


a. cefalee occipitala
b. epistaxis
c. iritabilitate crescuta la copilul mic
d. disfagie
e. ameteli

129. Hipertensiunea arteriala la copil:


a. este primara (esentiala) in 10-15% din cazuri si secundara in 85% din cazuri
b. presupune valori ale tensiunii arteriale mai mari de percentila 95 pentru varsta si talie, la
≥ 3 determinari separate
c. la nou nascut este frecventa
d. tratamentul nefarmacologic presupune si incurajarea efortului fizic izotonic (mers pe jos,
alergat, inot, ciclism)
e. in cazul hipertensiunii secundare tratamentul se face si dupa eliminarea cauzei

130. Ce include profilaxia primara a hipertensiunii arteriale esentiale la copii?


a. depistarea factorilor de risc
b. alimentatie adaptata varstei
c. optimizarea activitatii fizice
d. tratamentul oportun a patologiei renale???
e. excluderea activitatii sportive

XIV.UROLOGIE PEDIATRICA

131*. Metoda imagistica de prima intentie in diagnosticul infectiilor pediatrice de tract urinar ESTE:
a. tomografia computerizata
b. scintigrafia renala
c. echografia
d. cistouretrografia
e. biopsia renala
132. Care dintre urmatoarele afectiuni fac parte din diagnosticul diferential al infectiilor JOASE de tract
urinar la copil?
a. iritatia uretrala
b. deshidratarea
c. afectiunile coloanei lombo-sacrate
d. glomerulonefritele
e. diabet

133. Care dintre urmatoarele afectiuni fac parte din diagnosticul diferential al infectiilor INALTE de tract
urinar la copil?
a. iritatia uretrala
b. gastroenterita
c. abcesul tubo-ovarian
d. glomerulonefritele
e. diabetul

134. In tratamentul infectiilor de tract urinar pediatrice, acidifierea urinei creste actiunea:
a. nitrofurantoinului
b. aminoglicozidelor
c. eritrimicinei
d. acid nalidixic
e. ampicilina

135. Care dintre urmatoarele enunturi in legatura cu tratamentul antiinfectios in infectiile de tract urinar
pediatrice sunt adevarate?
a. marea majoritate a pacientilor raspund favorabil la tratament per os si monoterapie
b. sunt preferate antibioticele ce ating concentratii maxime la nivel sangvin
c. durata medie a tratamentului este de 14-21 de zile
d. pH-ul urinar potenteaza actiunea antibioticelor
e. monitorizarea tratamentului se face cu ajutorul examenului sumar de urina

136. Particularitati ale tratamentului infectiilor de tract urinar pediatrice:


a. ITU la nou-nascut se trateaza initial cu monoterapie
b. anomaliile structurale obstructive vor fi corectate chirurgical cat mai precoce
c. refluxul vezico-ureteral impune mentinerea indelungata a sterilitatii urinei
d. orice recidiva se trateaza initial ca o ITU acuta, timp de 10-14 zile
e. ITU fungice impun depistarea factorilor favorizanti

137. Dintre factorii cu rol prognostic in pielonefrite fac parte:


a. varsta
b. modificarile obstructive
c. etiologia
d. baietii au tendinta de recidiva foarte mare
e. calitatea dispensarizarii
f. precocitatea diagnosticului

138. Dintre factorii etiopatogenici ai refluxului vezico-ureteral fac parte:


a. traiectul lung de intrare a ureterului in vezica
b. duplicatiile
c. diverticulii
d. scaderea presiunii intravezicale
e. corpii straini

139. Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu enurezisul nocturn pediatric sunt adevarate?
a. majoritatea copiilor au enurezis secundar
b. frecvent sunt aglomerari familiale
c. varsta minima la care se pune diagnosticul este de 8 ani
d. pentru diagnostic trebuie exclusa patologia renala cronica
e. pentru diagnostic trebuie exclus diabetul

140. * Care ESTE SUBSTANTA care poate fi folosita in tratamentul enurezis-ului pediatric?
a. propranololul
b. desmopresina
c. furosemidul
d. manitolul
e. acetilcolina

XV.NEFROLOGIE PEDIATRICA
141. Sindromul nefrotic este definit prin prezenta urmatoarelor criterii, cu EXCEPTIA:
a. edeme generalizate, masive
b. proteinurie importanta
c. hiperproteinemie
d. disproteinemie: hipoalbuminemie, hipogamaglobulinemie, hiper α2 globulinemie, hiper β
globulinemie
e. hiperlipemie, hipercolesterolemie

142. Pierderea masiva de proteine urinare duce la urmatoarele modificari:


a. Hipoproteinemie cu hiperalbuminemie
b. Hipolipemie
c. Pierderea unor proteine cu functii transportoare pentru oligoelemente, hormoni
d. Pierderea de proteine implicate in procese imunologice: imunglobuline, fractiuni ale
complementului seric
e. Pierderea de proteine implicate in procesele de coagulare
143. In sindromul nefrotic sindromul urinar se caracterizeaza prin:
a. proteinurie selectiva >2,5g/24h
b. volumul urinii scazut intre 300 - 600 ml/24 h
c. proteinurie >3,5g/24h, selectiva sau neselectiva
d. raport proteine urinare/creatinina urinara >200 mg/mmol, din prima urina de dimineata
e. cresterea eliminarii sodiului urinar

144. Tabloul sanguinin sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:


a. Hiperproteinemie
b. Hipoalbuminemie, hipogamaglobulinemie, hiper α2 globulinemie hiper β globulinemie
c. Hiperlipemie, hipercolesterolemie, LDL colesterol si trigliceride crescute, HDL colesterol
normal sau scazut
d. cresterea hemoglobinei si hematocritului prin depletie plasmatica
e. titrul ASLO crescut

145. Tratamentul igieno-dietetic in sindromul nefrotic cuprinde, cu EXCEPTIA:


a. repaus la pat in perioada cu edeme masive
b. restrictia hidrica este indicata in faza oligurica, pana la restabilirea diurezei
c. restrictie de sare pentru perioada in care sunt prezente edemele si pe perioada corticoterapiei
d. dieta va fi hipoproteica, cu proteine bogate in aminoacizi esentiali
e. evitarea eforturilor fizice medii si mari

146. Sindromul nefritic acut se caracterizeaza prin:


a. Edeme
b. Hematurie
c. Proteinurie
d. Hipotensiune arteriala
e. Cresterea filtratului glomerular

147. Modalitatile de debut in glomerulonefrita acuta sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:


a. Edeme masive, generalizate
b. Asimptomatic, printr-o descoperire intamplatoare la examenul sumar de urina a hematuriei si/sau
proteinuriei
c. Insidios cu anorexie, astenie, jena lombara, discrete edeme palpebrale, hematurie
d. Acut cu febra, cefalee, varsaturi, manifestari urinare, insotite adesea de edeme
e. Manifestari neurologice de encefalopatie hipertensiva sau insuficienta cardiaca acuta

148. Caracteristicile sindromului urinar din glomerulonefrita acuta:


a. hematuria macroscopica sau microscopica, de origine glomerulara
b. proteinurie constanta de 0,5-2 g/24 h initial neselectiva, devine selectiva catre convalescenta
c. cilindrii hialini, granulosi, hematici, hemoglobinici, chiar cilindri leucocitari
d. proteinurie peste 3,5 g/24 h
e. densitate urinara scazuta
149. Tratamentul glomerulonefritei acute poststreptococice se face cu urmatoarele medicamente, cu
EXCEPTIA:
a. Cortizon
b. Diuretice
c. Hipotensoare
d. Antibiotice
e. Manitol

150. Modalitati evolutive in glomerulonefrita acuta poststreptococica:


a. Vindecare imediata fara sechele
b. Vindecare in 3-6 luni de la debut pana la 1an in proportie de >95% din cazuri
c. Cronicizare, cu persistenta semnelor clinice si biologice sau acestea dispar pentru o perioada de
timp, dar dupa mai multi ani reapar
d. Evolutie rapid progresiva spre glomerulonefrita rapid progresiva in unele cazuri
e. e.. Evolutie spre cronicizare in toate cazurile

XVI.AFECTIUNI ALE APARATULUI DIGESTIV LA COPIL. BOALA DIAREICA ACUTA


SINDROMUL DE DESHIDRATARE ACUTA. PARAZITOZE INTESTINALE. CONSTIPATIA.
151*. Urmatoarea bacterie nu are rol in producerea diareei sugarului:
a. Escherichia coli
b. Haemophilus influenzae
c. Salmonella typhi
d. Campylobacter jejuni
e. Clostridium difficile
152*. Constipatia reprezinta:
a. eliminarea zilnica a unui scaun normal
b. eliminarea rara si dificila a scaunelor
c. 3-4 scaune / zi
d. scaune cu consistenta scazuta
e. scaun in cantitate mare
153*. Ce cantitate de ORS veti recomanda in boala diareica cu deshidratare usoara?
a. 200 ml / Kg corp / 24 h;
b. 150 ml / Kg cop / 24 h;
c. 50 ml pentru fiecare scaun emis; la copilul sub 2 ani
d. 30 ml / Kg cop 24 h;
e. 120 ml / Kg corp / 24 h.
154. Manifestarile clinice ale bolii diareice acute cuprind:
a. eliminarea unor scaune apoase si frcvente
b. anorexie
c. disurie, polakiurie
d. colici abdominale
e. disfagie, odinofagie

155 . Semnele de gravitate ale deshidratarii acute sunt:


a. scaderea brusca a greutatii corporale cu peste 10% ??
b. mucoasa bucala uscata, aderenta la spatula
c. oligurie, anurie
d. privire agera, cu hiperreactivitate la stimuli
e. coma, convulsii

156. Examenele paraclinice necesare pentru stabilirea etiologiei in cazul bolii diareice acute sunt:
a. examen coproparazitologic
b.coprocultura
c.exudat faringian
d. coprocitograma
e. hemograma
157. ??Ce conduita abordati in cazul unui copil cu BDA cu SDA> 10%?
a. tratament la domiciliu cu ORS
b. restrictie de lichide
c. internare si rehidratare parenterala
d. dieta cu lapte fara lactoza
e. suprimarea alimentatiei anterioara imbolnavirii

158. In parazitozele intestinale putem intalni:


a. distensie abdominala, anorexie, greata, varsaturi
b. retardul cresterii prin malabsorbtie
c. anemie
d. prurit intens anal si leziuni de grataj
e. semne de insuficienta renala acuta
159. Examenele paraclinice necesare pentru stabilirea etiologiei in cazul bolii diareice acute sunt:
a. examen coproparazitologic
b. coprocultura
c. exudat faringian
d. coprocitograma
e. hemograma
160. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul diareei acute la sugar sunt
adevarate?
a. initial se intrerupe obligatoriu alimentatia cu lapte matern
b. cel mai frecvent agent etiologic bacterian este Escherichia coli
c. se pot folosi cartoful sau rosiile fierte in regimul dietetic
d. se pot folosi morcovul sau orezul fierte in regimul dietetic
e. toate formele de diaree acuta necesita tratament antibiotic 5-7 zile.

XVII.GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICA. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN. BOALA


CELIACA.
161. Factori ce determina scaderea presiunii sfincterului esofagian inferior (SEI) sunt:
a. postura
b. prostaglandina A2
c. hiperaciditatea gastrica
d. teofilina
e. glucagonul

162. Factori care determina cresterea presiunii sfincterului esofagian inferior sunt:
a. metoclopramid
b. aciditate crescuta gastrica
c. alcalinizare crescuta gastrica
d. gastrina
e. prostaglandina F2 alfa

163. Persistenta refluxului gastro-esofagian peste varsta fiziologica de 12 luni poate insemna:
a. afectiuni neurologice
b. afectiuni neuromusculare
c. afectiuni sinusale
d. alterarea colecistului
e. peristaltism ineficient

164*.Manevra ideala pentru diagnosticul refluxului gastro-esofagian este:


a. pH-metria intraesofagiana cu monitorizare 24h
b.explorarea radiologica
c. manometria
d.bronhoscopia
e. cuantificarea H2 in aerul expirat

165. Ruminatia are urmatoarele caracteristici:


a. reinghitirea alimentelor
b. nu se asociaza cu simptome nocturne
c. se asociaza cu simptome nocturne
d. este urmata de diaree
e. debut la 30 de minute dupa mese

166*.Celiachia reprezinta o intoleranta la:


a. gliadina
b. reticulina
c. histamina
d. pancreatina
e. colecistokinina

167. Tabloul clinic de celiachie la copil cuprinde:


a. varsaturi
b.anorexie
c. par friabil
d.obezitate
e. mixedem
168.Criza celiaca se manifesta prin:
a. diaree apoasa
b.hemoragii digestive
c. deshidratare
d.hemoragii cutanate
e. febra
169*. Excluderea glutenului din dieta se face:
a. la suspiciunea de celiachie
b. la intoleranta la lactoza
c. dupa biopsii seriate intestinale ce confirma celiachia
d. la intoleranta la proteina laptelui de vaca
e. la intoleranta la histamina

170. Lipsa de complianta la dieta fara gluten poate determina, in cazul copiilor cu celiachie:
a. osteoporoza
b.pubertate tardiva
c. pubertate precoce
d.risc crescut de malignizare gastrointestinala
e. risc crescut de boala Crohn
XVIII.HEPATOLOGIE PEDIATRICA
171. Care dintre urmatoarele virusuri pot determina icter cu bilirubina directa crescuta:
a. Virusul ECHO
b. Herpes virus
c. Rotavirus
d. Virusul Coxsackie
e. Virusul hepatitic D

172. * Cauzele colestazei intrahepatice sunt urmatoarele, cu exceptia:


a. Traumatisme
b. Infectii
c. Anomalii metabolice
d. Idiopatice
e. Boli ereditare

173. Cauzele colestazei extrahepatice sunt unele dintre urmatoarele:


a. Calculi
b. Adenopatii
c. Infectia cu CMV
d. Atrezia de cai biliare
e. Fibroza chistica

174. * Hepatita acuta are urmatoarele cauze, cu o exceptie:


a. Treponema pallidum
b. Amanita phaloides
c. Galactozemia
d. HIV
e. Efort fizic intens

175. * Tratamentul in hepatita acuta presupune urmatoarele, cu o exceptie:


a. Hidratare adecvata
b. Regim hiperproteic in primele zile de boala
c. Simptomatice
d. Efort fizic redus
e. Regim hiperglucidic

176. Afectunile metabolice care pot determina hepatita cronica sunt urmatoarele:
a. Deficit de α1-antitripsina
b. Steatoza hepatica alcoolica
c. Boala Wilson
d. Glicogenozele
e. Tiroidita

177. Examenul obiectiv in hepatita cronica evidentiaza:


a. Tegumente si mucoase palide
b. Tonus muscular crescut
c. Ficat mic, dureros
d. Gingivoragii, epistaxis
e. Ginecomastie

178. * Manifestarile extrahepatice in hepatita autoimuna sunt urmatoarele, cu o exceptie:


a. Tiroidita
b. Glomerulonefrita
c. Diabet zaharat
d. Artrita
e. Litiaza renala

179. Simptomatologia cirozei la copil si adolescent se caracterizeaza prin urmatoarele:


a. Este diferita de cea de la adult
b. Sunt prezente semne de hipertensiune portala
c. Este prezenta ascita
d. Poate exista prurit
e. Semnele nespecifice sunt absente

180. * In ciroza hepatica diagonsticul de certitudine este stabilit prin una dintre urmatoarele explorari:
a. Enzimele de colestaza
b. Tomografie computerizata
c. Endoscopie digestiva superioara
d. Biopsie hepatica
e. Elastografie

XIX.BOLILE HEMATOLOGIGE ALE COPILULUI


181. * Alegeti informatia incorecta cu privire la hemoliza eritrocitara:
a. poate fi acuta sau cronica
b. hemoliza eritrocitara poate fi doar cronica
c. se insoteste de reticulocitoza crescuta, hiperbilirubinemie indirecta, urobilinogenurie.
d. in forma cronica este insotita de subicter si splenomegalie
e. in forma acuta, anemia este marcata, instalata brusc.

182. * Alegeti informatia corecta cu privire la anemia Cooley:


a. este forma heterozigota a sindroamelor β-talasemice
b. este forma minora a sindroamelor β-talasemice
c. este forma majora a sindroamelor β-talasemice
d. este forma care mentine gena intr-un teritoriu dat
e. este forma ce provoaca o boala usoara, cu durata de viata normala.

183. * Alegeti informatia incorecta cu privire la hemofilia A:


a. este determinata de deficitul factorului VIII al coagularii
b. este determinata de deficitul factorului IX al coagularii
c. are transmitere X-linkata
d. este cea mai frecventa coagulopatie.
e. are in tabloul clinic hematoame si hemartroze

184. Microsferocitoza ereditara se caracterizeaza prin urmatoarele:


a. Anemie moderata microcitara, normo- sau hipercroma.
b. Icter neonatal
c. Fragilitatea osmotica crescuta.
d. Defect al unei proteine din membrana eritrocitara.
e. Prezenta de hemoglobine anormale.

185. Urmatoarele sunt adevarate despre anemiile hemolitice:


a. Sindroamele beta-talasemice sunt anemii rare, care nu se intalnesc in Romania.
b. Splenectomia se efectueaza in functie de severitatea bolii in microsferocitoza ereditara.
c. Electroforeza hemoglobinei poate pune diagnosticul in beta-talasemia minora.
d. Testul de autohemoliza scazut este prezent in microsferocitoza ereditara.
e. In anemia Cooley se intalnesc hematii in semn de tras la tinta.

186. Caracteristicile purpurei cutanate in PTI (purpura trombocitopenica idiopatica) sunt urmatoarele:
a. purpura cutanata cu distributie generalizata, nesistematizata, nepruriginoasa.
b. purpura cutanata cu distributie simetrica, metamerica la nivelul membrelor inferioare;
c. purpura cutanata palpabila;
d. purpura cutanata nepalpabila.
e. in PTI nu exista purpura.

187. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre sindroamele beta-talasemice:


a. sunt caracterizate prin deficienta in sinteza (totala sau partiala) a lantului β de globina.
b. fenotipul β-talasemiei nu depinde de doza de gena mutanta.
c. in forma majora, poate apare faciesul mongoloid
d. forma intermedia poate cuprinde homozigotii cu semne clinice si hematologice mai putin severe
decat in forma majora
e. in forma majora, hemocromatoza secundara afecteaza numai ficatul si splina.

188. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in PTI (purpura trombocitopenica idiopatica):


a. apare secundar unui factor plasmatic antitrombocitar, de tip IgG.
b. nu se asociaza niciodata cu alte boli autoimune
c. forma acuta se caracterizeaza printr-un sindrom hemoragic cutaneo-mucos si visceral
d. purpura cutanata are distributie simetrica, metamerica la nivelul membrelor inferioare;
e. timpul de coagulare este prelungit.

189. Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la beta-talasemia minora:


a. este forma homozigota a sindroamele beta-talasemice
b. pacientii se mai numesc purtatori de beta-talasemie
c. nu poate coexista cu deficitul de fier.
d. diagnosticul este suspicionat pe hemograma si confirmat prin electroforeza hemoglobinei.
e. paraclinic prezinta poliglobulie si indici eritrocitari scazuti.

190. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la purpura Henoch-Schonlein:


a. este o forma de purpura trombocitopenica
b. este o forma de vasculita imuna
c. prezinta purpura nepalpabila, nesistematizata.
d. leziunile purpurice pot aparea in valuri
e. sindromul renal da nota de pronostic si gravitate a bolii.

XX.HEMATOLOGIE SI ONCOLOGIE PEDIATRICA


191. Limfomul Hodgkin:
a) Boala rara sub varsta de 12 ani
b) Sexul feminin cu predilectie afectat in copilarie
c) Sexul masculin cu predilectie afectat in copilarie
d) Cea mai frecventa boala maligna din cancerele grupei 15-19 ani
e) Boala foarte rara sub varsta de 5 ani

192. Afectarea mediastinala in boala Hodgkin:


a) Este foarte frecventa
b) Este rara
c) Nu este caracteristica bolii
d) Rareori semne clinice de compresiune respiratorie
e) Frecvent semne clinice de compresiune respiratorie

193*. Examenul CT in boala Hodgkin identifica, cu exceptia:


a) Identifica adenopatiile cervicale in 80% din cazuri
b) Detecteaza adenopatii la care examenul Rx pulmonar este normal
c) Indispensabila pentru cuantificarea radioterapiei
d) Indispensabila pentru stadializare
e) Identifica adenopatii cervicale in 40% din cazuri ??

194*. In limfomul Hodgkin marca histologica este reprezentata de:


a) Celula Hodgkin
b) Celula stem
c) Mastocite
d) Bazofile
e) Celula Reed-Sternberg

195. Folosirea medicatiei cortizonice pentru tratamentul simptomelor din debutul LAL:
a) Este prima indicatie
b) Are efecte bune
c) Este o mare greseala
d) Intarzie diagnosticul de LAL
e) Nu amelioreaza definitiv simptomele LAL

196. Hemograma la un copil cu LAL arata:


a) Anemie hipocroma microcitara
b) Reticulocite crescute
c) Prezenta limfoblastilor
d) Neutropenie
e) Trombocitopenie

197*. In LAL insuficienta medulara este determinata de


a) Substitutia maduvei normale cu celule blastice
b) Substante toxice
c) Infectii bacteriene
d) Febra prelungita
e) Traumatisme

198*. Coagularea intravasculara diseminata:


a) Este o dezordine congenitala a hemostazei
b) Exista o inhibare generalizata a fazei de coagulare
c) Se formeaza trombi in marea circulatie
d) Este o dezordine dobandita a hemostazei
e) Este blocata faza de fibrinoliza

199. Cauze foarte frecvente de CID:


a) Septicemii cu bacterii G-/G+
b) Acidoza severa prelungita
c) Arsuri electrice sau termice
d) Insuficienta multiviscerala
e) Stare de soc

200. In contextul CID exista doua mecanisme care se succed:


a) Coagularea intravasculara in vitro
b) Fibrinogeneza secundara
c) Coagularea intravasculara in vivo
d) Tromboze cu leziuni ischemice
e) Fibrinoliza secundara reactionala

XXI.DERMATOLOGIE PEDIATRICA
201. * Exantemul papulo-veziculos si/sau veziculo-bulos apare in:
a. Scarlatina
b. Rujeola
c. Varicela
d. Rozeola infantum
e. Mononucleoza infectioasa
202. * Impetigo este:
a. o infectie profunda a foliculului pilos si a tesuturilor din jurul acestuia, determinata de
stafilococul auriu
b. o infectie superficiala a foliculului pilos, autolimitata, determinata de stafilococul auriu
c. o inflamatie acuta a pielii si a tesutului subcutanat, asociata cu limfangita marcata, fiind
determinata de streptococul beta-hemolitic grup A sau stafilococul auriu
d. o infectie superficiala a pielii determinata de streptococul beta-hemolitic grup A sau stafilococul
auriu hemolitic coagulazo-pozitiv
e. cea mai frecventa infectie fungica oportunista la copil

203. * Urmatoarele afirmatii referitoare la pediculoza pielii capului sunt adevarate, cu exceptia:
a. este o dermatomicoza
b. apare mai frecvent in familiile defavorizate si in colectivitatile de copii
c. complicatii ce pot aparea: piodermita secundara, dermatita
d. tratamentul se aplica simultan tuturor membrilor familiei si contactilor
e. este o infestare cronica a scalpului cu parazitul Pediculus humanus var. capitis
204. Urticaria la copil:
a. se produce prin extravazarea de lichid din dermul superficial
b. clinic apar leziuni de tip papule, placarde eritematoase, proeminente, bine delimitate
c. leziunile cutanate sunt nepruriginoase
d. eruptia poate fi localizata sau generalizata
e. clinic apar leziuni de tip veziculo-bulos

205. Urmatoarele afirmatii referitoare la dermatita de scutec sunt adevarate:


a. este o piodermita superficiala contagioasa
b. cea mai frecventa afectiune cutanata a sugarului
c. una din formele clinice este dermatita papulo-eroziva: pe fond eritematos apar papule rosii-
violacee cu ulceratii rotund-ovale in centru, inconjurate de tegument sanatos
d. este o dermatita de contact alergica
e. ca tratament se recomanda caldura excesiva, local pudra/crema cu antibiotice

206. Urmatoarele afirmatii referitoare la petele „café-au-lait” sunt adevarate:


a. sunt macule hiperpigmentare, bine delimitate, uniforme, de culoare variabila, dimensiuni diferite
si in numar variabil
b. 10% din indivizi pot prezenta pana la 3-5 pete café-au-lait
c. pot sa apara de la nastere sau in timpul copilariei
d. prezenta a cel putin 6 pete cafe-au-lait cu diametrul sub 5 mm prepubertar este criteriu de
diagnostic pentru neurofibromatoza tip 1
e. se datoreaza scaderii numarului de melanocite

207. Semnele specifice in scabie la copil sunt urmatoarele:


a. santul acarian
b. leziune „in semn tras la tinta”
c. papula-vezicula perlata translucida cu continut clar
d. prurit nocturn
e. pete „café-au-lait”

208. Foliculita la copil:


a. tratament: masuri de igiena riguroasa, antiseptice local, antibiotice local
b. este o infectie superficiala a foliculului pilos, autolimitata, determinata de stafilococul auriu
c. o infectie profunda a foliculului pilos si a tesuturilor din jurul acestuia, determinata de
stafilococul auriu
d. este cea mai frecventa infectie fungica oportunista la copil
e. se vindeca fara cicatrici
209. Urmatoarele afirmatii referitoare la dermatita atopica sunt adevarate:
a. evolueaza in pusee intrerupte de perioade de remisiune; intre pusee, pielea este uscata (xeroza)
b. apare preponderent la adolescent
c. pruritul este absent
d. dermatita flexurala a copilului apare frecvent dupa varsta de 2 ani
e. eczema atopica este o afectiune inflamatoare superficiala a pielii produsa prin anomalia barierei
cutanate

210. Dermatita atopica la copil se poate asocia sau poate fi urmata de:
a. alergie alimentara
b. anemie feripriva
c. rinita alergica
d. conjunctivita alergica
e. astm bronsic
XXII.BOLI IMFLAMATORII SI SINDROAME DE IMUNODEFICIENTA

211. In artrita idiopatica juvenila cu debut sistemic:


a.manifestarile extraarticulare sunt caracteristice
b.manifestarile extraarticulare sunt absente
c.afectarea articulara poate sa fie oligoarticulara sau poliarticulara
d.are evolutie ondulanta cu remisiuni si exacerbari timp de luni sau ani de zile
e.prezenta AAN este caracteristica.

212. Sunt caracteristice artritei idiopatice juvenile ,forma oligoarticulara, urmatoarele:


a. manifestarile extraarticulare sunt caracteristice
b.manifestarile extraarticulare pot fii absente
c.eruptie evanescenta, nepruriginoasa, de culoare roz sau rosie,formata din macule cu margini serpiginoase
d.are evolutie ondulanta cu remisiuni si exacerbari timp de luni sau ani de zile
e.uveita este prezenta de la debutul bolii sau apare dupa luni sau ani de evolutie

213. In reumatismul articular acut:


a. complementul seric nu este modificat
b. eritemul inelar apare in cazuri severe
c. cardita nu implica toate structurile cardiace
d. supradenivelarea segmentului ST sugereaza pericardita
e. coreea debuteaza cu tulburari emotionale

214. *In artrita idiopatica juvenila sunt caracteristice urmatoarele:


a. factorul reumatoid este prezent in forma sistemica
b. reprezinta 20% din artritele reumatoide ale copilului
c. este autolimitata
d.ANA sunt prezenti in procent de 75%
e. febra are caracter septic in forma sistemica

215. Afectarea oculara in artrita idiopatica juvenila este caracteristica


formelor: a.forma sistemica
b.forma poliarticulara FR+
c.forma oligoarticulara
d.forma asociata entezitei
e.forma psoriazica

216. Urmatoarele afirmatii despre boala Kawasaki la copil sunt adevarate, cu exceptia:
a. este o vasculita acuta febrila
b. sunt afectate arterele de marime mare
c. sunt afectate arterele de marime medie
d.etiologia este infectioasa
3
7
e. apare predominant la copii intre 6 luni si 5 ani

217. Manifestarile clinice intilnite in boala Kawasaki sunt:


a.conjunctivita acuta
b.splenomegalie
c.limba zmeurie
d.leziuni veziculoase la nivel peribucal
e.sindrom nefrotic

218. Urmatoarele afirmatii despre manifestarile clinice in lupusul eritematos sistemic sunt adevarate:
a. copiii cu lupus prezinta mai des o afectare a rinichilor fata de adulti
b.debutul este brusc
c. deformarea articulara este rara
d. eruptia cutanata tipica "in forma de fluture" pe nas si obraji apare la toti copiii afectati
e.prognosticul este dat de afectarea neurologica

219. *Tabloul clinic al imunodeficientelor primare este dominat de urmatoarele , cu exceptia :


a. septicemia
b. anemie aplastica
c. gastroenterocolite trenante
d.litiaza biliara
e. artrita septica

220. Artrita din RAA se caracterizeaza


prin : a.caracter fluxionar
b.lasa sechele
c.fara sechele
d.sunt afectate frecvent centura scapulara si coxofemurala
e.cedeaza la terapia antiinflamatorie

3
8
3
9
Cea mai frecventa cauza de diaree acuta virala este : A

4
0
Tabloul clinic in anemia feripriva nu include: D???

4
1
Caracteristicile perioadei de sugar sunt: A C D E

4
2
Radiografia toracica la un copil asmatic este caracterizata de:

4
3
Tratamentul nefarmacologic in HTA la copil cuprinde urmatoarele recomandari,cu exceptia:A

4
4
Pentru stabilirea diagnosticului in mastoidita acuta sunt necesare urmatoarele: A B E

4
5
Sugarii cu rubeola congenitala pot sa prezinte: B A????

4
6
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia: C D E B

4
7
Tratamentul curative al anemiei feriprive presupune: A C D

4
8
Care dintre urmatoarele afirmatii privind diversificarea sugarului sunt adevarate: A D

4
9
In cee ace priveste indicele nutritional sunt adevarate urmatoarele cu exceptia: C

5
0
In primul an ritmul de crestere in greutate este: A B C

5
1
Perioada de prescolar prezinta urmatoarele caracteristici cu exceptia: B A E

5
2
Urmatoarele pot fi complicatii ale otitei acute suppurate: A B D

5
3
Particularitatile de compozitie ale colostrului privind ingredientele nutritive: B E

5
4
Evaluarea starii de nutritive in distrofie se face dupa: A B E

5
5
Urmatoarele sunt caracteristice pentru bronhopneumonie: A C

5
6
Manifestarile clinic in rahitismul carential sunt urmatoarele: A E C

5
7
In sindromul de deshidratare – forma medie pot fi prezente urmatoarele manifestari clinice:CAD

5
8
Principalele modificari fiziopatologice in DZ tip 1 la copil sunt urmatoarele: A E D C

5
9
Care dintre urmatoarele intervin in cadrum mecanismelor de producer a miocarditei: A B D E

6
0
Ce reprezinta milium facial la nou nascuti: D

6
1
In etiologia cardiopatiilor congenitale intervin urmatorii factori: A C D E

6
2
Indicati ce particularitati sunt caracteristice perioadei de prescolar : A C D E

6
3
Malnutritia gr II se caracterizeaza prin urmatoarele: BC

6
4
Urmatoarele sunt alergeni important in astm cu exceptia: D

6
5
Care dintre urmatoarele simptome sunt caracteristice bronsiolitei acute: A E

6
6
In infectiile perinatale sunt adevarate urmatoarele afirmatii: D

6
7
Urmatoarele afirmatii legate de protein sunt adevarate: E A

6
8
6
9
Grile pediatrie note de curs 2

I.NOTIUNI DE PUERICULTURA

1*. Cand se definitiveaza dentitia de lapte?


a. 12 luni
b. 18 luni
c. 22 luni
d. 2 ani
e. 24-30 luni.

2.* Care dintre urmatoarele nu sunt factori exogeni care influenteaza cresterea?
a. mediul geografic
b. alimentatia
c. factorii hormonali
d. factorii socio-economici
e. noxe, radiatii, traumatisme.

3.* La ce varsta spune copilul primele cuvinte?


a. 6 luni
b. 7 luni
c. 8 luni
d. 9 luni
e. 12 luni

4. Alegeti afimatiile corecte in ceea ce priveste cresterea si dezvoltarea copilului:


a. a.sunt fenomene esentiale ale copilariei
b. b.cresterea se defineste ca modificare a organelor si aparatelor in vederea adaptarii la conditiile
c. de viata
d. cresterea cuprinde o latura cantitativa si una calitativa
e. hipertrofie inseamna proliferare celulara
f. hiperplazia inseamna proliferare celulara.

5. Care este ritmul de crestere normala a sugarului pana la 4 luni?


a. 25 g/zi
b. 350 g/luna
c. in medie 750 g/luna
d. 400 g/luna
e. sugarul eutrofic isi dubleaza greutatea la 4 luni.

6. Care este ritmul de crestere in greutate si talie la sugarul mare (9-12 luni)?
a. crestere rapida
b. ritmul de crestere devine mai lent
c. creste 250 g/luna
d. creste cu 1 cm/luna
e. la 12 luni tripleaza greutatea (9,5-10 Kg).
7. Precizati ordinea corecta a aparitiei dintilor „de lapte”:
a. incisivii mediani inferiori apar la 6-8 luni
b. incisivii mediani superiori apar la 12 luni
c. incisivii laterali apar intre 10-12 luni
d. caninii apar intre 18-24 luni
e. eruptia dentitiei temporare se incheie in perioada de copil mic ( 24-30 luni).

8. Evolutia motricitatii de la nastere la un an se face pe etape, enumerati pe cele corecte:


a. la 3 luni tine capul.
b. la 4-5 luni nu tine bine capul
c. la 6 luni copilul sta bine in pozitia sezand, fara sprijin
d. la 9-10 luni copilul merge „in 4 labe”
e. copilul merge singur in jurul varstei de 1 an.

9. Alegeti afirmatiile corecte privind dezvoltarea psihomotorie a copilului:


a. se face pe etape
b. depinde de mediul inconjurator
c. dezvoltarea copilului urmeaza o linie ascendenta continua
d. se face pe paliere succesive, cu durata variabila de la copil la copil
e. fiecare copil creste in ritmul propriu.

10. Alegeti afirmatiile corecte despre perioadele copilariei:


a. prima copilarie este perioada de la nastere la 3 ani.
b. nou-nascutul corespunde primelor 30 zile de la nastere.
c. perioada de sugar cuprinde perioada de dezvoltare a functiilor de relatie, a motricitatii,
afectivitatii, limbajului.
d. in perioada de sugar se definitiveaza dentitia de lapte.
e. in perioada de anteprescolar de formeaza reflexele
conditionate.

II.NOTIUNI DE VACCINOLOGIE

11*. Primul vaccin care se administreaza nou-nascutului este:


a. BCG – vaccin de tip Calmette –Guerin
b. DTPa – vaccin diftero-tetano-pertussis acelular
c. d T – vaccin diftero-tetanic
d. DTPa- VPI- Hib –Hep B- vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-
HaemophilusBhepatiticB
e. Hep B – vaccin hepatitic B

12. Infectii transmise prin alimente si apa contaminate sunt:


a. diareea calatorului
b. hepatita A
c. hepatita E
d. impetigo
e. enterocolita ulceronecrotica a nou-nascutului

13.Urmatoarele afirmatii referitoare la vaccinarea antitetanica sunt adevarate:


a. primovaccinarea se practica la sugar si consta in trei administrari (2,4 ,11 luni de viata)
b. rapeluri se practica ulterior la 6ani,14 ani si 16-18 ani
c. vaccinul contine o toxina fara putere patogena
d. la adult se practica rapel o data la 25 de ani
e. vaccinul contine o toxina cu putere patogena
14. Alegeti doar afirmatiile adevarate dintre urmatoarele de mai jos privind vaccinarea:
a. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia copiilor vaccinati
b. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia comunitatii
c. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential letal ,pentru care
nu exista tratament eficient
d. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential letal ,pentru care
exista tratament eficient
e. prin intermediul vaccinarii nu se asigura protectia comunitatii

15. Urmatoarele afirmatii privind vaccinarea sunt adevarate,cu exceptia: CM??


a. „herd immunity” – conceptul de imunitate colectiva –se considera ca daca suficiente persoane sunt
imunizate , boala nu se mai transmite in cadrul populatiei respective , asigurandu-se astfel protectia ei.
b. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia comunitatii
c. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential letal ,pentru care
nu exista tratament eficient
d. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential letal ,pentru care
exista tratament eficient
e. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia copiilor vaccinati

16*. Vaccinarea DTPa, Hep B , VPI ,Hib ,vaccin pneumococic conjugat/ MF, se administreaza simultan la
varsta de: CS??
a. 2 luni
b. 4 luni
c. 1 an
d. 3 ani
e. 6-7 ani – la intrarea in colectivitatea scolara

17* . Vaccinarea BCG se efectueaza:


a. numai la contactii de tip famililal cu tuberculoza pulmonara
b. daca este diagnosticata primoinfectia TBC
c. daca se evidentiaza modificari radiologice de tip complex primar
d. in maternitate/ ziua 4-7 de viata
e. folosind un vaccin ARN-modificat incapsulat in nanoparticule lipidice

18. Dintre imunizarile necesare calatoriilor face parte vaccinarea impotriva:


a. febrei galbene
b. febrei tifoide
c. febrei vesperale
d. hepatitei A
e. holerei

19 *. Cel mai mai comun motiv pentru refuzul vaccinarii este:


a. Grija despre siguranta vaccinului
b. Libertatea de a alege sau nu vaccinarea
c. Obiectii etnice , morale sau religioase
d. Neincrederea in autoritatile guvernamentale de sanatate, reprezentantii sanatatii publice, companiile
farmaceutice etc.
e. campaniilor agresive antivaccinare din ultimii ani.
20. Vaccinarile necesare calatoriilor pot fi impartite in trei categorii :
a. standard
b. vaccinari obligatorii pentru calatorie
c. recomandate bazate pe riscurile la bolile transmisibile
d. imunizarea colectiva, “herd immunity”
e. rapelul

III.NOU-NASCUTUL

21.*Ce reprezinta "milium facial" la nou-nascuti?


a. descuamatia pielii
b. coloratia tegumentelor
c. dermatita alergica
d. puncte alb-galbui la nivelul nasului prin retentie de sebum
e. secretia sudoripara

22.*Indicati ce este caracteristic pentru coloana vertebrala a copilului nou-nascut sanatos:


a. este prezenta lordoza lombara
b. coloana vertebrala este rectilinie
c. este prezenta lordoza cervicala
d. coloana vertebrala are deviatie in plan lateral
e. este prezenta cifoza toracica

23.*Din sindromul TORCH fac parte urmatoarele, cu exceptia:


a. toxoplasmoza
b. citomegalia
c. rubeola
d. herpes simplex
e. rujeola

24.Despre fontanela anterioara putem afirma:


a. are forma triunghiulara
b. este prezenta la 25% din nou-nascuti
c. se inchide la 14-16 luni
d. are forma romboidala
e. are diametrul de 1,5/1 cm

25.Despre incidentele fiziologice ale nou-nascutului putem afirma:


a. criza genitala apare la 3-6 zile postnatal
b. icterul fiziologic apare datorita cresterii bilirubinei directe
c. criza genitala apare intre ziua 6-8 de la nastere
d. icterul fiziologic apare in primele 24 ore
e. icterul fiziologic apare datorita cresterii bilirubinei indirecte

26.Urmatoarele afirmatii despre nou-nascut sunt adevarate:


a. glandele sebacee sunt bine dezvoltate la nastere
b. respiratia este diafragmo-abdominala
c. toracele este cilindric cu coaste orizontale
d. fontanela posterioara se inchide la 14-16 luni
e. nou-nascutul la termen are postura simetrica
27. Toxoplasmoza congenitala se caracterizeaza prin:
a. in al III-lea trimestru rata de transmitere este 60%
b. majoritatea nou-nascutilor sunt asimptomatici
c. majoritatea nou-nascutilor sunt simptomatici
d. clinic apare microcefalie/hidrocefalie, corioretinita, calcificari intracraniene difuze
e. malformatiile cardiace sunt frecvente

28.Urmatoarele afirmatii despre infectiile perinatale sunt adevarate:


a. pemfigusul palmo-plantar apare in sifilisul congenital
b. unele infectii pot fi asimptomatice la nastere
c. testele serologice sunt principalele mijloace de diagnostic in toxoplasmoza congenitala
d. triada Hutchinson este caracteristica infectiei rubeolice
e. se recomanda avort terapeutic la femeile care fac rubeola in primul trimestru de sarcina

29.In rubeola congenitala:


a. in primele 11 saptamani apar malformatii cardiace si surditate
b. defectele congenitale apar dupa 16 saptamani de gestatie
c. nu exista tratament profilactic
d. malformatiile cardiace sunt frecvente
e. apare hepatosplenomegalie, icter colestatic, trombocitopenie

30.Urmatoarele afirmatii despre sindromul Down sunt adevarate:


a. pubertatea se instaleaza tardiv
b. talia copiilor este normala
c. copii dezvolta frecvent leucemii
d. se caracterizeaza prin dismorfism cranio-facial
e. fertilitatea este normala

IV.PRINCIPII DE NUTRITE A NOU-NASCUTULUI SI SUGARULUI


31. Care este vitamina aflata in cantitate insuficienta in laptele matern?
a. Vitamina A
b. Vitamina C
c. Vitamina E
d. Vitamina D
e. Vitamina K

32. Necesarul de fier zilnic la sugarul entrofic este de:


a. 0,2-0,5 mg/Kg/zi
b. 2-2,5 mg/Kg/zi
c. 1 mg/Kg/zi
d. 3-4 mg/Kg/zi
e. 2-3 mg/Kg/zi
33. Care sunt principalele surse de energie pentru organism?
a. proteinele
b. apa si mineralele
c. vitaminele
d. oligoelementele
e. glucidele si lipidele
34. Recunoasteti calitatile ce dau superioritatea alimentatiei la san:
a. contine anticorpi, cu rol in protectia fata de infectii
b. poate reduce riscul unor probleme alergice ca astmul, eczemele
c. poate ajuta la prevenirea diabetului de tip 1
d. scade riscul aparitiei cancerului de san
e. contine de 3 ori mai multe proteine decat laptele de vaca

35. Care este varsta propice inceperii alimentatiei diversificate?


a. precoce, la 2-3 luni
b. la 6-7 luni
c. 5-6 luni la sugarul alimentat la san
d. 4-4 1/2 luni la sugarul alimentat artificial
e. dupa varsta de 9 luni

36. Care sunt incidentele legate de alimentatia naturala:


a. eructatia
b. regurgitarea
c. diareea prandiala
d. diareea infectioasa
e. varsaturile

37. Care este rolul proteinelor in organism?


a. constituienti ai tuturor celulelor
b. intervin in procesele de aparare impotriva infectiilor
c. sursa energetica principala
d. intervin in mentinerea presiunii coloidosmotice
e. intra in compozitia hormonilor si enzimelor

38. Precizati care sunt sursele de vitamina D:


a. apa
b. ulei de peste
c. lapte, unt
d. ou, ficat
e. sinteza cutanata, sub actiunea razelor ultraviolet

39. Precizati care sunt conditiile necesare in alimentatia diversificata:


a. absenta semnelor de boala ale sugarului
b. evitarea introducerii a doua alimente noi
c. folosirea biberonului
d. folosirea linguritei
e. se va insista excesiv la introducerea alimentelor

40. Care din urmatoarele sunt contraindicatii temporare ale alimentatiei naturale?
a. mastite acute
b. TBC matern
c. galactozemia
d. fisuri mamelonare
e. intoleranta ereditara la lactoza
V.PRINCIPII DE ALIMENTATIE PEDIATRICA: COPIL MIC, PRESCOLAR, SCOLAR
41. *Urmatoarele afirmatii referitoare la alimentatia copilului prescolar sunt adevarate, cu exceptia:
A. copilul va fi stimulat sa manance, tinandu-se cont de preferintele lui alimentare
B. alimentatia sa fie variata si echilibrata, apropiindu-se de cea a adultului
C. sursa de proteine: 1/3 de origine animala din lapte, produse lactate, carne, oua, branzeturi
fermentate
D. sursa de proteine: 2/3 de origine animala si 1/3 de origine vegetala
E. ratia alimentara zilnica cuprinde: proteine 15%, lipide 25-30%, glucide 55-60% din totalul de
Calorii

42. *Contraindicatiile nutritiei enterale la copil sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. perforatie intestinala
B. enterocolita ulcero-necrotica
C. ileus mecanic sau paralitic
D. aport oral inadecvat
E. hemoragii gastro-intestinale

43. *Indicele nutritional (IN) reprezinta:


A. raportul dintre greutatea actuala si patratul taliei
B. greutatea actuala a copilului raportata la greutatea ideala pentru varsta
C. lungimea actuala a copilului raportata la lungimea ideala pentru varsta
D. greutatea actuala a copilului raportata la greutatea ideala corespunzatoare cresterii sale in lungime
E. exprimarea procentuala a indicelui ponderal

44. Ratia alimentara zilnica la copilul mic cuprinde:


A. proteine 10-15% din aportul energetic
B. glucide 45-50% din aportul energetic
C. proteine 45-50% din aportul energetic
D. lipide 30-40% din aportul energetic
E. glucide 10-15% din aportul energetic

45. Ratia alimentara zilnica la adolescent cuprinde urmatoarele:


A. proteine 13-15%, lipide 30-35%, glucide 55% din totalul caloric din dieta
B. sursa de proteine: 60-70% de origine animala
C. sursa de proteine: 60-70% de origine vegetala
D. lipide: alimente bogate in acizi grasi mono- si polinesaturati si doar 10% grasimi saturate
E. necesarul nutritional zilnic difera in functie de sex si de activitatea fizica efectuata

46. Indicatii ale nutritiei enterale la copil:


A. aport oral adecvat
B. sindrom de malabsorbtie si/sau maldigestie
C. pierderi sau necesar crescut de nutrienti
D. boli cronice asociate cu malnutritia cronica, insuficienta cresterii, deprivare alimentara
E. boli metabolice
47. Nutritia parenterala este indicata:
A. la pacientii cu functia intestinala pastrata
B. la copiii la care nutritia poate fi realizata prin alimentatie orala pe sonda sau gastrostomie
C. cand aportul alimentar oral sau enteral nu este posibil mai mult de 2-3 zile la sugar si 4-7 zile la
copilul cu varsta peste 1 an
D. la copiii care nu pot fi alimentati complet pe cale orala sau enterala, pentru a preveni sau corecta
malnutritia si a asigura o crestere adecvata
E. mai ales in insuficienta intestinala severa

48. Nutritia parenterala la copil prezinta urmatoarele caracteristici:


A. este indicata la copiii care nu pot fi alimentati complet pe cale orala sau enterala, pentru a preveni
sau corecta malnutritia si a asigura o crestere adecvata
B. oricand este posibil, nutritia enterala poate fi combinata cu nutritia parenterala
C. complicatii ce pot aparea: infectie sistemica sau locala, tromboza venoasa centrala, embolie
pulmonara
D. se recomanda la pacientii care au pastrata cel putin partial functia intestinala si la care ingestia
orala este insuficienta
E. produsele folosite sunt alimente enterale si alimente supliment

49. Urmatoarele afirmatii privind starea de nutritie la copilul cu varsta mai mare de 2 ani sunt adevarate:
A. Subponderal (hipotrofie ponderala): IMC < percentila 5 (-2DS)/varsta/sex
B. Obezitate: IMC ≥ percentila 95 (+2DS)/varsta/sex
C. Normopondere: 5 ≤ IMC < percentila 85/varsta/sex
D. Suprapondere: 5 ≤ IMC < percentila 85 (+1DS) /varsta/sex
E. Suprapondere: 85 (+1DS) ≤ IMC < percentila 95 (+2DS) /varsta/sex

50. Urmatoarele afirmatii referitoare la evaluarea starii de nutritie la copil sunt adevarate:
A. indicele nutritional este un indicator al malnutritiei cronice („stunting”) in care deficitul energetic
este de lunga durata
B. indicele ponderal are valoare orientativa in aprecierea starii de nutritie deoarece nu coreleaza
greutatea cu lungimea copilului
C. indicele statural este un indicator al malnutritiei cronice („stunting”) in care deficitul energetic este
de lunga durata
D. indicele nutritional este un indicator al malnutritiei acute („wasting”) in care deficitul energetic
este de scurta durata
E. indicele statural este un indicator al malnutritiei acute („wasting”) in care deficitul energetic este
de scurta durata
VI.BOLI DE NUTRITIE/METABOLISM IN PEDITRIE

51. Perioada de remisiune in DZ tip 1 se caracterizeaza prin:


a. necesarul insulinic creste progresiv
b. cresterea sensibilitatii tesuturilor la insulina
c. semnele clinice de diabet sunt prezente
d. necesarul insulinic este mai mic de 0,5 u.i/kg/zi
e. glicozuria este negativa, HbA1c <7%

52. Semnele clinice caracteristice debutului acut cu cetoacidoza diabetica sunt cu EXCEPTIA:
a. poliurie, polidipsie
b. greturi, varsaturi, dureri abdominale inntense, aparare musculara
c. respiratie acidotica, halena acetonemica
d. absenta semnelor de deshidratare
e. tulburari ale starii de constienta

53. Confirmarea diagnosticului de diabet se face pe baza urmatoarelor criterii:


a. glicemie a jeun ≥110 mg%
b. glicemie in orice moment al zilei ≥200 mg%
c. glicemia la TTGO intre 140-200 mg%
d. glicemia a jeun este ≥126 mg%
e. prezenta singulara a corpilor cetonici in urina

54. Tratamentul in DZ tip 1 la copil se face cu:


a. Analogi de insulina cu actiune rapida
b. Insuline ultralente
c. Analogi de insulina cu actiune lenta ??
d. Insuline premixate
e. Medicatie antidiabetica orala

55. Tintele terapeutice propuse pentru un control glicemic optim la copilul cu DZ:
a. HbA1c <7,5%
b. Glicemia postrprandiala 90 – 180 mg%
c. HbA1c <6,5%
d. Glicemia preprandiala 90 – 145 mg%
e. Glicemie preprandiala 70 – 110 mg%

56. Obiectivele alimentatiei in DZ tip 1:


a. obtinerea echilibrului glicemic si a unui spectru metabolic general normal
b. planificarea meselor si a gustarilor se va face in corelatie cu schema de insulinoterapie
c. cantitatea de glucide pentru masa de la aceeasi ora nu trebuie sa fie constanta de la o zi la alta;
d. alimentatia copilului este asemanatoare cu cea a copilului nediabetic
e. nu se tine cont de satisfacerea apetitului si a gusturilor copilului

57. Tabloul clinic in obezitate se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:


a. greutate in exces fata de talie, fata de greutatea ideala varstei
b. talie normala sau chiar crescuta fata de media varstei
c. varsta osoasa intarziata
d. maturatie sexuala si somatica normala sau accelerata
e. depunere de grasime generalizata si simetrica
58. Elemente de suspiciune pentru obezitate genetica sau endocrina:
a. dispozitie particulara a excesului de grasime
b. afectarea cresterii (hipostatura), dismorfism
c. accelerare in maturatia osoasa si in dezvoltarea sexuala
d. deseori retard neuropsihic
e. obezitate obisnuita in familie

59. Obezitatea este definita pe baza percentilelor si a deviatiei standard astfel:


a. Obezitatea este definita >percentila 95
b. IMC >1DS
c. Obezitatea este definita >percentila 85
d. IMC >3DS
e. IMC >2DS

60. Obiectivele tratamentului dietetic in obezitate:


a. aportul energetic nu va fi redus cu mai mult de 30% din aportul obisnuit
b. restrictia calorica se face pe seama lipidelor de origine animala
c. se recomanda un numar redus de mese pe zi
d. aportul de proteine va fi crescut
e. se recomanda un numar crescut de mese pe zi (5-6 mese)

VII.BOLI CARENTIALE ALE COPILULUI


61.* Tabloul clinic al malnutritiei de gradul I, se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
a. indice ponderal 0,89 – 0,76
b. toleranta digestiva buna
c. indice nutritional 0,89 – 0,76
d. dezvoltare motorie si psihica buna
e. tesut adipos redus pe torace si abdomen

62*. Modificari extraosoase in rahitismul carential sunt urmatoarele, cu exceptia:


a. hipotonie musculara
b. laxitate ligamentara la nivelul membrelor
c. hiperexcitabilitate neuro-musculara
d. eruptie urticariana
e. transpiratii extremitatea cefalica

63*. Tabloul clinic al anemiei feriprive nu include:


a. paloare
b. petesii
c. ragade comisurale
d. inapetenta
e. fanere friabile
64.Malnutritia de gradul III se caracterizeaza prin:
a. indice ponderal 0,75 – 0,61
b. absenta tolerantei digestive
c. curba ponderala descendenta continuu
d. toleranta digestiva normala
e. tesut adipos complet disparut

65.Obiectivele tratamentului malnutritiei sunt urmatoarele:


a. normalizarea tolerantei digestive
b. curba ponderala ascendenta dupa 2-3 saptamani de tratament dietetic
c. recuperare neuro-motorie
d. crestere ponderala din a 3-a zi de tratament dietetic
e. regim hipoproteic si fainos prelungit

66.In etiologia malnutritiei, greselile alimentare calitative sunt:


a. alimentatia hipoglucidica
b. carenta de lipide
c. hipogalactia materna reala
d. alimentatia hipoproteica
e. pierderile excesive din enteropatii exudative

67.In rahitismul carential, la nivelul extremitatii cefalice, apar urmatoarele modificari:


a. bose frontale
b. plagiocefalie
c. hidrocefalie
d. frunte olimpiana
e. fontanela anterioara inchisa

68.Semnele radiologice din rahitismul carential sunt:


a. largirea metafizei oaselor lungi
b. linie metafizara concava
c. osificarea precoce a suturilor craniene
d. aspect de condensare pulmonara
e. aparitia cu intarziere a nucleilor de osificare

69.In profilaxia postnatala a rahitismului carential putem afirma:


a. doza profilactica este 2000-2500 UI/zi
b. doza profilactica se administreaza zilnic
c. este recomandata administrarea per os
d. se prefera administrarea injectabila
e. este indicata pana la varsta de 18 luni

70.Profilaxia anemiei feriprive este asigurata prin:


a. administrarea de supliment de fier la gravidele anemice
b. ligatura precoce a cordonului ombilical
c. alimentatie exclusiv la san pana la varsta de 6 luni
d. diversificare corecta cu alimente bogate in fier
e. alimentatie bogata in fainoase
VIII.URGENTE IN PEDIATRIE
71. ABC-ul resuscitarii cardio-respiratorii cuprinde:
a. eliberarea cailor aeriene
b. restabilirea diurezei
c. terapia anticonvulsivanta
d. restabilirea respiratiei
e. restabilirea circulatiei

72.Cu ce periodicitate se verifica pulsul, in cazul unui copil aflat in stop cardio-respirator?
a. la 20 de secunde
b. la 10 de secunde
c. la 15 de secunde
d. la 3 de secunde
e. la 5 de secunde

73 .In cazul aritmiilor socabile ale copilului aflat in soc cardio-respirator se utilizeaza:
a. adrenalina 0,1 ml/kg 1‰
b. acetilcolina 0,5 ml/kg 1‰
c. amiodarona 5 mg/kg
d. administrare de O2 90%
e. administrare de O2 100%

74. .Halena acetonemica apare in intoxicatii cu:


a. alcool
b. salicilati
c. cianuri
d. nurofen
e. acetone

75. Hipersalivatia apare in intoxicatia cu:


a. ciuperci
b. salicilati
c. barbiturice
d. organofosforice
e. diazepam

76. Coloratia icterica a tegumentelor se intalneste in intoxicatiile cu:


a. fosfor
b. naftalina
c. paracetamol
d. aspirina
e. etanol

77. Leziunile tegumentare de tip bulos apar in intoxicatiile cu:


a. nicotina
b. monoxid de carbon
c. cafeina
d. barbiturice
e. teofilina
78.Tulburarile de auz pot sa apara in intoxicatiile cu:
a. mercur
b. salicilati
c. metanol
d. lidocaina
e. xilina

79.Spalatura gastrica este eficienta in primele 6 ore de la ingestia toxicului, in caz de intoxicatie cu:
a. teofilina
b. digitala
c. aspirina
d. salbutamol
e. fluticazona

80.Antidotul specific in intoxicatia cu fier este:


a. albastru de metilen
b. deferoxamina
c. dimercaprol
d. nitratul de sodiu
e. bicarbonatul de sodiu

IX.INFECTII RESPIRATORII SUPERIOARE LA COPIL

81.⁕ In etiologia rinofaringitei acute, mai frecvent implicate sunt:


a. Bacteriile
b. Fungii
c. Virusurile
d. Ricketsiile
e. Mycoplasma

82.⁕ Urmatoarele sunt complicatii ale otitei medii acute, cu exceptia:


a. Abces subdural
b. Endocardita bacteriana
c. Sindrom nefrotic
d. Septicemie
e. Mastoidita

83.⁕ Diagnosticul diferential in epiglotita se face cu urmatoarele afectiuni, cu exceptia:


a. Abces retrofaringian
b. Bronsiolita acuta
c. Mononucleoza infectioasa
d. Aspiratie de corpi straini
e. Laringomalacie

84. Care dintre urmatoarele antibiotice sunt indicate in tratamentul anginei acute streptococice la un copil de
3 ani?
a. Tetraciclina
b. Penicilina
c. Claritromicina
d. Cefalosporine
e. Ciprofloxacina

85. Tratamentul adenoiditei acute consta in:


a. Hidratare
b. Paracetamol
c. Adenoidectomie
d. Oxigenoterapie
e. Dezobstructie nazala

86. Simptomatologia in otita medie acuta cuprinde:


a. Febra
b. Hipoacuzie
c. Varsaturi, refuzul alimentatiei
d. Mialgii
e. Disfagie

87. Cei mai frecventi agenti etiologici ai mastoiditei acute sunt:


a. Streptococcus pneumoniae
b. Haemophilus pneumoniae (influenzae)
c. Adenovirus
d. Streptococi grup A
e. Rhinovirus

88. In crupul viral, principalele manifestari clinice sunt:


a. Disfonie
b. Tuse cu timbru metalic
c. Dispnee expiratorie
d. Stridor inspirator
e. Wheezing

89. Tratamentul epiglotitei implica:


a. Intubatia
b. Aerosoli cu ser fiziologic
c. Cefalosporine iv
d. Sedare
e. Salbutamol

90. In sinuzita avem urmatoarele manifestari clinice:


a. Cefalee
b. Rinoree purulenta
c. Dispnee
d. Hiposmie
e. Tahicardie
X.AFECTIUNI RESPIRATORII: IRA, RINITA ALERGICA, SINDROMUL DE MOARTE SUBITA,
CORPII STRAINI

91 *. Care dintre urmatoarele cauze de insuficienta respiratorie acuta ESTE CONSECINTA deficitului de
utilizare a oxigenului la nivel tisular?
a. malformatii de cai aeriene
b. pneumonia
c. anemia
d. miopatii
e. sepsis

92. Frecventa mare a insuficientei respiratorii la copil este explicata printr-o serie de caracteristici speciale ale
aparatului respirator la varste mici:
a. macroglosie relativa
b. epiglota de dimensiuni mai mici
c. diafragm verticalizat
d. imaturitatea musculaturii respiratorii
e. metabolism bazal scazut

93. In evaluarea insuficientei respiratorii la copil, examenul rapid al functiilor vitale trebuie sa cuprinda:
a. masurarea temperaturii
b. evaluarea semnelor de afectare meningeana
c. circulatia la nivelul dermului
d. evaluarea respiratiei
e. aspectul general

94. Care dintre urmatoarele semne clinice sunt evocatoare pentru insuficienta respiratorie?
a. tiraj intercostal
b. balans toraco-abdominal
c. wheezing
d. tuse in chinte
e. batai ale aripioarelor nazale

95 *. Cea mai accesibila si rapida metoda de evaluare a unei eventuale insuficiente respiratorii acute ESTE:
a. pulsoximetria continua
b. radiografia pulmonara
c. computer tomografia toracica
d. gazometria sangvina (ASTRUP)
e. ionograma sangvina

96. Care dintre urmatoarele fac parte din modificarile mai frecvent intalnite la copiii decedati prin sindromul
mortii subite a sugarului?
a. excesul de serotonina
b. alterari cerebrale severe
c. frecventa mai mare a petesiilor
d. modificari de tip asfixie cronica
e. nivel crescut al factorului de crestere endotelial vascular in lichidul cefalorahidian
97. Factori protectori in sindromul mortii subite a sugarului sunt:
a. evitarea folosirii suzetei
b. alimentatia la san
c. dormitul in acelasi pat cu parintii
d. respectarea programului de vaccinare
e. sexul masculin

98. Care din urmatoarele afirmatii legate de semnele clinice asociate corpilor straini din caile respiratorii sunt
adevarate?
a. dispneea este variabila
b. la inspectie se poate constata retractia unui hemitorace
c. ralurile crepitante sunt semnul clinic obligatoriu
d. fixarea corpului strain la bifurcatia traheala este intotdeauna asimptomatica
e. la percutie se poate evidentia submatitate

99 *. Majoritatea corpilor straini din caile aeriene la copil se fixeaza LA NIVELUL:


a. faringelui
b. laringelui
c. esofagului
d. traheei
e. bronhiilor

100. Tabloul clinic tipic din rinita alergica la copil poate contine:
a. xeroftalmie (secretie lacrimala redusa)
b. stranut repetat
c. congestie nazala
d. prurit nazal
e. congestie oculara

XI.PNEUMOLOGIE PEDIATRICA

101.* Manifestarile precoce in fibroza chistica la nou-nascut si sugar sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. Icter colestatic
b. Episoade de deshidratare hipotona
c. Edeme
d. Diaree la nou-nascut
e. Prolaps rectal recurent

102.Care dintre urmatoarele afectiuni sunt manifestari respiratorii ale fibrozei chistice:
a. Laringita recidivanta
b. Bronsiectazia
c. Sinuzita
d. Otomastoidita
e. Wheezing recurent

103.* Tratamentul medicamentos in fibroza chistica este reprezentat de urmatoarele, cu exceptia:


a. Bronhodilatatoare
b. Fluidifiante ale secretiilor bronsice
c. Antibiotice
d. Antitusive
e. Enzime pancreatice
104.Care dintre urmatorii factori infectiosi pot determina pneumonie:
a. Rinovirusuri
b. Citomegalvirus
c. E. Coli
d. Aspergillus
e. Giardia lambria

105.Despre pneumoniile atipice se stie ca:


a. Debutul este subacut
b. Raspund la tratamentul cu macrolide
c. Semnele fizice pulmonare sunt zgomotoase
d. Pneumonia cu Mycoplasma este mai frecventa la copilul sub 2 ani
e. Au manifestari extrapulmonare

106.In pneumonia pneumococica se descrie urmatoarea simptomatologie:


a. Debutul este insidios
b. Herpesul labial apare dupa junghiul toracic
c. Febra este prezenta
d. Sunt prezente raluri crepitante
e. Durerea poate fi localizata abdominal

107.Examenul de laborator in pneumonia stafilococica arata:


a. VSH cu valori mari
b. Hemoculturi pozitive in unele cazuri
c. Numarul de leucocite poate fi normal
d. Policitemie
e. VSH cu valori mici

108.Factorii favorizanti ai bronhopneumoniei sunt:


a. Paratrofia
b. Rujeola
c. Gripa
d. Fibroza chistica
e. Varsta peste 2 ani

109.Complicatiile pneumoniei lobulare sunt:


a.Pleurezia parapneumonica
b.Endocardita
c.Rinofaringita
d.Septicemie
e.Otomastoidita

110.Diagnosticul diferential al tuberculozei se face cu:


a.Pneumonia bacteriana
b.Bronsiectazii congenitale
c.Traheobronsita
d.Astmul bronsic alergic
e.Displazia bronhopulmonara
XII.CARDIOLOGIE PEDIATRICA
111. Manifestarile clinice prezente frecvent la debutul unei miocardite acute sunt urmatoarele:
a. scadere ponderala
b. oligurie
c. febra
d. cefalee
e. tahipnee

112. In miocardita acuta la copil ecocardiografia evidentiaza urmatoarele:


a. cresterea dimensiunilor atriilor
b. cresterea dimensiunilor ventriculilor
c. prezenta de trombii intracavitari
d. tulburari de conducere atrio
ventriculare
e. revarsat pericardic

113.In tratamentul miocarditei acute la copil se utilizeaza urmatoarele:


a. blocante de calciu
b. furosemid
c. inhibitori de pompa de
protoni
d. digoxin
e. dexametazona ?

114. ⁎Factorii favorizanti in endocardita bacteriana la copil sunt urmatorii, cu exceptia:


a. valvulopatii reumatismale cronice
b. proteze valvulare
c. sindromul nefrotic
d. catetere venoase
centrale
e. imunodeprimati

115.Urmatoarele afirmatii despre endocardita la copil sunt adevarate :


a. germenii incriminati in etiologie sunt Streptococcus viridans si Stafilococcus
aureus
b. febra este rar prezenta
c. sunt prezente hemoragii subunghiale si hemoragii
retiniene
d. complicatiile embolice sau cardiace sunt rare
e. cele mai utile examene de laborator sunt hemoculturile pozitive
116.In endocardita acuta la copil explorarile paraclinice evidentiaza:
a. hemoculturi pozitive
b. complement seric crescut
c. proteina C reactiva
crescuta
d. coproculturi pozitive
e. hipergamaglobulinemie

117. In pericardita acuta la copil ,compresiunea pe organele vecine determina aparitia urmatoarelor simptome :
a. disfagie
b. sughit,
c. scaune semiconsistente
d. transpiratii
e. mialgii

118.Pericardita lichidiana se caracterizeaza prin:


a. dureri precordiale
b. senzatie de presiune toracica
c. zgomote cardiace asurzite
d. puls paradoxal
e. frecatura pericardica

119.*Tabloul clinic in insuficienta cardiaca la sugar cuprinde urmatoarele semne, cu exceptia:


a. dificultati de alimentatie
b. tahipnee
semnificativa
c. tahicardie
d. dureri precordiale
e. extremitati reci, marmorate, puls slab perceptibil

120. Manifestari clinice caracteristice in insuficienta cardiaca la copil:


a. Cardiomegali
b. Bradicardie
sinusala
c. Hepatomegalie,
edeme
d. Bradipnee
e. Scadere ponderal

XIII.AFECTIUNI CARDIOVASCULARE. MALFORMATII CARDIACE CONGENITALE.


HIPERTENSIUNEA ARTERIALA.
121. Standardul de aur in diagnosticul malformatiilor cardiace congenitale este:
a. electrocardiografia
b. radiografia cardiopulmonara
c. ecocardiografia bidimensionala cu Doppler
d. tomografia computerizata
e. coronarografia

122. Imaginea radiologica a cordului de tip „in sabot” este caracteristica in:
a. Transpozitia de vene mari
b. Coarctatie de aorta
c. Maladia Ebstein
d. Tetralogia Fallot
e. Anomalii ale arcurilor aortice

123. Masurarea tensiunii arteriale la copii in cadrul unui examen de rutina este obligatorie incepand cu varsta
de:
a. nou-nascut
b. 1 an
c. 3 ani
d. 11 ani
e. 14 ani

124. Cardiopatiile congenitale fara cianoza sau cu cianoza minora sunt urmatoarele:
a. Defect septal ventricular
b. Persistenta canalului arterial
c. Trunchiul arterial comun
d. Transpozitia de vase mari
e. Defect septal atrial

125. Malformatii cardiace cianogene sunt:


a. Tetralogie Fallot
b. Trunchiul arterial comun
c. Transpozitia de vase mari
d. Defect septal ventricular
e. Persistenta canalului arterial

126. Selectati afirmatiile adevarate despre Tetralogia Fallot:


a. este o malformatie congenitala cu cianoza
b. este o malformatie congenitala cu sunt stanga-dreapta
c. cianoza poate lipsi la nastere
d. radiografia cardio-pulmonara evidentiaza silueta cardiaca „in sabot”
e. se asociaza frecvent cu sindroame genetice
127. Urmatoarele afirmatii despre defectul septal ventricular sunt adevarate:
a. este o malformatie cianogena
b. AP este dilatata
c. radiografia cardio-pulmonara evidentiaza silueta cardiaca „in sabot”
d. poate sa apara insuficienta cardiaca congestiva
e. avem suflu holosistolic intens

128. Manifestarile clinice ale HTA la copil pot fi:


a. cefalee occipitala
b. epistaxis
c. iritabilitate crescuta la copilul mic
d. disfagie
e. ameteli

129. Hipertensiunea arteriala la copil:


a. este primara (esentiala) in 10-15% din cazuri si secundara in 85% din cazuri
b. presupune valori ale tensiunii arteriale mai mari de percentila 95 pentru varsta si talie, la
≥ 3 determinari separate
c. la nou nascut este frecventa
d. tratamentul nefarmacologic presupune si incurajarea efortului fizic izotonic (mers pe jos,
alergat, inot, ciclism)
e. in cazul hipertensiunii secundare tratamentul se face si dupa eliminarea cauzei

130. Ce include profilaxia primara a hipertensiunii arteriale esentiale la copii?


a. depistarea factorilor de risc
b. alimentatie adaptata varstei
c. optimizarea activitatii fizice
d. tratamentul oportun a patologiei renale???
e. excluderea activitatii sportive

XIV.UROLOGIE PEDIATRICA

131*. Metoda imagistica de prima intentie in diagnosticul infectiilor pediatrice de tract urinar ESTE:
a. tomografia computerizata
b. scintigrafia renala
c. echografia
d. cistouretrografia
e. biopsia renala
132. Care dintre urmatoarele afectiuni fac parte din diagnosticul diferential al infectiilor JOASE de tract
urinar la copil?
a. iritatia uretrala
b. deshidratarea
c. afectiunile coloanei lombo-sacrate
d. glomerulonefritele
e. diabet

133. Care dintre urmatoarele afectiuni fac parte din diagnosticul diferential al infectiilor INALTE de tract
urinar la copil?
a. iritatia uretrala
b. gastroenterita
c. abcesul tubo-ovarian
d. glomerulonefritele
e. diabetul

134. In tratamentul infectiilor de tract urinar pediatrice, acidifierea urinei creste actiunea:
a. nitrofurantoinului
b. aminoglicozidelor
c. eritrimicinei
d. acid nalidixic
e. ampicilina

135. Care dintre urmatoarele enunturi in legatura cu tratamentul antiinfectios in infectiile de tract urinar
pediatrice sunt adevarate?
a. marea majoritate a pacientilor raspund favorabil la tratament per os si monoterapie
b. sunt preferate antibioticele ce ating concentratii maxime la nivel sangvin
c. durata medie a tratamentului este de 14-21 de zile
d. pH-ul urinar potenteaza actiunea antibioticelor
e. monitorizarea tratamentului se face cu ajutorul examenului sumar de urina

136. Particularitati ale tratamentului infectiilor de tract urinar pediatrice:


a. ITU la nou-nascut se trateaza initial cu monoterapie
b. anomaliile structurale obstructive vor fi corectate chirurgical cat mai precoce
c. refluxul vezico-ureteral impune mentinerea indelungata a sterilitatii urinei
d. orice recidiva se trateaza initial ca o ITU acuta, timp de 10-14 zile
e. ITU fungice impun depistarea factorilor favorizanti

137. Dintre factorii cu rol prognostic in pielonefrite fac parte:


a. varsta
b. modificarile obstructive
c. etiologia
d. baietii au tendinta de recidiva foarte mare
e. calitatea dispensarizarii
f. precocitatea diagnosticului

138. Dintre factorii etiopatogenici ai refluxului vezico-ureteral fac parte:


a. traiectul lung de intrare a ureterului in vezica
b. duplicatiile
c. diverticulii
d. scaderea presiunii intravezicale
e. corpii straini

139. Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu enurezisul nocturn pediatric sunt adevarate?
a. majoritatea copiilor au enurezis secundar
b. frecvent sunt aglomerari familiale
c. varsta minima la care se pune diagnosticul este de 8 ani
d. pentru diagnostic trebuie exclusa patologia renala cronica
e. pentru diagnostic trebuie exclus diabetul

140. * Care ESTE SUBSTANTA care poate fi folosita in tratamentul enurezis-ului pediatric?
a. propranololul
b. desmopresina
c. furosemidul
d. manitolul
e. acetilcolina

XV.NEFROLOGIE PEDIATRICA
141. Sindromul nefrotic este definit prin prezenta urmatoarelor criterii, cu EXCEPTIA:
a. edeme generalizate, masive
b. proteinurie importanta
c. hiperproteinemie
d. disproteinemie: hipoalbuminemie, hipogamaglobulinemie, hiper α2 globulinemie, hiper β
globulinemie
e. hiperlipemie, hipercolesterolemie

142. Pierderea masiva de proteine urinare duce la urmatoarele modificari:


a. Hipoproteinemie cu hiperalbuminemie
b. Hipolipemie
c. Pierderea unor proteine cu functii transportoare pentru oligoelemente, hormoni
d. Pierderea de proteine implicate in procese imunologice: imunglobuline, fractiuni ale
complementului seric
e. Pierderea de proteine implicate in procesele de coagulare
143. In sindromul nefrotic sindromul urinar se caracterizeaza prin:
a. proteinurie selectiva >2,5g/24h
b. volumul urinii scazut intre 300 - 600 ml/24 h
c. proteinurie >3,5g/24h, selectiva sau neselectiva
d. raport proteine urinare/creatinina urinara >200 mg/mmol, din prima urina de dimineata
e. cresterea eliminarii sodiului urinar

144. Tabloul sanguinin sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:


a. Hiperproteinemie
b. Hipoalbuminemie, hipogamaglobulinemie, hiper α2 globulinemie hiper β globulinemie
c. Hiperlipemie, hipercolesterolemie, LDL colesterol si trigliceride crescute, HDL colesterol
normal sau scazut
d. cresterea hemoglobinei si hematocritului prin depletie plasmatica
e. titrul ASLO crescut

145. Tratamentul igieno-dietetic in sindromul nefrotic cuprinde, cu EXCEPTIA:


a. repaus la pat in perioada cu edeme masive
b. restrictia hidrica este indicata in faza oligurica, pana la restabilirea diurezei
c. restrictie de sare pentru perioada in care sunt prezente edemele si pe perioada corticoterapiei
d. dieta va fi hipoproteica, cu proteine bogate in aminoacizi esentiali
e. evitarea eforturilor fizice medii si mari

146. Sindromul nefritic acut se caracterizeaza prin:


a. Edeme
b. Hematurie
c. Proteinurie
d. Hipotensiune arteriala
e. Cresterea filtratului glomerular

147. Modalitatile de debut in glomerulonefrita acuta sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:


a. Edeme masive, generalizate
b. Asimptomatic, printr-o descoperire intamplatoare la examenul sumar de urina a hematuriei si/sau
proteinuriei
c. Insidios cu anorexie, astenie, jena lombara, discrete edeme palpebrale, hematurie
d. Acut cu febra, cefalee, varsaturi, manifestari urinare, insotite adesea de edeme
e. Manifestari neurologice de encefalopatie hipertensiva sau insuficienta cardiaca acuta

148. Caracteristicile sindromului urinar din glomerulonefrita acuta:


a. hematuria macroscopica sau microscopica, de origine glomerulara
b. proteinurie constanta de 0,5-2 g/24 h initial neselectiva, devine selectiva catre convalescenta
c. cilindrii hialini, granulosi, hematici, hemoglobinici, chiar cilindri leucocitari
d. proteinurie peste 3,5 g/24 h
e. densitate urinara scazuta
149. Tratamentul glomerulonefritei acute poststreptococice se face cu urmatoarele medicamente, cu
EXCEPTIA:
a. Cortizon
b. Diuretice
c. Hipotensoare
d. Antibiotice
e. Manitol

150. Modalitati evolutive in glomerulonefrita acuta poststreptococica:


a. Vindecare imediata fara sechele
b. Vindecare in 3-6 luni de la debut pana la 1an in proportie de >95% din cazuri
c. Cronicizare, cu persistenta semnelor clinice si biologice sau acestea dispar pentru o perioada de
timp, dar dupa mai multi ani reapar
d. Evolutie rapid progresiva spre glomerulonefrita rapid progresiva in unele cazuri
e. e.. Evolutie spre cronicizare in toate cazurile

XVI.AFECTIUNI ALE APARATULUI DIGESTIV LA COPIL. BOALA DIAREICA ACUTA


SINDROMUL DE DESHIDRATARE ACUTA. PARAZITOZE INTESTINALE. CONSTIPATIA.
151*. Urmatoarea bacterie nu are rol in producerea diareei sugarului:
a. Escherichia coli
b. Haemophilus influenzae
c. Salmonella typhi
d. Campylobacter jejuni
e. Clostridium difficile
152*. Constipatia reprezinta:
a. eliminarea zilnica a unui scaun normal
b. eliminarea rara si dificila a scaunelor
c. 3-4 scaune / zi
d. scaune cu consistenta scazuta
e. scaun in cantitate mare
153*. Ce cantitate de ORS veti recomanda in boala diareica cu deshidratare usoara?
a. 200 ml / Kg corp / 24 h;
b. 150 ml / Kg cop / 24 h;
c. 50 ml pentru fiecare scaun emis; la copilul sub 2 ani
d. 30 ml / Kg cop 24 h;
e. 120 ml / Kg corp / 24 h.
154. Manifestarile clinice ale bolii diareice acute cuprind:
a. eliminarea unor scaune apoase si frcvente
b. anorexie
c. disurie, polakiurie
d. colici abdominale
e. disfagie, odinofagie

155 . Semnele de gravitate ale deshidratarii acute sunt:


a. scaderea brusca a greutatii corporale cu peste 10% ??
b. mucoasa bucala uscata, aderenta la spatula
c. oligurie, anurie
d. privire agera, cu hiperreactivitate la stimuli
e. coma, convulsii

156. Examenele paraclinice necesare pentru stabilirea etiologiei in cazul bolii diareice acute sunt:
a. examen coproparazitologic
b.coprocultura
c.exudat faringian
d. coprocitograma
e. hemograma
157. ??Ce conduita abordati in cazul unui copil cu BDA cu SDA> 10%?
a. tratament la domiciliu cu ORS
b. restrictie de lichide
c. internare si rehidratare parenterala
d. dieta cu lapte fara lactoza
e. suprimarea alimentatiei anterioara imbolnavirii

158. In parazitozele intestinale putem intalni:


a. distensie abdominala, anorexie, greata, varsaturi
b. retardul cresterii prin malabsorbtie
c. anemie
d. prurit intens anal si leziuni de grataj
e. semne de insuficienta renala acuta
159. Examenele paraclinice necesare pentru stabilirea etiologiei in cazul bolii diareice acute sunt:
a. examen coproparazitologic
b. coprocultura
c. exudat faringian
d. coprocitograma
e. hemograma
160. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul diareei acute la sugar sunt
adevarate?
a. initial se intrerupe obligatoriu alimentatia cu lapte matern
b. cel mai frecvent agent etiologic bacterian este Escherichia coli
c. se pot folosi cartoful sau rosiile fierte in regimul dietetic
d. se pot folosi morcovul sau orezul fierte in regimul dietetic
e. toate formele de diaree acuta necesita tratament antibiotic 5-7 zile.

XVII.GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICA. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN. BOALA


CELIACA.
161. Factori ce determina scaderea presiunii sfincterului esofagian inferior (SEI) sunt:
a. postura
b. prostaglandina A2
c. hiperaciditatea gastrica
d. teofilina
e. glucagonul

162. Factori care determina cresterea presiunii sfincterului esofagian inferior sunt:
a. metoclopramid
b. aciditate crescuta gastrica
c. alcalinizare crescuta gastrica
d. gastrina
e. prostaglandina F2 alfa

163. Persistenta refluxului gastro-esofagian peste varsta fiziologica de 12 luni poate insemna:
a. afectiuni neurologice
b. afectiuni neuromusculare
c. afectiuni sinusale
d. alterarea colecistului
e. peristaltism ineficient

164*.Manevra ideala pentru diagnosticul refluxului gastro-esofagian este:


a. pH-metria intraesofagiana cu monitorizare 24h
b.explorarea radiologica
c. manometria
d.bronhoscopia
e. cuantificarea H2 in aerul expirat

165. Ruminatia are urmatoarele caracteristici:


a. reinghitirea alimentelor
b. nu se asociaza cu simptome nocturne
c. se asociaza cu simptome nocturne
d. este urmata de diaree
e. debut la 30 de minute dupa mese

166*.Celiachia reprezinta o intoleranta la:


a. gliadina
b. reticulina
c. histamina
d. pancreatina
e. colecistokinina

167. Tabloul clinic de celiachie la copil cuprinde:


a. varsaturi
b.anorexie
c. par friabil
d.obezitate
e. mixedem
168.Criza celiaca se manifesta prin:
a. diaree apoasa
b.hemoragii digestive
c. deshidratare
d.hemoragii cutanate
e. febra
169*. Excluderea glutenului din dieta se face:
a. la suspiciunea de celiachie
b. la intoleranta la lactoza
c. dupa biopsii seriate intestinale ce confirma celiachia
d. la intoleranta la proteina laptelui de vaca
e. la intoleranta la histamina

170. Lipsa de complianta la dieta fara gluten poate determina, in cazul copiilor cu celiachie:
a. osteoporoza
b.pubertate tardiva
c. pubertate precoce
d.risc crescut de malignizare gastrointestinala
e. risc crescut de boala Crohn
XVIII.HEPATOLOGIE PEDIATRICA
171. Care dintre urmatoarele virusuri pot determina icter cu bilirubina directa crescuta:
a. Virusul ECHO
b. Herpes virus
c. Rotavirus
d. Virusul Coxsackie
e. Virusul hepatitic D

172. * Cauzele colestazei intrahepatice sunt urmatoarele, cu exceptia:


a. Traumatisme
b. Infectii
c. Anomalii metabolice
d. Idiopatice
e. Boli ereditare

173. Cauzele colestazei extrahepatice sunt unele dintre urmatoarele:


a. Calculi
b. Adenopatii
c. Infectia cu CMV
d. Atrezia de cai biliare
e. Fibroza chistica

174. * Hepatita acuta are urmatoarele cauze, cu o exceptie:


a. Treponema pallidum
b. Amanita phaloides
c. Galactozemia
d. HIV
e. Efort fizic intens

175. * Tratamentul in hepatita acuta presupune urmatoarele, cu o exceptie:


a. Hidratare adecvata
b. Regim hiperproteic in primele zile de boala
c. Simptomatice
d. Efort fizic redus
e. Regim hiperglucidic

176. Afectunile metabolice care pot determina hepatita cronica sunt urmatoarele:
a. Deficit de α1-antitripsina
b. Steatoza hepatica alcoolica
c. Boala Wilson
d. Glicogenozele
e. Tiroidita

177. Examenul obiectiv in hepatita cronica evidentiaza:


a. Tegumente si mucoase palide
b. Tonus muscular crescut
c. Ficat mic, dureros
d. Gingivoragii, epistaxis
e. Ginecomastie

178. * Manifestarile extrahepatice in hepatita autoimuna sunt urmatoarele, cu o exceptie:


a. Tiroidita
b. Glomerulonefrita
c. Diabet zaharat
d. Artrita
e. Litiaza renala

179. Simptomatologia cirozei la copil si adolescent se caracterizeaza prin urmatoarele:


a. Este diferita de cea de la adult
b. Sunt prezente semne de hipertensiune portala
c. Este prezenta ascita
d. Poate exista prurit
e. Semnele nespecifice sunt absente

180. * In ciroza hepatica diagonsticul de certitudine este stabilit prin una dintre urmatoarele explorari:
a. Enzimele de colestaza
b. Tomografie computerizata
c. Endoscopie digestiva superioara
d. Biopsie hepatica
e. Elastografie

XIX.BOLILE HEMATOLOGIGE ALE COPILULUI


181. * Alegeti informatia incorecta cu privire la hemoliza eritrocitara:
a. poate fi acuta sau cronica
b. hemoliza eritrocitara poate fi doar cronica
c. se insoteste de reticulocitoza crescuta, hiperbilirubinemie indirecta, urobilinogenurie.
d. in forma cronica este insotita de subicter si splenomegalie
e. in forma acuta, anemia este marcata, instalata brusc.

182. * Alegeti informatia corecta cu privire la anemia Cooley:


a. este forma heterozigota a sindroamelor β-talasemice
b. este forma minora a sindroamelor β-talasemice
c. este forma majora a sindroamelor β-talasemice
d. este forma care mentine gena intr-un teritoriu dat
e. este forma ce provoaca o boala usoara, cu durata de viata normala.

183. * Alegeti informatia incorecta cu privire la hemofilia A:


a. este determinata de deficitul factorului VIII al coagularii
b. este determinata de deficitul factorului IX al coagularii
c. are transmitere X-linkata
d. este cea mai frecventa coagulopatie.
e. are in tabloul clinic hematoame si hemartroze

184. Microsferocitoza ereditara se caracterizeaza prin urmatoarele:


a. Anemie moderata microcitara, normo- sau hipercroma.
b. Icter neonatal
c. Fragilitatea osmotica crescuta.
d. Defect al unei proteine din membrana eritrocitara.
e. Prezenta de hemoglobine anormale.

185. Urmatoarele sunt adevarate despre anemiile hemolitice:


a. Sindroamele beta-talasemice sunt anemii rare, care nu se intalnesc in Romania.
b. Splenectomia se efectueaza in functie de severitatea bolii in microsferocitoza ereditara.
c. Electroforeza hemoglobinei poate pune diagnosticul in beta-talasemia minora.
d. Testul de autohemoliza scazut este prezent in microsferocitoza ereditara.
e. In anemia Cooley se intalnesc hematii in semn de tras la tinta.

186. Caracteristicile purpurei cutanate in PTI (purpura trombocitopenica idiopatica) sunt urmatoarele:
a. purpura cutanata cu distributie generalizata, nesistematizata, nepruriginoasa.
b. purpura cutanata cu distributie simetrica, metamerica la nivelul membrelor inferioare;
c. purpura cutanata palpabila;
d. purpura cutanata nepalpabila.
e. in PTI nu exista purpura.

187. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre sindroamele beta-talasemice:


a. sunt caracterizate prin deficienta in sinteza (totala sau partiala) a lantului β de globina.
b. fenotipul β-talasemiei nu depinde de doza de gena mutanta.
c. in forma majora, poate apare faciesul mongoloid
d. forma intermedia poate cuprinde homozigotii cu semne clinice si hematologice mai putin severe
decat in forma majora
e. in forma majora, hemocromatoza secundara afecteaza numai ficatul si splina.

188. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in PTI (purpura trombocitopenica idiopatica):


a. apare secundar unui factor plasmatic antitrombocitar, de tip IgG.
b. nu se asociaza niciodata cu alte boli autoimune
c. forma acuta se caracterizeaza printr-un sindrom hemoragic cutaneo-mucos si visceral
d. purpura cutanata are distributie simetrica, metamerica la nivelul membrelor inferioare;
e. timpul de coagulare este prelungit.

189. Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la beta-talasemia minora:


a. este forma homozigota a sindroamele beta-talasemice
b. pacientii se mai numesc purtatori de beta-talasemie
c. nu poate coexista cu deficitul de fier.
d. diagnosticul este suspicionat pe hemograma si confirmat prin electroforeza hemoglobinei.
e. paraclinic prezinta poliglobulie si indici eritrocitari scazuti.

190. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la purpura Henoch-Schonlein:


a. este o forma de purpura trombocitopenica
b. este o forma de vasculita imuna
c. prezinta purpura nepalpabila, nesistematizata.
d. leziunile purpurice pot aparea in valuri
e. sindromul renal da nota de pronostic si gravitate a bolii.

XX.HEMATOLOGIE SI ONCOLOGIE PEDIATRICA


191. Limfomul Hodgkin:
a) Boala rara sub varsta de 12 ani
b) Sexul feminin cu predilectie afectat in copilarie
c) Sexul masculin cu predilectie afectat in copilarie
d) Cea mai frecventa boala maligna din cancerele grupei 15-19 ani
e) Boala foarte rara sub varsta de 5 ani

192. Afectarea mediastinala in boala Hodgkin:


a) Este foarte frecventa
b) Este rara
c) Nu este caracteristica bolii
d) Rareori semne clinice de compresiune respiratorie
e) Frecvent semne clinice de compresiune respiratorie

193*. Examenul CT in boala Hodgkin identifica, cu exceptia:


a) Identifica adenopatiile cervicale in 80% din cazuri
b) Detecteaza adenopatii la care examenul Rx pulmonar este normal
c) Indispensabila pentru cuantificarea radioterapiei
d) Indispensabila pentru stadializare
e) Identifica adenopatii cervicale in 40% din cazuri ??

194*. In limfomul Hodgkin marca histologica este reprezentata de:


a) Celula Hodgkin
b) Celula stem
c) Mastocite
d) Bazofile
e) Celula Reed-Sternberg

195. Folosirea medicatiei cortizonice pentru tratamentul simptomelor din debutul LAL:
a) Este prima indicatie
b) Are efecte bune
c) Este o mare greseala
d) Intarzie diagnosticul de LAL
e) Nu amelioreaza definitiv simptomele LAL

196. Hemograma la un copil cu LAL arata:


a) Anemie hipocroma microcitara
b) Reticulocite crescute
c) Prezenta limfoblastilor
d) Neutropenie
e) Trombocitopenie

197*. In LAL insuficienta medulara este determinata de


a) Substitutia maduvei normale cu celule blastice
b) Substante toxice
c) Infectii bacteriene
d) Febra prelungita
e) Traumatisme

198*. Coagularea intravasculara diseminata:


a) Este o dezordine congenitala a hemostazei
b) Exista o inhibare generalizata a fazei de coagulare
c) Se formeaza trombi in marea circulatie
d) Este o dezordine dobandita a hemostazei
e) Este blocata faza de fibrinoliza

199. Cauze foarte frecvente de CID:


a) Septicemii cu bacterii G-/G+
b) Acidoza severa prelungita
c) Arsuri electrice sau termice
d) Insuficienta multiviscerala
e) Stare de soc

200. In contextul CID exista doua mecanisme care se succed:


a) Coagularea intravasculara in vitro
b) Fibrinogeneza secundara
c) Coagularea intravasculara in vivo
d) Tromboze cu leziuni ischemice
e) Fibrinoliza secundara reactionala

XXI.DERMATOLOGIE PEDIATRICA
201. * Exantemul papulo-veziculos si/sau veziculo-bulos apare in:
a. Scarlatina
b. Rujeola
c. Varicela
d. Rozeola infantum
e. Mononucleoza infectioasa
202. * Impetigo este:
a. o infectie profunda a foliculului pilos si a tesuturilor din jurul acestuia, determinata de
stafilococul auriu
b. o infectie superficiala a foliculului pilos, autolimitata, determinata de stafilococul auriu
c. o inflamatie acuta a pielii si a tesutului subcutanat, asociata cu limfangita marcata, fiind
determinata de streptococul beta-hemolitic grup A sau stafilococul auriu
d. o infectie superficiala a pielii determinata de streptococul beta-hemolitic grup A sau stafilococul
auriu hemolitic coagulazo-pozitiv
e. cea mai frecventa infectie fungica oportunista la copil

203. * Urmatoarele afirmatii referitoare la pediculoza pielii capului sunt adevarate, cu exceptia:
a. este o dermatomicoza
b. apare mai frecvent in familiile defavorizate si in colectivitatile de copii
c. complicatii ce pot aparea: piodermita secundara, dermatita
d. tratamentul se aplica simultan tuturor membrilor familiei si contactilor
e. este o infestare cronica a scalpului cu parazitul Pediculus humanus var. capitis
204. Urticaria la copil:
a. se produce prin extravazarea de lichid din dermul superficial
b. clinic apar leziuni de tip papule, placarde eritematoase, proeminente, bine delimitate
c. leziunile cutanate sunt nepruriginoase
d. eruptia poate fi localizata sau generalizata
e. clinic apar leziuni de tip veziculo-bulos

205. Urmatoarele afirmatii referitoare la dermatita de scutec sunt adevarate:


a. este o piodermita superficiala contagioasa
b. cea mai frecventa afectiune cutanata a sugarului
c. una din formele clinice este dermatita papulo-eroziva: pe fond eritematos apar papule rosii-
violacee cu ulceratii rotund-ovale in centru, inconjurate de tegument sanatos
d. este o dermatita de contact alergica
e. ca tratament se recomanda caldura excesiva, local pudra/crema cu antibiotice

206. Urmatoarele afirmatii referitoare la petele „café-au-lait” sunt adevarate:


a. sunt macule hiperpigmentare, bine delimitate, uniforme, de culoare variabila, dimensiuni diferite
si in numar variabil
b. 10% din indivizi pot prezenta pana la 3-5 pete café-au-lait
c. pot sa apara de la nastere sau in timpul copilariei
d. prezenta a cel putin 6 pete cafe-au-lait cu diametrul sub 5 mm prepubertar este criteriu de
diagnostic pentru neurofibromatoza tip 1
e. se datoreaza scaderii numarului de melanocite

207. Semnele specifice in scabie la copil sunt urmatoarele:


a. santul acarian
b. leziune „in semn tras la tinta”
c. papula-vezicula perlata translucida cu continut clar
d. prurit nocturn
e. pete „café-au-lait”

208. Foliculita la copil:


a. tratament: masuri de igiena riguroasa, antiseptice local, antibiotice local
b. este o infectie superficiala a foliculului pilos, autolimitata, determinata de stafilococul auriu
c. o infectie profunda a foliculului pilos si a tesuturilor din jurul acestuia, determinata de
stafilococul auriu
d. este cea mai frecventa infectie fungica oportunista la copil
e. se vindeca fara cicatrici
209. Urmatoarele afirmatii referitoare la dermatita atopica sunt adevarate:
a. evolueaza in pusee intrerupte de perioade de remisiune; intre pusee, pielea este uscata (xeroza)
b. apare preponderent la adolescent
c. pruritul este absent
d. dermatita flexurala a copilului apare frecvent dupa varsta de 2 ani
e. eczema atopica este o afectiune inflamatoare superficiala a pielii produsa prin anomalia barierei
cutanate

210. Dermatita atopica la copil se poate asocia sau poate fi urmata de:
a. alergie alimentara
b. anemie feripriva
c. rinita alergica
d. conjunctivita alergica
e. astm bronsic
XXII.BOLI IMFLAMATORII SI SINDROAME DE IMUNODEFICIENTA

211. In artrita idiopatica juvenila cu debut sistemic:


a.manifestarile extraarticulare sunt caracteristice
b.manifestarile extraarticulare sunt absente
c.afectarea articulara poate sa fie oligoarticulara sau poliarticulara
d.are evolutie ondulanta cu remisiuni si exacerbari timp de luni sau ani de zile
e.prezenta AAN este caracteristica.

212. Sunt caracteristice artritei idiopatice juvenile ,forma oligoarticulara, urmatoarele:


a. manifestarile extraarticulare sunt caracteristice
b.manifestarile extraarticulare pot fii absente
c.eruptie evanescenta, nepruriginoasa, de culoare roz sau rosie,formata din macule cu margini serpiginoase
d.are evolutie ondulanta cu remisiuni si exacerbari timp de luni sau ani de zile
e.uveita este prezenta de la debutul bolii sau apare dupa luni sau ani de evolutie

213. In reumatismul articular acut:


a. complementul seric nu este modificat
b. eritemul inelar apare in cazuri severe
c. cardita nu implica toate structurile cardiace
d. supradenivelarea segmentului ST sugereaza pericardita
e. coreea debuteaza cu tulburari emotionale

214. *In artrita idiopatica juvenila sunt caracteristice urmatoarele:


a. factorul reumatoid este prezent in forma sistemica
b. reprezinta 20% din artritele reumatoide ale copilului
c. este autolimitata
d.ANA sunt prezenti in procent de 75%
e. febra are caracter septic in forma sistemica

215. Afectarea oculara in artrita idiopatica juvenila este caracteristica


formelor: a.forma sistemica
b.forma poliarticulara FR+
c.forma oligoarticulara
d.forma asociata entezitei
e.forma psoriazica

216. Urmatoarele afirmatii despre boala Kawasaki la copil sunt adevarate, cu exceptia:
a. este o vasculita acuta febrila
b. sunt afectate arterele de marime mare
c. sunt afectate arterele de marime medie
d.etiologia este infectioasa
3
7
e. apare predominant la copii intre 6 luni si 5 ani

217. Manifestarile clinice intilnite in boala Kawasaki sunt:


a.conjunctivita acuta
b.splenomegalie
c.limba zmeurie
d.leziuni veziculoase la nivel peribucal
e.sindrom nefrotic

218. Urmatoarele afirmatii despre manifestarile clinice in lupusul eritematos sistemic sunt adevarate:
a. copiii cu lupus prezinta mai des o afectare a rinichilor fata de adulti
b.debutul este brusc
c. deformarea articulara este rara
d. eruptia cutanata tipica "in forma de fluture" pe nas si obraji apare la toti copiii afectati
e.prognosticul este dat de afectarea neurologica

219. *Tabloul clinic al imunodeficientelor primare este dominat de urmatoarele , cu exceptia :


a. septicemia
b. anemie aplastica
c. gastroenterocolite trenante
d.litiaza biliara
e. artrita septica

220. Artrita din RAA se caracterizeaza


prin : a.caracter fluxionar
b.lasa sechele
c.fara sechele
d.sunt afectate frecvent centura scapulara si coxofemurala
e.cedeaza la terapia antiinflamatorie

3
8
1*. Cand se definitiveaza dentitia de lapte?

a. 12 luni

b. 18 luni

c. 22 luni

d. 2 ani

e. 24-30 luni.

2.* Care dintre urmatoarele nu sunt factori exogeni care influenteaza cresterea?

a. mediul geografic

b. alimentatia

c. factorii hormonali

d. factorii socio-economici

e. noxe, radiatii, traumatisme.

3.* La ce varsta spune copilul primele cuvinte?

a. 6 luni

b. 7 luni

c. 8 luni

d. 9 luni

e. 12 luni

4. Alegeti afimatiile corecte in ceea ce priveste cresterea si dezvoltarea copilului:

a.sunt fenomene esentiale ale copilariei

b.cresterea se defineste ca modificare a organelor şi aparatelor în vederea adaptării la condiţiile

de viaţă

c. cresterea cuprinde o latura cantitativa si una calitativa

d. hipertrofie inseamna proliferare celulara

e. hiperplazia inseamna proliferare celulara.

5. Care este ritmul de crestere normala a sugarului pana la 4 luni?

a. 25 g/zi

b. 350 g/lună

c. in medie 750 g/luna

d. 400 g/luna

e. sugarul eutrofic isi dubleaza greutatea la 4 luni.


6. Care este ritmul de crestere in greutate si talie la sugarul mare (9-12 luni)?

a. crestere rapida

b. ritmul de crestere devine mai lent

c. creste 250 g/luna

d. creste cu 1 cm/luna

e. la 12 luni tripleaza greutatea (9,5-10 Kg).

7. Precizati ordinea corecta a aparitiei dintilor „de lapte”:

a. incisivii mediani inferiori apar la 6-8 luni

b. incisivii mediani superiori apar la 12 luni

c. incisivii laterali apar intre 10-12 luni

d. caninii apar intre 18-24 luni

e. eruptia dentitiei temporare se incheie in perioada de copil mic ( 24-30 luni).

8. Evolutia motricitatii de la nastere la un an se face pe etape, enumerati pe cele corecte:

a. la 3 luni tine capul.

b. la 4-5 luni nu tine bine capul

c. la 6 luni copilul sta bine în pozitia sezand, fara sprijin

d. la 9-10 luni copilul merge „în 4 labe”

e. copilul merge singur in jurul varstei de 1 an.

9. Alegeti afirmatiile corecte privind dezvoltarea psihomotorie a copilului:

a. se face pe etape

b. depinde de mediul inconjurator

c. dezvoltarea copilului urmează o linie ascendentă continuă

d. se face pe paliere succesive, cu durată variabilă de la copil la copil

e. fiecare copil creste in ritmul propriu.

10. Alegeti afirmatiile corecte despre perioadele copilariei:

a. prima copilarie este perioada de la nastere la 3 ani.

b. nou-nascutul corespunde primelor 30 zile de la nastere.

c. perioada de sugar cuprinde perioada de dezvoltare a functiilor de relatie, a motricitatii,

afectivitatii, limbajului.

d. in perioada de sugar se definitiveaza dentitia de lapte.

e. in perioada de anteprescolar de formeaza reflexele conditionate.


11*. Primul vaccin care se administrează nou-născutului este:

a. BCG – vaccin de tip Calmette –Guerin

b. DTPa – vaccin diftero-tetano-pertussis acelular

c. d T – vaccin diftero-tetanic

d. DTPa- VPI- Hib –Hep B- vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus


Bhepatitic B

e. Hep B – vaccin hepatitic B

12. Infectii transmise prin alimente si apa contaminate sunt:

a. diareea calatorului

b. hepatita A

c. hepatita E

d. impetigo

e. enterocolita ulceronecrotică a nou-născutului

13.Urmatoarele afirmatii referitoare la vaccinarea antitetanica sunt adevarate:

a. primovaccinarea se practica la sugar si consta in trei administrari (2,4 ,11 luni de viata)

b. rapeluri se practica ulterior la 6ani,14 ani si 16-18 ani

c. vaccinul contine o toxina fara putere patogena

d. la adult se practica rapel o data la 25 de ani

e. vaccinul contine o toxina cu putere patogena

14. Alegeti doar afirmatiile adevarate dintre urmatoarele de mai jos privind vaccinarea:

a. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia copiilor vaccinati

b.prin intermediul vaccinarii se asigura protectia comunitatii

c. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential
letal ,pentru care nu exista tratament eficient

d. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential
letal ,pentru care exista tratament eficient

e.prin intermediul vaccinarii nu se asigura protectia comunitatii

15. Urmatoarele afirmatii privind vaccinarea sunt adevarate,cu exceptia:

a. „herd immunity” – conceptul de imunitate colectiva –se considera ca daca suficiente persoane
sunt imunizate , boala nu se mai transmite in cadrul populatiei respective , asigurandu-se astfel
protectia ei.

b. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia comunitatii


c. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential
letal ,pentru care nu exista tratament eficient

d. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential
letal ,pentru care exista tratament eficient

e. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia copiilor vaccinati

16*. Vaccinarea DTPa, Hep B , VPI ,Hib ,vaccin pneumococic conjugat/ MF, se administrează
simultan la vârsta de:

a. 2 luni

b. 4 luni

c. 1 an

d. 3 ani

e. 6-7 ani – la intrarea în colectivitatea școlară

17* . Vaccinarea BCG se efectuează:

a. numai la contacții de tip famililal cu tuberculoza pulmonară

b. dacă este diagnosticată primoinfecția TBC

c. dacă se evidențiază modificări radiologice de tip complex primar

d. în maternitate/ ziua 4-7 de viață

e. folosind un vaccin ARN-modificat încapsulat în nanoparticule lipidice

18. Dintre imunizarile necesare calatoriilor face parte vaccinarea impotriva:

a. febrei galbene

b. febrei tifoide

c. febrei vesperale

d. hepatitei A

e. holerei

19 *. Cel mai mai comun motiv pentru refuzul vaccinarii este:

a. Grija despre siguranta vaccinului

b. Libertatea de a alege sau nu vaccinarea

c. Obiecții etnice , morale sau religioase

d. Neincrederea in autoritatile guvernamentale de sanatate, reprezentantii sanatatii publice,


companiile

farmaceutice etc.

e. campaniilor agresive antivaccinare din ultimii ani.


20. Vaccinarile necesare calatoriilor pot fi impartite in trei categorii :

a. standard

b. vaccinari obligatorii pentru calatorie

c. recomandate bazate pe riscurile la bolile transmisibile

d. imunizarea colectivă, “herd immunity”

e. rapelu

21.*Ce reprezintă "milium facial" la nou-născuţi?

a. descuamaţia pielii

b. coloraţia tegumentelor

c. dermatită alergică

d. puncte alb-gălbui la nivelul nasului prin retenţie de sebum

e. secreţia sudoripară

22.*Indicaţi ce este caracteristic pentru coloana vertebrală a copilului nou-născut sănătos:

a. este prezentă lordoza lombară

b. coloana vertebrală este rectilinie

c. este prezentă lordoza cervicală

d. coloana vertebrală are deviaţie în plan lateral

e. este prezentă cifoza toracică

23.*Din sindromul TORCH fac parte următoarele, cu excepția:

a. toxoplasmoza

b. citomegalia

c. rubeola

d. herpes simplex

e. rujeola

24.Despre fontanela anterioară putem afirma:

a. are formă triunghiulară

b. este prezentă la 25% din nou-născuţi

c. se închide la 14-16 luni

d. are formă romboidală

e. are diametrul de 1,5/1 cm

25.Despre incidentele fiziologice ale nou-născutului putem afirma:


a. criza genitală apare la 3-6 zile postnatal

b. icterul fiziologic apare datorită creșterii bilirubinei directe

c. criza genitală apare între ziua 6-8 de la naștere

d. icterul fiziologic apare în primele 24 ore

e. icterul fiziologic apare datorită creșterii bilirubinei indirecte

26.Următoarele afirmații despre nou-născut sunt adevărate:

a. glandele sebacee sunt bine dezvoltate la naştere

b. respirația este diafragmo-abdominală

c. toracele este cilindric cu coaste orizontale

d. fontanela posterioară se închide la 14-16 luni

e. nou-născutul la termen are postura simetrică

27. Toxoplasmoza congenitală se caracterizează prin:

a. în al III-lea trimestru rata de transmitere este 60%

b. majoritatea nou-născuților sunt asimptomatici

c. majoritatea nou-născuților sunt simptomatici

d. clinic apare microcefalie/hidrocefalie, corioretinită, calcificări intracraniene difuze

e. malformațiile cardiace sunt frecvente

28.Următoarele afirmații despre infecțiile perinatale sunt adevărate:

a. pemfigusul palmo-plantar apare în sifilisul congenital

b. unele infecţii pot fi asimptomatice la naştere

c. testele serologice sunt principalele mijloace de diagnostic în toxoplasmoza congenitală

d. triada Hutchinson este caracteristică infecției rubeolice

e. se recomandă avort terapeutic la femeile care fac rubeolă în primul trimestru de sarcină

29.În rubeola congenitală:

a. în primele 11 săptamâni apar malformaţii cardiace şi surditate

b. defectele congenitale apar după 16 săptămâni de gestaţie

c. nu există tratament profilactic

d. malformațiile cardiace sunt frecvente

e. apare hepatosplenomegalie, icter colestatic, trombocitopenie

30.Următoarele afirmații despre sindromul Down sunt adevărate:

a. pubertatea se instalează tardiv


b. talia copiilor este normală

c. copii dezvoltă frecvent leucemii

d. se caracterizează prin dismorfism cranio-facial

e. fertilitatea este normală

31. Care este vitamina aflata in cantitate insuficienta in laptele matern?

a. Vitamina A

b. Vitamina C

c. Vitamina E

d. Vitamina D

e. Vitamina K

32. Necesarul de fier zilnic la sugarul entrofic este de:

a. 0,2-0,5 mg/Kg/zi

b. 2-2,5 mg/Kg/zi

c. 1 mg/Kg/zi

d. 3-4 mg/Kg/zi

e. 2-3 mg/Kg/zi

33. Care sunt principalele surse de energie pentru organism?

a. proteinele

b. apa si mineralele

c. vitaminele

d. oligoelementele

e. glucidele si lipidele

34. Recunoasteti calitatile ce dau superioritatea alimentatiei la san:

a. contine anticorpi, cu rol in protectia fata de infectii

b. poate reduce riscul unor probleme alergice ca astmul, eczemele

c. poate ajuta la prevenirea diabetului de tip 1

d. scade riscul aparitiei cancerului de san

e. contine de 3 ori mai multe proteine decat laptele de vaca

35. Care este varsta propice inceperii alimentatiei diversificate?

a. precoce, la 2-3 luni

b. la 6-7 luni
c. 5-6 luni la sugarul alimentat la san

d. 4-4 1/2 luni la sugarul alimentat artificial

e. după varsta de 9 luni

3 6. Care sunt incidentele legate de alimentatia naturala:

a. eructatia

b. regurgitarea

c. diareea prandiala

d. diareea infectioasa

e. varsaturile

37. Care este rolul proteinelor in organism?

a. constituienti ai tuturor celulelor

b. intervin in procesele de aparare impotriva infectiilor

c. sursa energetica principala

d. intervin in mentinerea presiunii coloidosmotice

e. intra in compozitia hormonilor si enzimelor

38. Precizati care sunt sursele de vitamina D:

a. apa

b. ulei de peste

c. lapte, unt

d. ou, ficat

e. sinteza cutanata, sub actiunea razelor ultraviolete

39. Precizati care sunt conditiile necesare in alimentatia diversificata:

a. absenta semnelor de boala ale sugarului

b. evitarea introducerii a doua alimente noi

c. folosirea biberonului

d. folosirea linguritei

e. se va insista excesiv la introducerea alimentelor

40. Care din urmatoarele sunt contraindicatii temporare ale alimentatiei naturale?

a. mastite acute

b. TBC matern

c. galactozemia
d. fisuri mamelonare

e. intoleranta ereditara la lactoza

41. *Următoarele afirmații referitoare la alimentația copilului preșcolar sunt adevărate, cu


excepția:

A. copilul va fi stimulat să mănânce, ținându-se cont de preferințele lui alimentare

B. alimentația să fie variată și echilibrată, apropiindu-se de cea a adultului

C. sursa de proteine: 1/3 de origine animală din lapte, produse lactate, carne, ouă, brânzeturi

fermentate

D. sursa de proteine: 2/3 de origine animală și 1/3 de origine vegetală

E. rația alimentară zilnică cuprinde: proteine 15%, lipide 25-30%, glucide 55-60% din totalul de

calorii

42. *Contraindicațiile nutriției enterale la copil sunt următoarele, cu excepția:

A. perforație intestinală

B. enterocolită ulcero-necrotică

C. ileus mecanic sau paralitic

D. aport oral inadecvat

E. hemoragii gastro-intestinale

43. *Indicele nutrițional (IN) reprezintă:

A. raportul dintre greutatea actuală și pătratul taliei

B. greutatea actuală a copilului raportată la greutatea ideală pentru vârstă

C. lungimea actuală a copilului raportată la lungimea ideală pentru vârstă

D. greutatea actuală a copilului raportată la greutatea ideală corespunzătoare creșterii sale în


lungime

E. exprimarea procentuală a indicelui ponderal

44. Rația alimentară zilnică la copilul mic cuprinde:

A. proteine 10-15% din aportul energetic

B. glucide 45-50% din aportul energetic

C. proteine 45-50% din aportul energetic

D. lipide 30-40% din aportul energetic

E. glucide 10-15% din aportul energetic

45. Rația alimentară zilnică la adolescent cuprinde următoarele:

A. proteine 13-15%, lipide 30-35%, glucide 55% din totalul caloric din dietă
B. sursa de proteine: 60-70% de origine animală

C. sursa de proteine: 60-70% de origine vegetală

D. lipide: alimente bogate în acizi grași mono- și polinesaturați și doar 10% grăsimi saturate

E. necesarul nutrițional zilnic diferă în funcție de sex și de activitatea fizică efectuată

46. Indicații ale nutriției enterale la copil:

A. aport oral adecvat

B. sindrom de malabsorbție și/sau maldigestie

C. pierderi sau necesar crescut de nutrienți

D. boli cronice asociate cu malnutriția cronică, insuficiența creșterii, deprivare alimentară

E. boli metabolice

47. Nutriția parenterală este indicată:

A. la pacienții cu funcția intestinală păstrată

B. la copiii la care nutriția poate fi realizată prin alimentație orală pe sondă sau gastrostomie

C. când aportul alimentar oral sau enteral nu este posibil mai mult de 2-3 zile la sugar și 4-7 zile la

copilul cu vârsta peste 1 an

D. la copiii care nu pot fi alimentați complet pe cale orală sau enterală, pentru a preveni sau corecta

malnutriția și a asigura o creștere adecvată

E. mai ales în insuficiență intestinală severă

48. Nutriția parenterală la copil prezintă următoarele caracteristici:

A. este indicată la copiii care nu pot fi alimentați complet pe cale orală sau enterală, pentru a preveni

sau corecta malnutriția și a asigura o creștere adecvată

B. oricând este posibil, nutriția enterală poate fi combinată cu nutriția parenterală

C. complicații ce pot apărea: infecție sistemică sau locală, tromboză venoasă centrală, embolie

pulmonară

D. se recomandă la pacienții care au păstrată cel puțin parțial funcția intestinală și la care ingestia

orală este insuficientă

E. produsele folosite sunt alimente enterale și alimente supliment

49. Următoarele afirmații privind starea de nutriție la copilul cu vârsta mai mare de 2 ani sunt
adevărate:

A. Subponderal (hipotrofie ponderală): IMC < percentila 5 (-2DS)/vârstă/sex

B. Obezitate: IMC ≥ percentila 95 (+2DS)/vârstă/sex


C. Normopondere: 5 ≤ IMC < percentila 85/vârstă/sex

D. Suprapondere: 5 ≤ IMC < percentila 85 (+1DS) /vârstă/sex

E. Suprapondere: 85 (+1DS) ≤ IMC < percentila 95 (+2DS) /vârstă/sex

50. Următoarele afirmații referitoare la evaluarea stării de nutriție la copil sunt adevărate:

A. indicele nutritional este un indicator al malnutriției cronice („stunting”) în care deficitul energetic

este de lungă durată

B. indicele ponderal are valoare orientativă în aprecierea stării de nutriție deoarece nu corelează

greutatea cu lungimea copilului

C. indicele statural este un indicator al malnutriției cronice („stunting”) în care deficitul energetic este

de lungă durată

D. indicele nutrițional este un indicator al malnutriției acute („wasting”) în care deficitul energetic

este de scurtă durată

E. indicele statural este un indicator al malnutriției acute („wasting”) în care deficitul energetic este

de scurtă durată

51. Perioada de remisiune in DZ tip 1 se caracterizeaza prin:

a. necesarul insulinic creste progresiv

b. creşterea sensibilităţii ţesuturilor la insulină

c. semnele clinice de diabet sunt prezente

d. necesarul insulinic este mai mic de 0,5 u.i/kg/zi

e. glicozuria este negativă, HbA1c <7%

52. Semnele clinice caracteristice debutului acut cu cetoacidoza diabetica sunt cu EXCEPTIA:

a. poliurie, polidipsie

b. grețuri, vărsături, dureri abdominale inntense, aparare musculara

c. respirație acidotică, halenă acetonemică

d. absenta semnelor de deshidratare

e. tulburări ale stării de conştienţă

53. Confirmarea diagnosticului de diabet se face pe baza urmatoarelor criterii:

a. glicemie a jeun ≥110 mg%

b. glicemie în orice moment al zilei ≥200 mg%

c. glicemia la TTGO intre 140-200 mg%

d. glicemia a jeun este ≥126 mg%


e. prezenta singulara a corpilor cetonici in urina

54. Tratamentul in DZ tip 1 la copil se face cu:

a. Analogi de insulina cu actiune rapida

b. Insuline ultralente

c. Analogi de insulina cu actiune lenta

d. Insuline premixate

e. Medicatie antidiabetica orala

55. Țintele terapeutice propuse pentru un control glicemic optim la copilul cu DZ:

a. HbA1c <7,5%

b. Glicemia postrprandială 90 – 180 mg%

c. HbA1c <6,5%

d. Glicemia preprandială 90 – 145 mg%

e. Glicemie preprandiala 70 – 110 mg%

56. Obiectivele alimentației în DZ tip 1:

a. obţinerea echilibrului glicemic şi a unui spectru metabolic general normal

b. planificarea meselor şi a gustărilor se va face în corelaţie cu schemă de insulinoterapie

c. cantitatea de glucide pentru masa de la aceeaşi oră nu trebuie să fie constantă de la o zi la alta;

d. alimentaţia copilului este asemănătoare cu cea a copilului nediabetic

e. nu se tine cont de satisfacerea apetitului şi a gusturilor copilului

57. Tabloul clinic in obezitate se caracterizează prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:

a. greutate în exces faţă de talie, faţă de greutatea ideală vârstei

b. talie normală sau chiar crescută faţă de media vârstei

c. vârsta osoasă intarziata

d. maturaţie sexuală şi somatică normală sau accelerată

e. depunere de grăsime generalizată şi simetrică

58. Elemente de suspiciune pentru obezitate genetică sau endocrină:

a. dispoziţie particulară a excesului de grăsime

b. afectarea creşterii (hipostatură), dismorfism

c. accelerare în maturaţia osoasă şi în dezvoltarea sexuală

d. deseori retard neuropsihic

e. obezitate obişnuită în familie


59. Obezitatea este definita pe baza percentilelor si a deviatiei standard astfel:

a. Obezitatea este definită >percentila 95

b. IMC >1DS

c. Obezitatea este definita >percentila 85

d. IMC >3DS

e. IMC >2DS

60. Obiectivele tratamentului dietetic in obezitate:

a. aportul energetic nu va fi redus cu mai mult de 30% din aportul obişnuit

b. restricţia calorică se face pe seama lipidelor de origine animală

c. se recomanda un numar redus de mese pe zi

d. aportul de proteine va fi crescut

e. se recomandă un număr crescut de mese pe zi (5-6 mese)

61.Tabloul clinic al malnutriției de gradul I, se caracterizează prin următoarele, cu excepția:

a. indice ponderal 0,89 – 0,76

b. toleranță digestivă bună

c. indice nutrițional 0,89 – 0,76

d. dezvoltare motorie și psihică bună

e. țesut adipos redus pe torace și abdomen

62. Modificări extraosoase în rahitismul carențial sunt următoarele, cu excepția:

a. hipotonie musculară

b. laxitate ligamentară la nivelul membrelor

c. hiperexcitabilitate neuro-musculară

d. erupție urticariană

e. transpirații extremitatea cefalică

63. Tabloul clinic al anemiei feriprive nu include:

a. paloare

b. peteșii

c. ragade comisurale

d. inapetență

e. fanere friabile

64.Malnutriția de gradul III se caracterizează prin:


a. indice ponderal 0,75 – 0,61

b. absența toleranței digestive

c. curbă ponderală descendentă continuu

d. toleranță digestivă normală

e. țesut adipos complet dispărut

65.Obiectivele tratamentului malnutriției sunt următoarele:

a. normalizarea toleranței digestive

b. curbă ponderală ascendentă după 2-3 săptămâni de tratament dietetic

c. recuperare neuro-motorie

d. creștere ponderală din a 3-a zi de tratament dietetic

e. regim hipoproteic și făinos prelungit

66.În etiologia malnutriției, greșelile alimentare calitative sunt:

a. alimentația hipoglucidică

b. carența de lipide

c. hipogalactia maternă reală

d. alimentația hipoproteică

e. pierderile excesive din enteropatii exudative

67.În rahitismul carențial, la nivelul extremității cefalice, apar următoarele modificări:

a. bose frontale

b. plagiocefalie

c. hidrocefalie

d. frunte olimpiană

e. fontanelă anterioara închisă

68.Semnele radiologice din rahitismul carențial sunt:

a. lărgirea metafizei oaselor lungi

b. linie metafizară concavă

c. osificarea precoce a suturilor craniene

d. aspect de condensare pulmonară

e. apariția cu întârziere a nucleilor de osificare

69.În profilaxia postnatală a rahitismului carențial putem afirma:

a. doza profilactică este 2000-2500 UI/zi


b. doza profilactică se administrează zilnic

c. este recomandată administrarea per os

d. se preferă administrarea injectabilă

e. este indicată până la vârsta de 18 luni

70.Profilaxia anemiei feriprive este asigurată prin:

a. administrarea de supliment de fier la gravidele anemice

b. ligatura precoce a cordonului ombilical

c. alimentație exclusiv la sân până la vârsta de 6 luni

d. diversificare corectă cu alimente bogate în fier

e. alimentație bogată în făinoase


71. ABC-ul resuscitarii cardio-respiratorii cuprinde:

a. eliberarea căilor aeriene

b. restabilirea diurezei

c. terapia anticonvulsivantă

d. restabilirea respiraţiei

e. restabilirea circulaţiei

72.Cu ce periodicitate se verifică pulsul, în cazul unui copil aflat în stop cardio-respirator?

a. la 20 de secunde

b. la 10 de secunde

c. la 15 de secunde

d. la 3 de secunde

e. la 5 de secunde

73 .În cazul aritmiilor şocabile ale copilului aflat în şoc cardio-respirator se utilizează:

a. adrenalina 0,1 ml/kg 1‰

b. acetilcolina 0,5 ml/kg 1‰

c. amiodarona 5 mg/kg

d. administrare de O2 90%

e. administrare de O2 100%

74. .Halena acetonemică apare în intoxicaţii cu:

a. alcool

b. salicilaţi
c. cianuri

d. nurofen

e. acetonă

75. Hipersalivaţia apare în intoxicaţia cu:

a. ciuperci

b. salicilaţi

c. barbiturice

d. organofosforice

e. diazepam

76. Coloraţia icterică a tegumentelor se întâlneşte în intoxicaţiile cu:

a. fosfor

b. naftalină

c. paracetamol

d. aspirină

e. etanol

77. Leziunile tegumentare de tip bulos apar în intoxicaţiile cu:

a. nicotină

b. monoxid de carbon

c. cafeină

d. barbiturice

e. teofilină

78.Tulburările de auz pot să apară în intoxicaţiile cu:

a. mercur

b. salicilaţi

c. metanol

d. lidocaină

e. xilină

79.Spălătura gastrică este eficientă în primele 6 ore de la ingestia toxicului, în caz de intoxicaţie cu:

a. teofilină

b. digitală

c. aspirină
d. salbutamol

e. fluticazonă

80.Antidotul specific în intoxicaţia cu fier este:

a. albastru de metilen

b. deferoxamină

c. dimercaprol

d. nitratul de sodiu

e. bicarbonatul de sodiu

81.⁕ În etiologia rinofaringitei acute, mai frecvent implicate sunt:

a Bacteriile

b Fungii

c Virusurile

d Ricketsiile

e Mycoplasma

82.⁕ Următoarele sunt complicații ale otitei medii acute, cu excepția:

a Abces subdural

b Endocardită bacteriană

c Sindrom nefrotic

d Septicemie

e Mastoidită

83.⁕ Diagnosticul diferențial în epiglotită se face cu următoarele afecțiuni, cu excepția:

a Abces retrofaringian

b Bronșiolită acută

c Mononucleoză infecțioasă

d Aspirație de corpi străini

e Laringomalacie

84. Care dintre următoarele antibiotice sunt indicate în tratamentul anginei acute streptococice la
un copil de 3 ani?

a Tetraciclina

b Penicilina

c Claritromicina
d Cefalosporine

e Ciprofloxacina

85. Tratamentul adenoiditei acute constă în:

a Hidratare

b Paracetamol

c Adenoidectomie

d Oxigenoterapie

e Dezobstrucție nazală

86. Simptomatologia în otita medie acută cuprinde:

a Febra

b Hipoacuzie

c Vărsături, refuzul alimentației

d Mialgii

e Disfagie

87. Cei mai frecvenți agenți etiologici ai mastoiditei acute sunt:

a Streptococcus pneumoniae

b Haemophilus pneumoniae

c Adenovirus

d Streptococi grup A

e Rhinovirus

88. În crupul viral, principalele manifestări clinic sunt:

a Disfonie

b Tuse cu timbru metalic

c Dispnee expiratorie

d Stridor inspirator

e Wheezing

89. Tratamentul epiglotitei implică:

a Intubația

b Aerosoli cu ser fiziologic

c Cefalosporine iv

d Sedare
e Salbutamol

90. În sinuzită avem următoarele manifestări clinice:

a Cefalee

b Rinoree purulentă

c Dispnee

d Hiposmie

e Tahicardie

91 *. Care dintre următoarele cauze de insuficiență respiratorie acută ESTE CONSECINȚA deficitului
de utilizare a oxigenului la nivel tisular?

a. malformații de căi aeriene

b. pneumonia

c. anemia

d. miopatii

e. sepsis

92. Frecvența mare a insuficienței respiratorii la copil este explicată printr-o serie de caracteristici
speciale ale aparatului respirator la vârste mici:

a. macroglosie relativă

b. epiglota de dimensiuni mai mici

c. diafragm verticalizat

d. imaturitatea musculaturii respiratorii

e. metabolism bazal scăzut

93. În evaluarea insuficienței respiratorii la copil, examenul rapid al funcțiilor vitale trebuie să
cuprindă:

a. măsurarea temperaturii

b. evaluarea semnelor de afectare meningeană

c. circulația la nivelul dermului

d. evaluarea respirației

e. aspectul general

94. Care dintre următoarele semne clinice sunt evocatoare pentru insuficiența respiratorie?

a. tiraj intercostal

b. balans toraco-abdominal

c. wheezing
d. tuse în chinte

e. bătăi ale aripioarelor nazale

95 *. Cea mai accesibilă și rapidă metodă de evaluare a unei eventuale insuficiențe respiratorii
acute ESTE:

a. pulsoximetria continuă

b. radiografia pulmonară

c. computer tomografia toracică

d. gazometria sangvină (ASTRUP)

e. ionograma sangvină

96. Care dintre următoarele fac parte din modificările mai frecvent întâlnite la copiii decedați prin
sindromul morții subite a sugarului?

a. excesul de serotonină

b. alterări cerebrale severe

c. frecvența mai mare a peteșiilor

d. modificări de tip asfixie cronică

e. nivel crescut al factorului de creștere endotelial vascular in lichidul cefalorahidian

97. Factori protectori în sindromul morții subite a sugarului sunt:

a. evitarea folosirii suzetei

b. alimentația la sân

c. dormitul în același pat cu părinții

d. respectarea programului de vaccinare

e. sexul masculin

98. Care din următoarele afirmații legate de semnele clinice asociate corpilor străini din căile
respiratorii sunt adevărate?

a. dispneea este variabilă

b. la inspecție se poate constata retracția unui hemitorace

c. ralurile crepitante sunt semnul clinic obligatoriu

d. fixarea corpului străin la bifurcația traheală este întotdeauna asimptomatică

e. la percuție se poate evidenția submatitate

99 *. Majoritatea corpilor străini din căile aeriene la copil se fixează LA NIVELUL:

a. faringelui

b. laringelui
c. esofagului

d. traheei

e. bronhiilor

100. Tabloul clinic tipic din rinita alergică la copil poate conține:

a. xeroftalmie (secreție lacrimală redusă)

b. strănut repetat

c. congestie nazală

d. prurit nazal

e. congestie oculară

101. * Manifestările precoce în fibroza chistică la nou-născut și sugar sunt următoarele, cu


excepția:

a) Icter colestatic

b) Episoade de deshidratare hipotonă

c) Edeme

d) Diaree la nou-născut

e) Prolaps rectal recurent

102. Care dintre următoarele afecțiuni sunt manifestări respiratorii ale fibrozei chistice:

a) Laringita recidivantă

b) Bronsiectazia

c) Sinuzita

d) Otomastoidita

e) Wheezing recurent

103. * Tratamentul medicamentos în fibroza chistică este reprezentat de următoarele, cu excepția:

a) Bronhodilatatoare

b) Fluidifiante ale secrețiilor bronșice

c) Antibiotice

d) Antitusive

e) Enzime pancreatice

104. Care dintre următorii factori infecțioși pot determina pneumonie:

a) Rinovirusuri
b) Citomegalvirus

c) E. Coli

d) Aspergillus

e) Giardia lambria

105. Despre pneumoniile atipice se știe că:

a) Debutul este subacut

b) Răspund la tratamentul cu macrolide

c) Semnele fizice pulmonare sunt zgomotoase

d) Pneumonia cu Mycoplasma este mai frecventă la copilul sub 2 ani

e) Au manifestări extrapulmonare

106. În pneumonia pneumococică se descrie următoarea simptomatologie:

a) Debutul este insidios

b) Herpesul labial apare după junghiul toracic

c) Febra este prezentă

d) Sunt prezente raluri crepitante

e) Durerea poate fi localizată abdominal

107. Examenul de laborator în pneumonia stafilococică arată:

a) VSH cu valori mari

b) Hemoculturi pozitive în unele cazuri

c) Numărul de leucocite poate fi normal

d) Policitemie

e) VSH cu valori mici

108. Factorii favorizanți ai bronhopneumoniei sunt:

a) Paratrofia

b) Rujeola

c) Gripa

d) Fibroza chistică

e) Vârsta peste 2 ani

109. Complicațiile pneumoniei lobulare sunt:

a) Pleurezia parapneumonică

b) Endocardita
c) Rinofaringita

d) Septicemie

e) Otomastoidită

110. Diagnosticul diferențial al tuberculozei se face cu:

a) Pneumonia bacteriană

b) Bronșiectazii congenitale

c) Traheobronșita

d) Astmul bronșic alergic

e) Displazia bronhopulmonară

111. Manifestările clinice prezente frecvent la debutul unei miocardite acute sunt următoarele:

a.scădere ponderală

b.oligurie

c.febră

d.cefalee

e.tahipnee

112. În miocardita acută la copil ecocardiografia evidentiază următoarele:

a. creşterea dimensiunilor atriilor

b. creşterea dimensiunilor ventriculilor

c. prezenţa de trombii intracavitari

d. tulburări de conducere atrio-ventriculare

e.revărsat pericardic

113. În tratamentul miocarditei acute la copil se utilizează următoarele:

a. blocante de calciu

b.furosemid

c.inhibitori de pompă de protoni

d.digoxin

e.dexametazona

114. ⁎Factorii favorizanti în endocardita bacteriană la copil sunt următorii, cu excepția:

a.valvulopatii reumatismale cronice

b.proteze valvulare

c.sindromul nefrotic
d.catetere venoase centrale

e. imunodeprimați

115. Următoarele afirmații despre endocardita la copil sunt adevarate :

a.germenii incriminați în etiologie sunt Streptococcus viridans și Stafilococcus aureus

b.febra este rar prezentă

c.sunt prezente hemoragii subunghiale și hemoragii retiniene

d.complicațiile embolice sau cardiace sunt rare

e. cele mai utile examene de laborator sunt hemoculturile pozitive

116. În endocardita acută la copil explorările paraclinice evidențiază:

a.hemoculturi pozitive

b. complement seric crescut

c. proteina C reactivă crescută

d.coproculturi pozitive

e. hipergamaglobulinemie

117.În pericardita acută la copil ,compresiunea pe organele vecine determină apariția


următoarelor simptome :

a. disfagie

b. sughit,

c.scaune semiconsistente

d.transpiratii

e.mialgii

118. Pericardita lichidiana se caracterizeaza prin:

a.dureri precordiale

b.senzaţie de presiune toracică

c.zgomote cardiace asurzite

d. puls paradoxal

e.frecătură pericardică

119.*Tabloul clinic in insuficienta cardiaca la sugar cuprinde urmatoarele semne, cu exceptia:

a.dificultăţi de alimentaţie

b.tahipnee semnificativă

c.tahicardie
d.dureri precordiale

e.extremităţi reci, marmorate, puls slab perceptibil

120.Manifestari clinice caracteristice in insuficienta cardiaca la copil:

a.Cardiomegalie

b.Bradicardie sinusala

c.Hepatomegalie, edeme

d.Bradipnee

e.Scadere ponderala

121.Standardul de aur în diagnosticul malformațiilor cardiace congenitale este:

a. electrocardiografia

b. radiografia cardiopulmonară

c. ecocardiografia bidimensională cu Doppler

d. tomografia computerizată

e. coronarografia

122.Imaginea radiologică a cordului de tip „în sabot” este caracteristică în:

a. Transpoziţia de vene mari

b. Coarctaţie de aortă

c. Maladia Ebstein

d. Tetralogia Fallot

e. Anomalii ale arcurilor aortice

123.Măsurarea tensiunii arteriale la copii în cadrul unui examen de rutină este obligatorie
începând cu vârsta de:

a. nou-născut

b. 1 an

c. 3 ani

d. 11 ani

e. 14 ani

124.Cardiopatiile congenitale fără cianoză sau cu cianoză minoră sunt următoarele:

a. Defect septal ventricular

b. Persistenţa canalului arterial

c. Trunchiul arterial comun


d. Transpoziţia de vase mari

e. Defect septal atrial

125.Malformații cardiace cianogene sunt:

a. Tetralogie Fallot

b. Trunchiul arterial comun

c. Transpoziţia de vase mari

d. Defect septal ventricular

e. Persistenţa canalului arterial

126.Selectați afirmațiile adevărate despre Tetralogia Fallot:

a. este o malformație congenitală cu cianoză

b. este o malformație congenitală cu şunt stânga-dreapta

c. cianoza poate lipsi la naștere

d. radiografia cardio-pulmonară evidențiază silueta cardiacă „în sabot”

e. se asociază frecvent cu sindroame genetice

127.Următoarele afirmații despre defectul septal ventricular sunt adevărate:

a. este o malformație cianogenă

b. AP este dilatată

c. radiografia cardio-pulmonară evidențiază silueta cardiacă „în sabot”

d. poate să apară insuficienţa cardiacă congestivă

e. avem suflu holosistolic intens

128.Manifestările clinice ale HTA la copil pot fi:

a. cefalee occipitală

b. epistaxis

? c. iritabilitate crescută la copilul mic

d. disfagie

e. amețeli

129.Hipertensiunea arterială la copil:

a. este primară (esențială) în 10-15% din cazuri şi secundară în 85% din cazuri

b. presupune valori ale tensiunii arteriale mai mari de percentila 95 pentru vârstă şi talie, la ≥ 3

determinări separate

c. la nou născut este frecventă


?? d. tratamentul nefarmacologic presupune şi încurajarea efortului fizic izotonic (mers pe jos,
alergat,

înot, ciclism)

e. în cazul hipertensiunii secundare tratamentul se face şi după eliminarea cauzei

130.Ce include profilaxia primară a hipertensiunii arteriale esenţiale la copii?

a. depistarea factorilor de risc

b. alimentaţie adaptată vârstei

c. optimizarea activităţii fizice

d. tratamentul oportun a patologiei renale

e. excluderea activităţii sportive

131*. Metoda imagistică de primă intenție în diagnosticul infecțiilor pediatrice de tract urinar ESTE:

a. tomografia computerizată

b. scintigrafia renală

c. echografia

d. cistouretrografia

e. biopsia renală

132. Care dintre următoarele afecțiuni fac parte din diagnosticul diferențial al infecțiilor JOASE de
tract urinar la copil?

a. iritația uretrală

b. deshidratarea

c. afecțiunile coloanei lombo-sacrate

d. glomerulonefritele

e. diabet

133. Care dintre următoarele afecțiuni fac parte din diagnosticul diferențial al infecțiilor ÎNALTE de
tract urinar la copil?

a. iritația uretrală

b. gastroenterita

c. abcesul tubo-ovarian

d. glomerulonefritele

e. diabetul

134. În tratamentul infecțiilor de tract urinar pediatrice, acidifierea urinei crește acțiunea:

a. nitrofurantoinului
b. aminoglicozidelor

c. eritrimicinei

d. acid nalidixic

e. ampicilina

135. Care dintre următoarele enunțuri în legătură cu tratamentul antiinfectios in infecțiile de tract
urinar pediatrice sunt adevărate?

a. marea majoritate a pacienților răspund favorabil la tratament per os și monoterapie

?? b. sunt preferate antibioticele ce ating concentrații maxime la nivel sangvin

c. durata medie a tratamentului este de 14-21 de zile

d. pH-ul urinar potențează acțiunea antibioticelor

e. monitorizarea tratamentului se face cu ajutorul examenului sumar de urină

136. Particularități ale tratamentului infecțiilor de tract urinar pediatrice:

a. ITU la nou-născut se tratează inițial cu monoterapie

b. anomaliile structurale obstructive vor fi corectate chirurgical cât mai precoce

c. refluxul vezico-ureteral impune menținerea îndelungată a sterilității urinei

d. orice recidivă se tratează inițial ca o ITU acută, timp de 10-14 zile

e. ITU fungice impun depistarea factorilor favorizanți

137. Dintre factorii cu rol prognostic în pielonefrite fac parte:

a. vârsta

b. modificările obstructive

c. etiologia

c. băieții au tendință de recidivă foarte mare

d. calitatea dispensarizării

e. precocitatea diagnosticului

138. Dintre factorii etiopatogenici ai refluxului vezico-ureteral fac parte:

a. traiectul lung de intrare a ureterului în vezică

b. duplicațiile

c. diverticulii

d. scăderea presiunii intravezicale

e. corpii străini

139. Care dintre următoarele afirmații în legătură cu enurezisul nocturn pediatric sunt adevărate?
a. majoritatea copiilor au enurezis secundar

b. frecvent sunt aglomerări familiale

c. vârsta minimă la care se pune diagnosticul este de 8 ani

d. pentru diagnostic trebuie exclusă patologia renală cronică

e. pentru diagnostic trebuie exclus diabetul

140.* Care ESTE SUBSTANȚA care poate fi folosită în tratamentul enurezis-ului pediatric?

a. propranololul

b. desmopresina

c. furosemidul

d. manitolul

e. acetilcolina

141. Sindromul nefrotic este definit prin prezența următoarelor criterii, cu EXCEPTIA:

a. edeme generalizate, masive

b. proteinurie importantă

c. hiperproteinemie

d. disproteinemie: hipoalbuminemie, hipogamaglobulinemie, hiper α2 globulinemie, hiper β

globulinemie

e. hiperlipemie, hipercolesterolemie

142. Pierderea masivă de proteine urinare duce la urmatoarele modificări:

a. Hipoproteinemie cu hiperalbuminemie

b. Hipolipemie

c. Pierderea unor proteine cu funcţii transportoare pentru oligoelemente, hormoni

d. Pierderea de proteine implicate în procese imunologice: imunglobuline, fracțiuni ale

complementului seric

e. Pierderea de proteine implicate în procesele de coagulare

143. In sindromul nefrotic sindromul urinar se caracterizeaza prin:

a. proteinurie selectiva >2,5g/24h

b. volumul urinii scăzut între 300 - 600 ml/24 h

c. proteinurie >3,5g/24h, selectivă sau neselectivă

d. raport proteine urinare/creatinină urinară >200 mg/mmol, din prima urină de dimine
e. cresterea eliminarii sodiului urinar

144. Tabloul sanguinin sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:

a. Hiperproteinemie

b. Hipoalbuminemie, hipogamaglobulinemie, hiper α2 globulinemie hiper β globulinemie

c. Hiperlipemie, hipercolesterolemie, LDL colesterol și trigliceride crescute, HDL colesterol

normal sau scăzut

d. creșterea hemoglobinei și hematocritului prin depleţie plasmatică

e. titrul ASLO crescut

145. Tratamentul igieno-dietetic in sindromul nefrotic cuprinde, cu EXCEPTIA:

a. repaus la pat în perioada cu edeme masive

b. restricția hidrică este indicată în faza oligurică, până la restabilirea diurezei

c. restricție de sare pentru perioada în care sunt prezente edemele și pe perioada corticoterapiei

d. dietă va fi hipoproteica, cu proteine bogate în aminoacizi esențiali

e. evitarea eforturilor fizice medii şi mari

146. Sindromul nefritic acut se caracterizeaza prin:

a. Edeme

b. Hematurie

c. Proteinurie

d. Hipotensiune arterială

e. Cresterea filtratului glomerular

147. Modalitatile de debut in glomerulonefrita acuta sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:

a. Edeme masive, generalizate

b. Asimptomatic, printr-o descoperire întâmplătoare la examenul sumar de urină a hematuriei

și/sau proteinuriei

c. Insidios cu anorexie, astenie, jenă lombară, discrete edeme palpebrale, hematurie

d. Acut cu febra, cefalee, vărsături, manifestări urinare, însoţite adesea de edeme

e. Manifestări neurologice de encefalopatie hipertensivă sau insuficienţă cardiacă acută

148. Caracteristicile sindromului urinar din glomerulonefrita acuta:

a. hematuria macroscopică sau microscopică, de origine glomerulară

b. proteinurie constantă de 0,5-2 g/24 h iniţial neselectivă, devine selectivă către convalescenţă

c. cilindrii hialini, granuloși, hematici, hemoglobinici, chiar cilindri leucocitari


d. proteinurie peste 3,5 g/24 h

e. densitate urinară scăzută

149. Tratamentul glomerulonefritei acute poststreptococice se face cu urmatoarele medicamente,


cu

EXCEPTIA:

a. Cortizon

b. Diuretice

c. Hipotensoare

d. Antibiotice

e. Manitol

150. Modalitati evolutive in glomerulonefrita acuta poststreptococica:

a. Vindecare imediata fara sechele

b. Vindecare în 3-6 luni de la debut până la 1an în proporţie de >95% din cazuri

c. Cronicizare, cu persistenţa semnelor clinice şi biologice sau acestea dispar pentru o perioadă

de timp, dar după mai mulţi ani reapar

d. Evoluţie rapid progresivă spre glomerulonefrita rapid progresiva in unele cazuri

a. Evolutie spre cronicizare in toate cazurile

151*. Urmatoarea bacterie nu are rol in producerea diareei sugarului:

a. Escherichia coli

b. Haemophilus influenzae

c. Salmonella typhi

d. Campylobacter jejuni

e. Clostridium difficile

152*. Constipatia reprezinta:

a. eliminarea zilnica a unui scaun normal

b. eliminarea rara si dificila a scaunelor

c. 3-4 scaune / zi

d. scaune cu consistenta scazuta

e. scaun in cantitate mare

153*. Ce cantitate de ORS veti recomanda in boala diareica cu deshidratare usoara?

a. 200 ml / Kg corp / 24 h;
b. 150 ml / Kg cop / 24 h;

c. 50 ml pentru fiecare scaun emis; la copilul sub 2 ani

d. 30 ml / Kg cop 24 h;

e. 120 ml / Kg corp / 24 h.

154. Manifestarile clinice ale bolii diareice acute cuprind:

a. eliminarea unor scaune apoase si frcvente

b. anorexie

c. disurie, polakiurie

d. colici abdominale

e. disfagie, odinofagie

155. Semnele de gravitate ale deshidratarii acute sunt:

a. scaderea brusca a greutătii corporale cu peste 10%

b. mucoasa bucala uscata, aderenta la spatula

c. oligurie, anurie

d. privire agera, cu hiperreactivitate la stimuli

e. coma, convulsii

156. Examenele paraclinice necesare pentru stabilirea etiologiei in cazul bolii diareice acute sunt:

a. examen coproparazitologic

b.coprocultura

c.exudat faringian

d. coprocitograma

e. hemograma

157. Ce conduită abordati in cazul unui copil cu BDA cu SDA> 10%?

a. tratament la domiciliu cu ORS

b. restrictie de lichide

c. internare si rehidratare parenterala

d. dieta cu lapte fara lactoza

e. suprimarea alimentatiei anterioara imbolnavirii

158. In parazitozele intestinale putem intalni:

a. distensie abdominala, anorexie, greata, varsaturi

b. retardul cresterii prin malabsorbtie


c. anemie

d. prurit intens anal si leziuni de grataj

e. semne de insuficienta renala acuta

159. Examenele paraclinice necesare pentru stabilirea etiologiei în cazul bolii diareice acute sunt:

a. examen coproparazitologic

b. coprocultura

c. exudat faringian

d. coprocitograma

e. hemograma

160. Care din următoarele afirmatii privind tratamentul diareei acute la sugar sunt adevarate?

a.initial se intrerupe obligatoriu alimentatia cu lapte matern

b. cel mai frecvent agent etiologic bacterian este Escherichia coli

c. se pot folosi cartoful sau roşiile fierte în regimul dietetic

d. se pot folosi morcovul sau orezul fierte in regimul dietetic

e. toate formele de diaree acuta necesita tratament antibiotic 5-7 zile.

161.Factori ce determină scăderea presiunii sfincterului esofagian inferior (SEI) sunt:

a. postura

b. prostaglandina A2

c. hiperaciditatea gastrică

d. teofilina

e. glucagonul

162.Factori care determină creşterea presiunii sfincterului esofagian inferior sunt:

a. metoclopramid

b. aciditate crescută gastrică

c. alcalinizare crescută gastrică

d. gastrina

e. prostaglandina F2 alfa

163.Persistenţa refluxului gastro-esofagian peste vârsta fiziologică de 12 luni poate însemna:

a. afecţiuni neurologice

b. afecţiuni neuromusculare

c. afecţiuni sinusale
d. alterarea colecistului

e. peristaltism ineficient

164*.Manevra ideală pentru diagnosticul refluxului gastro-esofagian este:

a. pH-metria intraesofagiană cu monitorizare 24h

b. explorarea radiologică

c. manometria

d. bronhoscopia

e. cuantificarea H2 în aerul expirat

165.Ruminaţia are următoarele caracteristici:

a. reînghiţirea alimentelor

b. nu se asociază cu simptome nocturne

c. se asociază cu simptome nocturne

d. este urmată de diaree

e. debut la 30 de minute după mese

166*.Celiachia reprezintă o intoleranţă la:

a. gliadină

b. reticulină

c. histamină

d. pancreatină

e. colecistokinină

167.Tabloul clinic de celiachie la copil cuprinde:

a. vărsături

b. anorexie

c. păr friabil

d. obezitate

e. mixedem

168. Criza celiacă se manifestă prin:

a. diaree apoasă

b. hemoragii digestive

c. deshidratare

d. hemoragii cutanate
e. febră

169*. Excluderea glutenului din dietă se face:

a. la suspiciunea de celiachie

b. la intoleranţa la lactoza

c. după biopsii seriate intestinale ce confirmă celiachia

d. la intoleranţa la proteina laptelui de vacă

e. la intoleranţa la histamină

170. Lipsa de complianţă la dieta fără gluten poate determina, în cazul copiilor cu celiachie:

a. osteoporoză

b. pubertate tardivă

c. pubertate precoce

d. risc crescut de malignizare gastrointestinală

e. risc crescut de boală Crohn


171. Care dintre următoarele virusuri pot determina icter cu bilirubină directă crescută:

a) Virusul ECHO

b) Herpes virus

c) Rotavirus

d) Virusul Coxsackie

e) Virusul hepatitic D

172. * Cauzele colestazei intrahepatice sunt următoarele, cu excepția:

a) Traumatisme

b) Infecții

c) Anomalii metabolice

d) Idiopatice

e) Boli ereditare

173. Cauzele colestazei extrahepatice sunt unele dintre următoarele:

a) Calculi

b) Adenopatii

c) Infecția cu CMV

d) Atrezia de căi biliare

e) Fibroza chistică
174. * Hepatita acută are următoarele cauze, cu o excepție:

a) Treponema pallidum

b) Amanita phaloides

c) Galactozemia

d) HIV

e) Efort fizic intens

175. * Tratamentul în hepatita acută presupune următoarele, cu o excepție:

a) Hidratare adecvată

b) Regim hiperproteic în primele zile de boală

c) Simptomatice

d) Efort fizic redus

e) Regim hiperglucidic

176. Afecțunile metabolice care pot determina hepatita cronică sunt următoarele:

a) Deficit de α1-antitripsină

b) Steatoză hepatică alcoolică

c) Boala Wilson

d) Glicogenozele

e) Tiroidita

177. Examenul obiectiv în hepatita cronică evidențiază:

a) Tegumente și mucoase palide

b) Tonus muscular crescut

c) Ficat mic, dureros

d) Gingivoragii, epistaxis

e) Ginecomastie

178. * Manifestările extrahepatice în hepatita autoimună sunt următoarele, cu o excepție:

a) Tiroidită

b) Glomerulonefrită

c) Diabet zaharat

d) Artrită

e) Litiază renală

179. Simptomatologia cirozei la copil și adolescent se caracterizează prin următoarele:


a) Este diferită de cea de la adult

b) Sunt prezente semne de hipertensiune portală

c) Este prezentă ascita

d) Poate exista prurit

e) Semnele nespecifice sunt absente

180. * În ciroza hepatică diagonsticul de certitudine este stabilit prin una dintre următoarele
explorări:

a) Enzimele de colestază

b) Tomografie computerizată

c) Endoscopie digestivă superioară

d) Biopsie hepatică

e) Elastografie
181.* Alegeti informatia incorecta cu privire la hemoliza eritrocitara:

a. poate fi acuta sau cronica

b. hemoliza eritrocitara poate fi doar cronica

c. se insoteste de reticulocitoză crescută, hiperbilirubinemie indirectă, urobilinogenurie.

d. in forma cronica este insotita de subicter si splenomegalie

e. in forma acuta, anemia este marcata, instalata brusc.

182.* Alegeti informatia corecta cu privire la anemia Cooley:

a. este forma heterozigota a sindroamelor β-talasemice

b. este forma minora a sindroamelor β-talasemice

c. este forma majora a sindroamelor β-talasemice

d. este forma care mentine gena intr-un teritoriu dat

e. este forma ce provoacă o boală uşoară, cu durata de viaţă normală.

183. * Alegeti informatia incorecta cu privire la hemofilia A:

a. este determinata de deficitul factorului VIII al coagularii

b. este determinata de deficitul factorului IX al coagularii

c. are transmitere X-linkata

d. este cea mai frecventa coagulopatie.

e. are in tabloul clinic hematoame si hemartroze

184. Microsferocitoza ereditara se caracterizeaza prin urmatoarele:

a. Anemie moderata microcitara, normo- sau hipercroma.


b. Icter neonatal

c. Fragilitatea osmotica crescuta.

d. Defect al unei proteine din membrana eritrocitara.

e. Prezenta de hemoglobine anormale.

185. Urmatoarele sunt adevarate despre anemiile hemolitice:

a. Sindroamele beta-talasemice sunt anemii rare, care nu se intalnesc in Romania.

b. Splenectomia se efectuează în funcție de severitatea bolii în microsferocitoza ereditara.

c. Electroforeza hemoglobinei poate pune diagnosticul în beta-talasemia minora.

d. Testul de autohemoliza scazut este prezent in microsferocitoza ereditara.

e. In anemia Cooley se intalnesc hematii in semn de tras la tinta.

186. Caracteristicile purpurei cutanate in PTI (purpura trombocitopenica idiopatica) sunt


urmatoarele:

a. purpura cutanata cu distributie generalizata, nesistematizata, nepruriginoasa.

b. purpura cutanată cu distributie simetrică, metamerica la nivelul membrelor inferioare;

c. purpura cutanata palpabila;

d. purpura cutanata nepalpabila.

e. in PTI nu exista purpura.

187. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre sindroamele beta-talasemice:

a. sunt caracterizate prin deficiența în sinteza (totală sau parțială) a lanțului β de globină.

b. fenotipul β-talasemiei nu depinde de doza de genă mutantă.

c. in forma majora, poate apare faciesul mongoloid

d. forma intermedia poate cuprinde homozigoţii cu semne clinice şi hematologice mai puţin severe

decat in forma majora

e. in forma majora, hemocromatoza secundară afectează numai ficatul și splina.

188. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in PTI (purpura trombocitopenica idiopatica):

a. apare secundar unui factor plasmatic antitrombocitar, de tip IgG.

b. nu se asociaza niciodata cu alte boli autoimune

c. forma acuta se caracterizeaza printr-un sindrom hemoragic cutaneo-mucos și visceral

d. purpura cutanată are distributie simetrică, metamerica la nivelul membrelor inferioare;

e. timpul de coagulare este prelungit.

189. Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la beta-talasemia minora:


a. este forma homozigota a sindroamele beta-talasemice

b. pacienții se mai numesc purtători de beta-talasemie

c. nu poate coexista cu deficitul de fier.

d. diagnosticul este suspicionat pe hemogramă și confirmat prin electroforeza hemoglobinei.

e. paraclinic prezinta poliglobulie si indici eritrocitari scazuti.

190. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la purpura Henoch-Schonlein:

a. este o forma de purpura trombocitopenica

b. este o forma de vasculita imuna

c. prezinta purpura nepalpabila, nesistematizata.

d. leziunile purpurice pot aparea în valuri

e. sindromul renal da nota de pronostic si gravitate a bolii.

191. Limfomul Hodgkin:

a) Boală rară sub vârsta de 12 ani

b) Sexul feminin cu predilecţie afectat în copilărie

c) Sexul masculin cu predilecţie afectat în copilărie

d) Cea mai frecventă boală malignă din cancerele grupei 15-19 ani

?? e) Boală foarte rară sub vârsta de 5 ani

192. Afectarea mediastinală în boala Hodgkin:

a) Este foarte frecventă

b) Este rară

c) Nu este caracteristică bolii

d) Rareori semne clinice de compresiune respiratorie

e) Frecvent semne clinice de compresiune respiratorie

193*. Examenul CT in boala Hodgkin identifică, cu excepţia:

a) Identifica adenopatiile cervicale in 80% din cazuri

b) Detectează adenopatii la care examenul Rx pulmonar este normal

c) Indispensabilă pentru cuantificarea radioterapiei

d) Indispensabilă pentru stadializare

e) Identifică adenopatii cervicale în 40% din cazuri

194*. În limfomul Hodgkin marca histologică este reprezentată de:

a) Celula Hodgkin
b) Celula stem

c) Mastocite

d) Bazofile

e) Celula Reed-Sternberg

195. Folosirea medicaţiei cortizonice pentru tratamentul simptomelor din debutul LAL:

a) Este prima indicaţie

b) Are efecte bune

c) Este o mare greşeală

d) Întârzie diagnosticul de LAL

e) Nu ameliorează definitiv simptomele LAL

196. Hemograma la un copil cu LAL arată:

a) Anemie hipocromă microcitară

b) Reticulocite crescute

c) Prezenţa limfoblaştilor

d) Neutropenie

e) Trombocitopenie

197*. În LAL insuficienta medulara este determinata de

a) Substituţia măduvei normale cu celule blastice

b) Substanţe toxice

c) Infecţii bacteriene

d) Febră prelungită

e) Traumatisme

198*. Coagularea intravasculară diseminată:

a) Este o dezordine congenitală a hemostazei

b) Există o inhibare generalizată a fazei de coagulare

c) Se formează trombi în marea circulaţie

d) Este o dezordine dobândită a hemostazei

e) Este blocată faza de fibrinoliză

199. Cauze foarte frecvente de CID:

a) Septicemii cu bacterii G-/G+

b) Acidoza severă prelungită


c) Arsuri electrice sau termice

d) Insuficienţa multiviscerală

e) Stare de şoc

200. În contextul CID există doua mecanisme care se succed:

a) Coagularea intravasculară in vitro

b) Fibrinogeneza secundară

c) Coagularea intravasculară in vivo

d) Tromboze cu leziuni ischemice

e) Fibrinoliza secundară reacţională

201. * Exantemul papulo-veziculos și/sau veziculo-bulos apare în:

A. Scarlatină

B. Rujeolă

C. Varicelă

D. Rozeola infantum

E. Mononucleoză infecțioasă

202. * Impetigo este:

A. o infecție profundă a foliculului pilos și a țesuturilor din jurul acestuia, determinată de stafilococul

auriu

B. o infecție superficială a foliculului pilos, autolimitată, determinată de stafilococul auriu

C. o inflamație acută a pielii și a țesutului subcutanat, asociată cu limfangită marcată, fiind

determinată de streptococul beta-hemolitic grup A sau stafilococul auriu

D. o infecție superficială a pielii determinată de streptococul beta-hemolitic grup A sau stafilococul

auriu hemolitic coagulazo-pozitiv

E. cea mai frecventă infecție fungică oportunistă la copil

203. * Următoarele afirmații referitoare la pediculoza pielii capului sunt adevărate, cu excepția:

A. este o dermatomicoză

B. apare mai frecvent în familiile defavorizate și în colectivitățile de copii

C. complicații ce pot apărea: piodermită secundară, dermatită

D. tratamentul se aplică simultan tuturor membrilor familiei și contacților

E. este o infestare cronică a scalpului cu parazitul Pediculus humanus var. capitis

204. Urticaria la copil:


A. se produce prin extravazarea de lichid din dermul superficial

B. clinic apar leziuni de tip papule, placarde eritematoase, proeminente, bine delimitate

C. leziunile cutanate sunt nepruriginoase

D. erupția poate fi localizată sau generalizată

E. clinic apar leziuni de tip veziculo-bulos

205. Următoarele afirmații referitoare la dermatita de scutec sunt adevărate:

A. este o piodermită superficială contagioasă

B. cea mai frecventă afecțiune cutanată a sugarului

C. una din formele clinice este dermatita papulo-erozivă: pe fond eritematos apar papule
roșiiviolacee cu ulcerații rotund-ovale în centru, înconjurate de tegument sănătos

D. este o dermatită de contact alergică

E. ca tratament se recomandă căldura excesivă, local pudră/cremă cu antibiotice

206. Următoarele afirmații referitoare la petele „café-au-lait” sunt adevărate:

A. sunt macule hiperpigmentare, bine delimitate, uniforme, de culoare variabilă, dimensiuni diferite

și în număr variabil

B. 10% din indivizi pot prezenta până la 3-5 pete café-au-lait

C. pot să apară de la naștere sau în timpul copilăriei

D. prezența a cel puțin 6 pete cafe-au-lait cu diametrul sub 5 mm prepubertar este criteriu de
diagnostic pentru neurofibromatoza tip 1

E. se datorează scăderii numărului de melanocite

207. Semnele specifice în scabie la copil sunt următoarele:

A. șanțul acarian

B. leziune „în semn tras la țintă”

C. papula-vezicula perlată translucidă cu conținut clar

D. prurit nocturn

E. pete „café-au-lait”

208. Foliculita la copil:

A. tratament: măsuri de igienă riguroasă, antiseptice local, antibiotice local

B. este o infecție superficială a foliculului pilos, autolimitată, determinată de stafilococul auriu

C. o infecție profundă a foliculului pilos și a țesuturilor din jurul acestuia, determinată de stafilococul

auriu

D. este cea mai frecventă infecție fungică oportunistă la copil


E. se vindecă fără cicatrici

209. Următoarele afirmații referitoare la dermatita atopică sunt adevărate:

A. evoluează în pusee întrerupte de perioade de remisiune; între pusee, pielea este uscată (xeroză)

B. apare preponderent la adolescent

C. pruritul este absent

D. dermatita flexurală a copilului apare frecvent după vârsta de 2 ani

E. eczema atopică este o afecțiune inflamatoare superficială a pielii produsă prin anomalia barierei

cutanate

210. Dermatita atopică la copil se poate asocia sau poate fi urmată de:

A. alergie alimentară

B. anemie feriprivă

C. rinită alergică

D. conjunctivită alergică

E. astm bronșic

211. În artrita idiopatica juvenila cu debut sistemic:

a.manifestările extraarticulare sunt caracteristice

b.manifestările extraarticulare sunt absente

c.afectarea articulară poate să fie oligoarticulară sau poliarticulară

d.are evoluţie ondulantă cu remisiuni şi exacerbări timp de luni sau ani de zile

e.prezenta AAN este caracteristica.

212. Sunt caracteristice artritei idiopatice juvenile ,forma oligoarticulară, urmatoarele:

a. manifestările extraarticulare sunt caracteristice

b.manifestările extraarticulare pot fii absente

c.erupţie evanescentă, nepruriginoasă, de culoare roz sau roşie,formata din macule cu margini
serpiginoase

d.are evoluţie ondulantă cu remisiuni şi exacerbări timp de luni sau ani de zile

e.uveita este prezenta de la debutul bolii sau apare dupa luni sau ani de evolutie

213.In reumatismul articular acut:

a. complementul seric nu este modificat

b. eritemul inelar apare in cazuri severe

c. cardita nu implica toate structurile cardiace


d. supradenivelarea segmentului ST sugereaza pericardita

e. coreea debuteaza cu tulburari emotionale

214.*In artrita idiopatica juvenila sunt caracteristice urmatoarele:

a. factorul reumatoid este prezent in forma sistemica

b. reprezinta 20% din artritele reumatoide ale copilului

c. este autolimitata

d.ANA sunt prezenti in procent de 75%

e. febra are caracter septic in forma sistemica

215. Afectarea oculară în artrita idiopatică juvenilă este caracteristică formelor:

a.forma sistemică

b.forma poliarticulară FR+

c.forma oligoarticulară

d.forma asociată entezitei

e.forma psoriazică

216.Următoarele afirmații despre boala Kawasaki la copil sunt adevărate, cu excepția:

a. este o vasculită acută febrilă

b. sunt afectate arterele de mărime mare

c. sunt afectate arterele de mărime medie

d.etiologia este infecțioasă

e. apare predominant la copii între 6 luni și 5 ani

217.Manifestările clinice întîlnite în boala Kawasaki sunt:

a.conjunctivita acută

b.splenomegalie

c.limba zmeurie

d.leziuni veziculoase la nivel peribucal

e.sindrom nefrotic

218.Următoarele afirmații despre manifestările clinice în lupusul eritematos sistemic sunt


adevărate:

a. copiii cu lupus prezintă mai des o afectare a rinichilor față de adulți

b.debutul este brusc

c. deformarea articulară este rară


d. erupţia cutanată tipică "în formă de fluture" pe nas și obraji apare la toți copiii afectaţi

e.prognosticul este dat de afectarea neurologică

219. *Tabloul clinic al imunodeficiențelor primare este dominat de următoarele , cu excepția :

a. septicemia

b. anemie aplastică

c. gastroenterocolite trenante

d.litiaza biliară

e. artrita septică

220. Artrita din RAA se caracterizeaza prin :

a.caracter fluxionar

b.lasa sechele

c.fara sechele

d.sunt afectate frecvent centura scapulara si coxofemurala

e.cedeaza la terapia antiinflamatorie


Grile pediatrie note de curs 2

I.NOTIUNI DE PUERICULTURA

1*. Cand se definitiveaza dentitia de lapte?


a. 12 luni
b. 18 luni
c. 22 luni
d. 2 ani
e. 24-30 luni.

2.* Care dintre urmatoarele nu sunt factori exogeni care influenteaza cresterea?
a. mediul geografic
b. alimentatia
c. factorii hormonali
d. factorii socio-economici
e. noxe, radiatii, traumatisme.

3.* La ce varsta spune copilul primele cuvinte?


a. 6 luni
b. 7 luni
c. 8 luni
d. 9 luni
e. 12 luni

4. Alegeti afimatiile corecte in ceea ce priveste cresterea si dezvoltarea copilului:


a. a.sunt fenomene esentiale ale copilariei
b. b.cresterea se defineste ca modificare a organelor si aparatelor in vederea adaptarii la conditiile
c. de viata
d. cresterea cuprinde o latura cantitativa si una calitativa
e. hipertrofie inseamna proliferare celulara
f. hiperplazia inseamna proliferare celulara.

5. Care este ritmul de crestere normala a sugarului pana la 4 luni?


a. 25 g/zi
b. 350 g/luna
c. in medie 750 g/luna
d. 400 g/luna
e. sugarul eutrofic isi dubleaza greutatea la 4 luni.

6. Care este ritmul de crestere in greutate si talie la sugarul mare (9-12 luni)?
a. crestere rapida
b. ritmul de crestere devine mai lent
c. creste 250 g/luna
d. creste cu 1 cm/luna
e. la 12 luni tripleaza greutatea (9,5-10 Kg).
7. Precizati ordinea corecta a aparitiei dintilor „de lapte”:
a. incisivii mediani inferiori apar la 6-8 luni
b. incisivii mediani superiori apar la 12 luni
c. incisivii laterali apar intre 10-12 luni
d. caninii apar intre 18-24 luni
e. eruptia dentitiei temporare se incheie in perioada de copil mic ( 24-30 luni).

8. Evolutia motricitatii de la nastere la un an se face pe etape, enumerati pe cele corecte:


a. la 3 luni tine capul.
b. la 4-5 luni nu tine bine capul
c. la 6 luni copilul sta bine in pozitia sezand, fara sprijin
d. la 9-10 luni copilul merge „in 4 labe”
e. copilul merge singur in jurul varstei de 1 an.

9. Alegeti afirmatiile corecte privind dezvoltarea psihomotorie a copilului:


a. se face pe etape
b. depinde de mediul inconjurator
c. dezvoltarea copilului urmeaza o linie ascendenta continua
d. se face pe paliere succesive, cu durata variabila de la copil la copil
e. fiecare copil creste in ritmul propriu.

10. Alegeti afirmatiile corecte despre perioadele copilariei:


a. prima copilarie este perioada de la nastere la 3 ani.
b. nou-nascutul corespunde primelor 30 zile de la nastere.
c. perioada de sugar cuprinde perioada de dezvoltare a functiilor de relatie, a motricitatii,
afectivitatii, limbajului.
d. in perioada de sugar se definitiveaza dentitia de lapte.
e. in perioada de anteprescolar de formeaza reflexele
conditionate.

II.NOTIUNI DE VACCINOLOGIE

11*. Primul vaccin care se administreaza nou-nascutului este:


a. BCG – vaccin de tip Calmette –Guerin
b. DTPa – vaccin diftero-tetano-pertussis acelular
c. d T – vaccin diftero-tetanic
d. DTPa- VPI- Hib –Hep B- vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-
HaemophilusBhepatiticB
e. Hep B – vaccin hepatitic B

12. Infectii transmise prin alimente si apa contaminate sunt:


a. diareea calatorului
b. hepatita A
c. hepatita E
d. impetigo
e. enterocolita ulceronecrotica a nou-nascutului

13.Urmatoarele afirmatii referitoare la vaccinarea antitetanica sunt adevarate:


a. primovaccinarea se practica la sugar si consta in trei administrari (2,4 ,11 luni de viata)
b. rapeluri se practica ulterior la 6ani,14 ani si 16-18 ani
c. vaccinul contine o toxina fara putere patogena
d. la adult se practica rapel o data la 25 de ani
e. vaccinul contine o toxina cu putere patogena
14. Alegeti doar afirmatiile adevarate dintre urmatoarele de mai jos privind vaccinarea:
a. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia copiilor vaccinati
b. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia comunitatii
c. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential letal ,pentru care
nu exista tratament eficient
d. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential letal ,pentru care
exista tratament eficient
e. prin intermediul vaccinarii nu se asigura protectia comunitatii

15. Urmatoarele afirmatii privind vaccinarea sunt adevarate,cu exceptia: CM??


a. „herd immunity” – conceptul de imunitate colectiva –se considera ca daca suficiente persoane sunt
imunizate , boala nu se mai transmite in cadrul populatiei respective , asigurandu-se astfel protectia ei.
b. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia comunitatii
c. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential letal ,pentru care
nu exista tratament eficient
d. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential letal ,pentru care
exista tratament eficient
e. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia copiilor vaccinati

16*. Vaccinarea DTPa, Hep B , VPI ,Hib ,vaccin pneumococic conjugat/ MF, se administreaza simultan la
varsta de: CS??
a. 2 luni
b. 4 luni
c. 1 an
d. 3 ani
e. 6-7 ani – la intrarea in colectivitatea scolara

17* . Vaccinarea BCG se efectueaza:


a. numai la contactii de tip famililal cu tuberculoza pulmonara
b. daca este diagnosticata primoinfectia TBC
c. daca se evidentiaza modificari radiologice de tip complex primar
d. in maternitate/ ziua 4-7 de viata
e. folosind un vaccin ARN-modificat incapsulat in nanoparticule lipidice

18. Dintre imunizarile necesare calatoriilor face parte vaccinarea impotriva:


a. febrei galbene
b. febrei tifoide
c. febrei vesperale
d. hepatitei A
e. holerei

19 *. Cel mai mai comun motiv pentru refuzul vaccinarii este:


a. Grija despre siguranta vaccinului
b. Libertatea de a alege sau nu vaccinarea
c. Obiectii etnice , morale sau religioase
d. Neincrederea in autoritatile guvernamentale de sanatate, reprezentantii sanatatii publice, companiile
farmaceutice etc.
e. campaniilor agresive antivaccinare din ultimii ani.
20. Vaccinarile necesare calatoriilor pot fi impartite in trei categorii :
a. standard
b. vaccinari obligatorii pentru calatorie
c. recomandate bazate pe riscurile la bolile transmisibile
d. imunizarea colectiva, “herd immunity”
e. rapelul

III.NOU-NASCUTUL

21.*Ce reprezinta "milium facial" la nou-nascuti?


a. descuamatia pielii
b. coloratia tegumentelor
c. dermatita alergica
d. puncte alb-galbui la nivelul nasului prin retentie de sebum
e. secretia sudoripara

22.*Indicati ce este caracteristic pentru coloana vertebrala a copilului nou-nascut sanatos:


a. este prezenta lordoza lombara
b. coloana vertebrala este rectilinie
c. este prezenta lordoza cervicala
d. coloana vertebrala are deviatie in plan lateral
e. este prezenta cifoza toracica

23.*Din sindromul TORCH fac parte urmatoarele, cu exceptia:


a. toxoplasmoza
b. citomegalia
c. rubeola
d. herpes simplex
e. rujeola

24.Despre fontanela anterioara putem afirma:


a. are forma triunghiulara
b. este prezenta la 25% din nou-nascuti
c. se inchide la 14-16 luni
d. are forma romboidala
e. are diametrul de 1,5/1 cm

25.Despre incidentele fiziologice ale nou-nascutului putem afirma:


a. criza genitala apare la 3-6 zile postnatal
b. icterul fiziologic apare datorita cresterii bilirubinei directe
c. criza genitala apare intre ziua 6-8 de la nastere
d. icterul fiziologic apare in primele 24 ore
e. icterul fiziologic apare datorita cresterii bilirubinei indirecte

26.Urmatoarele afirmatii despre nou-nascut sunt adevarate:


a. glandele sebacee sunt bine dezvoltate la nastere
b. respiratia este diafragmo-abdominala
c. toracele este cilindric cu coaste orizontale
d. fontanela posterioara se inchide la 14-16 luni
e. nou-nascutul la termen are postura simetrica
27. Toxoplasmoza congenitala se caracterizeaza prin:
a. in al III-lea trimestru rata de transmitere este 60%
b. majoritatea nou-nascutilor sunt asimptomatici
c. majoritatea nou-nascutilor sunt simptomatici
d. clinic apare microcefalie/hidrocefalie, corioretinita, calcificari intracraniene difuze
e. malformatiile cardiace sunt frecvente

28.Urmatoarele afirmatii despre infectiile perinatale sunt adevarate:


a. pemfigusul palmo-plantar apare in sifilisul congenital
b. unele infectii pot fi asimptomatice la nastere
c. testele serologice sunt principalele mijloace de diagnostic in toxoplasmoza congenitala
d. triada Hutchinson este caracteristica infectiei rubeolice
e. se recomanda avort terapeutic la femeile care fac rubeola in primul trimestru de sarcina

29.In rubeola congenitala:


a. in primele 11 saptamani apar malformatii cardiace si surditate
b. defectele congenitale apar dupa 16 saptamani de gestatie
c. nu exista tratament profilactic
d. malformatiile cardiace sunt frecvente
e. apare hepatosplenomegalie, icter colestatic, trombocitopenie

30.Urmatoarele afirmatii despre sindromul Down sunt adevarate:


a. pubertatea se instaleaza tardiv
b. talia copiilor este normala
c. copii dezvolta frecvent leucemii
d. se caracterizeaza prin dismorfism cranio-facial
e. fertilitatea este normala

IV.PRINCIPII DE NUTRITE A NOU-NASCUTULUI SI SUGARULUI


31. Care este vitamina aflata in cantitate insuficienta in laptele matern?
a. Vitamina A
b. Vitamina C
c. Vitamina E
d. Vitamina D
e. Vitamina K

32. Necesarul de fier zilnic la sugarul entrofic este de:


a. 0,2-0,5 mg/Kg/zi
b. 2-2,5 mg/Kg/zi
c. 1 mg/Kg/zi
d. 3-4 mg/Kg/zi
e. 2-3 mg/Kg/zi
33. Care sunt principalele surse de energie pentru organism?
a. proteinele
b. apa si mineralele
c. vitaminele
d. oligoelementele
e. glucidele si lipidele
34. Recunoasteti calitatile ce dau superioritatea alimentatiei la san:
a. contine anticorpi, cu rol in protectia fata de infectii
b. poate reduce riscul unor probleme alergice ca astmul, eczemele
c. poate ajuta la prevenirea diabetului de tip 1
d. scade riscul aparitiei cancerului de san
e. contine de 3 ori mai multe proteine decat laptele de vaca

35. Care este varsta propice inceperii alimentatiei diversificate?


a. precoce, la 2-3 luni
b. la 6-7 luni
c. 5-6 luni la sugarul alimentat la san
d. 4-4 1/2 luni la sugarul alimentat artificial
e. dupa varsta de 9 luni

36. Care sunt incidentele legate de alimentatia naturala:


a. eructatia
b. regurgitarea
c. diareea prandiala
d. diareea infectioasa
e. varsaturile

37. Care este rolul proteinelor in organism?


a. constituienti ai tuturor celulelor
b. intervin in procesele de aparare impotriva infectiilor
c. sursa energetica principala
d. intervin in mentinerea presiunii coloidosmotice
e. intra in compozitia hormonilor si enzimelor

38. Precizati care sunt sursele de vitamina D:


a. apa
b. ulei de peste
c. lapte, unt
d. ou, ficat
e. sinteza cutanata, sub actiunea razelor ultraviolet

39. Precizati care sunt conditiile necesare in alimentatia diversificata:


a. absenta semnelor de boala ale sugarului
b. evitarea introducerii a doua alimente noi
c. folosirea biberonului
d. folosirea linguritei
e. se va insista excesiv la introducerea alimentelor

40. Care din urmatoarele sunt contraindicatii temporare ale alimentatiei naturale?
a. mastite acute
b. TBC matern
c. galactozemia
d. fisuri mamelonare
e. intoleranta ereditara la lactoza
V.PRINCIPII DE ALIMENTATIE PEDIATRICA: COPIL MIC, PRESCOLAR, SCOLAR
41. *Urmatoarele afirmatii referitoare la alimentatia copilului prescolar sunt adevarate, cu exceptia:
A. copilul va fi stimulat sa manance, tinandu-se cont de preferintele lui alimentare
B. alimentatia sa fie variata si echilibrata, apropiindu-se de cea a adultului
C. sursa de proteine: 1/3 de origine animala din lapte, produse lactate, carne, oua, branzeturi
fermentate
D. sursa de proteine: 2/3 de origine animala si 1/3 de origine vegetala
E. ratia alimentara zilnica cuprinde: proteine 15%, lipide 25-30%, glucide 55-60% din totalul de
Calorii

42. *Contraindicatiile nutritiei enterale la copil sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. perforatie intestinala
B. enterocolita ulcero-necrotica
C. ileus mecanic sau paralitic
D. aport oral inadecvat
E. hemoragii gastro-intestinale

43. *Indicele nutritional (IN) reprezinta:


A. raportul dintre greutatea actuala si patratul taliei
B. greutatea actuala a copilului raportata la greutatea ideala pentru varsta
C. lungimea actuala a copilului raportata la lungimea ideala pentru varsta
D. greutatea actuala a copilului raportata la greutatea ideala corespunzatoare cresterii sale in lungime
E. exprimarea procentuala a indicelui ponderal

44. Ratia alimentara zilnica la copilul mic cuprinde:


A. proteine 10-15% din aportul energetic
B. glucide 45-50% din aportul energetic
C. proteine 45-50% din aportul energetic
D. lipide 30-40% din aportul energetic
E. glucide 10-15% din aportul energetic

45. Ratia alimentara zilnica la adolescent cuprinde urmatoarele:


A. proteine 13-15%, lipide 30-35%, glucide 55% din totalul caloric din dieta
B. sursa de proteine: 60-70% de origine animala
C. sursa de proteine: 60-70% de origine vegetala
D. lipide: alimente bogate in acizi grasi mono- si polinesaturati si doar 10% grasimi saturate
E. necesarul nutritional zilnic difera in functie de sex si de activitatea fizica efectuata

46. Indicatii ale nutritiei enterale la copil:


A. aport oral adecvat
B. sindrom de malabsorbtie si/sau maldigestie
C. pierderi sau necesar crescut de nutrienti
D. boli cronice asociate cu malnutritia cronica, insuficienta cresterii, deprivare alimentara
E. boli metabolice
47. Nutritia parenterala este indicata:
A. la pacientii cu functia intestinala pastrata
B. la copiii la care nutritia poate fi realizata prin alimentatie orala pe sonda sau gastrostomie
C. cand aportul alimentar oral sau enteral nu este posibil mai mult de 2-3 zile la sugar si 4-7 zile la
copilul cu varsta peste 1 an
D. la copiii care nu pot fi alimentati complet pe cale orala sau enterala, pentru a preveni sau corecta
malnutritia si a asigura o crestere adecvata
E. mai ales in insuficienta intestinala severa

48. Nutritia parenterala la copil prezinta urmatoarele caracteristici:


A. este indicata la copiii care nu pot fi alimentati complet pe cale orala sau enterala, pentru a preveni
sau corecta malnutritia si a asigura o crestere adecvata
B. oricand este posibil, nutritia enterala poate fi combinata cu nutritia parenterala
C. complicatii ce pot aparea: infectie sistemica sau locala, tromboza venoasa centrala, embolie
pulmonara
D. se recomanda la pacientii care au pastrata cel putin partial functia intestinala si la care ingestia
orala este insuficienta
E. produsele folosite sunt alimente enterale si alimente supliment

49. Urmatoarele afirmatii privind starea de nutritie la copilul cu varsta mai mare de 2 ani sunt adevarate:
A. Subponderal (hipotrofie ponderala): IMC < percentila 5 (-2DS)/varsta/sex
B. Obezitate: IMC ≥ percentila 95 (+2DS)/varsta/sex
C. Normopondere: 5 ≤ IMC < percentila 85/varsta/sex
D. Suprapondere: 5 ≤ IMC < percentila 85 (+1DS) /varsta/sex
E. Suprapondere: 85 (+1DS) ≤ IMC < percentila 95 (+2DS) /varsta/sex

50. Urmatoarele afirmatii referitoare la evaluarea starii de nutritie la copil sunt adevarate:
A. indicele nutritional este un indicator al malnutritiei cronice („stunting”) in care deficitul energetic
este de lunga durata
B. indicele ponderal are valoare orientativa in aprecierea starii de nutritie deoarece nu coreleaza
greutatea cu lungimea copilului
C. indicele statural este un indicator al malnutritiei cronice („stunting”) in care deficitul energetic este
de lunga durata
D. indicele nutritional este un indicator al malnutritiei acute („wasting”) in care deficitul energetic
este de scurta durata
E. indicele statural este un indicator al malnutritiei acute („wasting”) in care deficitul energetic este
de scurta durata
VI.BOLI DE NUTRITIE/METABOLISM IN PEDITRIE

51. Perioada de remisiune in DZ tip 1 se caracterizeaza prin:


a. necesarul insulinic creste progresiv
b. cresterea sensibilitatii tesuturilor la insulina
c. semnele clinice de diabet sunt prezente
d. necesarul insulinic este mai mic de 0,5 u.i/kg/zi
e. glicozuria este negativa, HbA1c <7%

52. Semnele clinice caracteristice debutului acut cu cetoacidoza diabetica sunt cu EXCEPTIA:
a. poliurie, polidipsie
b. greturi, varsaturi, dureri abdominale inntense, aparare musculara
c. respiratie acidotica, halena acetonemica
d. absenta semnelor de deshidratare
e. tulburari ale starii de constienta

53. Confirmarea diagnosticului de diabet se face pe baza urmatoarelor criterii:


a. glicemie a jeun ≥110 mg%
b. glicemie in orice moment al zilei ≥200 mg%
c. glicemia la TTGO intre 140-200 mg%
d. glicemia a jeun este ≥126 mg%
e. prezenta singulara a corpilor cetonici in urina

54. Tratamentul in DZ tip 1 la copil se face cu:


a. Analogi de insulina cu actiune rapida
b. Insuline ultralente
c. Analogi de insulina cu actiune lenta ??
d. Insuline premixate
e. Medicatie antidiabetica orala

55. Tintele terapeutice propuse pentru un control glicemic optim la copilul cu DZ:
a. HbA1c <7,5%
b. Glicemia postrprandiala 90 – 180 mg%
c. HbA1c <6,5%
d. Glicemia preprandiala 90 – 145 mg%
e. Glicemie preprandiala 70 – 110 mg%

56. Obiectivele alimentatiei in DZ tip 1:


a. obtinerea echilibrului glicemic si a unui spectru metabolic general normal
b. planificarea meselor si a gustarilor se va face in corelatie cu schema de insulinoterapie
c. cantitatea de glucide pentru masa de la aceeasi ora nu trebuie sa fie constanta de la o zi la alta;
d. alimentatia copilului este asemanatoare cu cea a copilului nediabetic
e. nu se tine cont de satisfacerea apetitului si a gusturilor copilului

57. Tabloul clinic in obezitate se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:


a. greutate in exces fata de talie, fata de greutatea ideala varstei
b. talie normala sau chiar crescuta fata de media varstei
c. varsta osoasa intarziata
d. maturatie sexuala si somatica normala sau accelerata
e. depunere de grasime generalizata si simetrica
58. Elemente de suspiciune pentru obezitate genetica sau endocrina:
a. dispozitie particulara a excesului de grasime
b. afectarea cresterii (hipostatura), dismorfism
c. accelerare in maturatia osoasa si in dezvoltarea sexuala
d. deseori retard neuropsihic
e. obezitate obisnuita in familie

59. Obezitatea este definita pe baza percentilelor si a deviatiei standard astfel:


a. Obezitatea este definita >percentila 95
b. IMC >1DS
c. Obezitatea este definita >percentila 85
d. IMC >3DS
e. IMC >2DS

60. Obiectivele tratamentului dietetic in obezitate:


a. aportul energetic nu va fi redus cu mai mult de 30% din aportul obisnuit
b. restrictia calorica se face pe seama lipidelor de origine animala
c. se recomanda un numar redus de mese pe zi
d. aportul de proteine va fi crescut
e. se recomanda un numar crescut de mese pe zi (5-6 mese)

VII.BOLI CARENTIALE ALE COPILULUI


61.* Tabloul clinic al malnutritiei de gradul I, se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
a. indice ponderal 0,89 – 0,76
b. toleranta digestiva buna
c. indice nutritional 0,89 – 0,76
d. dezvoltare motorie si psihica buna
e. tesut adipos redus pe torace si abdomen

62*. Modificari extraosoase in rahitismul carential sunt urmatoarele, cu exceptia:


a. hipotonie musculara
b. laxitate ligamentara la nivelul membrelor
c. hiperexcitabilitate neuro-musculara
d. eruptie urticariana
e. transpiratii extremitatea cefalica

63*. Tabloul clinic al anemiei feriprive nu include:


a. paloare
b. petesii
c. ragade comisurale
d. inapetenta
e. fanere friabile
64.Malnutritia de gradul III se caracterizeaza prin:
a. indice ponderal 0,75 – 0,61
b. absenta tolerantei digestive
c. curba ponderala descendenta continuu
d. toleranta digestiva normala
e. tesut adipos complet disparut

65.Obiectivele tratamentului malnutritiei sunt urmatoarele:


a. normalizarea tolerantei digestive
b. curba ponderala ascendenta dupa 2-3 saptamani de tratament dietetic
c. recuperare neuro-motorie
d. crestere ponderala din a 3-a zi de tratament dietetic
e. regim hipoproteic si fainos prelungit

66.In etiologia malnutritiei, greselile alimentare calitative sunt:


a. alimentatia hipoglucidica
b. carenta de lipide
c. hipogalactia materna reala
d. alimentatia hipoproteica
e. pierderile excesive din enteropatii exudative

67.In rahitismul carential, la nivelul extremitatii cefalice, apar urmatoarele modificari:


a. bose frontale
b. plagiocefalie
c. hidrocefalie
d. frunte olimpiana
e. fontanela anterioara inchisa

68.Semnele radiologice din rahitismul carential sunt:


a. largirea metafizei oaselor lungi
b. linie metafizara concava
c. osificarea precoce a suturilor craniene
d. aspect de condensare pulmonara
e. aparitia cu intarziere a nucleilor de osificare

69.In profilaxia postnatala a rahitismului carential putem afirma:


a. doza profilactica este 2000-2500 UI/zi
b. doza profilactica se administreaza zilnic
c. este recomandata administrarea per os
d. se prefera administrarea injectabila
e. este indicata pana la varsta de 18 luni

70.Profilaxia anemiei feriprive este asigurata prin:


a. administrarea de supliment de fier la gravidele anemice
b. ligatura precoce a cordonului ombilical
c. alimentatie exclusiv la san pana la varsta de 6 luni
d. diversificare corecta cu alimente bogate in fier
e. alimentatie bogata in fainoase
VIII.URGENTE IN PEDIATRIE
71. ABC-ul resuscitarii cardio-respiratorii cuprinde:
a. eliberarea cailor aeriene
b. restabilirea diurezei
c. terapia anticonvulsivanta
d. restabilirea respiratiei
e. restabilirea circulatiei

72.Cu ce periodicitate se verifica pulsul, in cazul unui copil aflat in stop cardio-respirator?
a. la 20 de secunde
b. la 10 de secunde
c. la 15 de secunde
d. la 3 de secunde
e. la 5 de secunde

73 .In cazul aritmiilor socabile ale copilului aflat in soc cardio-respirator se utilizeaza:
a. adrenalina 0,1 ml/kg 1‰
b. acetilcolina 0,5 ml/kg 1‰
c. amiodarona 5 mg/kg
d. administrare de O2 90%
e. administrare de O2 100%

74. .Halena acetonemica apare in intoxicatii cu:


a. alcool
b. salicilati
c. cianuri
d. nurofen
e. acetone

75. Hipersalivatia apare in intoxicatia cu:


a. ciuperci
b. salicilati
c. barbiturice
d. organofosforice
e. diazepam

76. Coloratia icterica a tegumentelor se intalneste in intoxicatiile cu:


a. fosfor
b. naftalina
c. paracetamol
d. aspirina
e. etanol

77. Leziunile tegumentare de tip bulos apar in intoxicatiile cu:


a. nicotina
b. monoxid de carbon
c. cafeina
d. barbiturice
e. teofilina
78.Tulburarile de auz pot sa apara in intoxicatiile cu:
a. mercur
b. salicilati
c. metanol
d. lidocaina
e. xilina

79.Spalatura gastrica este eficienta in primele 6 ore de la ingestia toxicului, in caz de intoxicatie cu:
a. teofilina
b. digitala
c. aspirina
d. salbutamol
e. fluticazona

80.Antidotul specific in intoxicatia cu fier este:


a. albastru de metilen
b. deferoxamina
c. dimercaprol
d. nitratul de sodiu
e. bicarbonatul de sodiu

IX.INFECTII RESPIRATORII SUPERIOARE LA COPIL

81.⁕ In etiologia rinofaringitei acute, mai frecvent implicate sunt:


a. Bacteriile
b. Fungii
c. Virusurile
d. Ricketsiile
e. Mycoplasma

82.⁕ Urmatoarele sunt complicatii ale otitei medii acute, cu exceptia:


a. Abces subdural
b. Endocardita bacteriana
c. Sindrom nefrotic
d. Septicemie
e. Mastoidita

83.⁕ Diagnosticul diferential in epiglotita se face cu urmatoarele afectiuni, cu exceptia:


a. Abces retrofaringian
b. Bronsiolita acuta
c. Mononucleoza infectioasa
d. Aspiratie de corpi straini
e. Laringomalacie

84. Care dintre urmatoarele antibiotice sunt indicate in tratamentul anginei acute streptococice la un copil de
3 ani?
a. Tetraciclina
b. Penicilina
c. Claritromicina
d. Cefalosporine
e. Ciprofloxacina

85. Tratamentul adenoiditei acute consta in:


a. Hidratare
b. Paracetamol
c. Adenoidectomie
d. Oxigenoterapie
e. Dezobstructie nazala

86. Simptomatologia in otita medie acuta cuprinde:


a. Febra
b. Hipoacuzie
c. Varsaturi, refuzul alimentatiei
d. Mialgii
e. Disfagie

87. Cei mai frecventi agenti etiologici ai mastoiditei acute sunt:


a. Streptococcus pneumoniae
b. Haemophilus pneumoniae (influenzae)
c. Adenovirus
d. Streptococi grup A
e. Rhinovirus

88. In crupul viral, principalele manifestari clinice sunt:


a. Disfonie
b. Tuse cu timbru metalic
c. Dispnee expiratorie
d. Stridor inspirator
e. Wheezing

89. Tratamentul epiglotitei implica:


a. Intubatia
b. Aerosoli cu ser fiziologic
c. Cefalosporine iv
d. Sedare
e. Salbutamol

90. In sinuzita avem urmatoarele manifestari clinice:


a. Cefalee
b. Rinoree purulenta
c. Dispnee
d. Hiposmie
e. Tahicardie
X.AFECTIUNI RESPIRATORII: IRA, RINITA ALERGICA, SINDROMUL DE MOARTE SUBITA,
CORPII STRAINI

91 *. Care dintre urmatoarele cauze de insuficienta respiratorie acuta ESTE CONSECINTA deficitului de
utilizare a oxigenului la nivel tisular?
a. malformatii de cai aeriene
b. pneumonia
c. anemia
d. miopatii
e. sepsis

92. Frecventa mare a insuficientei respiratorii la copil este explicata printr-o serie de caracteristici speciale ale
aparatului respirator la varste mici:
a. macroglosie relativa
b. epiglota de dimensiuni mai mici
c. diafragm verticalizat
d. imaturitatea musculaturii respiratorii
e. metabolism bazal scazut

93. In evaluarea insuficientei respiratorii la copil, examenul rapid al functiilor vitale trebuie sa cuprinda:
a. masurarea temperaturii
b. evaluarea semnelor de afectare meningeana
c. circulatia la nivelul dermului
d. evaluarea respiratiei
e. aspectul general

94. Care dintre urmatoarele semne clinice sunt evocatoare pentru insuficienta respiratorie?
a. tiraj intercostal
b. balans toraco-abdominal
c. wheezing
d. tuse in chinte
e. batai ale aripioarelor nazale

95 *. Cea mai accesibila si rapida metoda de evaluare a unei eventuale insuficiente respiratorii acute ESTE:
a. pulsoximetria continua
b. radiografia pulmonara
c. computer tomografia toracica
d. gazometria sangvina (ASTRUP)
e. ionograma sangvina

96. Care dintre urmatoarele fac parte din modificarile mai frecvent intalnite la copiii decedati prin sindromul
mortii subite a sugarului?
a. excesul de serotonina
b. alterari cerebrale severe
c. frecventa mai mare a petesiilor
d. modificari de tip asfixie cronica
e. nivel crescut al factorului de crestere endotelial vascular in lichidul cefalorahidian
97. Factori protectori in sindromul mortii subite a sugarului sunt:
a. evitarea folosirii suzetei
b. alimentatia la san
c. dormitul in acelasi pat cu parintii
d. respectarea programului de vaccinare
e. sexul masculin

98. Care din urmatoarele afirmatii legate de semnele clinice asociate corpilor straini din caile respiratorii sunt
adevarate?
a. dispneea este variabila
b. la inspectie se poate constata retractia unui hemitorace
c. ralurile crepitante sunt semnul clinic obligatoriu
d. fixarea corpului strain la bifurcatia traheala este intotdeauna asimptomatica
e. la percutie se poate evidentia submatitate

99 *. Majoritatea corpilor straini din caile aeriene la copil se fixeaza LA NIVELUL:


a. faringelui
b. laringelui
c. esofagului
d. traheei
e. bronhiilor

100. Tabloul clinic tipic din rinita alergica la copil poate contine:
a. xeroftalmie (secretie lacrimala redusa)
b. stranut repetat
c. congestie nazala
d. prurit nazal
e. congestie oculara

XI.PNEUMOLOGIE PEDIATRICA

101.* Manifestarile precoce in fibroza chistica la nou-nascut si sugar sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. Icter colestatic
b. Episoade de deshidratare hipotona
c. Edeme
d. Diaree la nou-nascut
e. Prolaps rectal recurent

102.Care dintre urmatoarele afectiuni sunt manifestari respiratorii ale fibrozei chistice:
a. Laringita recidivanta
b. Bronsiectazia
c. Sinuzita
d. Otomastoidita
e. Wheezing recurent

103.* Tratamentul medicamentos in fibroza chistica este reprezentat de urmatoarele, cu exceptia:


a. Bronhodilatatoare
b. Fluidifiante ale secretiilor bronsice
c. Antibiotice
d. Antitusive
e. Enzime pancreatice
104.Care dintre urmatorii factori infectiosi pot determina pneumonie:
a. Rinovirusuri
b. Citomegalvirus
c. E. Coli
d. Aspergillus
e. Giardia lambria

105.Despre pneumoniile atipice se stie ca:


a. Debutul este subacut
b. Raspund la tratamentul cu macrolide
c. Semnele fizice pulmonare sunt zgomotoase
d. Pneumonia cu Mycoplasma este mai frecventa la copilul sub 2 ani
e. Au manifestari extrapulmonare

106.In pneumonia pneumococica se descrie urmatoarea simptomatologie:


a. Debutul este insidios
b. Herpesul labial apare dupa junghiul toracic
c. Febra este prezenta
d. Sunt prezente raluri crepitante
e. Durerea poate fi localizata abdominal

107.Examenul de laborator in pneumonia stafilococica arata:


a. VSH cu valori mari
b. Hemoculturi pozitive in unele cazuri
c. Numarul de leucocite poate fi normal
d. Policitemie
e. VSH cu valori mici

108.Factorii favorizanti ai bronhopneumoniei sunt:


a. Paratrofia
b. Rujeola
c. Gripa
d. Fibroza chistica
e. Varsta peste 2 ani

109.Complicatiile pneumoniei lobulare sunt:


a.Pleurezia parapneumonica
b.Endocardita
c.Rinofaringita
d.Septicemie
e.Otomastoidita

110.Diagnosticul diferential al tuberculozei se face cu:


a.Pneumonia bacteriana
b.Bronsiectazii congenitale
c.Traheobronsita
d.Astmul bronsic alergic
e.Displazia bronhopulmonara
XII.CARDIOLOGIE PEDIATRICA
111. Manifestarile clinice prezente frecvent la debutul unei miocardite acute sunt urmatoarele:
a. scadere ponderala
b. oligurie
c. febra
d. cefalee
e. tahipnee

112. In miocardita acuta la copil ecocardiografia evidentiaza urmatoarele:


a. cresterea dimensiunilor atriilor
b. cresterea dimensiunilor ventriculilor
c. prezenta de trombii intracavitari
d. tulburari de conducere atrio
ventriculare
e. revarsat pericardic

113.In tratamentul miocarditei acute la copil se utilizeaza urmatoarele:


a. blocante de calciu
b. furosemid
c. inhibitori de pompa de
protoni
d. digoxin
e. dexametazona ?

114. ⁎Factorii favorizanti in endocardita bacteriana la copil sunt urmatorii, cu exceptia:


a. valvulopatii reumatismale cronice
b. proteze valvulare
c. sindromul nefrotic
d. catetere venoase
centrale
e. imunodeprimati

115.Urmatoarele afirmatii despre endocardita la copil sunt adevarate :


a. germenii incriminati in etiologie sunt Streptococcus viridans si Stafilococcus
aureus
b. febra este rar prezenta
c. sunt prezente hemoragii subunghiale si hemoragii
retiniene
d. complicatiile embolice sau cardiace sunt rare
e. cele mai utile examene de laborator sunt hemoculturile pozitive
116.In endocardita acuta la copil explorarile paraclinice evidentiaza:
a. hemoculturi pozitive
b. complement seric crescut
c. proteina C reactiva
crescuta
d. coproculturi pozitive
e. hipergamaglobulinemie

117. In pericardita acuta la copil ,compresiunea pe organele vecine determina aparitia urmatoarelor simptome :
a. disfagie
b. sughit,
c. scaune semiconsistente
d. transpiratii
e. mialgii

118.Pericardita lichidiana se caracterizeaza prin:


a. dureri precordiale
b. senzatie de presiune toracica
c. zgomote cardiace asurzite
d. puls paradoxal
e. frecatura pericardica

119.*Tabloul clinic in insuficienta cardiaca la sugar cuprinde urmatoarele semne, cu exceptia:


a. dificultati de alimentatie
b. tahipnee
semnificativa
c. tahicardie
d. dureri precordiale
e. extremitati reci, marmorate, puls slab perceptibil

120. Manifestari clinice caracteristice in insuficienta cardiaca la copil:


a. Cardiomegali
b. Bradicardie
sinusala
c. Hepatomegalie,
edeme
d. Bradipnee
e. Scadere ponderal

XIII.AFECTIUNI CARDIOVASCULARE. MALFORMATII CARDIACE CONGENITALE.


HIPERTENSIUNEA ARTERIALA.
121. Standardul de aur in diagnosticul malformatiilor cardiace congenitale este:
a. electrocardiografia
b. radiografia cardiopulmonara
c. ecocardiografia bidimensionala cu Doppler
d. tomografia computerizata
e. coronarografia

122. Imaginea radiologica a cordului de tip „in sabot” este caracteristica in:
a. Transpozitia de vene mari
b. Coarctatie de aorta
c. Maladia Ebstein
d. Tetralogia Fallot
e. Anomalii ale arcurilor aortice

123. Masurarea tensiunii arteriale la copii in cadrul unui examen de rutina este obligatorie incepand cu varsta
de:
a. nou-nascut
b. 1 an
c. 3 ani
d. 11 ani
e. 14 ani

124. Cardiopatiile congenitale fara cianoza sau cu cianoza minora sunt urmatoarele:
a. Defect septal ventricular
b. Persistenta canalului arterial
c. Trunchiul arterial comun
d. Transpozitia de vase mari
e. Defect septal atrial

125. Malformatii cardiace cianogene sunt:


a. Tetralogie Fallot
b. Trunchiul arterial comun
c. Transpozitia de vase mari
d. Defect septal ventricular
e. Persistenta canalului arterial

126. Selectati afirmatiile adevarate despre Tetralogia Fallot:


a. este o malformatie congenitala cu cianoza
b. este o malformatie congenitala cu sunt stanga-dreapta
c. cianoza poate lipsi la nastere
d. radiografia cardio-pulmonara evidentiaza silueta cardiaca „in sabot”
e. se asociaza frecvent cu sindroame genetice
127. Urmatoarele afirmatii despre defectul septal ventricular sunt adevarate:
a. este o malformatie cianogena
b. AP este dilatata
c. radiografia cardio-pulmonara evidentiaza silueta cardiaca „in sabot”
d. poate sa apara insuficienta cardiaca congestiva
e. avem suflu holosistolic intens

128. Manifestarile clinice ale HTA la copil pot fi:


a. cefalee occipitala
b. epistaxis
c. iritabilitate crescuta la copilul mic
d. disfagie
e. ameteli

129. Hipertensiunea arteriala la copil:


a. este primara (esentiala) in 10-15% din cazuri si secundara in 85% din cazuri
b. presupune valori ale tensiunii arteriale mai mari de percentila 95 pentru varsta si talie, la
≥ 3 determinari separate
c. la nou nascut este frecventa
d. tratamentul nefarmacologic presupune si incurajarea efortului fizic izotonic (mers pe jos,
alergat, inot, ciclism)
e. in cazul hipertensiunii secundare tratamentul se face si dupa eliminarea cauzei

130. Ce include profilaxia primara a hipertensiunii arteriale esentiale la copii?


a. depistarea factorilor de risc
b. alimentatie adaptata varstei
c. optimizarea activitatii fizice
d. tratamentul oportun a patologiei renale???
e. excluderea activitatii sportive

XIV.UROLOGIE PEDIATRICA

131*. Metoda imagistica de prima intentie in diagnosticul infectiilor pediatrice de tract urinar ESTE:
a. tomografia computerizata
b. scintigrafia renala
c. echografia
d. cistouretrografia
e. biopsia renala
132. Care dintre urmatoarele afectiuni fac parte din diagnosticul diferential al infectiilor JOASE de tract
urinar la copil?
a. iritatia uretrala
b. deshidratarea
c. afectiunile coloanei lombo-sacrate
d. glomerulonefritele
e. diabet

133. Care dintre urmatoarele afectiuni fac parte din diagnosticul diferential al infectiilor INALTE de tract
urinar la copil?
a. iritatia uretrala
b. gastroenterita
c. abcesul tubo-ovarian
d. glomerulonefritele
e. diabetul

134. In tratamentul infectiilor de tract urinar pediatrice, acidifierea urinei creste actiunea:
a. nitrofurantoinului
b. aminoglicozidelor
c. eritrimicinei
d. acid nalidixic
e. ampicilina

135. Care dintre urmatoarele enunturi in legatura cu tratamentul antiinfectios in infectiile de tract urinar
pediatrice sunt adevarate?
a. marea majoritate a pacientilor raspund favorabil la tratament per os si monoterapie
b. sunt preferate antibioticele ce ating concentratii maxime la nivel sangvin
c. durata medie a tratamentului este de 14-21 de zile
d. pH-ul urinar potenteaza actiunea antibioticelor
e. monitorizarea tratamentului se face cu ajutorul examenului sumar de urina

136. Particularitati ale tratamentului infectiilor de tract urinar pediatrice:


a. ITU la nou-nascut se trateaza initial cu monoterapie
b. anomaliile structurale obstructive vor fi corectate chirurgical cat mai precoce
c. refluxul vezico-ureteral impune mentinerea indelungata a sterilitatii urinei
d. orice recidiva se trateaza initial ca o ITU acuta, timp de 10-14 zile
e. ITU fungice impun depistarea factorilor favorizanti

137. Dintre factorii cu rol prognostic in pielonefrite fac parte:


a. varsta
b. modificarile obstructive
c. etiologia
d. baietii au tendinta de recidiva foarte mare
e. calitatea dispensarizarii
f. precocitatea diagnosticului

138. Dintre factorii etiopatogenici ai refluxului vezico-ureteral fac parte:


a. traiectul lung de intrare a ureterului in vezica
b. duplicatiile
c. diverticulii
d. scaderea presiunii intravezicale
e. corpii straini

139. Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu enurezisul nocturn pediatric sunt adevarate?
a. majoritatea copiilor au enurezis secundar
b. frecvent sunt aglomerari familiale
c. varsta minima la care se pune diagnosticul este de 8 ani
d. pentru diagnostic trebuie exclusa patologia renala cronica
e. pentru diagnostic trebuie exclus diabetul

140. * Care ESTE SUBSTANTA care poate fi folosita in tratamentul enurezis-ului pediatric?
a. propranololul
b. desmopresina
c. furosemidul
d. manitolul
e. acetilcolina

XV.NEFROLOGIE PEDIATRICA
141. Sindromul nefrotic este definit prin prezenta urmatoarelor criterii, cu EXCEPTIA:
a. edeme generalizate, masive
b. proteinurie importanta
c. hiperproteinemie
d. disproteinemie: hipoalbuminemie, hipogamaglobulinemie, hiper α2 globulinemie, hiper β
globulinemie
e. hiperlipemie, hipercolesterolemie

142. Pierderea masiva de proteine urinare duce la urmatoarele modificari:


a. Hipoproteinemie cu hiperalbuminemie
b. Hipolipemie
c. Pierderea unor proteine cu functii transportoare pentru oligoelemente, hormoni
d. Pierderea de proteine implicate in procese imunologice: imunglobuline, fractiuni ale
complementului seric
e. Pierderea de proteine implicate in procesele de coagulare
143. In sindromul nefrotic sindromul urinar se caracterizeaza prin:
a. proteinurie selectiva >2,5g/24h
b. volumul urinii scazut intre 300 - 600 ml/24 h
c. proteinurie >3,5g/24h, selectiva sau neselectiva
d. raport proteine urinare/creatinina urinara >200 mg/mmol, din prima urina de dimineata
e. cresterea eliminarii sodiului urinar

144. Tabloul sanguinin sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:


a. Hiperproteinemie
b. Hipoalbuminemie, hipogamaglobulinemie, hiper α2 globulinemie hiper β globulinemie
c. Hiperlipemie, hipercolesterolemie, LDL colesterol si trigliceride crescute, HDL colesterol
normal sau scazut
d. cresterea hemoglobinei si hematocritului prin depletie plasmatica
e. titrul ASLO crescut

145. Tratamentul igieno-dietetic in sindromul nefrotic cuprinde, cu EXCEPTIA:


a. repaus la pat in perioada cu edeme masive
b. restrictia hidrica este indicata in faza oligurica, pana la restabilirea diurezei
c. restrictie de sare pentru perioada in care sunt prezente edemele si pe perioada corticoterapiei
d. dieta va fi hipoproteica, cu proteine bogate in aminoacizi esentiali
e. evitarea eforturilor fizice medii si mari

146. Sindromul nefritic acut se caracterizeaza prin:


a. Edeme
b. Hematurie
c. Proteinurie
d. Hipotensiune arteriala
e. Cresterea filtratului glomerular

147. Modalitatile de debut in glomerulonefrita acuta sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:


a. Edeme masive, generalizate
b. Asimptomatic, printr-o descoperire intamplatoare la examenul sumar de urina a hematuriei si/sau
proteinuriei
c. Insidios cu anorexie, astenie, jena lombara, discrete edeme palpebrale, hematurie
d. Acut cu febra, cefalee, varsaturi, manifestari urinare, insotite adesea de edeme
e. Manifestari neurologice de encefalopatie hipertensiva sau insuficienta cardiaca acuta

148. Caracteristicile sindromului urinar din glomerulonefrita acuta:


a. hematuria macroscopica sau microscopica, de origine glomerulara
b. proteinurie constanta de 0,5-2 g/24 h initial neselectiva, devine selectiva catre convalescenta
c. cilindrii hialini, granulosi, hematici, hemoglobinici, chiar cilindri leucocitari
d. proteinurie peste 3,5 g/24 h
e. densitate urinara scazuta
149. Tratamentul glomerulonefritei acute poststreptococice se face cu urmatoarele medicamente, cu
EXCEPTIA:
a. Cortizon
b. Diuretice
c. Hipotensoare
d. Antibiotice
e. Manitol

150. Modalitati evolutive in glomerulonefrita acuta poststreptococica:


a. Vindecare imediata fara sechele
b. Vindecare in 3-6 luni de la debut pana la 1an in proportie de >95% din cazuri
c. Cronicizare, cu persistenta semnelor clinice si biologice sau acestea dispar pentru o perioada de
timp, dar dupa mai multi ani reapar
d. Evolutie rapid progresiva spre glomerulonefrita rapid progresiva in unele cazuri
e. e.. Evolutie spre cronicizare in toate cazurile

XVI.AFECTIUNI ALE APARATULUI DIGESTIV LA COPIL. BOALA DIAREICA ACUTA


SINDROMUL DE DESHIDRATARE ACUTA. PARAZITOZE INTESTINALE. CONSTIPATIA.
151*. Urmatoarea bacterie nu are rol in producerea diareei sugarului:
a. Escherichia coli
b. Haemophilus influenzae
c. Salmonella typhi
d. Campylobacter jejuni
e. Clostridium difficile
152*. Constipatia reprezinta:
a. eliminarea zilnica a unui scaun normal
b. eliminarea rara si dificila a scaunelor
c. 3-4 scaune / zi
d. scaune cu consistenta scazuta
e. scaun in cantitate mare
153*. Ce cantitate de ORS veti recomanda in boala diareica cu deshidratare usoara?
a. 200 ml / Kg corp / 24 h;
b. 150 ml / Kg cop / 24 h;
c. 50 ml pentru fiecare scaun emis; la copilul sub 2 ani
d. 30 ml / Kg cop 24 h;
e. 120 ml / Kg corp / 24 h.
154. Manifestarile clinice ale bolii diareice acute cuprind:
a. eliminarea unor scaune apoase si frcvente
b. anorexie
c. disurie, polakiurie
d. colici abdominale
e. disfagie, odinofagie

155 . Semnele de gravitate ale deshidratarii acute sunt:


a. scaderea brusca a greutatii corporale cu peste 10% ??
b. mucoasa bucala uscata, aderenta la spatula
c. oligurie, anurie
d. privire agera, cu hiperreactivitate la stimuli
e. coma, convulsii

156. Examenele paraclinice necesare pentru stabilirea etiologiei in cazul bolii diareice acute sunt:
a. examen coproparazitologic
b.coprocultura
c.exudat faringian
d. coprocitograma
e. hemograma
157. ??Ce conduita abordati in cazul unui copil cu BDA cu SDA> 10%?
a. tratament la domiciliu cu ORS
b. restrictie de lichide
c. internare si rehidratare parenterala
d. dieta cu lapte fara lactoza
e. suprimarea alimentatiei anterioara imbolnavirii

158. In parazitozele intestinale putem intalni:


a. distensie abdominala, anorexie, greata, varsaturi
b. retardul cresterii prin malabsorbtie
c. anemie
d. prurit intens anal si leziuni de grataj
e. semne de insuficienta renala acuta
159. Examenele paraclinice necesare pentru stabilirea etiologiei in cazul bolii diareice acute sunt:
a. examen coproparazitologic
b. coprocultura
c. exudat faringian
d. coprocitograma
e. hemograma
160. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul diareei acute la sugar sunt
adevarate?
a. initial se intrerupe obligatoriu alimentatia cu lapte matern
b. cel mai frecvent agent etiologic bacterian este Escherichia coli
c. se pot folosi cartoful sau rosiile fierte in regimul dietetic
d. se pot folosi morcovul sau orezul fierte in regimul dietetic
e. toate formele de diaree acuta necesita tratament antibiotic 5-7 zile.

XVII.GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICA. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN. BOALA


CELIACA.
161. Factori ce determina scaderea presiunii sfincterului esofagian inferior (SEI) sunt:
a. postura
b. prostaglandina A2
c. hiperaciditatea gastrica
d. teofilina
e. glucagonul

162. Factori care determina cresterea presiunii sfincterului esofagian inferior sunt:
a. metoclopramid
b. aciditate crescuta gastrica
c. alcalinizare crescuta gastrica
d. gastrina
e. prostaglandina F2 alfa

163. Persistenta refluxului gastro-esofagian peste varsta fiziologica de 12 luni poate insemna:
a. afectiuni neurologice
b. afectiuni neuromusculare
c. afectiuni sinusale
d. alterarea colecistului
e. peristaltism ineficient

164*.Manevra ideala pentru diagnosticul refluxului gastro-esofagian este:


a. pH-metria intraesofagiana cu monitorizare 24h
b.explorarea radiologica
c. manometria
d.bronhoscopia
e. cuantificarea H2 in aerul expirat

165. Ruminatia are urmatoarele caracteristici:


a. reinghitirea alimentelor
b. nu se asociaza cu simptome nocturne
c. se asociaza cu simptome nocturne
d. este urmata de diaree
e. debut la 30 de minute dupa mese

166*.Celiachia reprezinta o intoleranta la:


a. gliadina
b. reticulina
c. histamina
d. pancreatina
e. colecistokinina

167. Tabloul clinic de celiachie la copil cuprinde:


a. varsaturi
b.anorexie
c. par friabil
d.obezitate
e. mixedem
168.Criza celiaca se manifesta prin:
a. diaree apoasa
b.hemoragii digestive
c. deshidratare
d.hemoragii cutanate
e. febra
169*. Excluderea glutenului din dieta se face:
a. la suspiciunea de celiachie
b. la intoleranta la lactoza
c. dupa biopsii seriate intestinale ce confirma celiachia
d. la intoleranta la proteina laptelui de vaca
e. la intoleranta la histamina

170. Lipsa de complianta la dieta fara gluten poate determina, in cazul copiilor cu celiachie:
a. osteoporoza
b.pubertate tardiva
c. pubertate precoce
d.risc crescut de malignizare gastrointestinala
e. risc crescut de boala Crohn
XVIII.HEPATOLOGIE PEDIATRICA
171. Care dintre urmatoarele virusuri pot determina icter cu bilirubina directa crescuta:
a. Virusul ECHO
b. Herpes virus
c. Rotavirus
d. Virusul Coxsackie
e. Virusul hepatitic D

172. * Cauzele colestazei intrahepatice sunt urmatoarele, cu exceptia:


a. Traumatisme
b. Infectii
c. Anomalii metabolice
d. Idiopatice
e. Boli ereditare

173. Cauzele colestazei extrahepatice sunt unele dintre urmatoarele:


a. Calculi
b. Adenopatii
c. Infectia cu CMV
d. Atrezia de cai biliare
e. Fibroza chistica

174. * Hepatita acuta are urmatoarele cauze, cu o exceptie:


a. Treponema pallidum
b. Amanita phaloides
c. Galactozemia
d. HIV
e. Efort fizic intens

175. * Tratamentul in hepatita acuta presupune urmatoarele, cu o exceptie:


a. Hidratare adecvata
b. Regim hiperproteic in primele zile de boala
c. Simptomatice
d. Efort fizic redus
e. Regim hiperglucidic

176. Afectunile metabolice care pot determina hepatita cronica sunt urmatoarele:
a. Deficit de α1-antitripsina
b. Steatoza hepatica alcoolica
c. Boala Wilson
d. Glicogenozele
e. Tiroidita

177. Examenul obiectiv in hepatita cronica evidentiaza:


a. Tegumente si mucoase palide
b. Tonus muscular crescut
c. Ficat mic, dureros
d. Gingivoragii, epistaxis
e. Ginecomastie

178. * Manifestarile extrahepatice in hepatita autoimuna sunt urmatoarele, cu o exceptie:


a. Tiroidita
b. Glomerulonefrita
c. Diabet zaharat
d. Artrita
e. Litiaza renala

179. Simptomatologia cirozei la copil si adolescent se caracterizeaza prin urmatoarele:


a. Este diferita de cea de la adult
b. Sunt prezente semne de hipertensiune portala
c. Este prezenta ascita
d. Poate exista prurit
e. Semnele nespecifice sunt absente

180. * In ciroza hepatica diagonsticul de certitudine este stabilit prin una dintre urmatoarele explorari:
a. Enzimele de colestaza
b. Tomografie computerizata
c. Endoscopie digestiva superioara
d. Biopsie hepatica
e. Elastografie

XIX.BOLILE HEMATOLOGIGE ALE COPILULUI


181. * Alegeti informatia incorecta cu privire la hemoliza eritrocitara:
a. poate fi acuta sau cronica
b. hemoliza eritrocitara poate fi doar cronica
c. se insoteste de reticulocitoza crescuta, hiperbilirubinemie indirecta, urobilinogenurie.
d. in forma cronica este insotita de subicter si splenomegalie
e. in forma acuta, anemia este marcata, instalata brusc.

182. * Alegeti informatia corecta cu privire la anemia Cooley:


a. este forma heterozigota a sindroamelor β-talasemice
b. este forma minora a sindroamelor β-talasemice
c. este forma majora a sindroamelor β-talasemice
d. este forma care mentine gena intr-un teritoriu dat
e. este forma ce provoaca o boala usoara, cu durata de viata normala.

183. * Alegeti informatia incorecta cu privire la hemofilia A:


a. este determinata de deficitul factorului VIII al coagularii
b. este determinata de deficitul factorului IX al coagularii
c. are transmitere X-linkata
d. este cea mai frecventa coagulopatie.
e. are in tabloul clinic hematoame si hemartroze

184. Microsferocitoza ereditara se caracterizeaza prin urmatoarele:


a. Anemie moderata microcitara, normo- sau hipercroma.
b. Icter neonatal
c. Fragilitatea osmotica crescuta.
d. Defect al unei proteine din membrana eritrocitara.
e. Prezenta de hemoglobine anormale.

185. Urmatoarele sunt adevarate despre anemiile hemolitice:


a. Sindroamele beta-talasemice sunt anemii rare, care nu se intalnesc in Romania.
b. Splenectomia se efectueaza in functie de severitatea bolii in microsferocitoza ereditara.
c. Electroforeza hemoglobinei poate pune diagnosticul in beta-talasemia minora.
d. Testul de autohemoliza scazut este prezent in microsferocitoza ereditara.
e. In anemia Cooley se intalnesc hematii in semn de tras la tinta.

186. Caracteristicile purpurei cutanate in PTI (purpura trombocitopenica idiopatica) sunt urmatoarele:
a. purpura cutanata cu distributie generalizata, nesistematizata, nepruriginoasa.
b. purpura cutanata cu distributie simetrica, metamerica la nivelul membrelor inferioare;
c. purpura cutanata palpabila;
d. purpura cutanata nepalpabila.
e. in PTI nu exista purpura.

187. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre sindroamele beta-talasemice:


a. sunt caracterizate prin deficienta in sinteza (totala sau partiala) a lantului β de globina.
b. fenotipul β-talasemiei nu depinde de doza de gena mutanta.
c. in forma majora, poate apare faciesul mongoloid
d. forma intermedia poate cuprinde homozigotii cu semne clinice si hematologice mai putin severe
decat in forma majora
e. in forma majora, hemocromatoza secundara afecteaza numai ficatul si splina.

188. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in PTI (purpura trombocitopenica idiopatica):


a. apare secundar unui factor plasmatic antitrombocitar, de tip IgG.
b. nu se asociaza niciodata cu alte boli autoimune
c. forma acuta se caracterizeaza printr-un sindrom hemoragic cutaneo-mucos si visceral
d. purpura cutanata are distributie simetrica, metamerica la nivelul membrelor inferioare;
e. timpul de coagulare este prelungit.

189. Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la beta-talasemia minora:


a. este forma homozigota a sindroamele beta-talasemice
b. pacientii se mai numesc purtatori de beta-talasemie
c. nu poate coexista cu deficitul de fier.
d. diagnosticul este suspicionat pe hemograma si confirmat prin electroforeza hemoglobinei.
e. paraclinic prezinta poliglobulie si indici eritrocitari scazuti.

190. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la purpura Henoch-Schonlein:


a. este o forma de purpura trombocitopenica
b. este o forma de vasculita imuna
c. prezinta purpura nepalpabila, nesistematizata.
d. leziunile purpurice pot aparea in valuri
e. sindromul renal da nota de pronostic si gravitate a bolii.

XX.HEMATOLOGIE SI ONCOLOGIE PEDIATRICA


191. Limfomul Hodgkin:
a) Boala rara sub varsta de 12 ani
b) Sexul feminin cu predilectie afectat in copilarie
c) Sexul masculin cu predilectie afectat in copilarie
d) Cea mai frecventa boala maligna din cancerele grupei 15-19 ani
e) Boala foarte rara sub varsta de 5 ani

192. Afectarea mediastinala in boala Hodgkin:


a) Este foarte frecventa
b) Este rara
c) Nu este caracteristica bolii
d) Rareori semne clinice de compresiune respiratorie
e) Frecvent semne clinice de compresiune respiratorie

193*. Examenul CT in boala Hodgkin identifica, cu exceptia:


a) Identifica adenopatiile cervicale in 80% din cazuri
b) Detecteaza adenopatii la care examenul Rx pulmonar este normal
c) Indispensabila pentru cuantificarea radioterapiei
d) Indispensabila pentru stadializare
e) Identifica adenopatii cervicale in 40% din cazuri ??

194*. In limfomul Hodgkin marca histologica este reprezentata de:


a) Celula Hodgkin
b) Celula stem
c) Mastocite
d) Bazofile
e) Celula Reed-Sternberg

195. Folosirea medicatiei cortizonice pentru tratamentul simptomelor din debutul LAL:
a) Este prima indicatie
b) Are efecte bune
c) Este o mare greseala
d) Intarzie diagnosticul de LAL
e) Nu amelioreaza definitiv simptomele LAL

196. Hemograma la un copil cu LAL arata:


a) Anemie hipocroma microcitara
b) Reticulocite crescute
c) Prezenta limfoblastilor
d) Neutropenie
e) Trombocitopenie

197*. In LAL insuficienta medulara este determinata de


a) Substitutia maduvei normale cu celule blastice
b) Substante toxice
c) Infectii bacteriene
d) Febra prelungita
e) Traumatisme

198*. Coagularea intravasculara diseminata:


a) Este o dezordine congenitala a hemostazei
b) Exista o inhibare generalizata a fazei de coagulare
c) Se formeaza trombi in marea circulatie
d) Este o dezordine dobandita a hemostazei
e) Este blocata faza de fibrinoliza

199. Cauze foarte frecvente de CID:


a) Septicemii cu bacterii G-/G+
b) Acidoza severa prelungita
c) Arsuri electrice sau termice
d) Insuficienta multiviscerala
e) Stare de soc

200. In contextul CID exista doua mecanisme care se succed:


a) Coagularea intravasculara in vitro
b) Fibrinogeneza secundara
c) Coagularea intravasculara in vivo
d) Tromboze cu leziuni ischemice
e) Fibrinoliza secundara reactionala

XXI.DERMATOLOGIE PEDIATRICA
201. * Exantemul papulo-veziculos si/sau veziculo-bulos apare in:
a. Scarlatina
b. Rujeola
c. Varicela
d. Rozeola infantum
e. Mononucleoza infectioasa
202. * Impetigo este:
a. o infectie profunda a foliculului pilos si a tesuturilor din jurul acestuia, determinata de
stafilococul auriu
b. o infectie superficiala a foliculului pilos, autolimitata, determinata de stafilococul auriu
c. o inflamatie acuta a pielii si a tesutului subcutanat, asociata cu limfangita marcata, fiind
determinata de streptococul beta-hemolitic grup A sau stafilococul auriu
d. o infectie superficiala a pielii determinata de streptococul beta-hemolitic grup A sau stafilococul
auriu hemolitic coagulazo-pozitiv
e. cea mai frecventa infectie fungica oportunista la copil

203. * Urmatoarele afirmatii referitoare la pediculoza pielii capului sunt adevarate, cu exceptia:
a. este o dermatomicoza
b. apare mai frecvent in familiile defavorizate si in colectivitatile de copii
c. complicatii ce pot aparea: piodermita secundara, dermatita
d. tratamentul se aplica simultan tuturor membrilor familiei si contactilor
e. este o infestare cronica a scalpului cu parazitul Pediculus humanus var. capitis
204. Urticaria la copil:
a. se produce prin extravazarea de lichid din dermul superficial
b. clinic apar leziuni de tip papule, placarde eritematoase, proeminente, bine delimitate
c. leziunile cutanate sunt nepruriginoase
d. eruptia poate fi localizata sau generalizata
e. clinic apar leziuni de tip veziculo-bulos

205. Urmatoarele afirmatii referitoare la dermatita de scutec sunt adevarate:


a. este o piodermita superficiala contagioasa
b. cea mai frecventa afectiune cutanata a sugarului
c. una din formele clinice este dermatita papulo-eroziva: pe fond eritematos apar papule rosii-
violacee cu ulceratii rotund-ovale in centru, inconjurate de tegument sanatos
d. este o dermatita de contact alergica
e. ca tratament se recomanda caldura excesiva, local pudra/crema cu antibiotice

206. Urmatoarele afirmatii referitoare la petele „café-au-lait” sunt adevarate:


a. sunt macule hiperpigmentare, bine delimitate, uniforme, de culoare variabila, dimensiuni diferite
si in numar variabil
b. 10% din indivizi pot prezenta pana la 3-5 pete café-au-lait
c. pot sa apara de la nastere sau in timpul copilariei
d. prezenta a cel putin 6 pete cafe-au-lait cu diametrul sub 5 mm prepubertar este criteriu de
diagnostic pentru neurofibromatoza tip 1
e. se datoreaza scaderii numarului de melanocite

207. Semnele specifice in scabie la copil sunt urmatoarele:


a. santul acarian
b. leziune „in semn tras la tinta”
c. papula-vezicula perlata translucida cu continut clar
d. prurit nocturn
e. pete „café-au-lait”

208. Foliculita la copil:


a. tratament: masuri de igiena riguroasa, antiseptice local, antibiotice local
b. este o infectie superficiala a foliculului pilos, autolimitata, determinata de stafilococul auriu
c. o infectie profunda a foliculului pilos si a tesuturilor din jurul acestuia, determinata de
stafilococul auriu
d. este cea mai frecventa infectie fungica oportunista la copil
e. se vindeca fara cicatrici
209. Urmatoarele afirmatii referitoare la dermatita atopica sunt adevarate:
a. evolueaza in pusee intrerupte de perioade de remisiune; intre pusee, pielea este uscata (xeroza)
b. apare preponderent la adolescent
c. pruritul este absent
d. dermatita flexurala a copilului apare frecvent dupa varsta de 2 ani
e. eczema atopica este o afectiune inflamatoare superficiala a pielii produsa prin anomalia barierei
cutanate

210. Dermatita atopica la copil se poate asocia sau poate fi urmata de:
a. alergie alimentara
b. anemie feripriva
c. rinita alergica
d. conjunctivita alergica
e. astm bronsic
XXII.BOLI IMFLAMATORII SI SINDROAME DE IMUNODEFICIENTA

211. In artrita idiopatica juvenila cu debut sistemic:


a.manifestarile extraarticulare sunt caracteristice
b.manifestarile extraarticulare sunt absente
c.afectarea articulara poate sa fie oligoarticulara sau poliarticulara
d.are evolutie ondulanta cu remisiuni si exacerbari timp de luni sau ani de zile
e.prezenta AAN este caracteristica.

212. Sunt caracteristice artritei idiopatice juvenile ,forma oligoarticulara, urmatoarele:


a. manifestarile extraarticulare sunt caracteristice
b.manifestarile extraarticulare pot fii absente
c.eruptie evanescenta, nepruriginoasa, de culoare roz sau rosie,formata din macule cu margini serpiginoase
d.are evolutie ondulanta cu remisiuni si exacerbari timp de luni sau ani de zile
e.uveita este prezenta de la debutul bolii sau apare dupa luni sau ani de evolutie

213. In reumatismul articular acut:


a. complementul seric nu este modificat
b. eritemul inelar apare in cazuri severe
c. cardita nu implica toate structurile cardiace
d. supradenivelarea segmentului ST sugereaza pericardita
e. coreea debuteaza cu tulburari emotionale

214. *In artrita idiopatica juvenila sunt caracteristice urmatoarele:


a. factorul reumatoid este prezent in forma sistemica
b. reprezinta 20% din artritele reumatoide ale copilului
c. este autolimitata
d.ANA sunt prezenti in procent de 75%
e. febra are caracter septic in forma sistemica

215. Afectarea oculara in artrita idiopatica juvenila este caracteristica


formelor: a.forma sistemica
b.forma poliarticulara FR+
c.forma oligoarticulara
d.forma asociata entezitei
e.forma psoriazica

216. Urmatoarele afirmatii despre boala Kawasaki la copil sunt adevarate, cu exceptia:
a. este o vasculita acuta febrila
b. sunt afectate arterele de marime mare
c. sunt afectate arterele de marime medie
d.etiologia este infectioasa
3
7
e. apare predominant la copii intre 6 luni si 5 ani

217. Manifestarile clinice intilnite in boala Kawasaki sunt:


a.conjunctivita acuta
b.splenomegalie
c.limba zmeurie
d.leziuni veziculoase la nivel peribucal
e.sindrom nefrotic

218. Urmatoarele afirmatii despre manifestarile clinice in lupusul eritematos sistemic sunt adevarate:
a. copiii cu lupus prezinta mai des o afectare a rinichilor fata de adulti
b.debutul este brusc
c. deformarea articulara este rara
d. eruptia cutanata tipica "in forma de fluture" pe nas si obraji apare la toti copiii afectati
e.prognosticul este dat de afectarea neurologica

219. *Tabloul clinic al imunodeficientelor primare este dominat de urmatoarele , cu exceptia :


a. septicemia
b. anemie aplastica
c. gastroenterocolite trenante
d.litiaza biliara
e. artrita septica

220. Artrita din RAA se caracterizeaza


prin : a.caracter fluxionar
b.lasa sechele
c.fara sechele
d.sunt afectate frecvent centura scapulara si coxofemurala
e.cedeaza la terapia antiinflamatorie

3
8
3
9
Cea mai frecventa cauza de diaree acuta virala este : A

4
0
Tabloul clinic in anemia feripriva nu include: D???

4
1
Caracteristicile perioadei de sugar sunt: A C D E

4
2
Radiografia toracica la un copil asmatic este caracterizata de:

4
3
Tratamentul nefarmacologic in HTA la copil cuprinde urmatoarele recomandari,cu exceptia:A

4
4
Pentru stabilirea diagnosticului in mastoidita acuta sunt necesare urmatoarele: A B E

4
5
Sugarii cu rubeola congenitala pot sa prezinte: B A????

4
6
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia: C D E B

4
7
Tratamentul curative al anemiei feriprive presupune: A C D

4
8
Care dintre urmatoarele afirmatii privind diversificarea sugarului sunt adevarate: A D

4
9
In cee ace priveste indicele nutritional sunt adevarate urmatoarele cu exceptia: C

5
0
In primul an ritmul de crestere in greutate este: A B C

5
1
Perioada de prescolar prezinta urmatoarele caracteristici cu exceptia: B A E

5
2
Urmatoarele pot fi complicatii ale otitei acute suppurate: A B D

5
3
Particularitatile de compozitie ale colostrului privind ingredientele nutritive: B E

5
4
Evaluarea starii de nutritive in distrofie se face dupa: A B E

5
5
Urmatoarele sunt caracteristice pentru bronhopneumonie: A C

5
6
Manifestarile clinic in rahitismul carential sunt urmatoarele: A E C

5
7
In sindromul de deshidratare – forma medie pot fi prezente urmatoarele manifestari clinice:CAD

5
8
Principalele modificari fiziopatologice in DZ tip 1 la copil sunt urmatoarele: A E D C

5
9
Care dintre urmatoarele intervin in cadrum mecanismelor de producer a miocarditei: A B D E

6
0
Ce reprezinta milium facial la nou nascuti: D

6
1
In etiologia cardiopatiilor congenitale intervin urmatorii factori: A C D E

6
2
Indicati ce particularitati sunt caracteristice perioadei de prescolar : A C D E

6
3
Malnutritia gr II se caracterizeaza prin urmatoarele: BC

6
4
Urmatoarele sunt alergeni important in astm cu exceptia: D

6
5
Care dintre urmatoarele simptome sunt caracteristice bronsiolitei acute: A E

6
6
In infectiile perinatale sunt adevarate urmatoarele afirmatii: D

6
7
Urmatoarele afirmatii legate de protein sunt adevarate: E A

6
8
6
9
1*. Tabloul clinic al malnutritiei de gr I se caracterizeaza prin urmatoarele semne, cu
exceptia:

Toleranta digestiva buna


Indice ponderal 0,89 - 0,76
Indice nutritional 0,89 - 0,76
Dezvoltare neuromotorie si psihica normala
Tesut adipos redus pe abdomen si torace

2*. Examenul clinic in miocardita acuta evidentiaza urmatoarele semne, cu exceptia:

Zgomote cardiace accentuate


cardiomegalie
ritm de galop
tulburari de ritm si de conducere
insuficienta circulatorie periferica

3*. Cauze de diaree neinfectioasa pot fi urmatoarele, cu exceptia:

greseli alimentare cantitative/calitative


alergii alimentare (APLV, soia)
Antibio-/chimio-/radioterapia
anomalii ale proceselor de absorbtie / digestive
otomastoide, meningite

4*. In infectia perinatala cu citomegalovirus sunt prezente urmatoarele manifestari clinice, cu


exceptia:

microcefalie
glomerulonefrita
corioretinita
hepatita
petesii

5*. Perioada de prescolar prezinta urmatoarele caracteristici cu exceptia:

dezvoltarea statutoponderala mai lenta


dezvoltarea psihica, intelectuala este importanta
creste capacitatea de aparare antiinfectioasa
crestere rapida staturoponderala
este delimitata de incheierea eruptiei dentitei temporare si aparitia primilor dinti definitivi
6*. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

nou-nascutul este alaptat de 4ori/zi


nou-nascutul este alaptat de 8-12ori/zi
alaptatul exclusiv la san este recomandat pana la 6 luni
alaptatul trebuie initiat in primele ore de la nastere
alaptatul la san este contraindicat la cei cu galactozemie

7*. Principalul microorganism implicat in bronsiolita acuta este:

streptococul
stafilococul
virusul sincital respirator
virusul paragripal
adenovirusul

8*. Ce reprezinta "milium facial" la nou-nascuti?

descuamatia pielii
coloratia tegumentelor
dermatita alergica
mici formatiuni chistice intradermale
secretia sudoripara

9*. Epiglotita acuta are ca principal agent cauzal:

Klebsiella
Stafilococul
Virusul gripal
Ricketsiile
Haemoplilus influenzae

10*. Tabloul clinic in insuficienta cardiaca la sugar cuprinde urmatoarele semne, cu exceptia:

dificultati de alimentatie
tahipnee semnificativa
tahicardie
dureri precordiale
extremitati reci, marmorate, puls slab preceptibil
11. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt adevarate in diareea secretorie?

este predominant de origine bacteriana


este predominant de origine virala
poate fi de cauza neinfectioasa
coprocitograma este negativa
este determinata de cele mai multe ori de S. viridans

12. In sindromul de deshidratare - forma medie pot fi prezente urmatoarele manifestari


clinice:

fontanela anterioara deprimata


oligurie
pliu cutanat abdominal lenes
facies incercanat
somnolenta, obnubilare, coma

13. Complicatii imediate in angina streptococica sunt:

glomerulonefrita acuta
limfadenita supurata
otita supurata
reumatismul articular acut
meningita acuta

14. Tratamentul in DZ tip 1 la copil se face cu:

analogi de insulina cu actiune rapida


insuline ultralente
analogi de insulina cu actiune lenta
insuline premixate
medicatie antidiabetica orala

15. Care dintre urmatoarele simptome sunt caracteristice bronsiolitei acute:

dispnee expiratorie
dispnee insipratorie
raluri crepitante
disfonie
wheezing

16. Ingrijirea si supravegherea nou-nascutului in salon, imedita dupa nastere presupune


urmarirea:

curbei ponderale la 5 zile


temperaturii
plaga ombilicala
nevii materni
diureza

17. Contraindicatiile pentru alaptarea la san din partea copilului sunt:

galactozemia
prematuritatea
icterul fiziologic
intoleranta ereditara la lactoza
mucoviscidoza

18. Sugarii cu rubeola congenitala pot sa prezinte:

tuse staccato+polipnee+raluri
trombocitopenie
anemie hemolitica
eruptie maculopapuloasa descuamativa, localizata palmar, plantar, peribucal si perianal
retard de crestere

19. Semnele clinica de bronhopneumonie la sugar in perioada de stare sunt:

coriza, obstructie nazala, tuse foarte rara


batai ale aripioarelor nazale
alterarea starii generale
leucocitoza cu neutrofilie
refuzul alimentatiei, varsaturi

20. Diagnosticul pozitiv in edocardita acuta se stabileste pe baza urmatoarelor criterii:

hemoculturi pozitive (minim doua)


ecocardiografie pentru evidentierea vegetatiilor valvulare
semne clinice
ecografie generala
factori favorizanti, declansatori
21. Evaluarea starii de nutritie in distrofie se face dupa:

Indicele nutritional
Pliul cutanat tricipital
Perimetrul cranian
Glicemie
Profilul lipidic

22. In infectiile perinatale sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

tratamentul in oftalmia gonococica este strict local


malformatiile cardiaca si renale sunt caracteristice infectiei intrauterine cu virus citomegalic
in infectia cu virus herpex simplex exista trei tablouri clinice: boala diseminata, afectare
neurologica, boala localizata
virusul rubeolic poate fi izolat din sange, urina, LCR, nazofaringe
sifilisul tardiv la sugar implica afectarea tegumentului, sistemului osos, SNC

23. Care dintre urmatoarele sunt manifestari clinice caracteristice in insuficienta cardiaca la
copil?

Cardiomegalie
Bradicardie sinusala
Hepatomegalie, edeme
Bradipnee
Scadere ponderala

????24. Criza genitala la nou-nascut se caracterizeaza prin:

tumefierea glandelor mamare


febra tranzitorie
icter
edem vulvar si vaginal
hidrocel

25. Endocardita se defineste prin:

Afectarea valvelor cardiace si a miocardului


Aparitia, de obicei, pe cord indemn, anterior sanatos
Afectarea valvelor cardiace, a endocardului parietal si a aparatului subvalvular
Formare de leziuni vegetante si ulcerativ-necrotice
Apare frecvent pe cord anterior afectat sau pe proteze valvulare

26. Manifestarile clinice in rahitismul carential sunt urmatoarele:


craniotabes
piciorul plat
torace in carena
cifoscolioza toracala
sant Harrison

27. Urmatoarele sunt caracteristice pentru bronhopneumonie:

etiologia este bacteriana


Rx pulmonara evidentiaza desen interstitial accentuat
tahicardie, hepatomegalie, edeme pot fi prezente
la asucultatie se aud raluri roflante si sibilante
poate fi prezent herpesul labial

?????28. Care dintre urmatoarele intervin in cadrul mecanismelor patogenice de producere a


miocarditei?

actiune la distanta prin intermediul toxinelor


actiune directa a germenilor
afectarea tututor structurilor cordului
proces inflamator al tesutului interstitial al miocardului
proces autoimun initiat de agentii virali, bacterieni

29. Despre profilaxia rahitismului carential putem afirma:

doza profilactica este 2000-2500 ui/zi


doza fiziologica se administreaza zilnic
se recomanda administrare per os
se prefera administrarea parenterala
este indicata la toti copiii pana la varsta de 18 luni

30. In etiologia cardipatiilor congenitale intervin urmatorii factori:

aberatii cromozomiale
infectii bacteriene
infectii virale
boli materne
medicamente, alcool
31. Sugarul mare (9-12 luni) prezinta urmatoarele caracteristici:

ritmul de crestere ponderala este de 500g/luna


ritmul de crestere ponderala este de 250g/luna
reflexe arhaice prezente
alimentatia este exclusiv lactata
sta in picioare sprijinit

32. In crupul viral pot sa apara umratoarele semne clinice:

dispnee inspiratorie
dispnee expiratorie
stridor
disfonie
raluri subcrepitante

33. Cauzele care determina aparitia anemiei feriptive sunt:

prematuritatea
parazitoze intestinale
sindrom nefrotic
mucoviscidoza
pneumonia acuta

34. Care sunt substantele folosite in tratamentul bronhodilatator administrat copiilor


astmatici?

Propranolol
Desloratadina
Fluticazona
Salmeterol
Salbutamol

35. Tratamentul adenoiditei acute include:

hidratare
Paracetamol
adenoidectomie
oxigenoterapie
solutie de anestezina 1%
36. Malnutritia gr II se caracterizeaza prin urmatoarele:

deficit ponderal de peste 30%


curba ponderala coboara in trepte
apetitul este redus si toleranta digestiva scazuta
tesutul adipos subcutanat este complet disparut
prognosticul este bun

37. Modificarile EKG in miocardita acuta:

microvoltaj al complexelor QRS


segment ST supradenivelat, scurtarea intervalului QT
unde T aplatizate sau inversate
tulburari de conducere atrio-ventricluarea, tulburari de ritm
unde T ample

38. Prima copilarie cuprinde:

perioada de sugar
perioada de scolar mic
perioada de copil mic
perioada de anteprescolar
perioada de la nastere pana la varsta de 3 ani

39. Despre diversificarea sugarului putem afirma:

ficatul de pasare se poate introduce dupa 7-8 luni


diversificarea se incepe la 4-6 luni
albusul de ou se administreaza de 2-3 ori pe saptamana
se respecta preferintele alimentare ale sugarului
se pot introduce doua sau mai multe alimente noi deodata

40. Perioada de copil mic se caracterizeaza prin:

se mai numeste perioada de anteprescolar


cuprinde varsta 1-3 ani
cuprinde varsta 3-6 ani
ritm de crestere rapid
rutm de crestere mai lent

41.* Tabloul clinic in anemia feripriva nu include:


Paloare generalizata
Ragade comisurale
Aritmie cardiaca
Inapetenta
Fanere friabile

42.* Cel mai activ metabolit al vit D este:

25-hidroxicolecalciferol
7-dihidroxicolesterolul
Colecalciferolul
24,25-dihidroxicolecalciferol
1,25-dihidroxicolecalciferol

43.*Microorg cel mai frecv impl in etiologia rinofaringitei acute:

Bacteriile
Fungii
Virusurile
Ricketsiile
Micoplasmele

44. Dintre interventiile care se efectueaza sistematic la nastere fac parte:

Adm vit D
Adm vit K
Evaluarea scorului APGAR
Punerea la san sau primul biberon in primele ore
Adm antibiotice pe cale generala

45. Care din urm pot fi adm in angina acuta streptococica la un copil de 3 ani?

Tetraciclina
Penicilina
Claritromicina
Cefalosporine
ciprofloxacin

46. DD in bronsiolita acuta se face cu:

Pnueumonia liobara
Insuf cardiaca congestiva
Hepatita acuta
Aspiratia de corp strain
Pleurezia masiva

47. In etiologia cardiopatiilor congenitale intervin urm factori:


Aberatii cromozoniale
Infectii bacteriene
Infectii virale
Boli materne
Medicamente, alcool

48. Pt stab dg in mastoidita acuta sunt necesare urm:

Rx craniana pt reg mastoidiana


CT mastoida
Eco abd
Coprocultura
Prot C reactiva

49. Dg pozitiv in endocardita acuta se stabileste pe baza urmatoarelor criterii:

Hemoculturi pozitive(minim 2)
Eco pt evid vegetatiilor valvulare
Semne clinice
Eco general
Factori favorizanti, declansatori

50. Urmatoarele pot fi complicatii ale otitei acute supurate:

Abces subdural
Endocardita bacteriana
Artrita reumatoida
Septicemie
Dispnee mixta

51. Tabloul clinic in obezitate se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice:

Greutate in exces fata de talie, fata de greutatea ideala varstei


Talie normala sau chiar crescuta fata de media varstei
Varsta osoasa intarziata
Maturatie sexuala si somatica normala sau chiar accelerata
Depunere de grasime generalizata simetrica

52. Cardiopatiile congenitale fara cianoza sau cu cianoza minora sunt:

Defect septal ventricular


Persistenta canalului arterial
Trunchiul arterial comun
Transpozitia de vase mari
Defect septal atrial

53. Simptomatologia in otita medie acuta cu exudat cuprinde:


Agitatie
Heracuzie
Varsaturi,refuz alimentatie
Mialgii
Disfagie

54. Care din urm afirmatii referitoare la caracteristicile prematurului sunt adevarate?

Capul reprezinta o treime din lungime


Lanugo abundent la niv fetei
Capul reprezinta un sfert din lungime
Icterul fiziologic persista 2-3 saptamani
Lungimea la nastere este de 48-52 cm

55. Tratamentul epiglotitei implica:

Intubatia
Aerosoli cu ser fiziologic
Cefalosporina iv
Sedare
Salbutamol

56. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la boala diareica acuta la copil sunt adevarate?

Enterotoxinele reprezinta factori de virulenta ai agentilor patogeni


Varsaturile alimentare nu sunt prezente
Coprocultura va fi efetuata de la internare
La sugarul alimentat la san se intrerupe alaptarea
Tratamentul cu antibiotice nu se foloseste de rutina

57. Pentru diagnosticul tuberculozei pulmonare trebuie luate in considerare urmatoarele:

Contextul epidemiologic
Spirometria
Manif clinice
Parametrii astrup
Teste de laborator modificate

58. Nou nascutul la termen:

Capul reprezinta un sfert din lungime


Capul reprezinta o treime din lungime
Reflexul moro este asimetric
Membrele inferioare sunt proportional scurte fata de adult
Toracele este aproape cilindric

59.Pubertatea se caracterizeaza prin


Scaderea secretiei de GnRH
Cresterea secretiei de GnRH
Durata medie a pubertatii este de 3 4 ani
Durata medie a pubertatii este de 1 2 ani
Debutul pubertatii este influentat de factori genetici

60.Cauzele fetale ale retardului de crestere intrauterina sunt


Embriofetopatia infectioasa
Malformatia uterina
Anomalia cromozomiala
Infarc al placentei
Subnutritia mamei

61.Hipertensiunea arteriala la copil


Este primara(esentiala) in 10 15 din cazuri si secundara in 85
Presupune valori ale TA mai mari de percentila 95 pentru varsta si talie,la>3
determinari separate
La nou nascut este frecventa
Tratamentul nefarmacologic presupune si incurajarea efortului fizic
izotonic(mers pe jos inot ciclism)
In cazul HTA secundare tratamentul se face si dupa eliminarea cauzei

62.Tratamentul miocarditei acute virale la sugar se face cu


Antibiotice
Diuretice
Antialgice
Corticoterpie
Vasodilatatoare

63.Tabloul clinic in tetralogia Fallot include urmatoarele modificari


DSV
Stenoza AP
HVS
Dextrapozitia aortei
HVD

64.In tratamentul rahitismului carential pot fi folosite


Vitamina C intravenos
Vitamina D per os 2000 4000 UI zilnic
Vitamina D 3 doze stoss a acate 100 000 UI apoi o doza de 200 000 UI dupa 30
zile
Calciu
Fier

65.Principalele modificari fiziopatologice in DZ de tip 1 la copil sunt urmatoarele


Hiperglicemie
Glicozurie fara cetonurie
Deschidratare acuta
Acidoza metabolica
Glicozurie cu cetonurie

66.In primul an ritmul de crestere in greutate este urmatorul


Primele 4 luni creste in greutate cu 750g/luna
In perioada 9 12 luni creste cu 250/luna
In perioada 5 8 luni creste cu 500/luna
La 1 an dubleaza greutatea de la nastere
In perioada 5 8 luni creste cu 250/luna

67.Pericardita lichidiana se caracterizeza prin


Dureri precordiala
Senzatia de presiune toracica
Zgomote cardiace asurzite
Dispnee usoara
Frecatura pericardica

68.*Urmatoarele afiramtii sunt corecte,cu exceptia


Laptele secretat imediat dupa nastere se numeste colostru
Colostrul reprezinta laptele matern dupa prima luna de la nastere
Laptele de tranzitie se secreta in perioada 4 14 zile dupa nastere
Laptele matru paote avea o compozitie diferita in funcite de faza suptului
Laptele matern matur este produs incepand cy 2 sapt dupa nastere

69.*In pneumonia abcedata urmatoarele sunt manifesatri clinice,cu exceptia


Meteorism abdominal
Batai ale aripilor nasului
Tahcardie hepatomegalie edeme
Extremitati reci
Eruptie cutanata

70.*Urmatoarele sunt alergeni importanti in astm,cu exceptia


Fum de tigara
Polenuri
Mucegaiuri
Aerosoli salini
Par de animale

71.*Evidentiaiti afirmatia corecta despre eruptia dentara normala la copil


Eruptia primilor dinti incepe cu incisivii superiori si are loc la varsta de 10 luni
Eruptia incisivilor inferiori are loc la 8 sapt
Primii dinti de lapte sunt incisivii mediani inferiori care erup la 6 8 luni
Incisivi si canini laterali superiori apar la 5 7 luni
La carsta de 4 luni incepe eruptia dentara,asociata cu ascensiunea febrila

72.Colostrul
Se secreta in ziua 4 6 pana in ziua 10 30 de la nastere
Are continut redus de lactoza lipide si vitamine hidrosolubile
Este adaptat imaturitatii renale si deficitul tranzitoriu de lactaza ale nou
nascutului
Contine 85 95 apa 5 13 reziduu uscat
Are continut bogat in proteine

73.Urmatoarele afirmatii referitoare la malformatiile cardiace congenitale sunt adevarate


Pasientul cu DSA sunt adesea asimptomatici
DSV este o malformatie cardiaca congenitala cianogena
Pacientii cu canal atrerial persistent cu shunt mare pot prezenta semne de ICC
Diagnosticul se bazeaza pe anamneaza examen clinic si investigatii paraclinice
Ttetralogia fallot cianoza este intotdeauna prezenta de la nastere

74.Tratamentul HTA la copil se face cu


Diuretice
Vasoconstrictoare
IECA
Antagonisiti ai canalelor de calciu
Agenti adrenergici

75.Tratamentul insuficientei cardiace la copil


Cortizon
IECA
Diuretice de ansa si antialdosteronice
Digitalice
Anitacide

76.Ritmul de crestere in greutate al sugarului este


La varsta de 4 luni dubleaza greutatea de la nastere
La 10 tripleaza
In perioada 5 8 luni creste in greutate 250/luna
In primele 4 luni creste 750/luna
Formula de determinare G=9+2xV

77.Indicatii ce particularitati sunt caracteristice perioadei pe prescolar


Ritm de crestere comparativ mai lent
Ritm de crestere accelerat
Aparitia primilor dinti definitivi
Dezvoltare psihointelectuala accentuata
Patologia dominata de boli contagioase,cronicizarea unor patologii

78.Prematurul de grad I este nou nascutul cu


Varsta gestationala de 30 34 sapt
Lungime >47
Varsta gestationa de 34 37 sapt
Greutate<2000
Greutate de 2000 2500

79.Deshidratarea hipotona are urmatoarele caracteristici


Pierderi hidroelectrolitice predominant saline
Pierderi hidroelectrolitice apoase
Deshidratare predominant extrecelulara
Deshidratare predominant intraceluara
Na sub 130

80.*Tratamentul igieno dietetic in IC la copil cuprinde ,cu exceptia


Aport caloric scazut
Restrictie de lichide si de sodiu
Suplimentare cu proteine vitamine pentru deficitele nutritionale
Repaus fizic cu trunchiul la 30
Combaterea agitatiei

81.Caracteristicile perioadei de sugar sunt


Crestere staturala si ponderala are ritmul cel mai rapid
Panicul adipos este in regresie
Creste capacitatea de aparare imuna
Predomina patologia respiratorie si digestiva
Alimentatia exclusiv lactata pana la 5 6 luni

82.Selectati particularitatile de compozitie ale colostrului


Contine mai multe grasimi decat laptele matern
Mai multe proteine
Mai putine glucide
Mai multe glucide
Este mai bogat in unele minerale

83??????.Radiografia toracica la un copil astmatic


Hiperinflatie
Opacitate triunghiulara cu varful I hil si baza la mediastin
Coaste orizontalizate
Aspect de geam mat
Intre crize aspect normal

84.Tratamentul curativ al anemiei feriprive presupune


Diversificarea cu preparate cu continut de preoteine animale (carne viscere)
cereale la copii diversificati
Suplimentare cu Fe la gravide anemice
Preparate de Fe administrate oral
Preparate de Fe administrate intravenos
Transfuzia de masa trombocitara

85.Tratamentul nefarmacologic in HTA la copii cuprinde,cu exceptia


Cresterea aportului caloric in toate cazurile
Restrictie de sodiu 1,2-1,5g/zi
Evitarea fumatului,a consumului de cafea,coa cola
Reducerea aportului de lipide
Incurajarea efortului fizic moderat

86.*Indicati ce este caracteristic pentru coloana vertebrala a copilului sanatos


Este prezenta loroza lombara
Coloana vertebrala este rectilinie
Este prezenta lordoza cervicala
Coloana vertebrala este deviata in plan lateral
Este prezenta cifoza toracica

87.Cei mai frecventi agenti etiologici ai mastoiditei acute


Streptococul pneumoniae
Chlamydia trachomatis
Haemophilus
Klebsiella
E coli

88.Pe radiografia cord pulmon pot sa apara urmatoarele modificari in pericardita acuta
Marirea considerabila a asiluetei cardiace “cord in carafa”
Pedicul vascular ingustat
Unghiuri cardiofrenice obtuze
Pedicul vascular largit
Transprenta pulmonara diminuata

89.Care dintre urmatoarele fac parte din avantajele alimentatiei naturale in primele luni
ale sugarului
Asigura nevoile energetice si nutritive
Nu este un aliment aseptic
Asigura protectie antiinfectioasa si antialergica
Reduce riscul aparitiei bolilor carentiale
Contine o cantitate suficienta de vitamina D

90.*Semnele fizice intalnite in pericardita acuta sunt urmatoarele cu exceptia


Frecatura pericardica
Diminuarea matitatii cardiace
Scaderea intensitatii socului apexian
Asurzirea zgomotelor cardiace
Tahicardie

91.Radiografia cardiopulmonara in persistenta de canal arterial evidentiaza :


hipertransparenta pulmonara
cardiomegalie prin dilatarea AS si a VS
arcul mijlociu stang convex si hiperpulsatil
AP ingustata
Incarcarea vasculara pulmonara este accentuate

92.Greseli de alimentare calitative ca factori etiologici ai malnutritiei sunt :


Alimentatie hipoglucidica
Carenta de lipide
Hipogalactie materna reala
Numarul de mese marit
Alimentatie hipoproteica

93. Semnele caracteristice pentru malnutritia de gradul III sunt :

Absenta tolerantei digestive


IP de 0,75-0,61
Toleranta digestive este normala
Curba ponderala coboara continu
Tesutul adipos subcutanat este complet disparut

94. Perioada de prescolar se caracterizeaza prin urmatoarele ,cu exceptia :

a. Crestere mai lenta


b. La 4 ani dubleaza talia de la nastere
c. Dezvoltare psihomotorie aceentuata
d. Ritm de crestere rapid
e. Creste capacitatea de aparare imuna

95. Selectati particularitatile de compozitie a colostrului privind incredientele nutritive :

a. Contine mai multe grasimi decat laptele matern


b. Contine mai multe protein decat laptele matern
c. Contine mai putine glucide decat laptele matern
d. Contine mai multe glucide decat laptele matern
e. Este mai bogat in ……

96. Urmatoarele afirmatii legate de proteine sunt adevarate :

a. Taurina este in cantitate mare in laptele matern


b. Reprezinta 30-35% din aportul energetic total
c. Necesarul la sugar este de 3,5-6 g/kg/zi
d. Excesul de proteine determina de obezitate
e. Carenta de proteine determina malnutritie

97. Despre angina aftoida , putem spune urmatoarele :

a. Etiologia este virala


b. Etiologia este bacteriana
c. Boala nu este autoimuna
d. Clinic prezinta silaloree, febra ,refuzul alimentatiei
e. In tratament se folosesc solutii antiinflamatorii

98.* In cee ace priveste indicele nutritional, sunt adevarate urmatoarele CU EXCEPTIA:
a. IN=0,80 – 0,71 malnutritie gr2
b. reprezinta raportul intre greutatea reala a copilului si greutatea corespunzatoare lungimii
c. reprezinta raportul intre greutatea actuala a copilului examinat si greutatea ideal apt
varsta respective
d. la copilul eutrofic IP intre 0,90 – 1,1
e. IN = sub 0,70 malnutritie gr3

99.* Perioada de prescolar se caracterizeaza prin urmatoarele CU EXCEPTIA:


a. crestere mai lenta
b. la 4 ani dubleaza talia de la nastere
c. dezvoltare psihomotorie accentuate
d. ritm de crestere rapid
e. creste capacitatea de aparare imuna

100. Colostrul:
a. se secreta din ziua 4-6 pana in ziua 10-30 de la nastere
b. are continut redus de lactoza, lipide si vitamine hidrosolubile
c. este adaptat imaturitatii renale si deficitului tranzitoriu de lactaza ale noului nascut
d. contine 85-95% apa si 5-13% reziduu uscat
e. are un continut bogat in protein

101. Elemente de suspiciune pentru obezitatea genetica sau endocrina :


a. dispozitia particulara a excesului de grasime
b. afectarea cresterii (hipostatura), dismorfism
c. accelerarea in maturatia osoasa si in dezvoltarea sexuala
d. deseori retard neuropsihic
e. obezitate obisnuita in familie
Grile pediatrie note de curs 2

I.NOȚIUNI DE PUERICULTURA

1*. Cand se definitiveaza dentitia de lapte?


a. 12 luni
b. 18 luni
c. 22 luni
d. 2 ani
e. 24-30 luni.

2.* Care dintre urmatoarele nu sunt factori exogeni care influenteaza cresterea?
a. mediul geografic
b. alimentatia
c. factorii hormonali
d. factorii socio-economici
e. noxe, radiatii, traumatisme.

3.* La ce varsta spune copilul primele cuvinte?


a. 6 luni
b. 7 luni
c. 8 luni
d. 9 luni
e. 12 luni

4. Alegeti afimatiile corecte in ceea ce priveste cresterea si dezvoltarea copilului:


a.sunt fenomene esentiale ale copilariei
b.cresterea se defineste ca modificare a organelor şi aparatelor în vederea adaptării la
condiţiile
de viaţă
c. cresterea cuprinde o latura cantitativa si una calitativa
d. hipertrofie inseamna proliferare celulara
e. hiperplazia inseamna proliferare celulara.

5. Care este ritmul de crestere normala a sugarului pana la 4 luni?


a. 25 g/zi
b. 350 g/lună
c. in medie 750 g/luna
d. 400 g/luna
e. sugarul eutrofic isi dubleaza greutatea la 4 luni.

6. Care este ritmul de crestere in greutate si talie la sugarul mare (9-12 luni)?
a. crestere rapida
b. ritmul de crestere devine mai lent
c. creste 250 g/luna
d. creste cu 1 cm/luna
e. la 12 luni tripleaza greutatea (9,5-10 Kg).
7. Precizati ordinea corecta a aparitiei dintilor „de lapte”:
a. incisivii mediani inferiori apar la 6-8 luni
b. incisivii mediani superiori apar la 12 luni
c. incisivii laterali apar intre 10-12 luni
d. caninii apar intre 18-24 luni
e. eruptia dentitiei temporare se incheie in perioada de copil mic ( 24-30 luni).

8. Evolutia motricitatii de la nastere la un an se face pe etape, enumerati pe cele corecte:


a. la 3 luni tine capul.
b. la 4-5 luni nu tine bine capul
c. la 6 luni copilul sta bine în pozitia sezand, fara sprijin
d. la 9-10 luni copilul merge „în 4 labe”
e. copilul merge singur in jurul varstei de 1 an.

9. Alegeti afirmatiile corecte privind dezvoltarea psihomotorie a copilului:


a. se face pe etape
b. depinde de mediul inconjurator
c. dezvoltarea copilului urmează o linie ascendentă continuă
d. se face pe paliere succesive, cu durată variabilă de la copil la copil
e. fiecare copil creste in ritmul propriu.

10. Alegeti afirmatiile corecte despre perioadele copilariei:


a. prima copilarie este perioada de la nastere la 3 ani.
b. nou-nascutul corespunde primelor 30 zile de la nastere.
c. perioada de sugar cuprinde perioada de dezvoltare a functiilor de relatie, a motricitatii,
afectivitatii, limbajului.
d. in perioada de sugar se definitiveaza dentitia de lapte.
e. in perioada de anteprescolar de formeaza reflexele
conditionate.

II.NOȚIUNI DE VACCINOLOGIE

1*. Primul vaccin care se administrează nou-născutului este:


a. BCG – vaccin de tip Calmette –Guerin
b. DTPa – vaccin diftero-tetano-pertussis acelular
c. d T – vaccin diftero-tetanic
d. DTPa- VPI- Hib –Hep B- vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus
Bhepatitic
B
c.Hep B – vaccin hepatitic B

2. Infectii transmise prin alimente si apa contaminate sunt:


a. diareea calatorului
b. hepatita A
c. hepatita E
d. impetigo
e. enterocolita ulceronecrotică a nou-născutului

3.Urmatoarele afirmatii referitoare la vaccinarea antitetanica sunt adevarate:


a. primovaccinarea se practica la sugar si consta in trei administrari (2,4 ,11 luni de viata)
b. rapeluri se practica ulterior la 6ani,14 ani si 16-18 ani
c. vaccinul contine o toxina fara putere patogena
d. la adult se practica rapel o data la 25 de ani
e. vaccinul contine o toxina cu putere patogena

4. Alegeti doar afirmatiile adevarate dintre urmatoarele de mai jos privind vaccinarea:
a. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia copiilor vaccinati
b.prin intermediul vaccinarii se asigura protectia comunitatii
c. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential
letal ,pentru care
nu exista tratament eficient
d. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential
letal ,pentru care
exista tratament eficient
e.prin intermediul vaccinarii nu se asigura protectia comunitatii

5. Urmatoarele afirmatii privind vaccinarea sunt adevarate,cu exceptia: CM??


a. „herd immunity” – conceptul de imunitate colectiva –se considera ca daca suficiente
persoane sunt
imunizate , boala nu se mai transmite in cadrul populatiei respective , asigurandu-se astfel
protectia ei.
b. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia comunitatii
c. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential
letal ,pentru care
nu exista tratament eficient
d. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential
letal ,pentru care
exista tratament eficient
e.prin intermediul vaccinarii se asigura protectia copiilor vaccinati

6*. Vaccinarea DTPa, Hep B , VPI ,Hib ,vaccin pneumococic conjugat/ MF, se administrează
simultan la
vârsta de: CS??
a. 2 luni
b. 4 luni
c. 1 an
d. 3 ani
e. 6-7 ani – la intrarea în colectivitatea școlară

7* . Vaccinarea BCG se efectuează:


a. numai la contacții de tip famililal cu tuberculoza pulmonară
b. dacă este diagnosticată primoinfecția TBC
c. dacă se evidențiază modificări radiologice de tip complex primar
d. în maternitate/ ziua 4-7 de viață
e. folosind un vaccin ARN-modificat încapsulat în nanoparticule lipidice

8. Dintre imunizarile necesare calatoriilor face parte vaccinarea impotriva:


a. febrei galbene
b. febrei tifoide
c. febrei vesperale
d. hepatitei A
e. holerei
9 *. Cel mai mai comun motiv pentru refuzul vaccinarii este:
a. Grija despre siguranta vaccinului
b. Libertatea de a alege sau nu vaccinarea
c. Obiecții etnice , morale sau religioase
d. Neincrederea in autoritatile guvernamentale de sanatate, reprezentantii sanatatii
publice, companiile
farmaceutice etc.
e. campaniilor agresive antivaccinare din ultimii ani.

10. Vaccinarile necesare calatoriilor pot fi impartite in trei categorii :


a. standard
b. vaccinari obligatorii pentru calatorie
c. recomandate bazate pe riscurile la bolile transmisibile
d. imunizarea colectivă, “herd immunity”
e. rapelul

III.NOU-NĂSCUTUL

1.*Ce reprezintă "milium facial" la nou-născuţi?


a. descuamaţia pielii
b. coloraţia tegumentelor
c. dermatită alergică
d. puncte alb-gălbui la nivelul nasului prin retenţie de sebum
e. secreţia sudoripară

2.*Indicaţi ce este caracteristic pentru coloana vertebrală a copilului nou-născut sănătos:


a. este prezentă lordoza lombară
b. coloana vertebrală este rectilinie
c. este prezentă lordoza cervicală
d. coloana vertebrală are deviaţie în plan lateral
e. este prezentă cifoza toracică

3.*Din sindromul TORCH fac parte următoarele, cu excepția:


a. toxoplasmoza
b. citomegalia
c. rubeola
d. herpes simplex
e. rujeola

4.Despre fontanela anterioară putem afirma:


a. are formă triunghiulară
b. este prezentă la 25% din nou-născuţi
c. se închide la 14-16 luni
d. are formă romboidală
e. are diametrul de 1,5/1 cm

5.Despre incidentele fiziologice ale nou-născutului putem afirma:


a. criza genitală apare la 3-6 zile postnatal
b. icterul fiziologic apare datorită creșterii bilirubinei directe
c. criza genitală apare între ziua 6-8 de la naștere
d. icterul fiziologic apare în primele 24 ore
e. icterul fiziologic apare datorită creșterii bilirubinei indirecte

6.Următoarele afirmații despre nou-născut sunt adevărate:


a. glandele sebacee sunt bine dezvoltate la naştere
b. respirația este diafragmo-abdominală
c. toracele este cilindric cu coaste orizontale
d. fontanela posterioară se închide la 14-16 luni
e. nou-născutul la termen are postura simetrică

7. Toxoplasmoza congenitală se caracterizează prin:


a. în al III-lea trimestru rata de transmitere este 60%
b. majoritatea nou-născuților sunt asimptomatici
c. majoritatea nou-născuților sunt simptomatici
d. clinic apare microcefalie/hidrocefalie, corioretinită, calcificări intracraniene difuze
e. malformațiile cardiace sunt frecvente

8.Următoarele afirmații despre infecțiile perinatale sunt adevărate:


a. pemfigusul palmo-plantar apare în sifilisul congenital
b. unele infecţii pot fi asimptomatice la naştere
c. testele serologice sunt principalele mijloace de diagnostic în toxoplasmoza congenitală
d. triada Hutchinson este caracteristică infecției rubeolice
e. se recomandă avort terapeutic la femeile care fac rubeolă în primul trimestru de sarcină

9.În rubeola congenitală:


a. în primele 11 săptamâni apar malformaţii cardiace şi surditate
b. defectele congenitale apar după 16 săptămâni de gestaţie
c. nu există tratament profilactic
d. malformațiile cardiace sunt frecvente
e. apare hepatosplenomegalie, icter colestatic, trombocitopenie

10.Următoarele afirmații despre sindromul Down sunt adevărate:


a. pubertatea se instalează tardiv
b. talia copiilor este normală
c. copii dezvoltă frecvent leucemii
d. se caracterizează prin dismorfism cranio-facial
e. fertilitatea este normală

IV.PRINCIPII DE NUTRIȚE A NOU-NĂSCUTULUI ȘI SUGARULUI


1. Care este vitamina aflata in cantitate insuficienta in laptele matern?
a. Vitamina A
b. Vitamina C
c. Vitamina E
d. Vitamina D
e. Vitamina K

2. Necesarul de fier zilnic la sugarul entrofic este de:


a. 0,2-0,5 mg/Kg/zi
b. 2-2,5 mg/Kg/zi
c. 1 mg/Kg/zi
d. 3-4 mg/Kg/zi
e. 2-3 mg/Kg/zi
3. Care sunt principalele surse de energie pentru organism?
a. proteinele
b. apa si mineralele
c. vitaminele
d. oligoelementele
e. glucidele si lipidele

4. Recunoasteti calitatile ce dau superioritatea alimentatiei la san:


a. contine anticorpi, cu rol in protectia fata de infectii
b. poate reduce riscul unor probleme alergice ca astmul, eczemele
c. poate ajuta la prevenirea diabetului de tip 1
d. scade riscul aparitiei cancerului de san
e. contine de 3 ori mai multe proteine decat laptele de vaca

5. Care este varsta propice inceperii alimentatiei diversificate?


a. precoce, la 2-3 luni
b. la 6-7 luni
c. 5-6 luni la sugarul alimentat la san
d. 4-4 1/2 luni la sugarul alimentat artificial
e. după varsta de 9 luni

6. Care sunt incidentele legate de alimentatia naturala:


a. eructatia
b. regurgitarea
c. diareea prandiala
d. diareea infectioasa
e. varsaturile

7. Care este rolul proteinelor in organism?


a. constituienti ai tuturor celulelor
b. intervin in procesele de aparare impotriva infectiilor
c. sursa energetica principala
d. intervin in mentinerea presiunii coloidosmotice
e. intra in compozitia hormonilor si enzimelor

8. Precizati care sunt sursele de vitamina D:


a. apa
b. ulei de peste
c. lapte, unt
d. ou, ficat
e. sinteza cutanata, sub actiunea razelor ultraviolet

9. Precizati care sunt conditiile necesare in alimentatia diversificata:


a. absenta semnelor de boala ale sugarului
b. evitarea introducerii a doua alimente noi
c. folosirea biberonului
d. folosirea linguritei
e. se va insista excesiv la introducerea alimentelor

10. Care din urmatoarele sunt contraindicatii temporare ale alimentatiei naturale?
a. mastite acute
b. TBC matern
c. galactozemia
d. fisuri mamelonare
e. intoleranta ereditara la lactoza

V.PRINCIPII DE ALIMENTAȚIE PEDIATRICĂ: COPIL MIC, PREȘCOLAR, ȘCOLAR


1. *Următoarele afirmații referitoare la alimentația copilului preșcolar sunt adevărate, cu
excepția:
A. copilul va fi stimulat să mănânce, ținându-se cont de preferințele lui alimentare
B. alimentația să fie variată și echilibrată, apropiindu-se de cea a adultului
C. sursa de proteine: 1/3 de origine animală din lapte, produse lactate, carne, ouă,
brânzeturi
fermentate
D. sursa de proteine: 2/3 de origine animală și 1/3 de origine vegetală
E. rația alimentară zilnică cuprinde: proteine 15%, lipide 25-30%, glucide 55-60% din
totalul de
Calorii

2. *Contraindicațiile nutriției enterale la copil sunt următoarele, cu excepția:


A. perforație intestinală
B. enterocolită ulcero-necrotică
C. ileus mecanic sau paralitic
D. aport oral inadecvat
E. hemoragii gastro-intestinale

3. *Indicele nutrițional (IN) reprezintă:


A. raportul dintre greutatea actuală și pătratul taliei
B. greutatea actuală a copilului raportată la greutatea ideală pentru vârstă
C. lungimea actuală a copilului raportată la lungimea ideală pentru vârstă
D. greutatea actuală a copilului raportată la greutatea ideală corespunzătoare creșterii sale
în lungime
E. exprimarea procentuală a indicelui ponderal

4. Rația alimentară zilnică la copilul mic cuprinde:


A. proteine 10-15% din aportul energetic
B. glucide 45-50% din aportul energetic
C. proteine 45-50% din aportul energetic
D. lipide 30-40% din aportul energetic
E. glucide 10-15% din aportul energetic

5. Rația alimentară zilnică la adolescent cuprinde următoarele:


A. proteine 13-15%, lipide 30-35%, glucide 55% din totalul caloric din dietă
B. sursa de proteine: 60-70% de origine animală
C. sursa de proteine: 60-70% de origine vegetală
D. lipide: alimente bogate în acizi grași mono- și polinesaturați și doar 10% grăsimi
saturate
E. necesarul nutrițional zilnic diferă în funcție de sex și de activitatea fizică efectuată

6. Indicații ale nutriției enterale la copil:


A. aport oral adecvat
B. sindrom de malabsorbție și/sau maldigestie
C. pierderi sau necesar crescut de nutrienți
D. boli cronice asociate cu malnutriția cronică, insuficiența creșterii, deprivare alimentară
E. boli metabolice

7. Nutriția parenterală este indicată:


A. la pacienții cu funcția intestinală păstrată
B. la copiii la care nutriția poate fi realizată prin alimentație orală pe sondă sau
gastrostomie
C. când aportul alimentar oral sau enteral nu este posibil mai mult de 2-3 zile la sugar și 4-
7 zile la
copilul cu vârsta peste 1 an
D. la copiii care nu pot fi alimentați complet pe cale orală sau enterală, pentru a preveni
sau corecta
malnutriția și a asigura o creștere adecvată
E. mai ales în insuficiență intestinală severă

8. Nutriția parenterală la copil prezintă următoarele caracteristici:


A. este indicată la copiii care nu pot fi alimentați complet pe cale orală sau enterală, pentru
a preveni
sau corecta malnutriția și a asigura o creștere adecvată
B. oricând este posibil, nutriția enterală poate fi combinată cu nutriția parenterală
C. complicații ce pot apărea: infecție sistemică sau locală, tromboză venoasă centrală,
embolie
pulmonară
D. se recomandă la pacienții care au păstrată cel puțin parțial funcția intestinală și la care
ingestia
orală este insuficientă
E. produsele folosite sunt alimente enterale și alimente supliment

9. Următoarele afirmații privind starea de nutriție la copilul cu vârsta mai mare de 2 ani
sunt adevărate:
A. Subponderal (hipotrofie ponderală): IMC < percentila 5 (-2DS)/vârstă/sex
B. Obezitate: IMC ≥ percentila 95 (+2DS)/vârstă/sex
C. Normopondere: 5 ≤ IMC < percentila 85/vârstă/sex
D. Suprapondere: 5 ≤ IMC < percentila 85 (+1DS) /vârstă/sex
E. Suprapondere: 85 (+1DS) ≤ IMC < percentila 95 (+2DS) /vârstă/sex

10. Următoarele afirmații referitoare la evaluarea stării de nutriție la copil sunt adevărate:
A. indicele nutritional este un indicator al malnutriției cronice („stunting”) în care deficitul
energetic
este de lungă durată
B. indicele ponderal are valoare orientativă în aprecierea stării de nutriție deoarece nu
corelează
greutatea cu lungimea copilului
C. indicele statural este un indicator al malnutriției cronice („stunting”) în care deficitul
energetic este
de lungă durată
D. indicele nutrițional este un indicator al malnutriției acute („wasting”) în care deficitul
energetic
este de scurtă durată
E. indicele statural este un indicator al malnutriției acute („wasting”) în care deficitul
energetic este
de scurtă durată

VI.BOLI DE NUTRIȚIE/METABOLISM ÎN PEDITRIE

1. Perioada de remisiune in DZ tip 1 se caracterizeaza prin:


a. necesarul insulinic creste progresiv
b. creşterea sensibilităţii ţesuturilor la insulină
c. semnele clinice de diabet sunt prezente
d. necesarul insulinic este mai mic de 0,5 u.i/kg/zi
e. glicozuria este negativă, HbA1c <7%

2. Semnele clinice caracteristice debutului acut cu cetoacidoza diabetica sunt cu EXCEPTIA:


a. poliurie, polidipsie
b. grețuri, vărsături, dureri abdominale inntense, aparare musculara
c. respirație acidotică, halenă acetonemică
d. absenta semnelor de deshidratare
e. tulburări ale stării de conştienţă

3. Confirmarea diagnosticului de diabet se face pe baza urmatoarelor criterii:


a. glicemie a jeun ≥110 mg%
b. glicemie în orice moment al zilei ≥200 mg%
c. glicemia la TTGO intre 140-200 mg%
d. glicemia a jeun este ≥126 mg%
e. prezenta singulara a corpilor cetonici in urina

4. Tratamentul in DZ tip 1 la copil se face cu:


a. Analogi de insulina cu actiune rapida
b. Insuline ultralente
c. Analogi de insulina cu actiune lenta ??
d. Insuline premixate
e. Medicatie antidiabetica orala

5. Țintele terapeutice propuse pentru un control glicemic optim la copilul cu DZ:


a. HbA1c <7,5%
b. Glicemia postrprandială 90 – 180 mg%
c. HbA1c <6,5%
d. Glicemia preprandială 90 – 145 mg%
e. Glicemie preprandiala 70 – 110 mg%
6. Obiectivele alimentației în DZ tip 1:
a. obţinerea echilibrului glicemic şi a unui spectru metabolic general normal
b. planificarea meselor şi a gustărilor se va face în corelaţie cu schemă de insulinoterapie
c. cantitatea de glucide pentru masa de la aceeaşi oră nu trebuie să fie constantă de la o zi
la alta;
d. alimentaţia copilului este asemănătoare cu cea a copilului nediabetic
e. nu se tine cont de satisfacerea apetitului şi a gusturilor copilului

7. Tabloul clinic in obezitate se caracterizează prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:


a. greutate în exces faţă de talie, faţă de greutatea ideală vârstei
b. talie normală sau chiar crescută faţă de media vârstei
c. vârsta osoasă intarziata
d. maturaţie sexuală şi somatică normală sau accelerată
e. depunere de grăsime generalizată şi simetrică

8. Elemente de suspiciune pentru obezitate genetică sau endocrină:


a. dispoziţie particulară a excesului de grăsime
b. afectarea creşterii (hipostatură), dismorfism
c. accelerare în maturaţia osoasă şi în dezvoltarea sexuală
d. deseori retard neuropsihic
e. obezitate obişnuită în familie

9. Obezitatea este definita pe baza percentilelor si a deviatiei standard astfel:


a. Obezitatea este definită >percentila 95
b. IMC >1DS
c. Obezitatea este definita >percentila 85
d. IMC >3DS
e. IMC >2DS

10. Obiectivele tratamentului dietetic in obezitate:


a. aportul energetic nu va fi redus cu mai mult de 30% din aportul obişnuit
b. restricţia calorică se face pe seama lipidelor de origine animală
c. se recomanda un numar redus de mese pe zi
d. aportul de proteine va fi crescut
e. se recomandă un număr crescut de mese pe zi (5-6 mese)

VII.BOLI CARENȚIALE ALE COPILULUI


1.* Tabloul clinic al malnutriției de gradul I, se caracterizează prin următoarele, cu
excepția:
a. indice ponderal 0,89 – 0,76
b. toleranță digestivă bună
c. indice nutrițional 0,89 – 0,76
d. dezvoltare motorie și psihică bună
e. țesut adipos redus pe torace și abdomen

2*. Modificări extraosoase în rahitismul carențial sunt următoarele, cu excepția:


a. hipotonie musculară
b. laxitate ligamentară la nivelul membrelor
c. hiperexcitabilitate neuro-musculară
d. erupție urticariană
e. transpirații extremitatea cefalică
3*. Tabloul clinic al anemiei feriprive nu include:
a. paloare
b. peteșii
c. ragade comisurale
d. inapetență
e. fanere friabile

4.Malnutriția de gradul III se caracterizează prin:


a. indice ponderal 0,75 – 0,61
b. absența toleranței digestive
c. curbă ponderală descendentă continuu
d. toleranță digestivă normală
e. țesut adipos complet dispărut

5.Obiectivele tratamentului malnutriției sunt următoarele:


a. normalizarea toleranței digestive
b. curbă ponderală ascendentă după 2-3 săptămâni de tratament dietetic
c. recuperare neuro-motorie
d. creștere ponderală din a 3-a zi de tratament dietetic
e. regim hipoproteic și făinos prelungit

6.În etiologia malnutriției, greșelile alimentare calitative sunt:


a. alimentația hipoglucidică
b. carența de lipide
c. hipogalactia maternă reală
d. alimentația hipoproteică
e. pierderile excesive din enteropatii exudative

7.În rahitismul carențial, la nivelul extremității cefalice, apar următoarele modificări:


a. bose frontale
b. plagiocefalie
c. hidrocefalie
d. frunte olimpiană
e. fontanelă anterioara închisă

8.Semnele radiologice din rahitismul carențial sunt:


a. lărgirea metafizei oaselor lungi
b. linie metafizară concavă
c. osificarea precoce a suturilor craniene
d. aspect de condensare pulmonară
e. apariția cu întârziere a nucleilor de osificare

9.În profilaxia postnatală a rahitismului carențial putem afirma:


a. doza profilactică este 2000-2500 UI/zi
b. doza profilactică se administrează zilnic
c. este recomandată administrarea per os
d. se preferă administrarea injectabilă
e. este indicată până la vârsta de 18 luni

10.Profilaxia anemiei feriprive este asigurată prin:


a. administrarea de supliment de fier la gravidele anemice
b. ligatura precoce a cordonului ombilical
c. alimentație exclusiv la sân până la vârsta de 6 luni
d. diversificare corectă cu alimente bogate în fier
e. alimentație bogată în făinoase

VIII.URGENȚE ÎN PEDIATRIE
1. ABC-ul resuscitarii cardio-respiratorii cuprinde:
a. eliberarea căilor aeriene
b. restabilirea diurezei
c. terapia anticonvulsivantă
d. restabilirea respiraţiei
e. restabilirea circulaţiei

2.Cu ce periodicitate se verifică pulsul, în cazul unui copil aflat în stop cardio-respirator?
a. la 20 de secunde
b. la 10 de secunde
c. la 15 de secunde
d. la 3 de secunde
e. la 5 de secunde

3 .În cazul aritmiilor şocabile ale copilului aflat în şoc cardio-respirator se utilizează:
a. adrenalina 0,1 ml/kg 1‰
b. acetilcolina 0,5 ml/kg 1‰
c. amiodarona 5 mg/kg
d. administrare de O2 90%
e. administrare de O2 100%

4. .Halena acetonemică apare în intoxicaţii cu:


a. alcool
b. salicilaţi
c. cianuri
d. nurofen
e. acetone

5. Hipersalivaţia apare în intoxicaţia cu:


a. ciuperci
b. salicilaţi
c. barbiturice
d. organofosforice
e. diazepam

6. Coloraţia icterică a tegumentelor se întâlneşte în intoxicaţiile cu:


a. fosfor
b. naftalină
c. paracetamol
d. aspirină
e. etanol

7. Leziunile tegumentare de tip bulos apar în intoxicaţiile cu:


a. nicotină
b. monoxid de carbon
c. cafeină
d. barbiturice
e. teofilină

8.Tulburările de auz pot să apară în intoxicaţiile cu:


a. mercur
b. salicilaţi
c. metanol
d. lidocaină
e. xilină

9.Spălătura gastrică este eficientă în primele 6 ore de la ingestia toxicului, în caz de


intoxicaţie cu:
a. teofilină
b. digitală
c. aspirină
d. salbutamol
e. fluticazonă

10.Antidotul specific în intoxicaţia cu fier este:


a. albastru de metilen
b. deferoxamină
c. dimercaprol
d. nitratul de sodiu
e. bicarbonatul de sodiu

IX.INFECȚII RESPIRATORII SUPERIOARE LA COPIL

1.⁕ În etiologia rinofaringitei acute, mai frecvent implicate sunt:


a Bacteriile
b Fungii
c Virusurile
d Ricketsiile
e Mycoplasma

2.⁕ Următoarele sunt complicații ale otitei medii acute, cu excepția:


a Abces subdural
b Endocardită bacteriană
c Sindrom nefrotic
d Septicemie
e Mastoidită

3.⁕ Diagnosticul diferențial în epiglotită se face cu următoarele afecțiuni, cu excepția:


a Abces retrofaringian
b Bronșiolită acută
c Mononucleoză infecțioasă
d Aspirație de corpi străini
e Laringomalacie
4. Care dintre următoarele antibiotice sunt indicate în tratamentul anginei acute
streptococice la un copil de
3 ani?
a Tetraciclina
b Penicilina
c Claritromicina
d Cefalosporine
e Ciprofloxacina

5. Tratamentul adenoiditei acute constă în:


a Hidratare
b Paracetamol
c Adenoidectomie
d Oxigenoterapie
e Dezobstrucție nazală

6. Simptomatologia în otita medie acută cuprinde:


a Febra
b Hipoacuzie
c Vărsături, refuzul alimentației
d Mialgii
e Disfagie

7. Cei mai frecvenți agenți etiologici ai mastoiditei acute sunt:


a Streptococcus pneumoniae
b Haemophilus pneumoniae ???
c Adenovirus
d Streptococi grup A
e Rhinovirus

8. În crupul viral, principalele manifestări clinice sunt:


a Disfonie
b Tuse cu timbru metalic
c Dispnee expiratorie
d Stridor inspirator
e Wheezing

9. Tratamentul epiglotitei implică:


a Intubația
b Aerosoli cu ser fiziologic
c Cefalosporine iv
d Sedare
e Salbutamol

10. În sinuzită avem următoarele manifestări clinice:


a Cefalee
b Rinoree purulentă
c Dispnee
d Hiposmie
e Tahicardie

X.AFECȚIUNI RESPIRATORII: IRA, RINITA ALERGICĂ, SINDROMUL DE MOARTE


SUBITĂ, CORPII STRĂINI

1 *. Care dintre următoarele cauze de insuficiență respiratorie acută ESTE CONSECINȚA


deficitului de
utilizare a oxigenului la nivel tisular?
a. malformații de căi aeriene
b. pneumonia
c. anemia
d. miopatii
e. sepsis

2. Frecvența mare a insuficienței respiratorii la copil este explicată printr-o serie de


caracteristici speciale ale
aparatului respirator la vârste mici:
a. macroglosie relativă
b. epiglota de dimensiuni mai mici
c. diafragm verticalizat
d. imaturitatea musculaturii respiratorii
e. metabolism bazal scăzut

3. În evaluarea insuficienței respiratorii la copil, examenul rapid al funcțiilor vitale trebuie


să cuprindă:
a. măsurarea temperaturii
b. evaluarea semnelor de afectare meningeană
c. circulația la nivelul dermului
d. evaluarea respirației
e. aspectul general

4. Care dintre următoarele semne clinice sunt evocatoare pentru insuficiența respiratorie?
a. tiraj intercostal
b. balans toraco-abdominal
c. wheezing
d. tuse în chinte
e. bătăi ale aripioarelor nazale

5 *. Cea mai accesibilă și rapidă metodă de evaluare a unei eventuale insuficiențe


respiratorii acute ESTE:
a. pulsoximetria continuă
b. radiografia pulmonară
c. computer tomografia toracică
d. gazometria sangvină (ASTRUP)
e. ionograma sangvină
6. Care dintre următoarele fac parte din modificările mai frecvent întâlnite la copiii decedați
prin sindromul
morții subite a sugarului?
a. excesul de serotonină
b. alterări cerebrale severe
c. frecvența mai mare a peteșiilor
d. modificări de tip asfixie cronică
e. nivel crescut al factorului de creștere endotelial vascular in lichidul cefalorahidian

7. Factori protectori în sindromul morții subite a sugarului sunt:


a. evitarea folosirii suzetei
b. alimentația la sân
c. dormitul în același pat cu părinții
d. respectarea programului de vaccinare
e. sexul masculin

8. Care din următoarele afirmații legate de semnele clinice asociate corpilor străini din căile
respiratorii sunt
adevărate?
a. dispneea este variabilă
b. la inspecție se poate constata retracția unui hemitorace
c. ralurile crepitante sunt semnul clinic obligatoriu
d. fixarea corpului străin la bifurcația traheală este întotdeauna asimptomatică
e. la percuție se poate evidenția submatitate

9 *. Majoritatea corpilor străini din căile aeriene la copil se fixează LA NIVELUL:


a. faringelui
b. laringelui
c. esofagului
d. traheei
e. bronhiilor

10. Tabloul clinic tipic din rinita alergică la copil poate conține:
a. xeroftalmie (secreție lacrimală redusă)
b. strănut repetat
c. congestie nazală
d. prurit nazal
e. congestie oculară

XI.PNEUMOLOGIE PEDIATRICĂ

1.* Manifestările precoce în fibroza chistică la nou-născut și sugar sunt următoarele, cu


excepția:
a.Icter colestatic
b.Episoade de deshidratare hipotonă
c.Edeme
d.Diaree la nou-născut
e.Prolaps rectal recurent

2.Care dintre următoarele afecțiuni sunt manifestări respiratorii ale fibrozei chistice:
a.Laringita recidivantă
b.Bronsiectazia
c.Sinuzita
d.Otomastoidita
e.Wheezing recurent

3.* Tratamentul medicamentos în fibroza chistică este reprezentat de următoarele, cu


excepția:
a.Bronhodilatatoare
b.Fluidifiante ale secrețiilor bronșice
c.Antibiotice
d.Antitusive
e.Enzime pancreatice
4.Care dintre următorii factori infecțioși pot determina pneumonie:
a.Rinovirusuri
b.Citomegalvirus
c.E. Coli
d.Aspergillus
e.Giardia lambria

5.Despre pneumoniile atipice se știe că:


a.Debutul este subacut
b.Răspund la tratamentul cu macrolide
c.Semnele fizice pulmonare sunt zgomotoase
d.Pneumonia cu Mycoplasma este mai frecventă la copilul sub 2 ani
e.Au manifestări extrapulmonare

6.În pneumonia pneumococică se descrie următoarea simptomatologie:


a.Debutul este insidios
b.Herpesul labial apare după junghiul toracic
c.Febra este prezentă
d.Sunt prezente raluri crepitante
e.Durerea poate fi localizată abdominal

7.Examenul de laborator în pneumonia stafilococică arată:


a.VSH cu valori mari
b.Hemoculturi pozitive în unele cazuri
c.Numărul de leucocite poate fi normal
d.Policitemie
e.VSH cu valori mici

8.Factorii favorizanți ai bronhopneumoniei sunt:


a.Paratrofia
b.Rujeola
c.Gripa
d.Fibroza chistică
e.Vârsta peste 2 ani

9.Complicațiile pneumoniei lobulare sunt:


a.Pleurezia parapneumonică
b.Endocardita
c.Rinofaringita
d.Septicemie
e.Otomastoidită

10.Diagnosticul diferențial al tuberculozei se face cu:


a.Pneumonia bacteriană
b.Bronșiectazii congenitale
c.Traheobronșita
d.Astmul bronșic alergic
e.Displazia bronhopulmonară

XII.CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ
1.Manifestările clinice prezente frecvent la debutul unei miocardite acute sunt următoarele:
a.scădere ponderală
b.oligurie
c.febră
d.cefalee
e.tahipnee

2.În miocardita acută la copil ecocardiografia evidentiază următoarele:


a.creşterea dimensiunilor atriilor
b.creşterea dimensiunilor ventriculilor
c.prezenţa de trombii intracavitari
d.tulburări de conducere atrio-ventriculare
e. revărsat pericardic

3. În tratamentul miocarditei acute la copil se utilizează următoarele:


a. blocante de calciu
b.furosemid
c.inhibitori de pompă de
protoni
d.digoxin
e.dexametazona ?

4. ⁎Factorii favorizanti în endocardita bacteriană la copil sunt următorii, cu


excepția: a.valvulopatii reumatismale cronice
b.proteze valvulare
c.sindromul nefrotic
d.catetere venoase centrale
e. imunodeprimați

5.Următoarele afirmații despre endocardita la copil sunt adevarate :


a.germenii incriminați în etiologie sunt Streptococcus viridans și Stafilococcus
aureus b.febra este rar prezentă
c.sunt prezente hemoragii subunghiale și hemoragii retiniene
d.complicațiile embolice sau cardiace sunt rare
e. cele mai utile examene de laborator sunt hemoculturile pozitive

6.În endocardita acută la copil explorările paraclinice evidențiază:


a.hemoculturi pozitive
b.complement seric crescut
c. proteina C reactivă crescută
d.coproculturi pozitive
e. hipergamaglobulinemie

7. În pericardita acută la copil ,compresiunea pe organele vecine determină apariția următoarelor simptome :
a.disfagie
b.sughit,
c. scaune semiconsistente
d.transpiratii
e.mialgii

8.Pericardita lichidiana se caracterizeaza prin:


a. dureri precordiale
b. senzaţie de presiune toracică
c. zgomote cardiace asurzite
d. puls paradoxal
e. frecătură pericardică

9. *Tabloul clinic in insuficienta cardiaca la sugar cuprinde urmatoarele semne, cu


exceptia:
a.dificultăţi de alimentaţie
b.tahipnee
semnificativă
c.tahicardie
d.dureri precordiale
e.extremităţi reci, marmorate, puls slab perceptibil

10. Manifestari clinice caracteristice in insuficienta cardiaca la copil:


a.Cardiomegalie
b.Bradicardie sinusala
c.Hepatomegalie, edeme
d.Bradipnee
e.Scadere ponderal

XIII.AFECȚIUNI CARDIOVASCULARE . MALFORMAȚII CARDIACE CONGENITALE.


HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ.
1. *Standardul de aur în diagnosticul malformațiilor cardiace congenitale este:
a. electrocardiografia
b. radiografia cardiopulmonară
c. ecocardiografia bidimensională cu Doppler
d. tomografia computerizată
e. coronarografia

2. *Imaginea radiologică a cordului de tip „în sabot” este caracteristică în:


a. Transpoziţia de vene mari
b. Coarctaţie de aortă
c. Maladia Ebstein
d. Tetralogia Fallot
e. Anomalii ale arcurilor aortice

3. *Măsurarea tensiunii arteriale la copii în cadrul unui examen de rutină este obligatorie începând cu
vârsta de:
a. nou-născut
b. 1 an
c. 3 ani
d. 11 ani
e. 14 ani
4. Cardiopatiile congenitale fără cianoză sau cu cianoză minoră sunt următoarele:
a. Defect septal ventricular
b. Persistenţa canalului arterial
c. Trunchiul arterial comun
d. Transpoziţia de vase mari
e. Defect septal atrial

5. Malformații cardiace cianogene sunt:


a. Tetralogie Fallot
b. Trunchiul arterial comun
c. Transpoziţia de vase mari
d. Defect septal ventricular
e. Persistenţa canalului arterial

6. Selectați afirmațiile adevărate despre Tetralogia Fallot:


a. este o malformație congenitală cu cianoză
b. este o malformație congenitală cu şunt stânga-dreapta
c. cianoza poate lipsi la naștere
d. radiografia cardio-pulmonară evidențiază silueta cardiacă „în sabot”
e. se asociază frecvent cu sindroame genetice

7. Următoarele afirmații despre defectul septal ventricular sunt adevărate:


a. este o malformație cianogenă
b. AP este dilatată
c. radiografia cardio-pulmonară evidențiază silueta cardiacă „în sabot”
d. poate să apară insuficienţa cardiacă congestivă
e. avem suflu holosistolic intens

8. Manifestările clinice ale HTA la copil pot fi:


a. cefalee occipitală
b. epistaxis
c. iritabilitate crescută la copilul mic
d. disfagie
e. amețeli

9. Hipertensiunea arterială la copil:


a. este primară (esențială) în 10-15% din cazuri şi secundară în 85% din cazuri
b. presupune valori ale tensiunii arteriale mai mari de percentila 95 pentru vârstă şi talie, la ≥ 3
determinări separate
c. la nou născut este frecventă
d. tratamentul nefarmacologic presupune şi încurajarea efortului fizic izotonic (mers pe jos, alergat,
înot, ciclism)
e. în cazul hipertensiunii secundare tratamentul se face şi după eliminarea cauzei

10. Ce include profilaxia primară a hipertensiunii arteriale esenţiale la copii?


a. depistarea factorilor de risc
b. alimentaţie adaptată vârstei
c. optimizarea activităţii fizice
d. tratamentul oportun a patologiei renale
e. excluderea activităţii sportive

XIV.UROLOGIE PEDIATRICA

1*. Metoda imagistică de primă intenție în diagnosticul infecțiilor pediatrice de tract urinar ESTE:
a.tomografia computerizată
b.scintigrafia renală
c.echografia
d.cistouretrografia
e.biopsia renală

2.Care dintre următoarele afecțiuni fac parte din diagnosticul diferențial al infecțiilor JOASE de tract
urinar la copil?
a.iritația uretrală
b.deshidratarea
c.afecțiunile coloanei lombo-sacrate
d.glomerulonefritele
e.diabet

3.Care dintre următoarele afecțiuni fac parte din diagnosticul diferențial al infecțiilor ÎNALTE de tract
urinar la copil?
a.iritația uretrală
b.gastroenterita
c.abcesul tubo-ovarian
d.glomerulonefritele
e.diabetul

4.În tratamentul infecțiilor de tract urinar pediatrice, acidifierea urinei crește acțiunea:
a.nitrofurantoinului
b.aminoglicozidelor
c. eritrimicinei
d.acid nalidixic
e.ampicilina

5. Care dintre următoarele enunțuri în legătură cu tratamentul antiinfectios in infecțiile de tract urinar
pediatrice sunt adevărate?
a.marea majoritate a pacienților răspund favorabil la tratament per os și monoterapie
b.sunt preferate antibioticele ce ating concentrații maxime la nivel sangvin
c.durata medie a tratamentului este de 14-21 de zile
d.pH-ul urinar potențează acțiunea antibioticelor
e.monitorizarea tratamentului se face cu ajutorul examenului sumar de urină

6.Particularități ale tratamentului infecțiilor de tract urinar pediatrice:


a.ITU la nou-născut se tratează inițial cu monoterapie
b.anomaliile structurale obstructive vor fi corectate chirurgical cât mai precoce
c. refluxul vezico-ureteral impune menținerea îndelungată a sterilității urinei
d.orice recidivă se tratează inițial ca o ITU acută, timp de 10-14 zile
e.ITU fungice impun depistarea factorilor favorizanți

7.Dintre factorii cu rol prognostic în pielonefrite fac parte:


a.vârsta
b.modificările obstructive
c. etiologia
c.băieții au tendință de recidivă foarte mare
d.calitatea dispensarizării
e.precocitatea diagnosticului

8.Dintre factorii etiopatogenici ai refluxului vezico-ureteral fac parte:


a.traiectul lung de intrare a ureterului în vezică
b.duplicațiile
c. diverticulii
d.scăderea presiunii intravezicale
e.corpii străini
9.Care dintre următoarele afirmații în legătură cu enurezisul nocturn pediatric sunt adevărate?
a.majoritatea copiilor au enurezis secundar
b.frecvent sunt aglomerări familiale
c. vârsta minimă la care se pune diagnosticul este de 8 ani
d.pentru diagnostic trebuie exclusă patologia renală cronică
e.pentru diagnostic trebuie exclus diabetul

10. * Care ESTE SUBSTANȚA care poate fi folosită în tratamentul enurezis-ului pediatric?
a.propranololul
b.desmopresina
c. furosemidul
d.manitolul
e.acetilcolina

XV.NEFROLOGIE PEDIATRICĂ
1. Sindromul nefrotic este definit prin prezența următoarelor criterii, cu EXCEPTIA:
a. edeme generalizate, masive
b. proteinurie importantă
c. hiperproteinemie
d. disproteinemie: hipoalbuminemie, hipogamaglobulinemie, hiper α2 globulinemie, hiper β
globulinemie
e. hiperlipemie, hipercolesterolemie
2. Pierderea masivă de proteine urinare duce la urmatoarele modificări:
a. Hipoproteinemie cu hiperalbuminemie
b. Hipolipemie
c. Pierderea unor proteine cu funcţii transportoare pentru oligoelemente, hormoni
d. Pierderea de proteine implicate în procese imunologice: imunglobuline, fracțiuni ale
complementului seric
e. Pierderea de proteine implicate în procesele de coagulare

3. In sindromul nefrotic sindromul urinar se caracterizeaza prin:


a. proteinurie selectiva >2,5g/24h
b. volumul urinii scăzut între 300 - 600 ml/24 h
c. proteinurie >3,5g/24h, selectivă sau neselectivă
d. raport proteine urinare/creatinină urinară >200 mg/mmol, din prima urină de dimineață
e. cresterea eliminarii sodiului urinar

4. Tabloul sanguinin sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:


a. Hiperproteinemie
b. Hipoalbuminemie, hipogamaglobulinemie, hiper α2 globulinemie hiper β globulinemie
c. Hiperlipemie, hipercolesterolemie, LDL colesterol și trigliceride crescute, HDL colesterol
normal sau scăzut
d. creșterea hemoglobinei și hematocritului prin depleţie plasmatică
e. titrul ASLO crescut

5. Tratamentul igieno-dietetic in sindromul nefrotic cuprinde, cu EXCEPTIA:


a. repaus la pat în perioada cu edeme masive
b. restricția hidrică este indicată în faza oligurică, până la restabilirea diurezei
c. restricție de sare pentru perioada în care sunt prezente edemele și pe perioada corticoterapiei
d. dietă va fi hipoproteica, cu proteine bogate în aminoacizi esențiali
e. evitarea eforturilor fizice medii şi mari

6. Sindromul nefritic acut se caracterizeaza prin:


a. Edeme
b. Hematurie
c. Proteinurie
d. Hipotensiune arterială
e. Cresterea filtratului glomerular

7. Modalitatile de debut in glomerulonefrita acuta sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:


a. Edeme masive, generalizate
b. Asimptomatic, printr-o descoperire întâmplătoare la examenul sumar de urină a hematuriei și/
sau proteinuriei
c. Insidios cu anorexie, astenie, jenă lombară, discrete edeme palpebrale, hematurie
d. Acut cu febra, cefalee, vărsături, manifestări urinare, însoţite adesea de edeme
e. Manifestări neurologice de encefalopatie hipertensivă sau insuficienţă cardiacă acută

8. Caracteristicile sindromului urinar din glomerulonefrita acuta:


a. hematuria macroscopică sau microscopică, de origine glomerulară
b. proteinurie constantă de 0,5-2 g/24 h iniţial neselectivă, devine selectivă către convalescenţă
c. cilindrii hialini, granuloși, hematici, hemoglobinici, chiar cilindri leucocitari
d. proteinurie peste 3,5 g/24 h
e. densitate urinară scăzută

9. Tratamentul glomerulonefritei acute poststreptococice se face cu urmatoarele medicamente, cu


EXCEPTIA:
a. Cortizon
b. Diuretice
c. Hipotensoare
d. Antibiotice
e. Manitol

10. Modalitati evolutive in glomerulonefrita acuta poststreptococica:


a. Vindecare imediata fara sechele
b. Vindecare în 3-6 luni de la debut până la 1an în proporţie de >95% din cazuri
c. Cronicizare, cu persistenţa semnelor clinice şi biologice sau acestea dispar pentru o perioadă
de timp, dar după mai mulţi ani reapar
d. Evoluţie rapid progresivă spre glomerulonefrita rapid progresiva in unele cazuri
e.. Evolutie spre cronicizare in toate cazurile

XVI.AFECȚIUNI ALE APARATULUI DIGESTIV LA COPIL. BOALA DIAREICĂ ACUTĂ


SINDROMUL DE DESHIDRATARE ACUTĂ. PARAZITOZE INTESTINALE.
CONSTIPAȚIA.
1*. Urmatoarea bacterie nu are rol in producerea diareei sugarului:
a.Escherichia coli
b.Haemophilus influenzae
c.Salmonella typhi
d.Campylobacter jejuni
e.Clostridium difficile
2*. Constipatia reprezinta:
a. eliminarea zilnica a unui scaun normal
b. eliminarea rara si dificila a scaunelor
c. 3-4 scaune / zi
d. scaune cu consistenta scazuta
e. scaun in cantitate mare
3*. Ce cantitate de ORS veti recomanda in boala diareica cu deshidratare usoara?
a.200 ml / Kg corp / 24 h;
b.150 ml / Kg cop / 24 h;
c.50 ml pentru fiecare scaun emis; la copilul sub 2 ani
d.30 ml / Kg cop 24 h;
e.120 ml / Kg corp / 24 h.
4.Manifestarile clinice ale bolii diareice acute cuprind:
a. eliminarea unor scaune apoase si frcvente
b. anorexie
c. disurie, polakiurie
d. colici abdominale
e. disfagie, odinofagie

5. Semnele de gravitate ale deshidratarii acute sunt:


a. scaderea brusca a greutătii corporale cu peste 10% ??
b. mucoasa bucala uscata, aderenta la spatula
c. oligurie, anurie
d. privire agera, cu hiperreactivitate la stimuli
e. coma, convulsii
6.Examenele paraclinice necesare pentru stabilirea etiologiei in cazul bolii diareice acute sunt:
a. examen coproparazitologic
b.coprocultura
c.exudat faringian
d.coprocitograma
e.hemograma
7. ??Ce conduită abordati in cazul unui copil cu BDA cu SDA> 10%?
a. tratament la domiciliu cu ORS
b. restrictie de lichide
c. internare si rehidratare parenterala
d. dieta cu lapte fara lactoza
e. suprimarea alimentatiei anterioara imbolnavirii
8.In parazitozele intestinale putem intalni:
a.distensie abdominala, anorexie, greata, varsaturi
b.retardul cresterii prin malabsorbtie
c.anemie
d.prurit intens anal si leziuni de grataj
e.semne de insuficienta renala acuta

9.Examenele paraclinice necesare pentru stabilirea etiologiei în cazul bolii diareice acute sunt:
a. examen coproparazitologic
b. coprocultura
c. exudat faringian
d. coprocitograma
e. hemograma
10. Care din următoarele afirmatii privind tratamentul diareei acute la sugar sunt
adevarate? a.initial se intrerupe obligatoriu alimentatia cu lapte matern
b.cel mai frecvent agent etiologic bacterian este Escherichia coli
c.se pot folosi cartoful sau roşiile fierte în regimul dietetic
d.se pot folosi morcovul sau orezul fierte in regimul dietetic
e.toate formele de diaree acuta necesita tratament antibiotic 5-7 zile.
XVII.GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICĂ. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN. BOALA
CELIACĂ.
1. Factori ce determină scăderea presiunii sfincterului esofagian inferior (SEI) sunt:
a. postura
b. prostaglandina A2
c. hiperaciditatea gastrică
d. teofilina
e. glucagonul
2. Factori care determină creşterea presiunii sfincterului esofagian inferior sunt:
a. metoclopramid
b. aciditate crescută gastrică
c. alcalinizare crescută gastrică
d. gastrina
e. prostaglandina F2 alfa

3. Persistenţa refluxului gastro-esofagian peste vârsta fiziologică de 12 luni poate însemna:


a. afecţiuni neurologice
b. afecţiuni neuromusculare
c. afecţiuni sinusale
d. alterarea colecistului
e. peristaltism ineficient

4*.Manevra ideală pentru diagnosticul refluxului gastro-esofagian este:


a. pH-metria intraesofagiană cu monitorizare 24h
b. explorarea radiologică
c. manometria
d. bronhoscopia
e. cuantificarea H2 în aerul expirat

5. Ruminaţia are următoarele caracteristici:


a. reînghiţirea alimentelor
b. nu se asociază cu simptome nocturne
c. se asociază cu simptome nocturne
d. este urmată de diaree
e. debut la 30 de minute după mese

6*.Celiachia reprezintă o intoleranţă la:


a. gliadină
b. reticulină
c. histamină
d. pancreatină
e. colecistokinină

7. Tabloul clinic de celiachie la copil cuprinde:


a. vărsături
b. anorexie
c. păr friabil
d. obezitate
e. mixedem
8. Criza celiacă se manifestă prin:
a. diaree apoasă
b. hemoragii digestive
c. deshidratare
d. hemoragii cutanate
e. febră
9*. Excluderea glutenului din dietă se face:
a. la suspiciunea de celiachie
b. la intoleranţa la lactoza
c. după biopsii seriate intestinale ce confirmă celiachia
d. la intoleranţa la proteina laptelui de vacă
e. la intoleranţa la histamină

10. Lipsa de complianţă la dieta fără gluten poate determina, în cazul copiilor cu celiachie:
a. osteoporoză
b. pubertate tardivă
c. pubertate precoce
d. risc crescut de malignizare gastrointestinală
e. risc crescut de boală Crohn
XVIII.HEPATOLOGIE PEDIATRICĂ
1. Care dintre următoarele virusuri pot determina icter cu bilirubină directă crescută:
a) Virusul ECHO
b) Herpes virus
c) Rotavirus
d) Virusul Coxsackie
e) Virusul hepatitic D

2. * Cauzele colestazei intrahepatice sunt următoarele, cu excepția:


a) Traumatisme
b) Infecții
c) Anomalii metabolice
d) Idiopatice
e) Boli ereditare

3. Cauzele colestazei extrahepatice sunt unele dintre următoarele:


a) Calculi
b) Adenopatii
c) Infecția cu CMV
d) Atrezia de căi biliare
e) Fibroza chistică

4. * Hepatita acută are următoarele cauze, cu o excepție:


a) Treponema pallidum
b) Amanita phaloides
c) Galactozemia
d) HIV
e) Efort fizic intens

5. * Tratamentul în hepatita acută presupune următoarele, cu o excepție:


a) Hidratare adecvată
b) Regim hiperproteic în primele zile de boală
c) Simptomatice
d) Efort fizic redus
e) Regim hiperglucidic

6. Afecțunile metabolice care pot determina hepatita cronică sunt următoarele:


a) Deficit de α1-antitripsină
b) Steatoză hepatică alcoolică
c) Boala Wilson
d) Glicogenozele
e) Tiroidita

7. Examenul obiectiv în hepatita cronică evidențiază:


a) Tegumente și mucoase palide
b) Tonus muscular crescut
c) Ficat mic, dureros
d) Gingivoragii, epistaxis
e) Ginecomastie
8. * Manifestările extrahepatice în hepatita autoimună sunt următoarele, cu o excepție:
a) Tiroidită
b) Glomerulonefrită
c) Diabet zaharat
d) Artrită
e) Litiază renală

9. Simptomatologia cirozei la copil și adolescent se caracterizează prin următoarele:


a) Este diferită de cea de la adult
b) Sunt prezente semne de hipertensiune portală
c) Este prezentă ascita
d) Poate exista prurit
e) Semnele nespecifice sunt absente

10. * În ciroza hepatică diagonsticul de certitudine este stabilit prin una dintre următoarele explorări:
a) Enzimele de colestază
b) Tomografie computerizată
c) Endoscopie digestivă superioară
d) Biopsie hepatică
e) Elastografie

XIX.BOLILE HEMATOLOGIGE ALE COPILULUI


1. * Alegeti informatia incorecta cu privire la hemoliza eritrocitara:
a.poate fi acuta sau cronica
b.hemoliza eritrocitara poate fi doar cronica
c. se insoteste de reticulocitoză crescută, hiperbilirubinemie indirectă, urobilinogenurie.
d.in forma cronica este insotita de subicter si splenomegalie
e.in forma acuta, anemia este marcata, instalata brusc.

2. * Alegeti informatia corecta cu privire la anemia Cooley:


a.este forma heterozigota a sindroamelor β-talasemice
b.este forma minora a sindroamelor β-talasemice
c. este forma majora a sindroamelor β-talasemice
d.este forma care mentine gena intr-un teritoriu dat
e.este forma ce provoacă o boală uşoară, cu durata de viaţă normală.

3. * Alegeti informatia incorecta cu privire la hemofilia A:


a.este determinata de deficitul factorului VIII al coagularii
b.este determinata de deficitul factorului IX al coagularii
c. are transmitere X-linkata
d.este cea mai frecventa coagulopatie.
e.are in tabloul clinic hematoame si hemartroze

4. Microsferocitoza ereditara se caracterizeaza prin urmatoarele:


a.Anemie moderata microcitara, normo- sau hipercroma.
b.Icter neonatal
c.Fragilitatea osmotica crescuta.
d.Defect al unei proteine din membrana eritrocitara.
e.Prezenta de hemoglobine anormale.

5. Urmatoarele sunt adevarate despre anemiile hemolitice:


a.Sindroamele beta-talasemice sunt anemii rare, care nu se intalnesc in Romania.
b.Splenectomia se efectuează în funcție de severitatea bolii în microsferocitoza ereditara.
c.Electroforeza hemoglobinei poate pune diagnosticul în beta-talasemia minora.
d.Testul de autohemoliza scazut este prezent in microsferocitoza ereditara.
e.In anemia Cooley se intalnesc hematii in semn de tras la tinta.

6. Caracteristicile purpurei cutanate in PTI (purpura trombocitopenica idiopatica) sunt urmatoarele:


a.purpura cutanata cu distributie generalizata, nesistematizata, nepruriginoasa.
b.purpura cutanată cu distributie simetrică, metamerica la nivelul membrelor inferioare;
c.purpura cutanata palpabila;
d.purpura cutanata nepalpabila.
e.in PTI nu exista purpura.

7. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre sindroamele beta-talasemice:


a.sunt caracterizate prin deficiența în sinteza (totală sau parțială) a lanțului β de globină.
b.fenotipul β-talasemiei nu depinde de doza de genă mutantă.
c. in forma majora, poate apare faciesul mongoloid
d. forma intermedia poate cuprinde homozigoţii cu semne clinice şi hematologice mai puţin severe
decat in forma majora
e.in forma majora, hemocromatoza secundară afectează numai ficatul și splina.

8. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in PTI (purpura trombocitopenica idiopatica):


a.apare secundar unui factor plasmatic antitrombocitar, de tip IgG.
b.nu se asociaza niciodata cu alte boli autoimune
c. forma acuta se caracterizeaza printr-un sindrom hemoragic cutaneo-mucos și visceral
d.purpura cutanată are distributie simetrică, metamerica la nivelul membrelor inferioare;
e.timpul de coagulare este prelungit.

9. Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la beta-talasemia minora:


a.este forma homozigota a sindroamele beta-talasemice
b.pacienții se mai numesc purtători de beta-talasemie
c.nu poate coexista cu deficitul de fier.
d.diagnosticul este suspicionat pe hemogramă și confirmat prin electroforeza hemoglobinei.
e.paraclinic prezinta poliglobulie si indici eritrocitari scazuti.

10. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la purpura Henoch-Schonlein:


a.este o forma de purpura trombocitopenica
b.este o forma de vasculita imuna
c.prezinta purpura nepalpabila, nesistematizata.
d.leziunile purpurice pot aparea în valuri
e.sindromul renal da nota de pronostic si gravitate a bolii.
XX.HEMATOLOGIE ȘI ONCOLOGIE PEDIATRICĂ
1.Limfomul Hodgkin:
a)Boală rară sub vârsta de 12 ani
b)Sexul feminin cu predilecţie afectat în copilărie
c) Sexul masculin cu predilecţie afectat în copilărie
d)Cea mai frecventă boală malignă din cancerele grupei 15-19 ani
e)Boală foarte rară sub vârsta de 5 ani

2.Afectarea mediastinală în boala Hodgkin:


a)Este foarte frecventă
b)Este rară
c) Nu este caracteristică bolii
d)Rareori semne clinice de compresiune respiratorie
e)Frecvent semne clinice de compresiune respiratorie

3*. Examenul CT in boala Hodgkin identifică, cu excepţia:


a) Identifica adenopatiile cervicale in 80% din cazuri
b) Detectează adenopatii la care examenul Rx pulmonar este normal
c) Indispensabilă pentru cuantificarea radioterapiei
d) Indispensabilă pentru stadializare
e) Identifică adenopatii cervicale în 40% din cazuri ??

4*. În limfomul Hodgkin marca histologică este reprezentată de:


a)Celula Hodgkin
b)Celula stem
c) Mastocite
d)Bazofile
e)Celula Reed-Sternberg

5.Folosirea medicaţiei cortizonice pentru tratamentul simptomelor din debutul LAL:


a)Este prima indicaţie
b)Are efecte bune
c) Este o mare greşeală
d)Întârzie diagnosticul de LAL
e)Nu ameliorează definitiv simptomele LAL

6.Hemograma la un copil cu LAL arată:


a)Anemie hipocromă microcitară
b)Reticulocite crescute
c) Prezenţa limfoblaştilor
d)Neutropenie
e)Trombocitopenie
7*. În LAL insuficienta medulara este determinata de
a)Substituţia măduvei normale cu celule blastice
b)Substanţe toxice
c) Infecţii bacteriene
d)Febră prelungită
e)Traumatisme

8*. Coagularea intravasculară diseminată:


a)Este o dezordine congenitală a hemostazei
b)Există o inhibare generalizată a fazei de coagulare
c) Se formează trombi în marea circulaţie
d)Este o dezordine dobândită a hemostazei
e)Este blocată faza de fibrinoliză

9.Cauze foarte frecvente de CID:


a)Septicemii cu bacterii G-/G+
b)Acidoza severă prelungită
c) Arsuri electrice sau termice
d)Insuficienţa multiviscerală
e)Stare de şoc

10. În contextul CID există doua mecanisme care se succed:


a)Coagularea intravasculară in vitro
b)Fibrinogeneza secundară
c) Coagularea intravasculară in vivo
d)Tromboze cu leziuni ischemice
e)Fibrinoliza secundară reacţională

XXI.DERMATOLOGIE PEDIATRICĂ
1. * Exantemul papulo-veziculos și/sau veziculo-bulos apare în:
A. Scarlatină
B. Rujeolă
C. Varicelă
D. Rozeola infantum
E. Mononucleoză infecțioasă
2. * Impetigo este:
A. o infecție profundă a foliculului pilos și a țesuturilor din jurul acestuia, determinată de
stafilococul auriu
B. o infecție superficială a foliculului pilos, autolimitată, determinată de stafilococul auriu
C. o inflamație acută a pielii și a țesutului subcutanat, asociată cu limfangită marcată, fiind
determinată de streptococul beta-hemolitic grup A sau stafilococul auriu
D. o infecție superficială a pielii determinată de streptococul beta-hemolitic grup A sau stafilococul
auriu hemolitic coagulazo-pozitiv
E. cea mai frecventă infecție fungică oportunistă la copil
3. * Următoarele afirmații referitoare la pediculoza pielii capului sunt adevărate, cu excepția:
A. este o dermatomicoză
B. apare mai frecvent în familiile defavorizate și în colectivitățile de copii
C. complicații ce pot apărea: piodermită secundară, dermatită
D. tratamentul se aplică simultan tuturor membrilor familiei și contacților
E. este o infestare cronică a scalpului cu parazitul Pediculus humanus var. capitis
4. Urticaria la copil:
A. se produce prin extravazarea de lichid din dermul superficial
B. clinic apar leziuni de tip papule, placarde eritematoase, proeminente, bine delimitate
C. leziunile cutanate sunt nepruriginoase
D. erupția poate fi localizată sau generalizată
E. clinic apar leziuni de tip veziculo-bulos

5. Următoarele afirmații referitoare la dermatita de scutec sunt adevărate:


A. este o piodermită superficială contagioasă
B. cea mai frecventă afecțiune cutanată a sugarului
C. una din formele clinice este dermatita papulo-erozivă: pe fond eritematos apar papule roșii-
violacee cu ulcerații rotund-ovale în centru, înconjurate de tegument sănătos
D. este o dermatită de contact alergică
E. ca tratament se recomandă căldura excesivă, local pudră/cremă cu antibiotice

6. Următoarele afirmații referitoare la petele „café-au-lait” sunt adevărate:


A. sunt macule hiperpigmentare, bine delimitate, uniforme, de culoare variabilă, dimensiuni diferite
și în număr variabil
B. 10% din indivizi pot prezenta până la 3-5 pete café-au-lait
C. pot să apară de la naștere sau în timpul copilăriei
D. prezența a cel puțin 6 pete cafe-au-lait cu diametrul sub 5 mm prepubertar este criteriu de
diagnostic pentru neurofibromatoza tip 1
E. se datorează scăderii numărului de melanocite

7. Semnele specifice în scabie la copil sunt următoarele:


A. șanțul acarian
B. leziune „în semn tras la țintă”
C. papula-vezicula perlată translucidă cu conținut clar
D. prurit nocturn
E. pete „café-au-lait”

8. Foliculita la copil:
A. tratament: măsuri de igienă riguroasă, antiseptice local, antibiotice local
B. este o infecție superficială a foliculului pilos, autolimitată, determinată de stafilococul auriu
C. o infecție profundă a foliculului pilos și a țesuturilor din jurul acestuia, determinată de
stafilococul auriu
D. este cea mai frecventă infecție fungică oportunistă la copil
E. se vindecă fără cicatrici
9. Următoarele afirmații referitoare la dermatita atopică sunt adevărate:
A. evoluează în pusee întrerupte de perioade de remisiune; între pusee, pielea este uscată (xeroză)
B. apare preponderent la adolescent
C. pruritul este absent
D. dermatita flexurală a copilului apare frecvent după vârsta de 2 ani
E. eczema atopică este o afecțiune inflamatoare superficială a pielii produsă prin anomalia barierei
cutanate

10. Dermatita atopică la copil se poate asocia sau poate fi urmată de:
A. alergie alimentară
B. anemie feriprivă
C. rinită alergică
D. conjunctivită alergică
E. astm bronșic
XXII.BOLI IMFLAMATORII ȘI SINDROAME DE IMUNODEFICIENȚĂ

1. În artrita idiopatica juvenila cu debut sistemic:


a.manifestările extraarticulare sunt caracteristice
b.manifestările extraarticulare sunt absente
c.afectarea articulară poate să fie oligoarticulară sau poliarticulară
d.are evoluţie ondulantă cu remisiuni şi exacerbări timp de luni sau ani de zile
e.prezenta AAN este caracteristica.

2. Sunt caracteristice artritei idiopatice juvenile ,forma oligoarticulară, urmatoarele:


a. manifestările extraarticulare sunt caracteristice
b.manifestările extraarticulare pot fii absente
c.erupţie evanescentă, nepruriginoasă, de culoare roz sau roşie,formata din macule cu margini serpiginoase
d.are evoluţie ondulantă cu remisiuni şi exacerbări timp de luni sau ani de zile
e.uveita este prezenta de la debutul bolii sau apare dupa luni sau ani de evolutie

3.In reumatismul articular acut:


a.complementul seric nu este modificat
b.eritemul inelar apare in cazuri severe
c. cardita nu implica toate structurile cardiace
d.supradenivelarea segmentului ST sugereaza pericardita
e.coreea debuteaza cu tulburari emotionale

4. *In artrita idiopatica juvenila sunt caracteristice urmatoarele:


a.factorul reumatoid este prezent in forma sistemica
b.reprezinta 20% din artritele reumatoide ale copilului
c. este autolimitata
d. ANA sunt prezenti in procent de 75%
e.febra are caracter septic in forma sistemica

5. Afectarea oculară în artrita idiopatică juvenilă este caracteristică formelor:


a.forma sistemică
b.forma poliarticulară FR+
c.forma oligoarticulară
d.forma asociată entezitei
e.forma psoriazică

6.Următoarele afirmații despre boala Kawasaki la copil sunt adevărate, cu excepția:


a.este o vasculită acută febrilă
b.sunt afectate arterele de mărime mare
c. sunt afectate arterele de mărime medie
d.etiologia este infecțioasă
e. apare predominant la copii între 6 luni și 5 ani

7.Manifestările clinice întîlnite în boala Kawasaki sunt:


a.conjunctivita acută
b.splenomegalie
c.limba zmeurie
d.leziuni veziculoase la nivel peribucal
e.sindrom nefrotic

8.Următoarele afirmații despre manifestările clinice în lupusul eritematos sistemic sunt adevărate:
a. copiii cu lupus prezintă mai des o afectare a rinichilor față de adulți
b.debutul este brusc
d.deformarea articulară este rară
e.erupţia cutanată tipică "în formă de fluture" pe nas și obraji apare la toți copiii afectaţi
e.prognosticul este dat de afectarea neurologică

9. *Tabloul clinic al imunodeficiențelor primare este dominat de următoarele , cu excepția :


a. septicemia
b.anemie aplastică
c. gastroenterocolite trenante
d.litiaza biliară
e. artrita septică

10. Artrita din RAA se caracterizeaza prin :


a.caracter fluxionar
b.lasa sechele
c.fara sechele
d.sunt afectate frecvent centura scapulara si coxofemurala
e.cedeaza la terapia antiinflamatorie
PNEUMOLOGIE PEDIATRICA

1. * Manifestările precoce în fibroza chistică la nou-născut și sugar sunt următoarele, cu excepția:

a) Icter colestatic

b) Episoade de deshidratare hipotonă

c) Edeme

d) Diaree la nou-născut

e) Prolaps rectal recurent

2. Care dintre următoarele afecțiuni sunt manifestări respiratorii ale fibrozei chistice:

a) Laringita recidivantă

b) Bronsiectazia

c) Sinuzita

d) Otomastoidita

e) Wheezing recurent

3. * Tratamentul medicamentos în fibroza chistică este reprezentat de următoarele, cu excepția:

a) Bronhodilatatoare

b) Fluidifiante ale secrețiilor bronșice

c) Antibiotice

d) Antitusive

e) Enzime pancreatice
4. Care dintre următorii factori infecțioși pot determina pneumonie:

a) Rinovirusuri

b) Citomegalvirus

c) E. Coli

d) Aspergillus
e) Giardia lambria

5. Despre pneumoniile atipice se știe că:

a) Debutul este subacut

b) Răspund la tratamentul cu macrolide

c) Semnele fizice pulmonare sunt zgomotoase

d) Pneumonia cu Mycoplasma este mai frecventă la copilul sub 2 ani

e) Au manifestări extrapulmonare

6. În pneumonia pneumococică se descrie următoarea simptomatologie:

a) Debutul este insidios

b) Herpesul labial apare după junghiul toracic

c) Febra este prezentă

d) Sunt prezente raluri crepitante

e) Durerea poate fi localizată abdominal

7. Examenul de laborator în pneumonia stafilococică arată:

a) VSH cu valori mari

b) Hemoculturi pozitive în unele cazuri

c) Numărul de leucocite poate fi normal

d) Policitemie

e) VSH cu valori mici

8. Factorii favorizanți ai bronhopneumoniei sunt:

a) Paratrofia

b) Rujeola

c) Gripa

d) Fibroza chistică

e) Vârsta peste 2 ani


9. Complicațiile pneumoniei lobulare sunt:

a) Pleurezia parapneumonică

b) Endocardita

c) Rinofaringita

d) Septicemie

e) Otomastoidită

10. Diagnosticul diferențial al tuberculozei se face cu:

a) Pneumonia bacteriană

b) Bronșiectazii congenitale

c) Traheobronșita

d) Astmul bronșic alergic

e) Displazia bronhopulmonară

CARDIOLOGIE PEDIATRICA

1. Manifestările clinice prezente frecvent la debutul unei miocardite acute sunt următoarele:

a.scădere ponderală

b.oligurie

c.febră

d.cefalee

e.tahipnee

2. În miocardita acută la copil ecocardiografia evidentiază următoarele:

a. creşterea dimensiunilor atriilor

b. creşterea dimensiunilor ventriculilor

c. prezenţa de trombii intracavitari

d. tulburări de conducere atrio-ventriculare


e.revărsat pericardic

3. În tratamentul miocarditei acute la copil se utilizează următoarele:

a. blocante de calciu

b.furosemid

c.inhibitori de pompă de protoni

d.digoxin

e.dexametazona

4. ⁎
Factorii favorizanti în endocardita bacteriană la copil sunt următorii, cu excepția:

a.valvulopatii reumatismale cronice

b.proteze valvulare

c.sindromul nefrotic

d.catetere venoase centrale

e. imunodeprimați

5. Următoarele afirmații despre endocardita la copil sunt adevarate :

a.germenii incriminați în etiologie sunt Streptococcus viridans și Stafilococcus aureus

b.febra este rar prezentă

c.sunt prezente hemoragii subunghiale și hemoragii retiniene

d.complicațiile embolice sau cardiace sunt rare

e. cele mai utile examene de laborator sunt hemoculturile pozitive

6. În endocardita acută la copil explorările paraclinice evidențiază:

a.hemoculturi pozitive

b. complement seric crescut

c. proteina C reactivă crescută

d.coproculturi pozitive

e. hipergamaglobulinemie
7.În pericardita acută la copil ,compresiunea pe organele vecine determină apariția următoarelor
simptome :

a. disfagie

b. sughit

c.scaune semiconsistente

d.transpiratii

e.mialgii

8. Pericardita lichidiana se caracterizeaza prin:

a.dureri precordiale

b.senzaţie de presiune toracică

c.zgomote cardiace asurzite

d. puls paradoxal

e.frecătură pericardică

9.*Tabloul clinic in insuficienta cardiaca la sugar cuprinde urmatoarele semne, cu exceptia:

a.dificultăţi de alimentaţie

b.tahipnee semnificativă

c.tahicardie

d.dureri precordiale

e.extremităţi reci, marmorate, puls slab perceptibil

10.Manifestari clinice caracteristice in insuficienta cardiaca la copil:

a.Cardiomegalie

b.Bradicardie sinusala

c.Hepatomegalie, edeme

d.Bradipnee

e.Scadere ponderala
AFECTIUNI CARDIOVASCULARE

*1.Standardul de aur în diagnosticul malformațiilor cardiace congenitale este: ?????

a. electrocardiografia

b. radiografia cardiopulmonară ?

c. ecocardiografia bidimensională cu Doppler

d. tomografia computerizată

e. coronarografia

*2.Imaginea radiologică a cordului de tip „în sabot” este caracteristică în:

a. Transpoziţia de vene mari

b. Coarctaţie de aortă

c. Maladia Ebstein

d. Tetralogia Fallot

e. Anomalii ale arcurilor aortice

*3.Măsurarea tensiunii arteriale la copii în cadrul unui examen de rutină este obligatorie începând cu
vârsta de:

a. nou-născut

b. 1 an

c. 3 ani

d. 11 ani

e. 14 ani

4.Cardiopatiile congenitale fără cianoză sau cu cianoză minoră sunt următoarele:

a. Defect septal ventricular

b. Persistenţa canalului arterial

c. Trunchiul arterial comun

d. Transpoziţia de vase mari


e. Defect septal atrial

5.Malformații cardiace cianogene sunt:

a. Tetralogie Fallot

b. Trunchiul arterial comun

c. Transpoziţia de vase mari

d. Defect septal ventricular

e. Persistenţa canalului arterial

6.Selectați afirmațiile adevărate despre Tetralogia Fallot:

a. este o malformație congenitală cu cianoză

b. este o malformație congenitală cu şunt stânga-dreapta

c. cianoza poate lipsi la naștere

d. radiografia cardio-pulmonară evidențiază silueta cardiacă „în sabot”

e. se asociază frecvent cu sindroame genetice

7.Următoarele afirmații despre defectul septal ventricular sunt adevărate:

a. este o malformație cianogenă

b. AP este dilatată

c. radiografia cardio-pulmonară evidențiază silueta cardiacă „în sabot”

d. poate să apară insuficienţa cardiacă congestivă

e. avem suflu holosistolic intens

8.Manifestările clinice ale HTA la copil pot fi:

a. cefalee occipitală

b. epistaxis

c. iritabilitate crescută la copilul mic

d. disfagie

e. amețeli
9.Hipertensiunea arterială la copil:

a. este primară (esențială) în 10-15% din cazuri şi secundară în 85% din cazuri

b. presupune valori ale tensiunii arteriale mai mari de percentila 95 pentru vârstă şi talie, la ≥ 3

determinări separate

c. la nou născut este frecventă

d. tratamentul nefarmacologic presupune şi încurajarea efortului fizic izotonic (mers pe jos, alergat,

înot, ciclism)

e. în cazul hipertensiunii secundare tratamentul se face şi după eliminarea cauzei

10.Ce include profilaxia primară a hipertensiunii arteriale esenţiale la copii?

a. depistarea factorilor de risc

b. alimentaţie adaptată vârstei

c. optimizarea activităţii fizice

d. tratamentul oportun a patologiei renale

e. excluderea activităţii sportive

DISFUNCTII UROLOGICE LA COPIL

1*. Metoda imagistică de primă intenție în diagnosticul infecțiilor pediatrice de tract urinar ESTE:

a. tomografia computerizată

b. scintigrafia renală

c. echografia

d. cistouretrografia

e. biopsia renală

2. Care dintre următoarele afecțiuni fac parte din diagnosticul diferențial al infecțiilor JOASE de tract
urinar la copil?

a. iritația uretrală

b. deshidratarea
c. afecțiunile coloanei lombo-sacrate

d. glomerulonefritele

e. diabet

3. Care dintre următoarele afecțiuni fac parte din diagnosticul diferențial al infecțiilor ÎNALTE de tract
urinar la copil?

a. iritația uretrală

b. gastroenterita

c. abcesul tubo-ovarian

d. glomerulonefritele

e. diabetul

4. În tratamentul infecțiilor de tract urinar pediatrice, acidifierea urinei crește acțiunea:

a. nitrofurantoinului

b. aminoglicozidelor

c. eritrimicinei

d. acid nalidixic

e. ampicilina

5. Care dintre următoarele enunțuri în legătură cu tratamentul antiinfectios in infecțiile de tract urinar

pediatrice sunt adevărate?

a. marea majoritate a pacienților răspund favorabil la tratament per os și monoterapie

b. sunt preferate antibioticele ce ating concentrații maxime la nivel sangvin

c. durata medie a tratamentului este de 14-21 de zile

d. pH-ul urinar potențează acțiunea antibioticelor

e. monitorizarea tratamentului se face cu ajutorul examenului sumar de urină

6. Particularități ale tratamentului infecțiilor de tract urinar pediatrice:

a. ITU la nou-născut se tratează inițial cu monoterapie

b. anomaliile structurale obstructive vor fi corectate chirurgical cât mai precoce


c. refluxul vezico-ureteral impune menținerea îndelungată a sterilității urinei

d. orice recidivă se tratează inițial ca o ITU acută, timp de 10-14 zile

e. ITU fungice impun depistarea factorilor favorizanți

7. Dintre factorii cu rol prognostic în pielonefrite fac parte:

a. vârsta

b. modificările obstructive

c. etiologia

c. băieții au tendință de recidivă foarte mare

d. calitatea dispensarizării

e. precocitatea diagnosticului

8. Dintre factorii etiopatogenici ai refluxului vezico-ureteral fac parte:

a. traiectul lung de intrare a ureterului în vezică

b. duplicațiile

c. diverticulii

d. scăderea presiunii intravezicale

e. corpii străini

9. Care dintre următoarele afirmații în legătură cu enurezisul nocturn pediatric sunt adevărate?

a. majoritatea copiilor au enurezis secundar

b. frecvent sunt aglomerări familiale

c. vârsta minimă la care se pune diagnosticul este de 8 ani

d. pentru diagnostic trebuie exclusă patologia renală cronică

e. pentru diagnostic trebuie exclus diabetul

10.* Care ESTE SUBSTANȚA care poate fi folosită în tratamentul enurezis-ului pediatric?

a. propranololul

b. desmopresina
c. furosemid

d. manitolul

e. acetilcolina

NEFROLOGIE PEDIATRICA

1. Sindromul nefrotic este definit prin prezența următoarelor criterii, cu EXCEPTIA:

a. edeme generalizate, masive

b. proteinurie importantă

c. hiperproteinemie

d. disproteinemie: hipoalbuminemie, hipogamaglobulinemie, hiper α2 globulinemie, hiper β

globulinemie

e. hiperlipemie, hipercolesterolemie

2. Pierderea masivă de proteine urinare duce la urmatoarele modificări:

a. Hipoproteinemie cu hiperalbuminemie

b. Hipolipemie

c. Pierderea unor proteine cu funcţii transportoare pentru oligoelemente, hormoni

d. Pierderea de proteine implicate în procese imunologice: imunglobuline, fracțiuni ale

complementului seric

e. Pierderea de proteine implicate în procesele de coagulare

3. In sindromul nefrotic sindromul urinar se caracterizeaza prin:

a. proteinurie selectiva >2,5g/24h

b. volumul urinii scăzut între 300 - 600 ml/24 h

c. proteinurie >3,5g/24h, selectivă sau neselectivă

d. raport proteine urinare/creatinină urinară >200 mg/mmol, din prima urină de dimineață
e. cresterea eliminarii sodiului urinar

4. Tabloul sanguinin sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:

a. Hiperproteinemie

b. Hipoalbuminemie, hipogamaglobulinemie, hiper α2 globulinemie hiper β globulinemie

c. Hiperlipemie, hipercolesterolemie, LDL colesterol și trigliceride crescute, HDL colesterol

normal sau scăzut

d. creșterea hemoglobinei și hematocritului prin depleţie plasmatică

e. titrul ASLO crescut

5. Tratamentul igieno-dietetic in sindromul nefrotic cuprinde, cu EXCEPTIA:

a. repaus la pat în perioada cu edeme masive

b. restricția hidrică este indicată în faza oligurică, până la restabilirea diurezei

c. restricție de sare pentru perioada în care sunt prezente edemele și pe perioada corticoterapiei

d. dietă va fi hipoproteica, cu proteine bogate în aminoacizi esențiali

e. evitarea eforturilor fizice medii şi mari

6. Sindromul nefritic acut se caracterizeaza prin:

a. Edeme

b. Hematurie

c. Proteinurie

d. Hipotensiune arterială

e. Cresterea filtratului glomerular

7. Modalitatile de debut in glomerulonefrita acuta sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:

a. Edeme masive, generalizate

b. Asimptomatic, printr-o descoperire întâmplătoare la examenul sumar de urină a hematuriei

și/sau proteinuriei

c. Insidios cu anorexie, astenie, jenă lombară, discrete edeme palpebrale, hematuria


d. Acut cu febra, cefalee, vărsături, manifestări urinare, însoţite adesea de edeme

e. Manifestări neurologice de encefalopatie hipertensivă sau insuficienţă cardiacă acută

8. Caracteristicile sindromului urinar din glomerulonefrita acuta:

a. hematuria macroscopică sau microscopică, de origine glomerulară

b. proteinurie constantă de 0,5-2 g/24 h iniţial neselectivă, devine selectivă către convalescenţă

c. cilindrii hialini, granuloși, hematici, hemoglobinici, chiar cilindri leucocitari

d. proteinurie peste 3,5 g/24 h

e. densitate urinară scăzută

9. Tratamentul glomerulonefritei acute poststreptococice se face cu urmatoarele medicamente, cu

EXCEPTIA:

a. Cortizon

b. Diuretice

c. Hipotensoare ????????

d. Antibiotice

e. Manitol

10. Modalitati evolutive in glomerulonefrita acuta poststreptococica:

a. Vindecare imediata fara sechele

b. Vindecare în 3-6 luni de la debut până la 1an în proporţie de >95% din cazuri

c. Cronicizare, cu persistenţa semnelor clinice şi biologice sau acestea dispar pentru o perioadă

de timp, dar după mai mulţi ani reapar

d. Evoluţie rapid progresivă spre glomerulonefrita rapid progresiva in unele cazuri

e. Evolutie spre cronicizare in toate cazurile


AFECTIUNI DIGESTIVE LA COPIL

1*. Urmatoarea bacterie nu are rol in producerea diareei sugarului:

a. Escherichia coli

b. Haemophilus influenzae

c. Salmonella typhi

d. Campylobacter jejuni

e. Clostridium difficile

2*. Constipatia reprezinta:

a. eliminarea zilnica a unui scaun normal

b. eliminarea rara si dificila a scaunelor

c. 3-4 scaune / zi

d. scaune cu consistenta scazuta

e. scaun in cantitate mare

3*. Ce cantitate de ORS veti recomanda in boala diareica cu deshidratare usoara?

a. 200 ml / Kg corp / 24 h;

b. 150 ml / Kg cop / 24 h;

c. 50 ml pentru fiecare scaun emis; la copilul sub 2 ani

d. 30 ml / Kg cop 24 h;

e. 120 ml / Kg corp / 24 h.

4. Manifestarile clinice ale bolii diareice acute cuprind:

a. eliminarea unor scaune apoase si frcvente

b. anorexie

c. disurie, polakiurie

d. colici abdominale

e. disfagie, odinofagie
5. Semnele de gravitate ale deshidratarii acute sunt: ???

a. scaderea brusca a greutătii corporale cu peste 10%

b. mucoasa bucala uscata, aderenta la spatula ????(in carte scrie ca e mucoasa uscata,nu scrie de
spatula)

c. oligurie, anurie

d. privire agera, cu hiperreactivitate la stimuli

e. coma, convulsii

6. Examenele paraclinice necesare pentru stabilirea etiologiei in cazul bolii diareice acute sunt:

a. examen coproparazitologic

b.coprocultura

c.exudat faringian

d. coprocitograma

e. hemograma (andreea l a luat,nu stiu exact daca e)

7. Ce conduită abordati in cazul unui copil cu BDA cu SDA> 10% ???????

a. tratament la domiciliu cu ORS (andreea l a luat)

b. restrictie de lichide

c. internare si rehidratare parenterala

d. dieta cu lapte fara lactoza

e. suprimarea alimentatiei anterioara imbolnavirii (asta nu stiu sigur daca e,andreea n a luat)

8. In parazitozele intestinale putem intalni:

a. distensie abdominala, anorexie, greata, varsaturi

b. retardul cresterii prin malabsorbtie

c. anemie

d. prurit intens anal si leziuni de grataj

e. semne de insuficienta renala acuta

9. Examenele paraclinice necesare pentru stabilirea etiologiei în cazul bolii diareice acute sunt:
a. examen coproparazitologic

b. coprocultura

c. exudat faringian

d. coprocitograma

e. hemograma (andreea l a luat) ?

10. Care din următoarele afirmatii privind tratamentul diareei acute la sugar sunt adevarate?

a.initial se intrerupe obligatoriu alimentatia cu lapte matern

b. cel mai frecvent agent etiologic bacterian este Escherichia coli

c. se pot folosi cartoful sau roşiile fierte în regimul dietetic

d. se pot folosi morcovul sau orezul fierte in regimul dietetic

e. toate formele de diaree acuta necesita tratament antibiotic 5-7 zile.

GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICA

1.Factori ce determină scăderea presiunii sfincterului esofagian inferior (SEI) sunt:

a. postura

b. prostaglandina A2

c. hiperaciditatea gastrică

d. teofilina

e. glucagonul

2.Factori care determină creşterea presiunii sfincterului esofagian inferior sunt:

a. metoclopramid

b. aciditate crescută gastrică

c. alcalinizare crescută gastrică

d. gastrina
e. prostaglandina F2 alfa

3.Persistenţa refluxului gastro-esofagian peste vârsta fiziologică de 12 luni poate însemna:

a. afecţiuni neurologice

b. afecţiuni neuromusculare

c. afecţiuni sinusale

d. alterarea colecistului

e. peristaltism ineficient

4*.Manevra ideală pentru diagnosticul refluxului gastro-esofagian este:

a. pH-metria intraesofagiană cu monitorizare 24h

b. explorarea radiologică

c. manometria

d. bronhoscopia

e. cuantificarea H2 în aerul expirat

5.Ruminaţia are următoarele caracteristici:

a. reînghiţirea alimentelor

b. nu se asociază cu simptome nocturne

c. se asociază cu simptome nocturne

d. este urmată de diaree

e. debut la 30 de minute după mese

6*.Celiachia reprezintă o intoleranţă la: ????????? RASP: GLUTEN

a. gliadină

b. reticulină

c. histamină

d. pancreatină

e. colecistokinină
7.Tabloul clinic de celiachie la copil cuprinde:

a. vărsături

b. anorexie

c. păr friabil

d. obezitate

e. mixedem

8. Criza celiacă se manifestă prin:

a. diaree apoasă

b. hemoragii digestive

c. deshidratare

d. hemoragii cutanate

e. febră

9*. Excluderea glutenului din dietă se face:

a. la suspiciunea de celiachie

b. la intoleranţa la lactoza

c. după biopsii seriate intestinale ce confirmă celiachia

d. la intoleranţa la proteina laptelui de vacă

e. la intoleranţa la histamină

10. Lipsa de complianţă la dieta fără gluten poate determina, în cazul copiilor cu celiachie:

a. osteoporoză

b. pubertate tardivă

c. pubertate precoce

d. risc crescut de malignizare gastrointestinală

e. risc crescut de boală Crohn


HEPATOLOGIE PEDIATRICA

1. Care dintre următoarele virusuri pot determina icter cu bilirubină directă crescută:

a) Virusul ECHO

b) Herpes virus

c) Rotavirus

d) Virusul Coxsackie

e) Virusul hepatitic D

2. * Cauzele colestazei intrahepatice sunt următoarele, cu excepția:

a) Traumatisme

b) Infecții

c) Anomalii metabolice

d) Idiopatice

e) Boli ereditare

3. Cauzele colestazei extrahepatice sunt unele dintre următoarele:

a) Calculi

b) Adenopatii

c) Infecția cu CMV

d) Atrezia de căi biliare

e) Fibroza chistică

4. * Hepatita acută are următoarele cauze, cu o excepție:

a) Treponema pallidum

b) Amanita phaloides

c) Galactozemia
d) HIV

e) Efort fizic intens

5. * Tratamentul în hepatita acută presupune următoarele, cu o excepție:

a) Hidratare adecvată

b) Regim hiperproteic în primele zile de boală

c) Simptomatice

d) Efort fizic redus

e) Regim hiperglucidic

6. Afecțunile metabolice care pot determina hepatita cronică sunt următoarele:

a) Deficit de α1-antitripsină

b) Steatoză hepatică alcoolică

c) Boala Wilson

d) Glicogenozele

e) Tiroidita

7. Examenul obiectiv în hepatita cronică evidențiază:

a) Tegumente și mucoase palide

b) Tonus muscular crescut

c) Ficat mic, dureros

d) Gingivoragii, epistaxis

e) Ginecomastie

8. * Manifestările extrahepatice în hepatita autoimună sunt următoarele, cu o excepție:

a) Tiroidită

b) Glomerulonefrită

c) Diabet zaharat

d) Artrită
e) Litiază renală

9. Simptomatologia cirozei la copil și adolescent se caracterizează prin următoarele:

a) Este diferită de cea de la adult

b) Sunt prezente semne de hipertensiune portală

c) Este prezentă ascita

d) Poate exista prurit

e) Semnele nespecifice sunt absente

10. * În ciroza hepatică diagonsticul de certitudine este stabilit prin una dintre următoarele explorări:

a) Enzimele de colestază

b) Tomografie computerizată

c) Endoscopie digestivă superioară

d) Biopsie hepatică

e) Elastografie

AFECTIUNI HEMATOLOGICE LA COPIL

1.* Alegeti informatia incorecta cu privire la hemoliza eritrocitara:

a. poate fi acuta sau cronica

b. hemoliza eritrocitara poate fi doar cronica

c. se insoteste de reticulocitoză crescută, hiperbilirubinemie indirectă, urobilinogenurie.

d. in forma cronica este insotita de subicter si splenomegalie

e. in forma acuta, anemia este marcata, instalata brusc.

2.* Alegeti informatia corecta cu privire la anemia Cooley:

a. este forma heterozigota a sindroamelor β-talasemice

b. este forma minora a sindroamelor β-talasemice


c. este forma majora a sindroamelor β-talasemice

d. este forma care mentine gena intr-un teritoriu dat

e. este forma ce provoacă o boală uşoară, cu durata de viaţă normală.

3. * Alegeti informatia incorecta cu privire la hemofilia A:

a. este determinata de deficitul factorului VIII al coagularii

b. este determinata de deficitul factorului IX al coagularii

c. are transmitere X-linkata

d. este cea mai frecventa coagulopatie.

e. are in tabloul clinic hematoame si hemartroze

4. Microsferocitoza ereditara se caracterizeaza prin urmatoarele:

a. Anemie moderata microcitara, normo- sau hipercroma.

b. Icter neonatal

c. Fragilitatea osmotica crescuta.

d. Defect al unei proteine din membrana eritrocitara.(andreea l a luat,scrie defect al unei gene ce
codifica proteina in carte)????

e. Prezenta de hemoglobine anormale.

5. Urmatoarele sunt adevarate despre anemiile hemolitice:

a. Sindroamele beta-talasemice sunt anemii rare, care nu se intalnesc in Romania.

b. Splenectomia se efectuează în funcție de severitatea bolii în microsferocitoza ereditara.

c. Electroforeza hemoglobinei poate pune diagnosticul în beta-talasemia minora.

d. Testul de autohemoliza scazut este prezent in microsferocitoza ereditara.

e. In anemia Cooley se intalnesc hematii in semn de tras la tinta.

6. Caracteristicile purpurei cutanate in PTI (purpura trombocitopenica idiopatica) sunt urmatoarele:

a. purpura cutanata cu distributie generalizata, nesistematizata, nepruriginoasa.

b. purpura cutanată cu distributie simetrică, metamerica la nivelul membrelor inferioare;

c. purpura cutanata palpabila;


d. purpura cutanata nepalpabila.

e. in PTI nu exista purpura.

7. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre sindroamele beta-talasemice:

a. sunt caracterizate prin deficiența în sinteza (totală sau parțială) a lanțului β de globină

b. fenotipul β-talasemiei nu depinde de doza de genă mutantă.

c. in forma majora, poate apare faciesul mongoloid

d. forma intermedia poate cuprinde homozigoţii cu semne clinice şi hematologice mai puţin severe

decat in forma majora ??? (andreea l a luat)

e. in forma majora, hemocromatoza secundară afectează numai ficatul și splina.

8. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in PTI (purpura trombocitopenica idiopatica):

a. apare secundar unui factor plasmatic antitrombocitar, de tip IgG.

b. nu se asociaza niciodata cu alte boli autoimune

c. forma acuta se caracterizeaza printr-un sindrom hemoragic cutaneo-mucos și visceral

d. purpura cutanată are distributie simetrică, metamerica la nivelul membrelor inferioare;

e. timpul de coagulare este prelungit.

9. Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la beta-talasemia minora:

a. este forma homozigota a sindroamele beta-talasemice

b. pacienții se mai numesc purtători de beta-talasemie

c. nu poate coexista cu deficitul de fier. ?

d. diagnosticul este suspicionat pe hemogramă și confirmat prin electroforeza hemoglobinei.

e. paraclinic prezinta poliglobulie si indici eritrocitari scazuti.

10. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la purpura Henoch-Schonlein:

a. este o forma de purpura trombocitopenica

b. este o forma de vasculita imuna

c. prezinta purpura nepalpabila, nesistematizata.


d. leziunile purpurice pot aparea în valuri

e. sindromul renal da nota de pronostic si gravitate a bolii.

HEMATOLOGIE SI ONCOLOGIE PEDIATRICA


1. Limfomul Hodgkin:

a) Boală rară sub vârsta de 12 ani

b) Sexul feminin cu predilecţie afectat în copilărie

c) Sexul masculin cu predilecţie afectat în copilărie

d) Cea mai frecventă boală malignă din cancerele grupei 15-19 ani

e) Boală foarte rară sub vârsta de 5 ani

2. Afectarea mediastinală în boala Hodgkin:

a) Este foarte frecventă

b) Este rară

c) Nu este caracteristică bolii

d) Rareori semne clinice de compresiune respiratorie

e) Frecvent semne clinice de compresiune respiratorie

3*. Examenul CT in boala Hodgkin identifică, cu excepţia: ????

a) Identifica adenopatiile cervicale in 80% din cazuri

b) Detectează adenopatii la care examenul Rx pulmonar este normal

c) Indispensabilă pentru cuantificarea radioterapiei

d) Indispensabilă pentru stadializare

e) Identifică adenopatii cervicale în 40% din cazuri

4*. În limfomul Hodgkin marca histologică este reprezentată de:

a) Celula Hodgkin

b) Celula stem

c) Mastocite
d) Bazofile

e) Celula Reed-Sternberg

5. Folosirea medicaţiei cortizonice pentru tratamentul simptomelor din debutul LAL:

a) Este prima indicaţie

b) Are efecte bune

c) Este o mare greşeală

d) Întârzie diagnosticul de LAL

e) Nu ameliorează definitiv simptomele LAL

6. Hemograma la un copil cu LAL arată:

a) Anemie hipocromă microcitară

b) Reticulocite crescute

c) Prezenţa limfoblaştilor

d) Neutropenie

e) Trombocitopenie

7*. În LAL insuficienta medulara este determinata de

a) Substituţia măduvei normale cu celule blastice

b) Substanţe toxice

c) Infecţii bacteriene

d) Febră prelungită

e) Traumatisme

8*. Coagularea intravasculară diseminată:

a) Este o dezordine congenitală a hemostazei

b) Există o inhibare generalizată a fazei de coagulare

c) Se formează trombi în marea circulaţie

d) Este o dezordine dobândită a hemostazei


e) Este blocată faza de fibrinoliză

9. Cauze foarte frecvente de CID:

a) Septicemii cu bacterii G-/G+ ????(IN CARTE SUNT INVERSATE)

b) Acidoza severă prelungită

c) Arsuri electrice sau termice

d) Insuficienţa multiviscerală

e) Stare de şoc

10. În contextul CID există doua mecanisme care se succed:

a) Coagularea intravasculară in vitro

b) Fibrinogeneza secundară

c) Coagularea intravasculară in vivo

d) Tromboze cu leziuni ischemice

e) Fibrinoliza secundară reacţională

DERMATOOGIE PEDIATRICA

1. * Exantemul papulo-veziculos și/sau veziculo-bulos apare în:

A. Scarlatină

B. Rujeolă

C. Varicelă

D. Rozeola infantum

E. Mononucleoză infecțioasă

2. * Impetigo este:

A. o infecție profundă a foliculului pilos și a țesuturilor din jurul acestuia, determinată de stafilococul

auriu

B. o infecție superficială a foliculului pilos, autolimitată, determinată de stafilococul auriu


C. o inflamație acută a pielii și a țesutului subcutanat, asociată cu limfangită marcată, fiind

determinată de streptococul beta-hemolitic grup A sau stafilococul auriu

D. o infecție superficială a pielii determinată de streptococul beta-hemolitic grup A sau stafilococul

auriu hemolitic coagulazo-pozitiv

E. cea mai frecventă infecție fungică oportunistă la copil

3. * Următoarele afirmații referitoare la pediculoza pielii capului sunt adevărate, cu excepția:

A. este o dermatomicoză

B. apare mai frecvent în familiile defavorizate și în colectivitățile de copii

C. complicații ce pot apărea: piodermită secundară, dermatită

D. tratamentul se aplică simultan tuturor membrilor familiei și contacților

E. este o infestare cronică a scalpului cu parazitul Pediculus humanus var. capitis

4. Urticaria la copil:

A. se produce prin extravazarea de lichid din dermul superficial

B. clinic apar leziuni de tip papule, placarde eritematoase, proeminente, bine delimitate

C. leziunile cutanate sunt nepruriginoase

D. erupția poate fi localizată sau generalizată

E. clinic apar leziuni de tip veziculo-bulos

5. Următoarele afirmații referitoare la dermatita de scutec sunt adevărate:

A. este o piodermită superficială contagioasă

B. cea mai frecventă afecțiune cutanată a sugarului

C. una din formele clinice este dermatita papulo-erozivă: pe fond eritematos apar papule roșiiviolacee
cu ulcerații rotund-ovale în centru, înconjurate de tegument sănătos

D. este o dermatită de contact alergică

E. ca tratament se recomandă căldura excesivă, local pudră/cremă cu antibiotice

6. Următoarele afirmații referitoare la petele „café-au-lait” sunt adevărate:

A. sunt macule hiperpigmentare, bine delimitate, uniforme, de culoare variabilă, dimensiuni diferite
și în număr variabil

B. 10% din indivizi pot prezenta până la 3-5 pete café-au-lait

C. pot să apară de la naștere sau în timpul copilăriei

D. prezența a cel puțin 6 pete cafe-au-lait cu diametrul sub 5 mm prepubertar este criteriu de diagnostic

pentru neurofibromatoza tip 1

E. se datorează scăderii numărului de melanocite

7. Semnele specifice în scabie la copil sunt următoarele:

A. șanțul acarian

B. leziune „în semn tras la țintă”

C. papula-vezicula perlată translucidă cu conținut clar

D. prurit nocturn

E. pete „café-au-lait”

8. Foliculita la copil:

A. tratament: măsuri de igienă riguroasă, antiseptice local, antibiotice local

B. este o infecție superficială a foliculului pilos, autolimitată, determinată de stafilococul auriu

C. o infecție profundă a foliculului pilos și a țesuturilor din jurul acestuia, determinată de stafilococul

auriu

D. este cea mai frecventă infecție fungică oportunistă la copil

E. se vindecă fără cicatrici

9. Următoarele afirmații referitoare la dermatita atopică sunt adevărate:

A. evoluează în pusee întrerupte de perioade de remisiune; între pusee, pielea este uscată (xeroză)

B. apare preponderent la adolescent

C. pruritul este absent

D. dermatita flexurală a copilului apare frecvent după vârsta de 2 ani

E. eczema atopică este o afecțiune inflamatoare superficială a pielii produsă prin anomalia barierei
cutanate

10. Dermatita atopică la copil se poate asocia sau poate fi urmată de:

A. alergie alimentară

B. anemie feriprivă

C. rinită alergică

D. conjunctivită alergică

E. astm bronșic

BOLI INFLAMATORII SI SINDR DE IMUNODEFICIENTA

1. În artrita idiopatica juvenila cu debut sistemic:

a.manifestările extraarticulare sunt caracteristice

b.manifestările extraarticulare sunt absente

c.afectarea articulară poate să fie oligoarticulară sau poliarticulară

d.are evoluţie ondulantă cu remisiuni şi exacerbări timp de luni sau ani de zile ???? (andreea l a luat)

e.prezenta AAN este caracteristica.

2. Sunt caracteristice artritei idiopatice juvenile ,forma oligoarticulară, urmatoarele:

a. manifestările extraarticulare sunt caracteristice

b.manifestările extraarticulare pot fii absente

c.erupţie evanescentă, nepruriginoasă, de culoare roz sau roşie,formata din macule cu margini
serpiginoase

d.are evoluţie ondulantă cu remisiuni şi exacerbări timp de luni sau ani de zile

e.uveita este prezenta de la debutul bolii sau apare dupa luni sau ani de evolutie

3.In reumatismul articular acut:

a. complementul seric nu este modificat

b. eritemul inelar apare in cazuri severe

c. cardita nu implica toate structurile cardiace


d. supradenivelarea segmentului ST sugereaza pericardita

e. coreea debuteaza cu tulburari emotionale

4.*In artrita idiopatica juvenila sunt caracteristice urmatoarele:

a. factorul reumatoid este prezent in forma sistemica

b. reprezinta 20% din artritele reumatoide ale copilului

c. este autolimitata

d.ANA sunt prezenti in procent de 75%

e. febra are caracter septic in forma sistemica

5. Afectarea oculară în artrita idiopatică juvenilă este caracteristică formelor: ??????

a.forma sistemică

b.forma poliarticulară FR+

c.forma oligoarticulară

d.forma asociată entezitei

e.forma psoriazică

6.Următoarele afirmații despre boala Kawasaki la copil sunt adevărate, cu excepția:

a. este o vasculită acută febrilă

b. sunt afectate arterele de mărime mare

c. sunt afectate arterele de mărime medie

d.etiologia este infecțioasă

e. apare predominant la copii între 6 luni și 5 ani

7.Manifestările clinice întîlnite în boala Kawasaki sunt:

a.conjunctivita acută

b.splenomegalie

c.limba zmeurie

d.leziuni veziculoase la nivel peribucal


e.sindrom nefrotic

8.Următoarele afirmații despre manifestările clinice în lupusul eritematos sistemic sunt adevărate:

a. copiii cu lupus prezintă mai des o afectare a rinichilor față de adulți

b.debutul este bruSC

c. deformarea articulară este rară

d. erupţia cutanată tipică "în formă de fluture" pe nas și obraji apare la toți copiii afectaţi

e.prognosticul este dat de afectarea neurologică

9. *Tabloul clinic al imunodeficiențelor primare este dominat de următoarele , cu excepția :

a. septicemia

b. anemie aplastică

c. gastroenterocolite trenante

d.litiaza biliară

e. artrita septică

10. Artrita din RAA se caracterizeaza prin :

a.caracter fluxionar

b.lasa sechele

c.fara sechele

d.sunt afectate frecvent centura scapulara si coxofemurala

e.cedeaza la terapia antiinflamatorie


CAPITOLUL 1: NOTIUNI DE PUERICULTURA

1*. Cand se definitiveaza dentitia de lapte?

a. 12 luni

b. 18 luni

c. 22 luni

d. 2 ani

e. 24-30 luni.

2.* Care dintre urmatoarele nu sunt factori exogeni care influenteaza cresterea?

a. mediul geografic

b. alimentatia

c. factorii hormonali

d. factorii socio-economici

e. noxe, radiatii, traumatisme.

3.* La ce varsta spune copilul primele cuvinte?

a. 6 luni

b. 7 luni

c. 8 luni

d. 9 luni

e. 12 luni

4. Alegeti afimatiile corecte in ceea ce priveste cresterea si dezvoltarea copilului:

a.sunt fenomene esentiale ale copilariei

b.cresterea se defineste ca modificare a organelor şi aparatelor în vederea adaptării la condiţiile

de viaţă

c. cresterea cuprinde o latura cantitativa si una calitativa


d. hipertrofie inseamna proliferare celulara

e. hiperplazia inseamna proliferare celulara.

5. Care este ritmul de crestere normala a sugarului pana la 4 luni?

a. 25 g/zi

b. 350 g/lună

c. in medie 750 g/luna

d. 400 g/luna

e. sugarul eutrofic isi dubleaza greutatea la 4 luni. ???

6. Care este ritmul de crestere in greutate si talie la sugarul mare (9-12 luni)?

a. crestere rapida

b. ritmul de crestere devine mai lent

c. creste 250 g/luna

d. creste cu 1 cm/luna

e. la 12 luni tripleaza greutatea (9,5-10 Kg).

7. Precizati ordinea corecta a aparitiei dintilor „de lapte”:

a. incisivii mediani inferiori apar la 6-8 luni

b. incisivii mediani superiori apar la 12 luni

c. incisivii laterali apar intre 10-12 luni

d. caninii apar intre 18-24 luni

e. eruptia dentitiei temporare se incheie in perioada de copil mic ( 24-30 luni).

8. Evolutia motricitatii de la nastere la un an se face pe etape, enumerati pe cele corecte:

a. la 3 luni tine capul.

b. la 4-5 luni nu tine bine capul

c. la 6 luni copilul sta bine în pozitia sezand, fara sprijin

d. la 9-10 luni copilul merge „în 4 labe”


e. copilul merge singur in jurul varstei de 1 an.

9. Alegeti afirmatiile corecte privind dezvoltarea psihomotorie a copilului:

a. se face pe etape

b. depinde de mediul inconjurator

c. dezvoltarea copilului urmează o linie ascendentă continuă

d. se face pe paliere succesive, cu durată variabilă de la copil la copil

e. fiecare copil creste in ritmul propriu.

10. Alegeti afirmatiile corecte despre perioadele copilariei:

a. prima copilarie este perioada de la nastere la 3 ani.

b. nou-nascutul corespunde primelor 30 zile de la nastere.

c. perioada de sugar cuprinde perioada de dezvoltare a functiilor de relatie, a motricitatii,

afectivitatii, limbajului.

d. in perioada de sugar se definitiveaza dentitia de lapte.

e. in perioada de anteprescolar de formeaza reflexele conditionate.

CAPITOLUL 2: NOTIUNI DE VACCINOLOGIE

1*. Primul vaccin care se administrează nou-născutului este:

a. BCG – vaccin de tip Calmette –Guerin

b. DTPa – vaccin diftero-tetano-pertussis acelular

c. d T – vaccin diftero-tetanic

d. DTPa- VPI- Hib –Hep B- vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus Bhepatitic


B

e. Hep B – vaccin hepatitic B

2. Infectii transmise prin alimente si apa contaminate sunt:

a. diareea calatorului
b. hepatita A

c. hepatita E

d. impetigo

e. enterocolita ulceronecrotică a nou-născutului

3.Urmatoarele afirmatii referitoare la vaccinarea antitetanica sunt adevarate:

a. primovaccinarea se practica la sugar si consta in trei administrari (2,4 ,11 luni de viata)

b. rapeluri se practica ulterior la 6ani,14 ani si 16-18 ani

c. vaccinul contine o toxina fara putere patogena ??

d. la adult se practica rapel o data la 25 de ani

e. vaccinul contine o toxina cu putere patogena

4. Alegeti doar afirmatiile adevarate dintre urmatoarele de mai jos privind vaccinarea:

a. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia copiilor vaccinati

b.prin intermediul vaccinarii se asigura protectia comunitatii

c. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential letal ,pentru
care nu exista tratament eficient

d. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential letal ,pentru
care exista tratament eficient

e.prin intermediul vaccinarii nu se asigura protectia comunitatii

5. Urmatoarele afirmatii privind vaccinarea sunt adevarate,cu exceptia:

a. „herd immunity” – conceptul de imunitate colectiva –se considera ca daca suficiente persoane sunt

imunizate , boala nu se mai transmite in cadrul populatiei respective , asigurandu-se astfel protectia ei.

b. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia comunitatii

c. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential letal ,pentru
care nu exista tratament eficient

d. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential letal ,pentru
care exista tratament efficient ????

e. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia copiilor vaccinati


6*. Vaccinarea DTPa, Hep B , VPI ,Hib ,vaccin pneumococic conjugat/ MF, se administrează simultan la

vârsta de:

a. 2 luni

b. 4 luni ?????

c. 1 an

d. 3 ani

e. 6-7 ani – la intrarea în colectivitatea școlară

7* . Vaccinarea BCG se efectuează:

a. numai la contacții de tip famililal cu tuberculoza pulmonară

b. dacă este diagnosticată primoinfecția TBC

c. dacă se evidențiază modificări radiologice de tip complex primar

d. în maternitate/ ziua 4-7 de viață

e. folosind un vaccin ARN-modificat încapsulat în nanoparticule lipidice

8. Dintre imunizarile necesare calatoriilor face parte vaccinarea impotriva:

a. febrei galbene

b. febrei tifoide

c. febrei vesperale

d. hepatitei A

e. holerei

9 *. Cel mai mai comun motiv pentru refuzul vaccinarii este:

a. Grija despre siguranta vaccinului

b. Libertatea de a alege sau nu vaccinarea

c. Obiecții etnice , morale sau religioase

d. Neincrederea in autoritatile guvernamentale de sanatate, reprezentantii sanatatii publice, companiile

farmaceutice etc.
e. campaniilor agresive antivaccinare din ultimii ani.

10. Vaccinarile necesare calatoriilor pot fi impartite in trei categorii :

a. standard

b. vaccinari obligatorii pentru calatorie

c. recomandate bazate pe riscurile la bolile transmisibile

d. imunizarea colectivă, “herd immunity”

e. rapelul

CAPITOLUL 3: NOU NASCUTUL

1.*Ce reprezintă "milium facial" la nou-născuţi?

a. descuamaţia pielii

b. coloraţia tegumentelor

c. dermatită alergică

d. puncte alb-gălbui la nivelul nasului prin retenţie de sebum

e. secreţia sudoripară

2.*Indicaţi ce este caracteristic pentru coloana vertebrală a copilului nou-născut sănătos:

a. este prezentă lordoza lombară

b. coloana vertebrală este rectilinie

c. este prezentă lordoza cervicală

d. coloana vertebrală are deviaţie în plan lateral

e. este prezentă cifoza toracică

3.*Din sindromul TORCH fac parte următoarele, cu excepția:

a. toxoplasmoza

b. citomegalia
c. rubeola

d. herpes simplex

e. rujeola

4.Despre fontanela anterioară putem afirma:

a. are formă triunghiulară

b. este prezentă la 25% din nou-născuţi

c. se închide la 14-16 luni

d. are formă romboidală

e. are diametrul de 1,5/1 cm

5.Despre incidentele fiziologice ale nou-născutului putem afirma:

a. criza genitală apare la 3-6 zile postnatal

b. icterul fiziologic apare datorită creșterii bilirubinei directe

c. criza genitală apare între ziua 6-8 de la naștere

d. icterul fiziologic apare în primele 24 ore

e. icterul fiziologic apare datorită creșterii bilirubinei indirecte

6.Următoarele afirmații despre nou-născut sunt adevărate:

a. glandele sebacee sunt bine dezvoltate la naştere

b. respirația este diafragmo-abdominală

c. toracele este cilindric cu coaste orizontale

d. fontanela posterioară se închide la 14-16 luni

e. nou-născutul la termen are postura simetrică

7. Toxoplasmoza congenitală se caracterizează prin:

a. în al III-lea trimestru rata de transmitere este 60%

b. majoritatea nou-născuților sunt asimptomatici

c. majoritatea nou-născuților sunt simptomatici


d. clinic apare microcefalie/hidrocefalie, corioretinită, calcificări intracraniene difuze

e. malformațiile cardiace sunt frecvente

8.Următoarele afirmații despre infecțiile perinatale sunt adevărate:

a. pemfigusul palmo-plantar apare în sifilisul congenital

b. unele infecţii pot fi asimptomatice la naştere

c. testele serologice sunt principalele mijloace de diagnostic în toxoplasmoza congenitală

d. triada Hutchinson este caracteristică infecției rubeolice

e. se recomandă avort terapeutic la femeile care fac rubeolă în primul trimestru de sarcină

9.În rubeola congenitală:

a. în primele 11 săptamâni apar malformaţii cardiace şi surditate

b. defectele congenitale apar după 16 săptămâni de gestaţie

c. nu există tratament profilactic

d. malformațiile cardiace sunt frecvente

e. apare hepatosplenomegalie, icter colestatic, trombocitopenie

10.Următoarele afirmații despre sindromul Down sunt adevărate:

a. pubertatea se instalează tardiv

b. talia copiilor este normală

c. copii dezvoltă frecvent leucemii

d. se caracterizează prin dismorfism cranio-facial

e. fertilitatea este normal

CAPITOLUL 4: PRINCIPII DE NUTRITIE A SUGARULUI

1. Care este vitamina aflata in cantitate insuficienta in laptele matern?

a. Vitamina A
b. Vitamina C

c. Vitamina E

d. Vitamina D ???

e. Vitamina K

2. Necesarul de fier zilnic la sugarul entrofic este de:

a. 0,2-0,5 mg/Kg/zi

b. 2-2,5 mg/Kg/zi

c. 1 mg/Kg/zi ??

d. 3-4 mg/Kg/zi

e. 2-3 mg/Kg/zi

3. Care sunt principalele surse de energie pentru organism?

a. proteinele

b. apa si mineralele

c. vitaminele

d. oligoelementele

e. glucidele si lipidele

4. Recunoasteti calitatile ce dau superioritatea alimentatiei la san:

a. contine anticorpi, cu rol in protectia fata de infectii

b. poate reduce riscul unor probleme alergice ca astmul, eczemele

c. poate ajuta la prevenirea diabetului de tip 1

d. scade riscul aparitiei cancerului de san

e. contine de 3 ori mai multe proteine decat laptele de vaca

5. Care este varsta propice inceperii alimentatiei diversificate?

a. precoce, la 2-3 luni

b. la 6-7 luni
c. 5-6 luni la sugarul alimentat la san

d. 4-4 1/2 luni la sugarul alimentat artificial

e. după varsta de 9 luni

6. Care sunt incidentele legate de alimentatia naturala:

a. eructatia

b. regurgitarea

c. diareea prandiala

d. diareea infectioasa

e. varsaturile

7. Care este rolul proteinelor in organism?

a. constituienti ai tuturor celulelor

b. intervin in procesele de aparare impotriva infectiilor ???

c. sursa energetica principala

d. intervin in mentinerea presiunii coloidosmotice

e. intra in compozitia hormonilor si enzimelor

8. Precizati care sunt sursele de vitamina D:

a. apa

b. ulei de peste

c. lapte, unt

d. ou, ficat

e. sinteza cutanata, sub actiunea razelor ultraviolet ??

9. Precizati care sunt conditiile necesare in alimentatia diversificata:

a. absenta semnelor de boala ale sugarului

b. evitarea introducerii a doua alimente noi

c. folosirea biberonului
d. folosirea linguritei

e. se va insista excesiv la introducerea alimentelor

10. Care din urmatoarele sunt contraindicatii temporare ale alimentatiei naturale?

a. mastite acute

b. TBC matern

c. galactozemia

d. fisuri mamelonare

e. intoleranta ereditara la lactoza

CAPITOLUL 5: PRINCIPII DE ALIMENTATIE PEDIATRICA

1. *Următoarele afirmații referitoare la alimentația copilului preșcolar sunt adevărate, cu excepția:

A. copilul va fi stimulat să mănânce, ținându-se cont de preferințele lui alimentare

B. alimentația să fie variată și echilibrată, apropiindu-se de cea a adultului

C. sursa de proteine: 1/3 de origine animală din lapte, produse lactate, carne, ouă, brânzeturi

fermentate

D. sursa de proteine: 2/3 de origine animală și 1/3 de origine vegetală

E. rația alimentară zilnică cuprinde: proteine 15%, lipide 25-30%, glucide 55-60% din totalul de

calorii

2. *Contraindicațiile nutriției enterale la copil sunt următoarele, cu excepția:

A. perforație intestinală

B. enterocolită ulcero-necrotică

C. ileus mecanic sau paralitic

D. aport oral inadecvat

E. hemoragii gastro-intestinale
3. *Indicele nutrițional (IN) reprezintă:

A. raportul dintre greutatea actuală și pătratul taliei

B. greutatea actuală a copilului raportată la greutatea ideală pentru vârstă

C. lungimea actuală a copilului raportată la lungimea ideală pentru vârstă

D. greutatea actuală a copilului raportată la greutatea ideală corespunzătoare creșterii sale în lungime

E. exprimarea procentuală a indicelui ponderal

4. Rația alimentară zilnică la copilul mic cuprinde:

A. proteine 10-15% din aportul energetic

B. glucide 45-50% din aportul energetic

C. proteine 45-50% din aportul energetic

D. lipide 30-40% din aportul energetic

E. glucide 10-15% din aportul energetic

5. Rația alimentară zilnică la adolescent cuprinde următoarele:

A. proteine 13-15%, lipide 30-35%, glucide 55% din totalul caloric din dietă

B. sursa de proteine: 60-70% de origine animală

C. sursa de proteine: 60-70% de origine vegetală

D. lipide: alimente bogate în acizi grași mono- și polinesaturați și doar 10% grăsimi saturate

E. necesarul nutrițional zilnic diferă în funcție de sex și de activitatea fizică efectuată

6. Indicații ale nutriției enterale la copil:

A. aport oral adecvat

B. sindrom de malabsorbție și/sau maldigestie

C. pierderi sau necesar crescut de nutrienți

D. boli cronice asociate cu malnutriția cronică, insuficiența creșterii, deprivare alimentară

E. boli metabolice

7. Nutriția parenterală este indicată:


A. la pacienții cu funcția intestinală păstrată

B. la copiii la care nutriția poate fi realizată prin alimentație orală pe sondă sau gastrostomie

C. când aportul alimentar oral sau enteral nu este posibil mai mult de 2-3 zile la sugar și 4-7 zile la

copilul cu vârsta peste 1 an

D. la copiii care nu pot fi alimentați complet pe cale orală sau enterală, pentru a preveni sau corecta

malnutriția și a asigura o creștere adecvată

E. mai ales în insuficiență intestinală severă

8. Nutriția parenterală la copil prezintă următoarele caracteristici:

A. este indicată la copiii care nu pot fi alimentați complet pe cale orală sau enterală, pentru a preveni

sau corecta malnutriția și a asigura o creștere adecvată

B. oricând este posibil, nutriția enterală poate fi combinată cu nutriția parenterală

C. complicații ce pot apărea: infecție sistemică sau locală, tromboză venoasă centrală, embolie

pulmonară

D. se recomandă la pacienții care au păstrată cel puțin parțial funcția intestinală și la care ingestia

orală este insuficientă

E. produsele folosite sunt alimente enterale și alimente supliment

9. Următoarele afirmații privind starea de nutriție la copilul cu vârsta mai mare de 2 ani sunt adevărate:

A. Subponderal (hipotrofie ponderală): IMC < percentila 5 (-2DS)/vârstă/sex

B. Obezitate: IMC ≥ percentila 95 (+2DS)/vârstă/sex

C. Normopondere: 5 ≤ IMC < percentila 85/vârstă/sex

D. Suprapondere: 5 ≤ IMC < percentila 85 (+1DS) /vârstă/sex

E. Suprapondere: 85 (+1DS) ≤ IMC < percentila 95 (+2DS) /vârstă/sex

10. Următoarele afirmații referitoare la evaluarea stării de nutriție la copil sunt adevărate:

A. indicele nutritional este un indicator al malnutriției cronice („stunting”) în care deficitul energetic

este de lungă durată


B. indicele ponderal are valoare orientativă în aprecierea stării de nutriție deoarece nu corelează

greutatea cu lungimea copilului

C. indicele statural este un indicator al malnutriției cronice („stunting”) în care deficitul energetic este

de lungă durată

D. indicele nutrițional este un indicator al malnutriției acute („wasting”) în care deficitul energetic

este de scurtă durată

E. indicele statural este un indicator al malnutriției acute („wasting”) în care deficitul energetic este

de scurtă durată

CAPITOLUL 6: BOLI DE NUTRITIE/METABOLISM IN PEDIATRIE

1. Perioada de remisiune in DZ tip 1 se caracterizeaza prin:

a. necesarul insulinic creste progresiv

b. creşterea sensibilităţii ţesuturilor la insulină

c. semnele clinice de diabet sunt prezente

d. necesarul insulinic este mai mic de 0,5 u.i/kg/zi

e. glicozuria este negativă, HbA1c <7%

2. Semnele clinice caracteristice debutului acut cu cetoacidoza diabetica sunt cu EXCEPTIA:

a. poliurie, polidipsie

b. grețuri, vărsături, dureri abdominale inntense, aparare musculara ???

c. respirație acidotică, halenă acetonemică

d. absenta semnelor de deshidratare

e. tulburări ale stării de conştienţă

3. Confirmarea diagnosticului de diabet se face pe baza urmatoarelor criterii:

a. glicemie a jeun ≥110 mg%


b. glicemie în orice moment al zilei ≥200 mg%

c. glicemia la TTGO intre 140-200 mg%

d. glicemia a jeun este ≥126 mg%

e. prezenta singulara a corpilor cetonici in urina

4. Tratamentul in DZ tip 1 la copil se face cu:

a. Analogi de insulina cu actiune rapida

b. Insuline ultralente

c. Analogi de insulina cu actiune lenta (daca e un singur rasp e doar A)

d. Insuline premixate

e. Medicatie antidiabetica orala

5. Țintele terapeutice propuse pentru un control glicemic optim la copilul cu DZ:

a. HbA1c <7,5%

b. Glicemia postrprandială 90 – 180 mg%

c. HbA1c <6,5%

d. Glicemia preprandială 90 – 145 mg%

e. Glicemie preprandiala 70 – 110 mg%

6. Obiectivele alimentației în DZ tip 1:

a. obţinerea echilibrului glicemic şi a unui spectru metabolic general normal

b. planificarea meselor şi a gustărilor se va face în corelaţie cu schemă de insulinoterapie

c. cantitatea de glucide pentru masa de la aceeaşi oră nu trebuie să fie constantă de la o zi la alta;

d. alimentaţia copilului este asemănătoare cu cea a copilului nediabetic

e. nu se tine cont de satisfacerea apetitului şi a gusturilor copilului

7. Tabloul clinic in obezitate se caracterizează prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:

a. greutate în exces faţă de talie, faţă de greutatea ideală vârstei

b. talie normală sau chiar crescută faţă de media vârstei


c. vârsta osoasă intarziata

d. maturaţie sexuală şi somatică normală sau accelerată

e. depunere de grăsime generalizată şi simetrică

8. Elemente de suspiciune pentru obezitate genetică sau endocrină: ???

a. dispoziţie particulară a excesului de grăsime

b. afectarea creşterii (hipostatură), dismorfism

c. accelerare în maturaţia osoasă şi în dezvoltarea sexuală

d. deseori retard neuropsihic ???

e. obezitate obişnuită în familie

9. Obezitatea este definita pe baza percentilelor si a deviatiei standard astfel:

a. Obezitatea este definită >percentila 95

b. IMC >1DS

c. Obezitatea este definita >percentila 85

d. IMC >3DS

e. IMC >2DS

10. Obiectivele tratamentului dietetic in obezitate:

a. aportul energetic nu va fi redus cu mai mult de 30% din aportul obişnuit

b. restricţia calorică se face pe seama lipidelor de origine animală

c. se recomanda un numar redus de mese pe zi

d. aportul de proteine va fi crescut

e. se recomandă un număr crescut de mese pe zi (5-6 mese)

CAPITOLUL 7: BOLI CARENTIALE ALE COPILULUI

1.*Tabloul clinic al malnutriției de gradul I, se caracterizează prin următoarele, cu excepția:


a. indice ponderal 0,89 – 0,76

b. toleranță digestivă bună

c. indice nutrițional 0,89 – 0,76

d. dezvoltare motorie și psihică bună

e. țesut adipos redus pe torace și abdomen

2. *Modificări extraosoase în rahitismul carențial sunt următoarele, cu excepția:

a. hipotonie musculară

b. laxitate ligamentară la nivelul membrelor

c. hiperexcitabilitate neuro-musculară

d. erupție urticariană

e. transpirații extremitatea cefalică

3. *Tabloul clinic al anemiei feriprive nu include:

a. paloare

b. peteșii

c. ragade comisurale

d. inapetență

e. fanere friabile

4.Malnutriția de gradul III se caracterizează prin:

a. indice ponderal 0,75 – 0,61

b. absența toleranței digestive ?

c. curbă ponderală descendentă continuu

d. toleranță digestivă normală

e. țesut adipos complet dispărut

5.Obiectivele tratamentului malnutriției sunt următoarele:

a. normalizarea toleranței digestive


b. curbă ponderală ascendentă după 2-3 săptămâni de tratament dietetic

c. recuperare neuro-motorie

d. creștere ponderală din a 3-a zi de tratament dietetic

e. regim hipoproteic și făinos prelungit

6.În etiologia malnutriției, greșelile alimentare calitative sunt:

a. alimentația hipoglucidică

b. carența de lipide

c. hipogalactia maternă reală

d. alimentația hipoproteică

e. pierderile excesive din enteropatii exudative

7.În rahitismul carențial, la nivelul extremității cefalice, apar următoarele modificări:

a. bose frontale

b. plagiocefalie

c. hidrocefalie

d. frunte olimpiană

e. fontanelă anterioara închisă

8.Semnele radiologice din rahitismul carențial sunt:

a. lărgirea metafizei oaselor lungi

b. linie metafizară concavă

c. osificarea precoce a suturilor craniene

d. aspect de condensare pulmonară

e. apariția cu întârziere a nucleilor de osificare

9.În profilaxia postnatală a rahitismului carențial putem afirma:

a. doza profilactică este 2000-2500 UI/zi

b. doza profilactică se administrează zilnic


c. este recomandată administrarea per os

d. se preferă administrarea injectabilă

e. este indicată până la vârsta de 18 luni

10.Profilaxia anemiei feriprive este asigurată prin:

a. administrarea de supliment de fier la gravidele anemice

b. ligatura precoce a cordonului ombilical

c. alimentație exclusiv la sân până la vârsta de 6 luni

d. diversificare corectă cu alimente bogate în fier

e. alimentație bogată în făinoase

CAPITOLUL 8: URGENTE IN PEDIATRIE

1. ABC-ul resuscitarii cardio-respiratorii cuprinde:

a. eliberarea căilor aeriene

b. restabilirea diurezei

c. terapia anticonvulsivantă

d. restabilirea respiraţiei

e. restabilirea circulaţiei

2.Cu ce periodicitate se verifică pulsul, în cazul unui copil aflat în stop cardio-respirator?

a. la 20 de secunde

b. la 10 de secunde ???

c. la 15 de secunde

d. la 3 de secunde

e. la 5 de secunde

3 .În cazul aritmiilor şocabile ale copilului aflat în şoc cardio-respirator se utilizează:
a. adrenalina 0,1 ml/kg 1‰

b. acetilcolina 0,5 ml/kg 1‰

c. amiodarona 5 mg/kg

d. administrare de O2 90%

e. administrare de O2 100%

4. .Halena acetonemică apare în intoxicaţii cu:

a. alcool

b. salicilaţi

c. cianuri

d. nurofen

e. acetonă

5. Hipersalivaţia apare în intoxicaţia cu:

a. ciuperci

b. salicilaţi

c. barbiturice

d. organofosforice

e. diazepam

6. Coloraţia icterică a tegumentelor se întâlneşte în intoxicaţiile cu:

a. fosfor

b. naftalină

c. paracetamol

d. aspirină

e. etanol

7. Leziunile tegumentare de tip bulos apar în intoxicaţiile cu:

a. nicotină
b. monoxid de carbon

c. cafeină

d. barbiturice

e. teofilină

8.Tulburările de auz pot să apară în intoxicaţiile cu:

a. mercur

b. salicilaţi

c. metanol

d. lidocaină

e. xilină

9.Spălătura gastrică este eficientă în primele 6 ore de la ingestia toxicului, în caz de intoxicaţie cu:

a. teofilină

b. digitală

c. aspirină

d. salbutamol

e. fluticazonă

10.Antidotul specific în intoxicaţia cu fier este:

a. albastru de metilen

b. deferoxamină ???

c. dimercaprol

d. nitratul de sodiu

e. bicarbonatul de sodiu

CAPITOLUL 9: INFECTII RESPIRATORII SUPERIOARE LA COPIL


1.⁎În etiologia rinofaringitei acute, mai frecvent implicate sunt:

a Bacteriile

b Fungii

c Virusurile

d Ricketsiile

e Mycoplasma

2.⁎Următoarele sunt complicații ale otitei medii acute, cu excepția:

a Abces subdural

b Endocardită bacteriană

c Sindrom nefrotic

d Septicemie

e Mastoidită

3.⁎Diagnosticul diferențial în epiglotită se face cu următoarele afecțiuni, cu excepția:

a Abces retrofaringian

b Bronșiolită acută

c Mononucleoză infecțioasă

d Aspirație de corpi străini

e Laringomalacie

4. Care dintre următoarele antibiotice sunt indicate în tratamentul anginei acute streptococice la un
copil de 3 ani?

a Tetraciclina

b Penicilina

c Claritromicina

d Cefalosporine

e Ciprofloxacina

5. Tratamentul adenoiditei acute constă în:


a Hidratare

b Paracetamol

c Adenoidectomie

d Oxigenoterapie

e Dezobstrucție nazală

6. Simptomatologia în otita medie acută cuprinde:

a Febra

b Hipoacuzie

c Vărsături, refuzul alimentației

d Mialgii

e Disfagie ????

7. Cei mai frecvenți agenți etiologici ai mastoiditei acute sunt:

a Streptococcus pneumoniae

b Haemophilus pneumoniae ???(in carte scrie haemophilus influenzae)

c Adenovirus

d Streptococi grup A

e Rhinovirus

8. În crupul viral, principalele manifestări clinic sunt:

a Disfonie

b Tuse cu timbru metalic

c Dispnee expiratorie ???

d Stridor inspirator

e Wheezing

9. Tratamentul epiglotitei implică:

a Intubația
b Aerosoli cu ser fiziologic

c Cefalosporine iv

d Sedare ???? (nu scrie nimic de sedare)

e Salbutamol

10. În sinuzită avem următoarele manifestări clinice:

a Cefalee

b Rinoree purulentă

c Dispnee

d Hiposmie

e Tahicardie

CAPITOLUL 10: AFECTIUNI RESPIRATORII LA COPIL

1 *. Care dintre următoarele cauze de insuficiență respiratorie acută ESTE CONSECINȚA deficitului de

utilizare a oxigenului la nivel tisular?

a. malformații de căi aeriene

b. pneumonia

c. anemia

d. miopatii

e. sepsis

2. Frecvența mare a insuficienței respiratorii la copil este explicată printr-o serie de caracteristici
speciale ale aparatului respirator la vârste mici:

a. macroglosie relativă

b. epiglota de dimensiuni mai mici

c. diafragm verticalizat

d. imaturitatea musculaturii respiratorii


e. metabolism bazal scăzut

3. În evaluarea insuficienței respiratorii la copil, examenul rapid al funcțiilor vitale trebuie să cuprindă:

a. măsurarea temperaturii

b. evaluarea semnelor de afectare meningeană

c. circulația la nivelul dermului

d. evaluarea respirației

e. aspectul general

4. Care dintre următoarele semne clinice sunt evocatoare pentru insuficiența respiratorie?

a. tiraj intercostal

b. balans toraco-abdominal

c. wheezing

d. tuse în chinte

e. bătăi ale aripioarelor nazale

5 *. Cea mai accesibilă și rapidă metodă de evaluare a unei eventuale insuficiențe respiratorii acute
ESTE:

a. pulsoximetria continuă

b. radiografia pulmonară

c. computer tomografia toracică

d. gazometria sangvină (ASTRUP)

e. ionograma sangvină

6. Care dintre următoarele fac parte din modificările mai frecvent întâlnite la copiii decedați prin
sindromul morții subite a sugarului?

a. excesul de serotonină

b. alterări cerebrale severe

c. frecvența mai mare a peteșiilor

d. modificări de tip asfixie cronică


e. nivel crescut al factorului de creștere endotelial vascular in lichidul cefalorahidian

7. Factori protectori în sindromul morții subite a sugarului sunt:

a. evitarea folosirii suzetei

b. alimentația la sân

c. dormitul în același pat cu părinții

d. respectarea programului de vaccinare

e. sexul masculin

8. Care din următoarele afirmații legate de semnele clinice asociate corpilor străini din căile respiratorii
sunt adevărate?

a. dispneea este variabilă

b. la inspecție se poate constata retracția unui hemitorace

c. ralurile crepitante sunt semnul clinic obligatoriu

d. fixarea corpului străin la bifurcația traheală este întotdeauna asimptomatică

e. la percuție se poate evidenția submatitate

9 *. Majoritatea corpilor străini din căile aeriene la copil se fixează LA NIVELUL:

a. faringelui

b. laringelui

c. esofagului

d. traheei

e. bronhiilor

10. Tabloul clinic tipic din rinita alergică la copil poate conține:

a. xeroftalmie (secreție lacrimală redusă)

b. strănut repetat

c. congestie nazală

d. prurit nazal

e. congestie oculară
1*. Cand se definitiveaza dentitia de lapte?
a. 12 luni
b. 18 luni
c. 22 luni
d. 2 ani
e. 24-30 luni.
2.* Care dintre urmatoarele nu sunt factori exogeni care influenteaza
cresterea?
a. mediul geografic
b. alimentatia
c. factorii hormonali
d. factorii socio-economici
e. noxe, radiatii, traumatisme.
3.* La ce varsta spune copilul primele cuvinte?
a. 6 luni
b. 7 luni
c. 8 luni
d. 9 luni
e. 12 luni
4. Alegeti afimatiile corecte in ceea ce priveste cresterea si dezvoltarea
copilului:
a.sunt fenomene esentiale ale copilariei
b.cresterea se defineste ca modificare a organelor şi aparatelor în vederea
adaptării la condiţiile
de viaţă
c. cresterea cuprinde o latura cantitativa si una calitativa
d. hipertrofie inseamna proliferare celulara
e. hiperplazia inseamna proliferare celulara.
5. Care este ritmul de crestere normala a sugarului pana la 4 luni?
a. 25 g/zi
b. 350 g/lună
c. in medie 750 g/luna
d. 400 g/luna
e. sugarul eutrofic isi dubleaza greutatea la 4 luni.
6. Care este ritmul de crestere in greutate si talie la sugarul mare (9-12
luni)?
a. crestere rapida
b. ritmul de crestere devine mai lent
c. creste 250 g/luna
d. creste cu 1 cm/luna
e. la 12 luni tripleaza greutatea (9,5-10 Kg).
7. Precizati ordinea corecta a aparitiei dintilor „de lapte”:
a. incisivii mediani inferiori apar la 6-8 luni
b. incisivii mediani superiori apar la 12 luni
c. incisivii laterali apar intre 10-12 luni
d. caninii apar intre 18-24 luni
e. eruptia dentitiei temporare se incheie in perioada de copil mic ( 24-30 luni).
8. Evolutia motricitatii de la nastere la un an se face pe etape,
enumerati pe cele corecte:
a. la 3 luni tine capul.
b. la 4-5 luni nu tine bine capul
c. la 6 luni copilul sta bine în pozitia sezand, fara sprijin
d. la 9-10 luni copilul merge „în 4 labe”
e. copilul merge singur in jurul varstei de 1 an.
9. Alegeti afirmatiile corecte privind dezvoltarea psihomotorie a
copilului:
a. se face pe etape
b. depinde de mediul inconjurator
c. dezvoltarea copilului urmează o linie ascendentă continuă
d. se face pe paliere succesive, cu durată variabilă de la copil la copil
e. fiecare copil creste in ritmul propriu.
10. Alegeti afirmatiile corecte despre perioadele copilariei:
a. prima copilarie este perioada de la nastere la 3 ani.
b. nou-nascutul corespunde primelor 30 zile de la nastere.
c. perioada de sugar cuprinde perioada de dezvoltare a functiilor de relatie, a
motricitatii,
afectivitatii, limbajului.
d. in perioada de sugar se definitiveaza dentitia de lapte.
e. in perioada de anteprescolar de formeaza reflexele conditionate.
11*. Primul vaccin care se administrează nou-născutului este:
a. BCG – vaccin de tip Calmette –Guerin
b. DTPa – vaccin diftero-tetano-pertussis acelular
c. d T – vaccin diftero-tetanic
d. DTPa- VPI- Hib –Hep B- vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-
Haemophilus Bhepatitic B
e. Hep B – vaccin hepatitic B
12. Infectii transmise prin alimente si apa contaminate sunt:
a. diareea calatorului
b. hepatita A
c. hepatita E
d. impetigo
e. enterocolita ulceronecrotică a nou-născutului
13.Urmatoarele afirmatii referitoare la vaccinarea antitetanica sunt
adevarate:
a. primovaccinarea se practica la sugar si consta in trei administrari (2,4 ,11 luni
de viata)
b. rapeluri se practica ulterior la 6ani,14 ani si 16-18 ani
c. vaccinul contine o toxina fara putere patogena
d. la adult se practica rapel o data la 25 de ani
e. vaccinul contine o toxina cu putere patogena
14. Alegeti doar afirmatiile adevarate dintre urmatoarele de mai jos
privind vaccinarea:
a. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia copiilor vaccinati
b.prin intermediul vaccinarii se asigura protectia comunitatii
c. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu
potential letal ,pentru care nu exista tratament eficient
d. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau
cu potential letal ,pentru care exista tratament eficient
e.prin intermediul vaccinarii nu se asigura protectia comunitatii
15. Urmatoarele afirmatii privind vaccinarea sunt adevarate,cu exceptia:
a. „herd immunity” – conceptul de imunitate colectiva –se considera ca daca
suficiente persoane sunt imunizate , boala nu se mai transmite in cadrul
populatiei respective , asigurandu-se astfel protectia ei.
b. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia comunitatii
c. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu
potential letal ,pentru care nu exista tratament eficient
d. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau
cu potential letal ,pentru care exista tratament eficient
e. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia copiilor vaccinati
16*. Vaccinarea DTPa, Hep B , VPI ,Hib ,vaccin pneumococic conjugat/
MF, se administrează simultan la vârsta de:
a. 2 luni
b. 4 luni
c. 1 an
d. 3 ani
e. 6-7 ani – la intrarea în colectivitatea școlară
17* . Vaccinarea BCG se efectuează:
a. numai la contacții de tip famililal cu tuberculoza pulmonară
b. dacă este diagnosticată primoinfecția TBC
c. dacă se evidențiază modificări radiologice de tip complex primar
d. în maternitate/ ziua 4-7 de viață
e. folosind un vaccin ARN-modificat încapsulat în nanoparticule lipidice
18. Dintre imunizarile necesare calatoriilor face parte vaccinarea
impotriva:
a. febrei galbene
b. febrei tifoide
c. febrei vesperale
d. hepatitei A
e. holerei
19 *. Cel mai mai comun motiv pentru refuzul vaccinarii este:
a. Grija despre siguranta vaccinului
b. Libertatea de a alege sau nu vaccinarea
c. Obiecții etnice , morale sau religioase
d. Neincrederea in autoritatile guvernamentale de sanatate, reprezentantii
sanatatii publice, companiile
farmaceutice etc.
e. campaniilor agresive antivaccinare din ultimii ani.
20. Vaccinarile necesare calatoriilor pot fi impartite in trei categorii :
a. standard
b. vaccinari obligatorii pentru calatorie
c. recomandate bazate pe riscurile la bolile transmisibile
d. imunizarea colectivă, “herd immunity”
e. rapelu
21.*Ce reprezintă "milium facial" la nou-născuţi?
a. descuamaţia pielii
b. coloraţia tegumentelor
c. dermatită alergică
d. puncte alb-gălbui la nivelul nasului prin retenţie de sebum
e. secreţia sudoripară
22.*Indicaţi ce este caracteristic pentru coloana vertebrală a copilului
nou-născut sănătos:
a. este prezentă lordoza lombară
b. coloana vertebrală este rectilinie
c. este prezentă lordoza cervicală
d. coloana vertebrală are deviaţie în plan lateral
e. este prezentă cifoza toracică
23.*Din sindromul TORCH fac parte următoarele, cu excepția:
a. toxoplasmoza
b. citomegalia
c. rubeola
d. herpes simplex
e. rujeola
24.Despre fontanela anterioară putem afirma:
a. are formă triunghiulară
b. este prezentă la 25% din nou-născuţi
c. se închide la 14-16 luni
d. are formă romboidală
e. are diametrul de 1,5/1 cm
25.Despre incidentele fiziologice ale nou-născutului putem afirma:
a. criza genitală apare la 3-6 zile postnatal
b. icterul fiziologic apare datorită creșterii bilirubinei directe
c. criza genitală apare între ziua 6-8 de la naștere
d. icterul fiziologic apare în primele 24 ore
e. icterul fiziologic apare datorită creșterii bilirubinei indirecte
26.Următoarele afirmații despre nou-născut sunt adevărate:
a. glandele sebacee sunt bine dezvoltate la naştere
b. respirația este diafragmo-abdominală
c. toracele este cilindric cu coaste orizontale
d. fontanela posterioară se închide la 14-16 luni
e. nou-născutul la termen are postura simetrică
27. Toxoplasmoza congenitală se caracterizează prin:
a. în al III-lea trimestru rata de transmitere este 60%
b. majoritatea nou-născuților sunt asimptomatici
c. majoritatea nou-născuților sunt simptomatici
d. clinic apare microcefalie/hidrocefalie, corioretinită, calcificări intracraniene
difuze
e. malformațiile cardiace sunt frecvente
28.Următoarele afirmații despre infecțiile perinatale sunt adevărate:
a. pemfigusul palmo-plantar apare în sifilisul congenital
b. unele infecţii pot fi asimptomatice la naştere
c. testele serologice sunt principalele mijloace de diagnostic în toxoplasmoza
congenitală
d. triada Hutchinson este caracteristică infecției rubeolice
e. se recomandă avort terapeutic la femeile care fac rubeolă în primul trimestru
de sarcină
29.În rubeola congenitală:
a. în primele 11 săptamâni apar malformaţii cardiace şi surditate
b. defectele congenitale apar după 16 săptămâni de gestaţie
c. nu există tratament profilactic
d. malformațiile cardiace sunt frecvente
e. apare hepatosplenomegalie, icter colestatic, trombocitopenie
30.Următoarele afirmații despre sindromul Down sunt adevărate:
a. pubertatea se instalează tardiv
b. talia copiilor este normală
c. copii dezvoltă frecvent leucemii
d. se caracterizează prin dismorfism cranio-facial
e. fertilitatea este normală
31. Care este vitamina aflata in cantitate insuficienta in laptele matern?
a. Vitamina A
b. Vitamina C
c. Vitamina E
d. Vitamina D
e. Vitamina K
32. Necesarul de fier zilnic la sugarul entrofic este de:
a. 0,2-0,5 mg/Kg/zi
b. 2-2,5 mg/Kg/zi
c. 1 mg/Kg/zi
d. 3-4 mg/Kg/zi
e. 2-3 mg/Kg/zi
33. Care sunt principalele surse de energie pentru organism?
a. proteinele
b. apa si mineralele
c. vitaminele
d. oligoelementele
e. glucidele si lipidele
34. Recunoasteti calitatile ce dau superioritatea alimentatiei la san:
a. contine anticorpi, cu rol in protectia fata de infectii
b. poate reduce riscul unor probleme alergice ca astmul, eczemele
c. poate ajuta la prevenirea diabetului de tip 1
d. scade riscul aparitiei cancerului de san
e. contine de 3 ori mai multe proteine decat laptele de vaca
35. Care este varsta propice inceperii alimentatiei diversificate?
a. precoce, la 2-3 luni
b. la 6-7 luni
c. 5-6 luni la sugarul alimentat la san
d. 4-4 1/2 luni la sugarul alimentat artificial
e. după varsta de 9 luni
3 6. Care sunt incidentele legate de alimentatia naturala:
a. eructatia
b. regurgitarea
c. diareea prandiala
d. diareea infectioasa
e. varsaturile
37. Care este rolul proteinelor in organism?
a. constituienti ai tuturor celulelor
b. intervin in procesele de aparare impotriva infectiilor
c. sursa energetica principala
d. intervin in mentinerea presiunii coloidosmotice
e. intra in compozitia hormonilor si enzimelor
38. Precizati care sunt sursele de vitamina D:
a. apa
b. ulei de peste
c. lapte, unt
d. ou, ficat
e. sinteza cutanata, sub actiunea razelor ultraviolete
39. Precizati care sunt conditiile necesare in alimentatia diversificata:
a. absenta semnelor de boala ale sugarului
b. evitarea introducerii a doua alimente noi
c. folosirea biberonului
d. folosirea linguritei
e. se va insista excesiv la introducerea alimentelor
40. Care din urmatoarele sunt contraindicatii temporare ale alimentatiei
naturale?
a. mastite acute
b. TBC matern
c. galactozemia
d. fisuri mamelonare
e. intoleranta ereditara la lactoza
41. *Următoarele afirmații referitoare la alimentația copilului preșcolar
sunt adevărate, cu excepția:
A. copilul va fi stimulat să mănânce, ținându-se cont de preferințele lui
alimentare
B. alimentația să fie variată și echilibrată, apropiindu-se de cea a adultului
C. sursa de proteine: 1/3 de origine animală din lapte, produse lactate, carne,
ouă, brânzeturi
fermentate
D. sursa de proteine: 2/3 de origine animală și 1/3 de origine vegetală
E. rația alimentară zilnică cuprinde: proteine 15%, lipide 25-30%, glucide 55-60%
din totalul de
calorii
42. *Contraindicațiile nutriției enterale la copil sunt următoarele, cu
excepția:
A. perforație intestinală
B. enterocolită ulcero-necrotică
C. ileus mecanic sau paralitic
D. aport oral inadecvat
E. hemoragii gastro-intestinale
43. *Indicele nutrițional (IN) reprezintă:
A. raportul dintre greutatea actuală și pătratul taliei
B. greutatea actuală a copilului raportată la greutatea ideală pentru vârstă
C. lungimea actuală a copilului raportată la lungimea ideală pentru vârstă
D. greutatea actuală a copilului raportată la greutatea ideală corespunzătoare
creșterii sale în lungime
E. exprimarea procentuală a indicelui ponderal
44. Rația alimentară zilnică la copilul mic cuprinde:
A. proteine 10-15% din aportul energetic
B. glucide 45-50% din aportul energetic
C. proteine 45-50% din aportul energetic
D. lipide 30-40% din aportul energetic
E. glucide 10-15% din aportul energetic
45. Rația alimentară zilnică la adolescent cuprinde următoarele:
A. proteine 13-15%, lipide 30-35%, glucide 55% din totalul caloric din dietă
B. sursa de proteine: 60-70% de origine animală
C. sursa de proteine: 60-70% de origine vegetală
D. lipide: alimente bogate în acizi grași mono- și polinesaturați și doar 10%
grăsimi saturate
E. necesarul nutrițional zilnic diferă în funcție de sex și de activitatea fizică
efectuată
46. Indicații ale nutriției enterale la copil:
A. aport oral adecvat
B. sindrom de malabsorbție și/sau maldigestie
C. pierderi sau necesar crescut de nutrienți
D. boli cronice asociate cu malnutriția cronică, insuficiența creșterii, deprivare
alimentară
E. boli metabolice
47. Nutriția parenterală este indicată:
A. la pacienții cu funcția intestinală păstrată
B. la copiii la care nutriția poate fi realizată prin alimentație orală pe sondă sau
gastrostomie
C. când aportul alimentar oral sau enteral nu este posibil mai mult de 2-3 zile la
sugar și 4-7 zile la
copilul cu vârsta peste 1 an
D. la copiii care nu pot fi alimentați complet pe cale orală sau enterală, pentru a
preveni sau corecta
malnutriția și a asigura o creștere adecvată
E. mai ales în insuficiență intestinală severă
48. Nutriția parenterală la copil prezintă următoarele caracteristici:
A. este indicată la copiii care nu pot fi alimentați complet pe cale orală sau
enterală, pentru a preveni
sau corecta malnutriția și a asigura o creștere adecvată
B. oricând este posibil, nutriția enterală poate fi combinată cu nutriția parenterală
C. complicații ce pot apărea: infecție sistemică sau locală, tromboză venoasă
centrală, embolie
pulmonară
D. se recomandă la pacienții care au păstrată cel puțin parțial funcția intestinală
și la care ingestia
orală este insuficientă
E. produsele folosite sunt alimente enterale și alimente supliment
49. Următoarele afirmații privind starea de nutriție la copilul cu vârsta
mai mare de 2 ani sunt adevărate:
A. Subponderal (hipotrofie ponderală): IMC < percentila 5 (-2DS)/vârstă/sex
B. Obezitate: IMC ≥ percentila 95 (+2DS)/vârstă/sex
C. Normopondere: 5 ≤ IMC < percentila 85/vârstă/sex
D. Suprapondere: 5 ≤ IMC < percentila 85 (+1DS) /vârstă/sex
E. Suprapondere: 85 (+1DS) ≤ IMC < percentila 95 (+2DS) /vârstă/sex
50. Următoarele afirmații referitoare la evaluarea stării de nutriție la
copil sunt adevărate:
A. indicele nutritional este un indicator al malnutriției cronice („stunting”) în care
deficitul energetic
este de lungă durată
B. indicele ponderal are valoare orientativă în aprecierea stării de nutriție
deoarece nu corelează
greutatea cu lungimea copilului
C. indicele statural este un indicator al malnutriției cronice („stunting”) în care
deficitul energetic este
de lungă durată
D. indicele nutrițional este un indicator al malnutriției acute („wasting”) în care
deficitul energetic
este de scurtă durată
E. indicele statural este un indicator al malnutriției acute („wasting”) în care
deficitul energetic este
de scurtă durată
51. Perioada de remisiune in DZ tip 1 se caracterizeaza prin:
a. necesarul insulinic creste progresiv
b. creşterea sensibilităţii ţesuturilor la insulină
c. semnele clinice de diabet sunt prezente
d. necesarul insulinic este mai mic de 0,5 u.i/kg/zi
e. glicozuria este negativă, HbA1c <7%
52. Semnele clinice caracteristice debutului acut cu cetoacidoza
diabetica sunt cu EXCEPTIA:
a. poliurie, polidipsie
b. grețuri, vărsături, dureri abdominale inntense, aparare musculara
c. respirație acidotică, halenă acetonemică
d. absenta semnelor de deshidratare
e. tulburări ale stării de conştienţă
53. Confirmarea diagnosticului de diabet se face pe baza urmatoarelor
criterii:
a. glicemie a jeun ≥110 mg%
b. glicemie în orice moment al zilei ≥200 mg%
c. glicemia la TTGO intre 140-200 mg%
d. glicemia a jeun este ≥126 mg%
e. prezenta singulara a corpilor cetonici in urina
54. Tratamentul in DZ tip 1 la copil se face cu:
a. Analogi de insulina cu actiune rapida
b. Insuline ultralente
c. Analogi de insulina cu actiune lenta
d. Insuline premixate
e. Medicatie antidiabetica orala
55. Țintele terapeutice propuse pentru un control glicemic optim la
copilul cu DZ:
a. HbA1c <7,5%
b. Glicemia postrprandială 90 – 180 mg%
c. HbA1c <6,5%
d. Glicemia preprandială 90 – 145 mg%
e. Glicemie preprandiala 70 – 110 mg%
56. Obiectivele alimentației în DZ tip 1:
a. obţinerea echilibrului glicemic şi a unui spectru metabolic general normal
b. planificarea meselor şi a gustărilor se va face în corelaţie cu schemă de
insulinoterapie
c. cantitatea de glucide pentru masa de la aceeaşi oră nu trebuie să fie constantă
de la o zi la alta;
d. alimentaţia copilului este asemănătoare cu cea a copilului nediabetic
e. nu se tine cont de satisfacerea apetitului şi a gusturilor copilului
57. Tabloul clinic in obezitate se caracterizează prin urmatoarele, cu
EXCEPTIA:
a. greutate în exces faţă de talie, faţă de greutatea ideală vârstei
b. talie normală sau chiar crescută faţă de media vârstei
c. vârsta osoasă intarziata
d. maturaţie sexuală şi somatică normală sau accelerată
e. depunere de grăsime generalizată şi simetrică
58. Elemente de suspiciune pentru obezitate genetică sau endocrină:
a. dispoziţie particulară a excesului de grăsime
b. afectarea creşterii (hipostatură), dismorfism
c. accelerare în maturaţia osoasă şi în dezvoltarea sexuală
d. deseori retard neuropsihic
e. obezitate obişnuită în familie
59. Obezitatea este definita pe baza percentilelor si a deviatiei standard
astfel:
a. Obezitatea este definită >percentila 95
b. IMC >1DS
c. Obezitatea este definita >percentila 85
d. IMC >3DS
e. IMC >2DS
60. Obiectivele tratamentului dietetic in obezitate:
a. aportul energetic nu va fi redus cu mai mult de 30% din aportul obişnuit
b. restricţia calorică se face pe seama lipidelor de origine animală
c. se recomanda un numar redus de mese pe zi
d. aportul de proteine va fi crescut
e. se recomandă un număr crescut de mese pe zi (5-6 mese)
61.Tabloul
 clinic al malnutriției de gradul I, se caracterizează prin
următoarele, cu excepția:
a. indice ponderal 0,89 – 0,76
b. toleranță digestivă bună
c. indice nutrițional 0,89 – 0,76
d. dezvoltare motorie și psihică bună
e. țesut adipos redus pe torace și abdomen
62. Modificări
 extraosoase în rahitismul carențial sunt următoarele, cu
excepția:
a. hipotonie musculară
b. laxitate ligamentară la nivelul membrelor
c. hiperexcitabilitate neuro-musculară
d. erupție urticariană
e. transpirații extremitatea cefalică
63. Tabloul
 clinic al anemiei feriprive nu include:
a. paloare
b. peteșii
c. ragade comisurale
d. inapetență
e. fanere friabile
64.Malnutriția de gradul III se caracterizează prin:
a. indice ponderal 0,75 – 0,61
b. absența toleranței digestive
c. curbă ponderală descendentă continuu
d. toleranță digestivă normală
e. țesut adipos complet dispărut
65.Obiectivele tratamentului malnutriției sunt următoarele:
a. normalizarea toleranței digestive
b. curbă ponderală ascendentă după 2-3 săptămâni de tratament dietetic
c. recuperare neuro-motorie
d. creștere ponderală din a 3-a zi de tratament dietetic
e. regim hipoproteic și făinos prelungit
66.În etiologia malnutriției, greșelile alimentare calitative sunt:
a. alimentația hipoglucidică
b. carența de lipide
c. hipogalactia maternă reală
d. alimentația hipoproteică
e. pierderile excesive din enteropatii exudative
67.În rahitismul carențial, la nivelul extremității cefalice, apar
următoarele modificări:
a. bose frontale
b. plagiocefalie
c. hidrocefalie
d. frunte olimpiană
e. fontanelă anterioara închisă
68.Semnele radiologice din rahitismul carențial sunt:
a. lărgirea metafizei oaselor lungi
b. linie metafizară concavă
c. osificarea precoce a suturilor craniene
d. aspect de condensare pulmonară
e. apariția cu întârziere a nucleilor de osificare
69.În profilaxia postnatală a rahitismului carențial putem afirma:
a. doza profilactică este 2000-2500 UI/zi
b. doza profilactică se administrează zilnic
c. este recomandată administrarea per os
d. se preferă administrarea injectabilă
e. este indicată până la vârsta de 18 luni
70.Profilaxia anemiei feriprive este asigurată prin:
a. administrarea de supliment de fier la gravidele anemice
b. ligatura precoce a cordonului ombilical
c. alimentație exclusiv la sân până la vârsta de 6 luni
d. diversificare corectă cu alimente bogate în fier
e. alimentație bogată în făinoase
71. ABC-ul resuscitarii cardio-respiratorii cuprinde:
a. eliberarea căilor aeriene
b. restabilirea diurezei
c. terapia anticonvulsivantă
d. restabilirea respiraţiei
e. restabilirea circulaţiei
72.Cu ce periodicitate se verifică pulsul, în cazul unui copil aflat în stop
cardio-respirator?
a. la 20 de secunde
b. la 10 de secunde
c. la 15 de secunde
d. la 3 de secunde
e. la 5 de secunde
73 .În cazul aritmiilor şocabile ale copilului aflat în şoc cardio-respirator
se utilizează:
a. adrenalina 0,1 ml/kg 1‰
b. acetilcolina 0,5 ml/kg 1‰
c. amiodarona 5 mg/kg
d. administrare de O2 90%
e. administrare de O2 100%
74. .Halena acetonemică apare în intoxicaţii cu:
a. alcool
b. salicilaţi
c. cianuri
d. nurofen
e. acetonă
75. Hipersalivaţia apare în intoxicaţia cu:
a. ciuperci
b. salicilaţi
c. barbiturice
d. organofosforice
e. diazepam
76. Coloraţia icterică a tegumentelor se întâlneşte în intoxicaţiile cu:
a. fosfor
b. naftalină
c. paracetamol
d. aspirină
e. etanol
77. Leziunile tegumentare de tip bulos apar în intoxicaţiile cu:
a. nicotină
b. monoxid de carbon
c. cafeină
d. barbiturice
e. teofilină
78.Tulburările de auz pot să apară în intoxicaţiile cu:
a. mercur
b. salicilaţi
c. metanol
d. lidocaină
e. xilină
79.Spălătura gastrică este eficientă în primele 6 ore de la ingestia
toxicului, în caz de intoxicaţie cu:
a. teofilină
b. digitală
c. aspirină
d. salbutamol
e. fluticazonă
80.Antidotul specific în intoxicaţia cu fier este:
a. albastru de metilen
b. deferoxamină
c. dimercaprol
d. nitratul de sodiu
e. bicarbonatul de sodiu
81.⁕ În etiologia rinofaringitei acute, mai frecvent implicate sunt:
a Bacteriile
b Fungii
c Virusurile
d Ricketsiile
e Mycoplasma
82.⁕ Următoarele sunt complicații ale otitei medii acute, cu excepția:
a Abces subdural
b Endocardită bacteriană
c Sindrom nefrotic
d Septicemie
e Mastoidită
83.⁕ Diagnosticul diferențial în epiglotită se face cu următoarele
afecțiuni, cu excepția:
a Abces retrofaringian
b Bronșiolită acută
c Mononucleoză infecțioasă
d Aspirație de corpi străini
e Laringomalacie
84. Care dintre următoarele antibiotice sunt indicate în tratamentul
anginei acute streptococice la un copil de 3 ani?
a Tetraciclina
b Penicilina
c Claritromicina
d Cefalosporine
e Ciprofloxacina
85. Tratamentul adenoiditei acute constă în:
a Hidratare
b Paracetamol
c Adenoidectomie
d Oxigenoterapie
e Dezobstrucție nazală
86. Simptomatologia în otita medie acută cuprinde:
a Febra
b Hipoacuzie
c Vărsături, refuzul alimentației
d Mialgii
e Disfagie
87. Cei mai frecvenți agenți etiologici ai mastoiditei acute sunt:
a Streptococcus pneumoniae
b Haemophilus pneumoniae
c Adenovirus
d Streptococi grup A
e Rhinovirus
88. În crupul viral, principalele manifestări clinic sunt:
a Disfonie
b Tuse cu timbru metalic
c Dispnee expiratorie
d Stridor inspirator
e Wheezing
89. Tratamentul epiglotitei implică:
a Intubația
b Aerosoli cu ser fiziologic
c Cefalosporine iv
d Sedare
e Salbutamol
90. În sinuzită avem următoarele manifestări clinice:
a Cefalee
b Rinoree purulentă
c Dispnee
d Hiposmie
e Tahicardie
91 *. Care dintre următoarele cauze de insuficiență respiratorie acută
ESTE CONSECINȚA deficitului de utilizare a oxigenului la nivel tisular?
a. malformații de căi aeriene
b. pneumonia
c. anemia
d. miopatii
e. sepsis
92. Frecvența mare a insuficienței respiratorii la copil este explicată
printr-o serie de caracteristici speciale ale aparatului respirator la
vârste mici:
a. macroglosie relativă
b. epiglota de dimensiuni mai mici
c. diafragm verticalizat
d. imaturitatea musculaturii respiratorii
e. metabolism bazal scăzut
93. În evaluarea insuficienței respiratorii la copil, examenul rapid al
funcțiilor vitale trebuie să cuprindă:
a. măsurarea temperaturii
b. evaluarea semnelor de afectare meningeană
c. circulația la nivelul dermului
d. evaluarea respirației
e. aspectul general
94. Care dintre următoarele semne clinice sunt evocatoare pentru
insuficiența respiratorie?
a. tiraj intercostal
b. balans toraco-abdominal
c. wheezing
d. tuse în chinte
e. bătăi ale aripioarelor nazale
95 *. Cea mai accesibilă și rapidă metodă de evaluare a unei eventuale
insuficiențe respiratorii acute ESTE:
a. pulsoximetria continuă
b. radiografia pulmonară
c. computer tomografia toracică
d. gazometria sangvină (ASTRUP)
e. ionograma sangvină
96. Care dintre următoarele fac parte din modificările mai frecvent
întâlnite la copiii decedați prin sindromul morții subite a sugarului?
a. excesul de serotonină
b. alterări cerebrale severe
c. frecvența mai mare a peteșiilor
d. modificări de tip asfixie cronică
e. nivel crescut al factorului de creștere endotelial vascular in lichidul
cefalorahidian
97. Factori protectori în sindromul morții subite a sugarului sunt:
a. evitarea folosirii suzetei
b. alimentația la sân
c. dormitul în același pat cu părinții
d. respectarea programului de vaccinare
e. sexul masculin
98. Care din următoarele afirmații legate de semnele clinice asociate
corpilor străini din căile respiratorii sunt adevărate?
a. dispneea este variabilă
b. la inspecție se poate constata retracția unui hemitorace
c. ralurile crepitante sunt semnul clinic obligatoriu
d. fixarea corpului străin la bifurcația traheală este întotdeauna asimptomatică
e. la percuție se poate evidenția submatitate
99 *. Majoritatea corpilor străini din căile aeriene la copil se fixează LA
NIVELUL:
a. faringelui
b. laringelui
c. esofagului
d. traheei
e. bronhiilor
100. Tabloul clinic tipic din rinita alergică la copil poate conține:
a. xeroftalmie (secreție lacrimală redusă)
b. strănut repetat
c. congestie nazală
d. prurit nazal
e. congestie oculară
101. * Manifestările precoce în fibroza chistică la nou-născut și sugar
sunt următoarele, cu excepția:
a) Icter colestatic
b) Episoade de deshidratare hipotonă
c) Edeme
d) Diaree la nou-născut
e) Prolaps rectal recurent
102. Care dintre următoarele afecțiuni sunt manifestări respiratorii ale
fibrozei chistice:
a) Laringita recidivantă
b) Bronsiectazia
c) Sinuzita
d) Otomastoidita
e) Wheezing recurent

103. * Tratamentul medicamentos în fibroza chistică este reprezentat de


următoarele, cu excepția:
a) Bronhodilatatoare
b) Fluidifiante ale secrețiilor bronșice
c) Antibiotice
d) Antitusive
e) Enzime pancreatice
104. Care dintre următorii factori infecțioși pot determina pneumonie:
a) Rinovirusuri
b) Citomegalvirus
c) E. Coli
d) Aspergillus
e) Giardia lambria
105. Despre pneumoniile atipice se știe că:
a) Debutul este subacut
b) Răspund la tratamentul cu macrolide
c) Semnele fizice pulmonare sunt zgomotoase
d) Pneumonia cu Mycoplasma este mai frecventă la copilul sub 2 ani
e) Au manifestări extrapulmonare
106. În pneumonia pneumococică se descrie următoarea
simptomatologie:
a) Debutul este insidios
b) Herpesul labial apare după junghiul toracic
c) Febra este prezentă
d) Sunt prezente raluri crepitante
e) Durerea poate fi localizată abdominal
107. Examenul de laborator în pneumonia stafilococică arată:
a) VSH cu valori mari
b) Hemoculturi pozitive în unele cazuri
c) Numărul de leucocite poate fi normal
d) Policitemie
e) VSH cu valori mici
108. Factorii favorizanți ai bronhopneumoniei sunt:
a) Paratrofia
b) Rujeola
c) Gripa
d) Fibroza chistică
e) Vârsta peste 2 ani
109. Complicațiile pneumoniei lobulare sunt:
a) Pleurezia parapneumonică
b) Endocardita
c) Rinofaringita
d) Septicemie
e) Otomastoidită
110. Diagnosticul diferențial al tuberculozei se face cu:
a) Pneumonia bacteriană
b) Bronșiectazii congenitale
c) Traheobronșita
d) Astmul bronșic alergic
e) Displazia bronhopulmonară
111. Manifestările clinice prezente frecvent la debutul unei miocardite
acute sunt următoarele:
a.scădere ponderală
b.oligurie
c.febră
d.cefalee
e.tahipnee
112. În miocardita acută la copil ecocardiografia evidentiază
următoarele:
a. creşterea dimensiunilor atriilor
b. creşterea dimensiunilor ventriculilor
c. prezenţa de trombii intracavitari
d. tulburări de conducere atrio-ventriculare
e.revărsat pericardic
113. În tratamentul miocarditei acute la copil se utilizează următoarele:
a. blocante de calciu
b.furosemid
c.inhibitori de pompă de protoni
d.digoxin
e.dexametazona
114. ⁎Factorii favorizanti în endocardita bacteriană la copil sunt
următorii, cu excepția:
a.valvulopatii reumatismale cronice
b.proteze valvulare
c.sindromul nefrotic
d.catetere venoase centrale
e. imunodeprimați
115. Următoarele afirmații despre endocardita la copil sunt adevarate :
a.germenii incriminați în etiologie sunt Streptococcus viridans și Stafilococcus
aureus
b.febra este rar prezentă
c.sunt prezente hemoragii subunghiale și hemoragii retiniene
d.complicațiile embolice sau cardiace sunt rare
e. cele mai utile examene de laborator sunt hemoculturile pozitive
116. În endocardita acută la copil explorările paraclinice evidențiază:
a.hemoculturi pozitive
b. complement seric crescut
c. proteina C reactivă crescută
d.coproculturi pozitive
e. hipergamaglobulinemie
117.În pericardita acută la copil ,compresiunea pe organele vecine
determină apariția următoarelor simptome :
a. disfagie
b. sughit,
c.scaune semiconsistente
d.transpiratii
e.mialgii
118. Pericardita lichidiana se caracterizeaza prin:
a.dureri precordiale
b.senzaţie de presiune toracică
c.zgomote cardiace asurzite
d. puls paradoxal
e.frecătură pericardică
119.*Tabloul clinic in insuficienta cardiaca la sugar cuprinde
urmatoarele semne, cu exceptia:
a.dificultăţi de alimentaţie
b.tahipnee semnificativă
c.tahicardie
d.dureri precordiale
e.extremităţi reci, marmorate, puls slab perceptibil
120.Manifestari clinice caracteristice in insuficienta cardiaca la copil:
a.Cardiomegalie
b.Bradicardie sinusala
c.Hepatomegalie, edeme
d.Bradipnee
e.Scadere ponderala
121.Standardul
 de aur în diagnosticul malformațiilor cardiace
congenitale este:
a. electrocardiografia
b. radiografia cardiopulmonară
c. ecocardiografia bidimensională cu Doppler
d. tomografia computerizată
e. coronarografia
122.Imaginea
 radiologică a cordului de tip „în sabot” este caracteristică
în:
a. Transpoziţia de vene mari
b. Coarctaţie de aortă
c. Maladia Ebstein
d. Tetralogia Fallot
e. Anomalii ale arcurilor aortice
123.Măsurarea
 tensiunii arteriale la copii în cadrul unui examen de
rutină este obligatorie începând cu vârsta de:
a. nou-născut
b. 1 an
c. 3 ani
d. 11 ani
e. 14 ani
124.Cardiopatiile congenitale fără cianoză sau cu cianoză minoră sunt
următoarele:
a. Defect septal ventricular
b. Persistenţa canalului arterial
c. Trunchiul arterial comun
d. Transpoziţia de vase mari
e. Defect septal atrial
125.Malformații cardiace cianogene sunt:
a. Tetralogie Fallot
b. Trunchiul arterial comun
c. Transpoziţia de vase mari
d. Defect septal ventricular
e. Persistenţa canalului arterial
126.Selectați afirmațiile adevărate despre Tetralogia Fallot:
a. este o malformație congenitală cu cianoză
b. este o malformație congenitală cu şunt stânga-dreapta
c. cianoza poate lipsi la naștere
d. radiografia cardio-pulmonară evidențiază silueta cardiacă „în sabot”
e. se asociază frecvent cu sindroame genetice
127.Următoarele afirmații despre defectul septal ventricular sunt
adevărate:
a. este o malformație cianogenă
b. AP este dilatată
c. radiografia cardio-pulmonară evidențiază silueta cardiacă „în sabot”
d. poate să apară insuficienţa cardiacă congestivă
e. avem suflu holosistolic intens
128.Manifestările clinice ale HTA la copil pot fi:
a. cefalee occipitală
b. epistaxis
? c. iritabilitate crescută la copilul mic
d. disfagie
e. amețeli
129.Hipertensiunea arterială la copil:
a. este primară (esențială) în 10-15% din cazuri şi secundară în 85% din cazuri
b. presupune valori ale tensiunii arteriale mai mari de percentila 95 pentru vârstă
şi talie, la ≥ 3
determinări separate
c. la nou născut este frecventă
?? d. tratamentul nefarmacologic presupune şi încurajarea efortului fizic izotonic
(mers pe jos, alergat,
înot, ciclism)
e. în cazul hipertensiunii secundare tratamentul se face şi după eliminarea cauzei
130.Ce include profilaxia primară a hipertensiunii arteriale esenţiale la
copii?
a. depistarea factorilor de risc
b. alimentaţie adaptată vârstei
c. optimizarea activităţii fizice
d. tratamentul oportun a patologiei renale
e. excluderea activităţii sportive
131*. Metoda imagistică de primă intenție în diagnosticul infecțiilor
pediatrice de tract urinar ESTE:
a. tomografia computerizată
b. scintigrafia renală
c. echografia
d. cistouretrografia
e. biopsia renală
132. Care dintre următoarele afecțiuni fac parte din diagnosticul
diferențial al infecțiilor JOASE de tract urinar la copil?
a. iritația uretrală
b. deshidratarea
c. afecțiunile coloanei lombo-sacrate
d. glomerulonefritele
e. diabet
133. Care dintre următoarele afecțiuni fac parte din diagnosticul
diferențial al infecțiilor ÎNALTE de tract urinar la copil?
a. iritația uretrală
b. gastroenterita
c. abcesul tubo-ovarian
d. glomerulonefritele
e. diabetul
134. În tratamentul infecțiilor de tract urinar pediatrice, acidifierea
urinei crește acțiunea:
a. nitrofurantoinului
b. aminoglicozidelor
c. eritrimicinei
d. acid nalidixic
e. ampicilina
135. Care dintre următoarele enunțuri în legătură cu tratamentul
antiinfectios in infecțiile de tract urinar pediatrice sunt adevărate?
a. marea majoritate a pacienților răspund favorabil la tratament per os și
monoterapie
?? b. sunt preferate antibioticele ce ating concentrații maxime la nivel sangvin
c. durata medie a tratamentului este de 14-21 de zile
d. pH-ul urinar potențează acțiunea antibioticelor
e. monitorizarea tratamentului se face cu ajutorul examenului sumar de urină
136. Particularități ale tratamentului infecțiilor de tract urinar
pediatrice:
a. ITU la nou-născut se tratează inițial cu monoterapie
b. anomaliile structurale obstructive vor fi corectate chirurgical cât mai precoce
c. refluxul vezico-ureteral impune menținerea îndelungată a sterilității urinei
d. orice recidivă se tratează inițial ca o ITU acută, timp de 10-14 zile
e. ITU fungice impun depistarea factorilor favorizanți
137. Dintre factorii cu rol prognostic în pielonefrite fac parte:
a. vârsta
b. modificările obstructive
c. etiologia
c. băieții au tendință de recidivă foarte mare
d. calitatea dispensarizării
e. precocitatea diagnosticului
138. Dintre factorii etiopatogenici ai refluxului vezico-ureteral fac parte:
a. traiectul lung de intrare a ureterului în vezică
b. duplicațiile
c. diverticulii
d. scăderea presiunii intravezicale
e. corpii străini
139. Care dintre următoarele afirmații în legătură cu enurezisul nocturn
pediatric sunt adevărate?
a. majoritatea copiilor au enurezis secundar
b. frecvent sunt aglomerări familiale
c. vârsta minimă la care se pune diagnosticul este de 8 ani
d. pentru diagnostic trebuie exclusă patologia renală cronică
e. pentru diagnostic trebuie exclus diabetul
140.* Care ESTE SUBSTANȚA care poate fi folosită în tratamentul
enurezis-ului pediatric?
a. propranololul
b. desmopresina
c. furosemidul
d. manitolul
e. acetilcolina
:
141. Sindromul nefrotic este definit prin prezența următoarelor criterii,
cu EXCEPTIA:
a. edeme generalizate, masive
b. proteinurie importantă
c. hiperproteinemie
d. disproteinemie: hipoalbuminemie, hipogamaglobulinemie, hiper α2
globulinemie, hiper β
globulinemie
e. hiperlipemie, hipercolesterolemie
142. Pierderea masivă de proteine urinare duce la urmatoarele
modificări:
a. Hipoproteinemie cu hiperalbuminemie
b. Hipolipemie
c. Pierderea unor proteine cu funcţii transportoare pentru oligoelemente, hormoni
d. Pierderea de proteine implicate în procese imunologice: imunglobuline,
fracțiuni ale
complementului seric
e. Pierderea de proteine implicate în procesele de coagulare
143. In sindromul nefrotic sindromul urinar se caracterizeaza prin:
a. proteinurie selectiva >2,5g/24h
b. volumul urinii scăzut între 300 - 600 ml/24 h
c. proteinurie >3,5g/24h, selectivă sau neselectivă
d. raport proteine urinare/creatinină urinară >200 mg/mmol, din prima urină de
dimine
e. cresterea eliminarii sodiului urinar
144. Tabloul sanguinin sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:
a. Hiperproteinemie
b. Hipoalbuminemie, hipogamaglobulinemie, hiper α2 globulinemie hiper β
globulinemie
c. Hiperlipemie, hipercolesterolemie, LDL colesterol și trigliceride crescute, HDL
colesterol
normal sau scăzut
d. creșterea hemoglobinei și hematocritului prin depleţie plasmatică
e. titrul ASLO crescut
145. Tratamentul igieno-dietetic in sindromul nefrotic cuprinde, cu
EXCEPTIA:
a. repaus la pat în perioada cu edeme masive
b. restricția hidrică este indicată în faza oligurică, până la restabilirea diurezei
c. restricție de sare pentru perioada în care sunt prezente edemele și pe perioada
corticoterapiei
d. dietă va fi hipoproteica, cu proteine bogate în aminoacizi esențiali
e. evitarea eforturilor fizice medii şi mari
146. Sindromul nefritic acut se caracterizeaza prin:
a. Edeme
b. Hematurie
c. Proteinurie
d. Hipotensiune arterială
e. Cresterea filtratului glomerular
147. Modalitatile de debut in glomerulonefrita acuta sunt urmatoarele,
cu EXCEPTIA:
a. Edeme masive, generalizate
b. Asimptomatic, printr-o descoperire întâmplătoare la examenul sumar de urină
a hematuriei
și/sau proteinuriei
c. Insidios cu anorexie, astenie, jenă lombară, discrete edeme palpebrale,
hematurie
d. Acut cu febra, cefalee, vărsături, manifestări urinare, însoţite adesea de edeme
e. Manifestări neurologice de encefalopatie hipertensivă sau insuficienţă cardiacă
acută
148. Caracteristicile sindromului urinar din glomerulonefrita acuta:
a. hematuria macroscopică sau microscopică, de origine glomerulară
b. proteinurie constantă de 0,5-2 g/24 h iniţial neselectivă, devine selectivă către
convalescenţă
c. cilindrii hialini, granuloși, hematici, hemoglobinici, chiar cilindri leucocitari
d. proteinurie peste 3,5 g/24 h
e. densitate urinară scăzută
149. Tratamentul glomerulonefritei acute poststreptococice se face cu
urmatoarele medicamente, cu
EXCEPTIA:
a. Cortizon
b. Diuretice
c. Hipotensoare
d. Antibiotice
e. Manitol
150. Modalitati evolutive in glomerulonefrita acuta poststreptococica:
a. Vindecare imediata fara sechele
b. Vindecare în 3-6 luni de la debut până la 1an în proporţie de >95% din cazuri
c. Cronicizare, cu persistenţa semnelor clinice şi biologice sau acestea dispar
pentru o perioadă
de timp, dar după mai mulţi ani reapar
d. Evoluţie rapid progresivă spre glomerulonefrita rapid progresiva in unele cazuri
a. Evolutie spre cronicizare in toate cazurile
151*. Urmatoarea bacterie nu are rol in producerea diareei sugarului:
a. Escherichia coli
b. Haemophilus influenzae
c. Salmonella typhi
d. Campylobacter jejuni
e. Clostridium difficile
152*. Constipatia reprezinta:
a. eliminarea zilnica a unui scaun normal
b. eliminarea rara si dificila a scaunelor
c. 3-4 scaune / zi
d. scaune cu consistenta scazuta
e. scaun in cantitate mare
153*. Ce cantitate de ORS veti recomanda in boala diareica cu
deshidratare usoara?
a. 200 ml / Kg corp / 24 h;
b. 150 ml / Kg cop / 24 h;
c. 50 ml pentru fiecare scaun emis; la copilul sub 2 ani
d. 30 ml / Kg cop 24 h;
e. 120 ml / Kg corp / 24 h.
154. Manifestarile clinice ale bolii diareice acute cuprind:
a. eliminarea unor scaune apoase si frcvente
b. anorexie
c. disurie, polakiurie
d. colici abdominale
e. disfagie, odinofagie
155. Semnele de gravitate ale deshidratarii acute sunt:
a. scaderea brusca a greutătii corporale cu peste 10%
b. mucoasa bucala uscata, aderenta la spatula
c. oligurie, anurie
d. privire agera, cu hiperreactivitate la stimuli
e. coma, convulsii
156. Examenele paraclinice necesare pentru stabilirea etiologiei in cazul
bolii diareice acute sunt:
a. examen coproparazitologic
b.coprocultura
c.exudat faringian
d. coprocitograma
e. hemograma
157. Ce conduită abordati in cazul unui copil cu BDA cu SDA> 10%?
a. tratament la domiciliu cu ORS
b. restrictie de lichide
c. internare si rehidratare parenterala
d. dieta cu lapte fara lactoza
e. suprimarea alimentatiei anterioara imbolnavirii
158. In parazitozele intestinale putem intalni:
a. distensie abdominala, anorexie, greata, varsaturi
b. retardul cresterii prin malabsorbtie
c. anemie
d. prurit intens anal si leziuni de grataj
e. semne de insuficienta renala acuta
159. Examenele paraclinice necesare pentru stabilirea etiologiei în cazul
bolii diareice acute sunt:
a. examen coproparazitologic
b. coprocultura
c. exudat faringian
d. coprocitograma
e. hemograma
160. Care din următoarele afirmatii privind tratamentul diareei acute la
sugar sunt adevarate?
a.initial se intrerupe obligatoriu alimentatia cu lapte matern
b. cel mai frecvent agent etiologic bacterian este Escherichia coli
c. se pot folosi cartoful sau roşiile fierte în regimul dietetic
d. se pot folosi morcovul sau orezul fierte in regimul dietetic
e. toate formele de diaree acuta necesita tratament antibiotic 5-7 zile.
161.Factori ce determină scăderea presiunii sfincterului esofagian
inferior (SEI) sunt:
a. postura
b. prostaglandina A2
c. hiperaciditatea gastrică
d. teofilina
e. glucagonul
162.Factori care determină creşterea presiunii sfincterului esofagian
inferior sunt:
a. metoclopramid
b. aciditate crescută gastrică
c. alcalinizare crescută gastrică
d. gastrina
e. prostaglandina F2 alfa
163.Persistenţa refluxului gastro-esofagian peste vârsta fiziologică de
12 luni poate însemna:
a. afecţiuni neurologice
b. afecţiuni neuromusculare
c. afecţiuni sinusale
d. alterarea colecistului
e. peristaltism ineficient
164*.Manevra ideală pentru diagnosticul refluxului gastro-esofagian
este:
a. pH-metria intraesofagiană cu monitorizare 24h
b. explorarea radiologică
c. manometria
d. bronhoscopia
e. cuantificarea H2 în aerul expirat
165.Ruminaţia are următoarele caracteristici:
a. reînghiţirea alimentelor
b. nu se asociază cu simptome nocturne
c. se asociază cu simptome nocturne
d. este urmată de diaree
e. debut la 30 de minute după mese
166*.Celiachia reprezintă o intoleranţă la:
a. gliadină
b. reticulină
c. histamină
d. pancreatină
e. colecistokinină
167.Tabloul clinic de celiachie la copil cuprinde:
a. vărsături
b. anorexie
c. păr friabil
d. obezitate
e. mixedem
168. Criza celiacă se manifestă prin:
a. diaree apoasă
b. hemoragii digestive
c. deshidratare
d. hemoragii cutanate
e. febră
169*. Excluderea glutenului din dietă se face:
a. la suspiciunea de celiachie
b. la intoleranţa la lactoza
c. după biopsii seriate intestinale ce confirmă celiachia
d. la intoleranţa la proteina laptelui de vacă
e. la intoleranţa la histamină
170. Lipsa de complianţă la dieta fără gluten poate determina, în cazul
copiilor cu celiachie:
a. osteoporoză
b. pubertate tardivă
c. pubertate precoce
d. risc crescut de malignizare gastrointestinală
e. risc crescut de boală Crohn
171. Care dintre următoarele virusuri pot determina icter cu bilirubină
directă crescută:
a) Virusul ECHO
b) Herpes virus
c) Rotavirus
d) Virusul Coxsackie
e) Virusul hepatitic D
172. * Cauzele colestazei intrahepatice sunt următoarele, cu excepția:
a) Traumatisme
b) Infecții
c) Anomalii metabolice
d) Idiopatice
e) Boli ereditare
173. Cauzele colestazei extrahepatice sunt unele dintre următoarele:
a) Calculi
b) Adenopatii
c) Infecția cu CMV
d) Atrezia de căi biliare
e) Fibroza chistică
174. * Hepatita acută are următoarele cauze, cu o excepție:
a) Treponema pallidum
b) Amanita phaloides
c) Galactozemia
d) HIV
e) Efort fizic intens
175. * Tratamentul în hepatita acută presupune următoarele, cu o
excepție:
a) Hidratare adecvată
b) Regim hiperproteic în primele zile de boală
c) Simptomatice
d) Efort fizic redus
e) Regim hiperglucidic
176. Afecțunile metabolice care pot determina hepatita cronică sunt
următoarele:
a) Deficit de α1-antitripsină
b) Steatoză hepatică alcoolică
c) Boala Wilson
d) Glicogenozele
e) Tiroidita
177. Examenul obiectiv în hepatita cronică evidențiază:
a) Tegumente și mucoase palide
b) Tonus muscular crescut
c) Ficat mic, dureros
d) Gingivoragii, epistaxis
e) Ginecomastie
178. * Manifestările extrahepatice în hepatita autoimună sunt
următoarele, cu o excepție:
a) Tiroidită
b) Glomerulonefrită
c) Diabet zaharat
d) Artrită
e) Litiază renală
179. Simptomatologia cirozei la copil și adolescent se caracterizează
prin următoarele:
a) Este diferită de cea de la adult
b) Sunt prezente semne de hipertensiune portală
c) Este prezentă ascita
d) Poate exista prurit
e) Semnele nespecifice sunt absente
180. * În ciroza hepatică diagonsticul de certitudine este stabilit prin
una dintre următoarele explorări:
a) Enzimele de colestază
b) Tomografie computerizată
c) Endoscopie digestivă superioară
d) Biopsie hepatică
e) Elastografie
181.* Alegeti informatia incorecta cu privire la hemoliza eritrocitara:
a. poate fi acuta sau cronica
b. hemoliza eritrocitara poate fi doar cronica
c. se insoteste de reticulocitoză crescută, hiperbilirubinemie indirectă,
urobilinogenurie.
d. in forma cronica este insotita de subicter si splenomegalie
e. in forma acuta, anemia este marcata, instalata brusc.
182.* Alegeti informatia corecta cu privire la anemia Cooley:
a. este forma heterozigota a sindroamelor β-talasemice
b. este forma minora a sindroamelor β-talasemice
c. este forma majora a sindroamelor β-talasemice
d. este forma care mentine gena intr-un teritoriu dat
e. este forma ce provoacă o boală uşoară, cu durata de viaţă normală.
183. * Alegeti informatia incorecta cu privire la hemofilia A:
a. este determinata de deficitul factorului VIII al coagularii
b. este determinata de deficitul factorului IX al coagularii
c. are transmitere X-linkata
d. este cea mai frecventa coagulopatie.
e. are in tabloul clinic hematoame si hemartroze
184. Microsferocitoza ereditara se caracterizeaza prin urmatoarele:
a. Anemie moderata microcitara, normo- sau hipercroma.
b. Icter neonatal
c. Fragilitatea osmotica crescuta.
d. Defect al unei proteine din membrana eritrocitara.
e. Prezenta de hemoglobine anormale.
185. Urmatoarele sunt adevarate despre anemiile hemolitice:
a. Sindroamele beta-talasemice sunt anemii rare, care nu se intalnesc in
Romania.
b. Splenectomia se efectuează în funcție de severitatea bolii în microsferocitoza
ereditara.
c. Electroforeza hemoglobinei poate pune diagnosticul în beta-talasemia minora.
d. Testul de autohemoliza scazut este prezent in microsferocitoza ereditara.
e. In anemia Cooley se intalnesc hematii in semn de tras la tinta.
186. Caracteristicile purpurei cutanate in PTI (purpura trombocitopenica
idiopatica) sunt urmatoarele:
a. purpura cutanata cu distributie generalizata, nesistematizata, nepruriginoasa.
b. purpura cutanată cu distributie simetrică, metamerica la nivelul membrelor
inferioare;
c. purpura cutanata palpabila;
d. purpura cutanata nepalpabila.
e. in PTI nu exista purpura.
187. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre sindroamele beta-
talasemice:
a. sunt caracterizate prin deficiența în sinteza (totală sau parțială) a lanțului β de
globină.
b. fenotipul β-talasemiei nu depinde de doza de genă mutantă.
c. in forma majora, poate apare faciesul mongoloid
d. forma intermedia poate cuprinde homozigoţii cu semne clinice şi hematologice
mai puţin severe
decat in forma majora
e. in forma majora, hemocromatoza secundară afectează numai ficatul și splina.
188. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in PTI (purpura
trombocitopenica idiopatica):
a. apare secundar unui factor plasmatic antitrombocitar, de tip IgG.
b. nu se asociaza niciodata cu alte boli autoimune
c. forma acuta se caracterizeaza printr-un sindrom hemoragic cutaneo-mucos și
visceral
d. purpura cutanată are distributie simetrică, metamerica la nivelul membrelor
inferioare;
e. timpul de coagulare este prelungit.
189. Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la beta-talasemia
minora:
a. este forma homozigota a sindroamele beta-talasemice
b. pacienții se mai numesc purtători de beta-talasemie
c. nu poate coexista cu deficitul de fier.
d. diagnosticul este suspicionat pe hemogramă și confirmat prin electroforeza
hemoglobinei.
e. paraclinic prezinta poliglobulie si indici eritrocitari scazuti.
190. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la purpura Henoch-
Schonlein:
a. este o forma de purpura trombocitopenica
b. este o forma de vasculita imuna
c. prezinta purpura nepalpabila, nesistematizata.
d. leziunile purpurice pot aparea în valuri
e. sindromul renal da nota de pronostic si gravitate a bolii.
191. Limfomul Hodgkin:
a) Boală rară sub vârsta de 12 ani
b) Sexul feminin cu predilecţie afectat în copilărie
c) Sexul masculin cu predilecţie afectat în copilărie
d) Cea mai frecventă boală malignă din cancerele grupei 15-19 ani
?? e) Boală foarte rară sub vârsta de 5 ani
192. Afectarea mediastinală în boala Hodgkin:
a) Este foarte frecventă
b) Este rară
c) Nu este caracteristică bolii
d) Rareori semne clinice de compresiune respiratorie
e) Frecvent semne clinice de compresiune respiratorie
193*. Examenul CT in boala Hodgkin identifică, cu excepţia:
a) Identifica adenopatiile cervicale in 80% din cazuri
b) Detectează adenopatii la care examenul Rx pulmonar este normal
c) Indispensabilă pentru cuantificarea radioterapiei
d) Indispensabilă pentru stadializare
e) Identifică adenopatii cervicale în 40% din cazuri
194*. În limfomul Hodgkin marca histologică este reprezentată de:
a) Celula Hodgkin
b) Celula stem
c) Mastocite
d) Bazofile
e) Celula Reed-Sternberg
195. Folosirea medicaţiei cortizonice pentru tratamentul simptomelor
din debutul LAL:
a) Este prima indicaţie
b) Are efecte bune
c) Este o mare greşeală
d) Întârzie diagnosticul de LAL
e) Nu ameliorează definitiv simptomele LAL
196. Hemograma la un copil cu LAL arată:
a) Anemie hipocromă microcitară
b) Reticulocite crescute
c) Prezenţa limfoblaştilor
d) Neutropenie
e) Trombocitopenie
197*. În LAL insuficienta medulara este determinata de
a) Substituţia măduvei normale cu celule blastice
b) Substanţe toxice
c) Infecţii bacteriene
d) Febră prelungită
e) Traumatisme
198*. Coagularea intravasculară diseminată:
a) Este o dezordine congenitală a hemostazei
b) Există o inhibare generalizată a fazei de coagulare
c) Se formează trombi în marea circulaţie
d) Este o dezordine dobândită a hemostazei
e) Este blocată faza de fibrinoliză
199. Cauze foarte frecvente de CID:
a) Septicemii cu bacterii G-/G+
b) Acidoza severă prelungită
c) Arsuri electrice sau termice
d) Insuficienţa multiviscerală
e) Stare de şoc
200. În contextul CID există doua mecanisme care se succed:
a) Coagularea intravasculară in vitro
b) Fibrinogeneza secundară
c) Coagularea intravasculară in vivo
d) Tromboze cu leziuni ischemice
e) Fibrinoliza secundară reacţională
201. * Exantemul papulo-veziculos și/sau veziculo-bulos apare în:
A. Scarlatină
B. Rujeolă
C. Varicelă
D. Rozeola infantum
E. Mononucleoză infecțioasă
202. * Impetigo este:
A. o infecție profundă a foliculului pilos și a țesuturilor din jurul acestuia,
determinată de stafilococul
auriu
B. o infecție superficială a foliculului pilos, autolimitată, determinată de
stafilococul auriu
C. o inflamație acută a pielii și a țesutului subcutanat, asociată cu limfangită
marcată, fiind
determinată de streptococul beta-hemolitic grup A sau stafilococul auriu
D. o infecție superficială a pielii determinată de streptococul beta-hemolitic grup
A sau stafilococul
auriu hemolitic coagulazo-pozitiv
E. cea mai frecventă infecție fungică oportunistă la copil
203. * Următoarele afirmații referitoare la pediculoza pielii capului sunt
adevărate, cu excepția:
A. este o dermatomicoză
B. apare mai frecvent în familiile defavorizate și în colectivitățile de copii
C. complicații ce pot apărea: piodermită secundară, dermatită
D. tratamentul se aplică simultan tuturor membrilor familiei și contacților
E. este o infestare cronică a scalpului cu parazitul Pediculus humanus var. capitis
204. Urticaria la copil:
A. se produce prin extravazarea de lichid din dermul superficial
B. clinic apar leziuni de tip papule, placarde eritematoase, proeminente, bine
delimitate
C. leziunile cutanate sunt nepruriginoase
D. erupția poate fi localizată sau generalizată
E. clinic apar leziuni de tip veziculo-bulos
205. Următoarele afirmații referitoare la dermatita de scutec sunt
adevărate:
A. este o piodermită superficială contagioasă
B. cea mai frecventă afecțiune cutanată a sugarului
C. una din formele clinice este dermatita papulo-erozivă: pe fond eritematos apar
papule roșiiviolacee cu ulcerații rotund-ovale în centru, înconjurate de tegument
sănătos
D. este o dermatită de contact alergică
E. ca tratament se recomandă căldura excesivă, local pudră/cremă cu antibiotice
206. Următoarele afirmații referitoare la petele „café-au-lait” sunt
adevărate:
A. sunt macule hiperpigmentare, bine delimitate, uniforme, de culoare variabilă,
dimensiuni diferite
și în număr variabil
B. 10% din indivizi pot prezenta până la 3-5 pete café-au-lait
C. pot să apară de la naștere sau în timpul copilăriei
D. prezența a cel puțin 6 pete cafe-au-lait cu diametrul sub 5 mm prepubertar
este criteriu de diagnostic pentru neurofibromatoza tip 1
E. se datorează scăderii numărului de melanocite
207. Semnele specifice în scabie la copil sunt următoarele:
A. șanțul acarian
B. leziune „în semn tras la țintă”
C. papula-vezicula perlată translucidă cu conținut clar
D. prurit nocturn
E. pete „café-au-lait”
208. Foliculita la copil:
A. tratament: măsuri de igienă riguroasă, antiseptice local, antibiotice local
B. este o infecție superficială a foliculului pilos, autolimitată, determinată de
stafilococul auriu
C. o infecție profundă a foliculului pilos și a țesuturilor din jurul acestuia,
determinată de stafilococul
auriu
D. este cea mai frecventă infecție fungică oportunistă la copil
E. se vindecă fără cicatrici
209. Următoarele afirmații referitoare la dermatita atopică sunt
adevărate:
A. evoluează în pusee întrerupte de perioade de remisiune; între pusee, pielea
este uscată (xeroză)
B. apare preponderent la adolescent
C. pruritul este absent
D. dermatita flexurală a copilului apare frecvent după vârsta de 2 ani
E. eczema atopică este o afecțiune inflamatoare superficială a pielii produsă prin
anomalia barierei
cutanate
210. Dermatita atopică la copil se poate asocia sau poate fi urmată de:
A. alergie alimentară
B. anemie feriprivă
C. rinită alergică
D. conjunctivită alergică
E. astm bronșic
211. În artrita idiopatica juvenila cu debut sistemic:
a.manifestările extraarticulare sunt caracteristice
b.manifestările extraarticulare sunt absente
c.afectarea articulară poate să fie oligoarticulară sau poliarticulară
d.are evoluţie ondulantă cu remisiuni şi exacerbări timp de luni sau ani de zile
e.prezenta AAN este caracteristica.
212. Sunt caracteristice artritei idiopatice juvenile ,forma
oligoarticulară, urmatoarele:
a. manifestările extraarticulare sunt caracteristice
b.manifestările extraarticulare pot fii absente
c.erupţie evanescentă, nepruriginoasă, de culoare roz sau roşie,formata din
macule cu margini serpiginoase
d.are evoluţie ondulantă cu remisiuni şi exacerbări timp de luni sau ani de zile
e.uveita este prezenta de la debutul bolii sau apare dupa luni sau ani de evolutie
213.In reumatismul articular acut:
a. complementul seric nu este modificat
b. eritemul inelar apare in cazuri severe
c. cardita nu implica toate structurile cardiace
d. supradenivelarea segmentului ST sugereaza pericardita
e. coreea debuteaza cu tulburari emotionale
214.*In artrita idiopatica juvenila sunt caracteristice urmatoarele:
a. factorul reumatoid este prezent in forma sistemica
b. reprezinta 20% din artritele reumatoide ale copilului
c. este autolimitata
d.ANA sunt prezenti in procent de 75%
e. febra are caracter septic in forma sistemica
215. Afectarea oculară în artrita idiopatică juvenilă este caracteristică
formelor:
a.forma sistemică
b.forma poliarticulară FR+
c.forma oligoarticulară
d.forma asociată entezitei
e.forma psoriazică
216.Următoarele afirmații despre boala Kawasaki la copil sunt
adevărate, cu excepția:
a. este o vasculită acută febrilă
b. sunt afectate arterele de mărime mare
c. sunt afectate arterele de mărime medie
d.etiologia este infecțioasă
e. apare predominant la copii între 6 luni și 5 ani
217.Manifestările clinice întîlnite în boala Kawasaki sunt:
a.conjunctivita acută
b.splenomegalie
c.limba zmeurie
d.leziuni veziculoase la nivel peribucal
e.sindrom nefrotic
218.Următoarele afirmații despre manifestările clinice în lupusul
eritematos sistemic sunt adevărate:
a. copiii cu lupus prezintă mai des o afectare a rinichilor față de adulți
b.debutul este brusc
c. deformarea articulară este rară
d. erupţia cutanată tipică "în formă de fluture" pe nas și obraji apare la toți copiii
afectaţi
e.prognosticul este dat de afectarea neurologică
219. *Tabloul clinic al imunodeficiențelor primare este dominat de
următoarele , cu excepția :
a. septicemia
b. anemie aplastică
c. gastroenterocolite trenante
d.litiaza biliară
e. artrita septică
220. Artrita din RAA se caracterizeaza prin :
a.caracter fluxionar
b.lasa sechele
c.fara sechele
d.sunt afectate frecvent centura scapulara si coxofemurala
e.cedeaza la terapia antiinflamatorie
PNEUMOLOGIE PEDIATRICA

1. * Manifestările precoce în fibroza chistică la nou-născut și sugar sunt următoarele, cu excepția:

a) Icter colestatic

b) Episoade de deshidratare hipotonă

c) Edeme

d) Diaree la nou-născut

e) Prolaps rectal recurent

2. Care dintre următoarele afecțiuni sunt manifestări respiratorii ale fibrozei chistice:

a) Laringita recidivantă

b) Bronsiectazia

c) Sinuzita

d) Otomastoidita

e) Wheezing recurent

3. * Tratamentul medicamentos în fibroza chistică este reprezentat de următoarele, cu excepția:

a) Bronhodilatatoare

b) Fluidifiante ale secrețiilor bronșice

c) Antibiotice

d) Antitusive

e) Enzime pancreatice
4. Care dintre următorii factori infecțioși pot determina pneumonie:

a) Rinovirusuri

b) Citomegalvirus

c) E. Coli

d) Aspergillus
e) Giardia lambria

5. Despre pneumoniile atipice se știe că:

a) Debutul este subacut

b) Răspund la tratamentul cu macrolide

c) Semnele fizice pulmonare sunt zgomotoase

d) Pneumonia cu Mycoplasma este mai frecventă la copilul sub 2 ani

e) Au manifestări extrapulmonare

6. În pneumonia pneumococică se descrie următoarea simptomatologie:

a) Debutul este insidios

b) Herpesul labial apare după junghiul toracic

c) Febra este prezentă

d) Sunt prezente raluri crepitante

e) Durerea poate fi localizată abdominal

7. Examenul de laborator în pneumonia stafilococică arată:

a) VSH cu valori mari

b) Hemoculturi pozitive în unele cazuri

c) Numărul de leucocite poate fi normal

d) Policitemie

e) VSH cu valori mici

8. Factorii favorizanți ai bronhopneumoniei sunt:

a) Paratrofia

b) Rujeola

c) Gripa

d) Fibroza chistică

e) Vârsta peste 2 ani


9. Complicațiile pneumoniei lobulare sunt:

a) Pleurezia parapneumonică

b) Endocardita

c) Rinofaringita

d) Septicemie

e) Otomastoidită

10. Diagnosticul diferențial al tuberculozei se face cu:

a) Pneumonia bacteriană

b) Bronșiectazii congenitale

c) Traheobronșita

d) Astmul bronșic alergic

e) Displazia bronhopulmonară

CARDIOLOGIE PEDIATRICA

1. Manifestările clinice prezente frecvent la debutul unei miocardite acute sunt următoarele:

a.scădere ponderală

b.oligurie

c.febră

d.cefalee

e.tahipnee

2. În miocardita acută la copil ecocardiografia evidentiază următoarele:

a. creşterea dimensiunilor atriilor

b. creşterea dimensiunilor ventriculilor

c. prezenţa de trombii intracavitari

d. tulburări de conducere atrio-ventriculare


e.revărsat pericardic

3. În tratamentul miocarditei acute la copil se utilizează următoarele:

a. blocante de calciu

b.furosemid

c.inhibitori de pompă de protoni

d.digoxin

e.dexametazona

4. ⁎
Factorii favorizanti în endocardita bacteriană la copil sunt următorii, cu excepția:

a.valvulopatii reumatismale cronice

b.proteze valvulare

c.sindromul nefrotic

d.catetere venoase centrale

e. imunodeprimați

5. Următoarele afirmații despre endocardita la copil sunt adevarate :

a.germenii incriminați în etiologie sunt Streptococcus viridans și Stafilococcus aureus

b.febra este rar prezentă

c.sunt prezente hemoragii subunghiale și hemoragii retiniene

d.complicațiile embolice sau cardiace sunt rare

e. cele mai utile examene de laborator sunt hemoculturile pozitive

6. În endocardita acută la copil explorările paraclinice evidențiază:

a.hemoculturi pozitive

b. complement seric crescut

c. proteina C reactivă crescută

d.coproculturi pozitive

e. hipergamaglobulinemie
7.În pericardita acută la copil ,compresiunea pe organele vecine determină apariția următoarelor
simptome :

a. disfagie

b. sughit

c.scaune semiconsistente

d.transpiratii

e.mialgii

8. Pericardita lichidiana se caracterizeaza prin:

a.dureri precordiale

b.senzaţie de presiune toracică

c.zgomote cardiace asurzite

d. puls paradoxal

e.frecătură pericardică

9.*Tabloul clinic in insuficienta cardiaca la sugar cuprinde urmatoarele semne, cu exceptia:

a.dificultăţi de alimentaţie

b.tahipnee semnificativă

c.tahicardie

d.dureri precordiale

e.extremităţi reci, marmorate, puls slab perceptibil

10.Manifestari clinice caracteristice in insuficienta cardiaca la copil:

a.Cardiomegalie

b.Bradicardie sinusala

c.Hepatomegalie, edeme

d.Bradipnee

e.Scadere ponderala
AFECTIUNI CARDIOVASCULARE

*1.Standardul de aur în diagnosticul malformațiilor cardiace congenitale este: ?????

a. electrocardiografia

b. radiografia cardiopulmonară ?

c. ecocardiografia bidimensională cu Doppler

d. tomografia computerizată

e. coronarografia

*2.Imaginea radiologică a cordului de tip „în sabot” este caracteristică în:

a. Transpoziţia de vene mari

b. Coarctaţie de aortă

c. Maladia Ebstein

d. Tetralogia Fallot

e. Anomalii ale arcurilor aortice

*3.Măsurarea tensiunii arteriale la copii în cadrul unui examen de rutină este obligatorie începând cu
vârsta de:

a. nou-născut

b. 1 an

c. 3 ani

d. 11 ani

e. 14 ani

4.Cardiopatiile congenitale fără cianoză sau cu cianoză minoră sunt următoarele:

a. Defect septal ventricular

b. Persistenţa canalului arterial

c. Trunchiul arterial comun

d. Transpoziţia de vase mari


e. Defect septal atrial

5.Malformații cardiace cianogene sunt:

a. Tetralogie Fallot

b. Trunchiul arterial comun

c. Transpoziţia de vase mari

d. Defect septal ventricular

e. Persistenţa canalului arterial

6.Selectați afirmațiile adevărate despre Tetralogia Fallot:

a. este o malformație congenitală cu cianoză

b. este o malformație congenitală cu şunt stânga-dreapta

c. cianoza poate lipsi la naștere

d. radiografia cardio-pulmonară evidențiază silueta cardiacă „în sabot”

e. se asociază frecvent cu sindroame genetice

7.Următoarele afirmații despre defectul septal ventricular sunt adevărate:

a. este o malformație cianogenă

b. AP este dilatată

c. radiografia cardio-pulmonară evidențiază silueta cardiacă „în sabot”

d. poate să apară insuficienţa cardiacă congestivă

e. avem suflu holosistolic intens

8.Manifestările clinice ale HTA la copil pot fi:

a. cefalee occipitală

b. epistaxis

c. iritabilitate crescută la copilul mic

d. disfagie

e. amețeli
9.Hipertensiunea arterială la copil:

a. este primară (esențială) în 10-15% din cazuri şi secundară în 85% din cazuri

b. presupune valori ale tensiunii arteriale mai mari de percentila 95 pentru vârstă şi talie, la ≥ 3

determinări separate

c. la nou născut este frecventă

d. tratamentul nefarmacologic presupune şi încurajarea efortului fizic izotonic (mers pe jos, alergat,

înot, ciclism)

e. în cazul hipertensiunii secundare tratamentul se face şi după eliminarea cauzei

10.Ce include profilaxia primară a hipertensiunii arteriale esenţiale la copii?

a. depistarea factorilor de risc

b. alimentaţie adaptată vârstei

c. optimizarea activităţii fizice

d. tratamentul oportun a patologiei renale

e. excluderea activităţii sportive

DISFUNCTII UROLOGICE LA COPIL

1*. Metoda imagistică de primă intenție în diagnosticul infecțiilor pediatrice de tract urinar ESTE:

a. tomografia computerizată

b. scintigrafia renală

c. echografia

d. cistouretrografia

e. biopsia renală

2. Care dintre următoarele afecțiuni fac parte din diagnosticul diferențial al infecțiilor JOASE de tract
urinar la copil?

a. iritația uretrală

b. deshidratarea
c. afecțiunile coloanei lombo-sacrate

d. glomerulonefritele

e. diabet

3. Care dintre următoarele afecțiuni fac parte din diagnosticul diferențial al infecțiilor ÎNALTE de tract
urinar la copil?

a. iritația uretrală

b. gastroenterita

c. abcesul tubo-ovarian

d. glomerulonefritele

e. diabetul

4. În tratamentul infecțiilor de tract urinar pediatrice, acidifierea urinei crește acțiunea:

a. nitrofurantoinului

b. aminoglicozidelor

c. eritrimicinei

d. acid nalidixic

e. ampicilina

5. Care dintre următoarele enunțuri în legătură cu tratamentul antiinfectios in infecțiile de tract urinar

pediatrice sunt adevărate?

a. marea majoritate a pacienților răspund favorabil la tratament per os și monoterapie

b. sunt preferate antibioticele ce ating concentrații maxime la nivel sangvin

c. durata medie a tratamentului este de 14-21 de zile

d. pH-ul urinar potențează acțiunea antibioticelor

e. monitorizarea tratamentului se face cu ajutorul examenului sumar de urină

6. Particularități ale tratamentului infecțiilor de tract urinar pediatrice:

a. ITU la nou-născut se tratează inițial cu monoterapie

b. anomaliile structurale obstructive vor fi corectate chirurgical cât mai precoce


c. refluxul vezico-ureteral impune menținerea îndelungată a sterilității urinei

d. orice recidivă se tratează inițial ca o ITU acută, timp de 10-14 zile

e. ITU fungice impun depistarea factorilor favorizanți

7. Dintre factorii cu rol prognostic în pielonefrite fac parte:

a. vârsta

b. modificările obstructive

c. etiologia

c. băieții au tendință de recidivă foarte mare

d. calitatea dispensarizării

e. precocitatea diagnosticului

8. Dintre factorii etiopatogenici ai refluxului vezico-ureteral fac parte:

a. traiectul lung de intrare a ureterului în vezică

b. duplicațiile

c. diverticulii

d. scăderea presiunii intravezicale

e. corpii străini

9. Care dintre următoarele afirmații în legătură cu enurezisul nocturn pediatric sunt adevărate?

a. majoritatea copiilor au enurezis secundar

b. frecvent sunt aglomerări familiale

c. vârsta minimă la care se pune diagnosticul este de 8 ani

d. pentru diagnostic trebuie exclusă patologia renală cronică

e. pentru diagnostic trebuie exclus diabetul

10.* Care ESTE SUBSTANȚA care poate fi folosită în tratamentul enurezis-ului pediatric?

a. propranololul

b. desmopresina
c. furosemid

d. manitolul

e. acetilcolina

NEFROLOGIE PEDIATRICA

1. Sindromul nefrotic este definit prin prezența următoarelor criterii, cu EXCEPTIA:

a. edeme generalizate, masive

b. proteinurie importantă

c. hiperproteinemie

d. disproteinemie: hipoalbuminemie, hipogamaglobulinemie, hiper α2 globulinemie, hiper β

globulinemie

e. hiperlipemie, hipercolesterolemie

2. Pierderea masivă de proteine urinare duce la urmatoarele modificări:

a. Hipoproteinemie cu hiperalbuminemie

b. Hipolipemie

c. Pierderea unor proteine cu funcţii transportoare pentru oligoelemente, hormoni

d. Pierderea de proteine implicate în procese imunologice: imunglobuline, fracțiuni ale

complementului seric

e. Pierderea de proteine implicate în procesele de coagulare

3. In sindromul nefrotic sindromul urinar se caracterizeaza prin:

a. proteinurie selectiva >2,5g/24h

b. volumul urinii scăzut între 300 - 600 ml/24 h

c. proteinurie >3,5g/24h, selectivă sau neselectivă

d. raport proteine urinare/creatinină urinară >200 mg/mmol, din prima urină de dimineață
e. cresterea eliminarii sodiului urinar

4. Tabloul sanguinin sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:

a. Hiperproteinemie

b. Hipoalbuminemie, hipogamaglobulinemie, hiper α2 globulinemie hiper β globulinemie

c. Hiperlipemie, hipercolesterolemie, LDL colesterol și trigliceride crescute, HDL colesterol

normal sau scăzut

d. creșterea hemoglobinei și hematocritului prin depleţie plasmatică

e. titrul ASLO crescut

5. Tratamentul igieno-dietetic in sindromul nefrotic cuprinde, cu EXCEPTIA:

a. repaus la pat în perioada cu edeme masive

b. restricția hidrică este indicată în faza oligurică, până la restabilirea diurezei

c. restricție de sare pentru perioada în care sunt prezente edemele și pe perioada corticoterapiei

d. dietă va fi hipoproteica, cu proteine bogate în aminoacizi esențiali

e. evitarea eforturilor fizice medii şi mari

6. Sindromul nefritic acut se caracterizeaza prin:

a. Edeme

b. Hematurie

c. Proteinurie

d. Hipotensiune arterială

e. Cresterea filtratului glomerular

7. Modalitatile de debut in glomerulonefrita acuta sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:

a. Edeme masive, generalizate

b. Asimptomatic, printr-o descoperire întâmplătoare la examenul sumar de urină a hematuriei

și/sau proteinuriei

c. Insidios cu anorexie, astenie, jenă lombară, discrete edeme palpebrale, hematuria


d. Acut cu febra, cefalee, vărsături, manifestări urinare, însoţite adesea de edeme

e. Manifestări neurologice de encefalopatie hipertensivă sau insuficienţă cardiacă acută

8. Caracteristicile sindromului urinar din glomerulonefrita acuta:

a. hematuria macroscopică sau microscopică, de origine glomerulară

b. proteinurie constantă de 0,5-2 g/24 h iniţial neselectivă, devine selectivă către convalescenţă

c. cilindrii hialini, granuloși, hematici, hemoglobinici, chiar cilindri leucocitari

d. proteinurie peste 3,5 g/24 h

e. densitate urinară scăzută

9. Tratamentul glomerulonefritei acute poststreptococice se face cu urmatoarele medicamente, cu

EXCEPTIA:

a. Cortizon

b. Diuretice

c. Hipotensoare ????????

d. Antibiotice

e. Manitol

10. Modalitati evolutive in glomerulonefrita acuta poststreptococica:

a. Vindecare imediata fara sechele

b. Vindecare în 3-6 luni de la debut până la 1an în proporţie de >95% din cazuri

c. Cronicizare, cu persistenţa semnelor clinice şi biologice sau acestea dispar pentru o perioadă

de timp, dar după mai mulţi ani reapar

d. Evoluţie rapid progresivă spre glomerulonefrita rapid progresiva in unele cazuri

e. Evolutie spre cronicizare in toate cazurile


AFECTIUNI DIGESTIVE LA COPIL

1*. Urmatoarea bacterie nu are rol in producerea diareei sugarului:

a. Escherichia coli

b. Haemophilus influenzae

c. Salmonella typhi

d. Campylobacter jejuni

e. Clostridium difficile

2*. Constipatia reprezinta:

a. eliminarea zilnica a unui scaun normal

b. eliminarea rara si dificila a scaunelor

c. 3-4 scaune / zi

d. scaune cu consistenta scazuta

e. scaun in cantitate mare

3*. Ce cantitate de ORS veti recomanda in boala diareica cu deshidratare usoara?

a. 200 ml / Kg corp / 24 h;

b. 150 ml / Kg cop / 24 h;

c. 50 ml pentru fiecare scaun emis; la copilul sub 2 ani

d. 30 ml / Kg cop 24 h;

e. 120 ml / Kg corp / 24 h.

4. Manifestarile clinice ale bolii diareice acute cuprind:

a. eliminarea unor scaune apoase si frcvente

b. anorexie

c. disurie, polakiurie

d. colici abdominale

e. disfagie, odinofagie
5. Semnele de gravitate ale deshidratarii acute sunt: ???

a. scaderea brusca a greutătii corporale cu peste 10%

b. mucoasa bucala uscata, aderenta la spatula ????(in carte scrie ca e mucoasa uscata,nu scrie de
spatula)

c. oligurie, anurie

d. privire agera, cu hiperreactivitate la stimuli

e. coma, convulsii

6. Examenele paraclinice necesare pentru stabilirea etiologiei in cazul bolii diareice acute sunt:

a. examen coproparazitologic

b.coprocultura

c.exudat faringian

d. coprocitograma

e. hemograma (andreea l a luat,nu stiu exact daca e)

7. Ce conduită abordati in cazul unui copil cu BDA cu SDA> 10% ???????

a. tratament la domiciliu cu ORS (andreea l a luat)

b. restrictie de lichide

c. internare si rehidratare parenterala

d. dieta cu lapte fara lactoza

e. suprimarea alimentatiei anterioara imbolnavirii (asta nu stiu sigur daca e,andreea n a luat)

8. In parazitozele intestinale putem intalni:

a. distensie abdominala, anorexie, greata, varsaturi

b. retardul cresterii prin malabsorbtie

c. anemie

d. prurit intens anal si leziuni de grataj

e. semne de insuficienta renala acuta

9. Examenele paraclinice necesare pentru stabilirea etiologiei în cazul bolii diareice acute sunt:
a. examen coproparazitologic

b. coprocultura

c. exudat faringian

d. coprocitograma

e. hemograma (andreea l a luat) ?

10. Care din următoarele afirmatii privind tratamentul diareei acute la sugar sunt adevarate?

a.initial se intrerupe obligatoriu alimentatia cu lapte matern

b. cel mai frecvent agent etiologic bacterian este Escherichia coli

c. se pot folosi cartoful sau roşiile fierte în regimul dietetic

d. se pot folosi morcovul sau orezul fierte in regimul dietetic

e. toate formele de diaree acuta necesita tratament antibiotic 5-7 zile.

GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICA

1.Factori ce determină scăderea presiunii sfincterului esofagian inferior (SEI) sunt:

a. postura

b. prostaglandina A2

c. hiperaciditatea gastrică

d. teofilina

e. glucagonul

2.Factori care determină creşterea presiunii sfincterului esofagian inferior sunt:

a. metoclopramid

b. aciditate crescută gastrică

c. alcalinizare crescută gastrică

d. gastrina
e. prostaglandina F2 alfa

3.Persistenţa refluxului gastro-esofagian peste vârsta fiziologică de 12 luni poate însemna:

a. afecţiuni neurologice

b. afecţiuni neuromusculare

c. afecţiuni sinusale

d. alterarea colecistului

e. peristaltism ineficient

4*.Manevra ideală pentru diagnosticul refluxului gastro-esofagian este:

a. pH-metria intraesofagiană cu monitorizare 24h

b. explorarea radiologică

c. manometria

d. bronhoscopia

e. cuantificarea H2 în aerul expirat

5.Ruminaţia are următoarele caracteristici:

a. reînghiţirea alimentelor

b. nu se asociază cu simptome nocturne

c. se asociază cu simptome nocturne

d. este urmată de diaree

e. debut la 30 de minute după mese

6*.Celiachia reprezintă o intoleranţă la: ????????? RASP: GLUTEN

a. gliadină

b. reticulină

c. histamină

d. pancreatină

e. colecistokinină
7.Tabloul clinic de celiachie la copil cuprinde:

a. vărsături

b. anorexie

c. păr friabil

d. obezitate

e. mixedem

8. Criza celiacă se manifestă prin:

a. diaree apoasă

b. hemoragii digestive

c. deshidratare

d. hemoragii cutanate

e. febră

9*. Excluderea glutenului din dietă se face:

a. la suspiciunea de celiachie

b. la intoleranţa la lactoza

c. după biopsii seriate intestinale ce confirmă celiachia

d. la intoleranţa la proteina laptelui de vacă

e. la intoleranţa la histamină

10. Lipsa de complianţă la dieta fără gluten poate determina, în cazul copiilor cu celiachie:

a. osteoporoză

b. pubertate tardivă

c. pubertate precoce

d. risc crescut de malignizare gastrointestinală

e. risc crescut de boală Crohn


HEPATOLOGIE PEDIATRICA

1. Care dintre următoarele virusuri pot determina icter cu bilirubină directă crescută:

a) Virusul ECHO

b) Herpes virus

c) Rotavirus

d) Virusul Coxsackie

e) Virusul hepatitic D

2. * Cauzele colestazei intrahepatice sunt următoarele, cu excepția:

a) Traumatisme

b) Infecții

c) Anomalii metabolice

d) Idiopatice

e) Boli ereditare

3. Cauzele colestazei extrahepatice sunt unele dintre următoarele:

a) Calculi

b) Adenopatii

c) Infecția cu CMV

d) Atrezia de căi biliare

e) Fibroza chistică

4. * Hepatita acută are următoarele cauze, cu o excepție:

a) Treponema pallidum

b) Amanita phaloides

c) Galactozemia
d) HIV

e) Efort fizic intens

5. * Tratamentul în hepatita acută presupune următoarele, cu o excepție:

a) Hidratare adecvată

b) Regim hiperproteic în primele zile de boală

c) Simptomatice

d) Efort fizic redus

e) Regim hiperglucidic

6. Afecțunile metabolice care pot determina hepatita cronică sunt următoarele:

a) Deficit de α1-antitripsină

b) Steatoză hepatică alcoolică

c) Boala Wilson

d) Glicogenozele

e) Tiroidita

7. Examenul obiectiv în hepatita cronică evidențiază:

a) Tegumente și mucoase palide

b) Tonus muscular crescut

c) Ficat mic, dureros

d) Gingivoragii, epistaxis

e) Ginecomastie

8. * Manifestările extrahepatice în hepatita autoimună sunt următoarele, cu o excepție:

a) Tiroidită

b) Glomerulonefrită

c) Diabet zaharat

d) Artrită
e) Litiază renală

9. Simptomatologia cirozei la copil și adolescent se caracterizează prin următoarele:

a) Este diferită de cea de la adult

b) Sunt prezente semne de hipertensiune portală

c) Este prezentă ascita

d) Poate exista prurit

e) Semnele nespecifice sunt absente

10. * În ciroza hepatică diagonsticul de certitudine este stabilit prin una dintre următoarele explorări:

a) Enzimele de colestază

b) Tomografie computerizată

c) Endoscopie digestivă superioară

d) Biopsie hepatică

e) Elastografie

AFECTIUNI HEMATOLOGICE LA COPIL

1.* Alegeti informatia incorecta cu privire la hemoliza eritrocitara:

a. poate fi acuta sau cronica

b. hemoliza eritrocitara poate fi doar cronica

c. se insoteste de reticulocitoză crescută, hiperbilirubinemie indirectă, urobilinogenurie.

d. in forma cronica este insotita de subicter si splenomegalie

e. in forma acuta, anemia este marcata, instalata brusc.

2.* Alegeti informatia corecta cu privire la anemia Cooley:

a. este forma heterozigota a sindroamelor β-talasemice

b. este forma minora a sindroamelor β-talasemice


c. este forma majora a sindroamelor β-talasemice

d. este forma care mentine gena intr-un teritoriu dat

e. este forma ce provoacă o boală uşoară, cu durata de viaţă normală.

3. * Alegeti informatia incorecta cu privire la hemofilia A:

a. este determinata de deficitul factorului VIII al coagularii

b. este determinata de deficitul factorului IX al coagularii

c. are transmitere X-linkata

d. este cea mai frecventa coagulopatie.

e. are in tabloul clinic hematoame si hemartroze

4. Microsferocitoza ereditara se caracterizeaza prin urmatoarele:

a. Anemie moderata microcitara, normo- sau hipercroma.

b. Icter neonatal

c. Fragilitatea osmotica crescuta.

d. Defect al unei proteine din membrana eritrocitara.(andreea l a luat,scrie defect al unei gene ce
codifica proteina in carte)????

e. Prezenta de hemoglobine anormale.

5. Urmatoarele sunt adevarate despre anemiile hemolitice:

a. Sindroamele beta-talasemice sunt anemii rare, care nu se intalnesc in Romania.

b. Splenectomia se efectuează în funcție de severitatea bolii în microsferocitoza ereditara.

c. Electroforeza hemoglobinei poate pune diagnosticul în beta-talasemia minora.

d. Testul de autohemoliza scazut este prezent in microsferocitoza ereditara.

e. In anemia Cooley se intalnesc hematii in semn de tras la tinta.

6. Caracteristicile purpurei cutanate in PTI (purpura trombocitopenica idiopatica) sunt urmatoarele:

a. purpura cutanata cu distributie generalizata, nesistematizata, nepruriginoasa.

b. purpura cutanată cu distributie simetrică, metamerica la nivelul membrelor inferioare;

c. purpura cutanata palpabila;


d. purpura cutanata nepalpabila.

e. in PTI nu exista purpura.

7. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre sindroamele beta-talasemice:

a. sunt caracterizate prin deficiența în sinteza (totală sau parțială) a lanțului β de globină

b. fenotipul β-talasemiei nu depinde de doza de genă mutantă.

c. in forma majora, poate apare faciesul mongoloid

d. forma intermedia poate cuprinde homozigoţii cu semne clinice şi hematologice mai puţin severe

decat in forma majora ??? (andreea l a luat)

e. in forma majora, hemocromatoza secundară afectează numai ficatul și splina.

8. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in PTI (purpura trombocitopenica idiopatica):

a. apare secundar unui factor plasmatic antitrombocitar, de tip IgG.

b. nu se asociaza niciodata cu alte boli autoimune

c. forma acuta se caracterizeaza printr-un sindrom hemoragic cutaneo-mucos și visceral

d. purpura cutanată are distributie simetrică, metamerica la nivelul membrelor inferioare;

e. timpul de coagulare este prelungit.

9. Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la beta-talasemia minora:

a. este forma homozigota a sindroamele beta-talasemice

b. pacienții se mai numesc purtători de beta-talasemie

c. nu poate coexista cu deficitul de fier. ?

d. diagnosticul este suspicionat pe hemogramă și confirmat prin electroforeza hemoglobinei.

e. paraclinic prezinta poliglobulie si indici eritrocitari scazuti.

10. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la purpura Henoch-Schonlein:

a. este o forma de purpura trombocitopenica

b. este o forma de vasculita imuna

c. prezinta purpura nepalpabila, nesistematizata.


d. leziunile purpurice pot aparea în valuri

e. sindromul renal da nota de pronostic si gravitate a bolii.

HEMATOLOGIE SI ONCOLOGIE PEDIATRICA


1. Limfomul Hodgkin:

a) Boală rară sub vârsta de 12 ani

b) Sexul feminin cu predilecţie afectat în copilărie

c) Sexul masculin cu predilecţie afectat în copilărie

d) Cea mai frecventă boală malignă din cancerele grupei 15-19 ani

e) Boală foarte rară sub vârsta de 5 ani

2. Afectarea mediastinală în boala Hodgkin:

a) Este foarte frecventă

b) Este rară

c) Nu este caracteristică bolii

d) Rareori semne clinice de compresiune respiratorie

e) Frecvent semne clinice de compresiune respiratorie

3*. Examenul CT in boala Hodgkin identifică, cu excepţia: ????

a) Identifica adenopatiile cervicale in 80% din cazuri

b) Detectează adenopatii la care examenul Rx pulmonar este normal

c) Indispensabilă pentru cuantificarea radioterapiei

d) Indispensabilă pentru stadializare

e) Identifică adenopatii cervicale în 40% din cazuri

4*. În limfomul Hodgkin marca histologică este reprezentată de:

a) Celula Hodgkin

b) Celula stem

c) Mastocite
d) Bazofile

e) Celula Reed-Sternberg

5. Folosirea medicaţiei cortizonice pentru tratamentul simptomelor din debutul LAL:

a) Este prima indicaţie

b) Are efecte bune

c) Este o mare greşeală

d) Întârzie diagnosticul de LAL

e) Nu ameliorează definitiv simptomele LAL

6. Hemograma la un copil cu LAL arată:

a) Anemie hipocromă microcitară

b) Reticulocite crescute

c) Prezenţa limfoblaştilor

d) Neutropenie

e) Trombocitopenie

7*. În LAL insuficienta medulara este determinata de

a) Substituţia măduvei normale cu celule blastice

b) Substanţe toxice

c) Infecţii bacteriene

d) Febră prelungită

e) Traumatisme

8*. Coagularea intravasculară diseminată:

a) Este o dezordine congenitală a hemostazei

b) Există o inhibare generalizată a fazei de coagulare

c) Se formează trombi în marea circulaţie

d) Este o dezordine dobândită a hemostazei


e) Este blocată faza de fibrinoliză

9. Cauze foarte frecvente de CID:

a) Septicemii cu bacterii G-/G+ ????(IN CARTE SUNT INVERSATE)

b) Acidoza severă prelungită

c) Arsuri electrice sau termice

d) Insuficienţa multiviscerală

e) Stare de şoc

10. În contextul CID există doua mecanisme care se succed:

a) Coagularea intravasculară in vitro

b) Fibrinogeneza secundară

c) Coagularea intravasculară in vivo

d) Tromboze cu leziuni ischemice

e) Fibrinoliza secundară reacţională

DERMATOOGIE PEDIATRICA

1. * Exantemul papulo-veziculos și/sau veziculo-bulos apare în:

A. Scarlatină

B. Rujeolă

C. Varicelă

D. Rozeola infantum

E. Mononucleoză infecțioasă

2. * Impetigo este:

A. o infecție profundă a foliculului pilos și a țesuturilor din jurul acestuia, determinată de stafilococul

auriu

B. o infecție superficială a foliculului pilos, autolimitată, determinată de stafilococul auriu


C. o inflamație acută a pielii și a țesutului subcutanat, asociată cu limfangită marcată, fiind

determinată de streptococul beta-hemolitic grup A sau stafilococul auriu

D. o infecție superficială a pielii determinată de streptococul beta-hemolitic grup A sau stafilococul

auriu hemolitic coagulazo-pozitiv

E. cea mai frecventă infecție fungică oportunistă la copil

3. * Următoarele afirmații referitoare la pediculoza pielii capului sunt adevărate, cu excepția:

A. este o dermatomicoză

B. apare mai frecvent în familiile defavorizate și în colectivitățile de copii

C. complicații ce pot apărea: piodermită secundară, dermatită

D. tratamentul se aplică simultan tuturor membrilor familiei și contacților

E. este o infestare cronică a scalpului cu parazitul Pediculus humanus var. capitis

4. Urticaria la copil:

A. se produce prin extravazarea de lichid din dermul superficial

B. clinic apar leziuni de tip papule, placarde eritematoase, proeminente, bine delimitate

C. leziunile cutanate sunt nepruriginoase

D. erupția poate fi localizată sau generalizată

E. clinic apar leziuni de tip veziculo-bulos

5. Următoarele afirmații referitoare la dermatita de scutec sunt adevărate:

A. este o piodermită superficială contagioasă

B. cea mai frecventă afecțiune cutanată a sugarului

C. una din formele clinice este dermatita papulo-erozivă: pe fond eritematos apar papule roșiiviolacee
cu ulcerații rotund-ovale în centru, înconjurate de tegument sănătos

D. este o dermatită de contact alergică

E. ca tratament se recomandă căldura excesivă, local pudră/cremă cu antibiotice

6. Următoarele afirmații referitoare la petele „café-au-lait” sunt adevărate:

A. sunt macule hiperpigmentare, bine delimitate, uniforme, de culoare variabilă, dimensiuni diferite
și în număr variabil

B. 10% din indivizi pot prezenta până la 3-5 pete café-au-lait

C. pot să apară de la naștere sau în timpul copilăriei

D. prezența a cel puțin 6 pete cafe-au-lait cu diametrul sub 5 mm prepubertar este criteriu de diagnostic

pentru neurofibromatoza tip 1

E. se datorează scăderii numărului de melanocite

7. Semnele specifice în scabie la copil sunt următoarele:

A. șanțul acarian

B. leziune „în semn tras la țintă”

C. papula-vezicula perlată translucidă cu conținut clar

D. prurit nocturn

E. pete „café-au-lait”

8. Foliculita la copil:

A. tratament: măsuri de igienă riguroasă, antiseptice local, antibiotice local

B. este o infecție superficială a foliculului pilos, autolimitată, determinată de stafilococul auriu

C. o infecție profundă a foliculului pilos și a țesuturilor din jurul acestuia, determinată de stafilococul

auriu

D. este cea mai frecventă infecție fungică oportunistă la copil

E. se vindecă fără cicatrici

9. Următoarele afirmații referitoare la dermatita atopică sunt adevărate:

A. evoluează în pusee întrerupte de perioade de remisiune; între pusee, pielea este uscată (xeroză)

B. apare preponderent la adolescent

C. pruritul este absent

D. dermatita flexurală a copilului apare frecvent după vârsta de 2 ani

E. eczema atopică este o afecțiune inflamatoare superficială a pielii produsă prin anomalia barierei
cutanate

10. Dermatita atopică la copil se poate asocia sau poate fi urmată de:

A. alergie alimentară

B. anemie feriprivă

C. rinită alergică

D. conjunctivită alergică

E. astm bronșic

BOLI INFLAMATORII SI SINDR DE IMUNODEFICIENTA

1. În artrita idiopatica juvenila cu debut sistemic:

a.manifestările extraarticulare sunt caracteristice

b.manifestările extraarticulare sunt absente

c.afectarea articulară poate să fie oligoarticulară sau poliarticulară

d.are evoluţie ondulantă cu remisiuni şi exacerbări timp de luni sau ani de zile ???? (andreea l a luat)

e.prezenta AAN este caracteristica.

2. Sunt caracteristice artritei idiopatice juvenile ,forma oligoarticulară, urmatoarele:

a. manifestările extraarticulare sunt caracteristice

b.manifestările extraarticulare pot fii absente

c.erupţie evanescentă, nepruriginoasă, de culoare roz sau roşie,formata din macule cu margini
serpiginoase

d.are evoluţie ondulantă cu remisiuni şi exacerbări timp de luni sau ani de zile

e.uveita este prezenta de la debutul bolii sau apare dupa luni sau ani de evolutie

3.In reumatismul articular acut:

a. complementul seric nu este modificat

b. eritemul inelar apare in cazuri severe

c. cardita nu implica toate structurile cardiace


d. supradenivelarea segmentului ST sugereaza pericardita

e. coreea debuteaza cu tulburari emotionale

4.*In artrita idiopatica juvenila sunt caracteristice urmatoarele:

a. factorul reumatoid este prezent in forma sistemica

b. reprezinta 20% din artritele reumatoide ale copilului

c. este autolimitata

d.ANA sunt prezenti in procent de 75%

e. febra are caracter septic in forma sistemica

5. Afectarea oculară în artrita idiopatică juvenilă este caracteristică formelor: ??????

a.forma sistemică

b.forma poliarticulară FR+

c.forma oligoarticulară

d.forma asociată entezitei

e.forma psoriazică

6.Următoarele afirmații despre boala Kawasaki la copil sunt adevărate, cu excepția:

a. este o vasculită acută febrilă

b. sunt afectate arterele de mărime mare

c. sunt afectate arterele de mărime medie

d.etiologia este infecțioasă

e. apare predominant la copii între 6 luni și 5 ani

7.Manifestările clinice întîlnite în boala Kawasaki sunt:

a.conjunctivita acută

b.splenomegalie

c.limba zmeurie

d.leziuni veziculoase la nivel peribucal


e.sindrom nefrotic

8.Următoarele afirmații despre manifestările clinice în lupusul eritematos sistemic sunt adevărate:

a. copiii cu lupus prezintă mai des o afectare a rinichilor față de adulți

b.debutul este bruSC

c. deformarea articulară este rară

d. erupţia cutanată tipică "în formă de fluture" pe nas și obraji apare la toți copiii afectaţi

e.prognosticul este dat de afectarea neurologică

9. *Tabloul clinic al imunodeficiențelor primare este dominat de următoarele , cu excepția :

a. septicemia

b. anemie aplastică

c. gastroenterocolite trenante

d.litiaza biliară

e. artrita septică

10. Artrita din RAA se caracterizeaza prin :

a.caracter fluxionar

b.lasa sechele

c.fara sechele

d.sunt afectate frecvent centura scapulara si coxofemurala

e.cedeaza la terapia antiinflamatorie


CAPITOLUL 1: NOTIUNI DE PUERICULTURA

1*. Cand se definitiveaza dentitia de lapte?

a. 12 luni

b. 18 luni

c. 22 luni

d. 2 ani

e. 24-30 luni.

2.* Care dintre urmatoarele nu sunt factori exogeni care influenteaza cresterea?

a. mediul geografic

b. alimentatia

c. factorii hormonali

d. factorii socio-economici

e. noxe, radiatii, traumatisme.

3.* La ce varsta spune copilul primele cuvinte?

a. 6 luni

b. 7 luni

c. 8 luni

d. 9 luni

e. 12 luni

4. Alegeti afimatiile corecte in ceea ce priveste cresterea si dezvoltarea copilului:

a.sunt fenomene esentiale ale copilariei

b.cresterea se defineste ca modificare a organelor şi aparatelor în vederea adaptării la condiţiile

de viaţă

c. cresterea cuprinde o latura cantitativa si una calitativa


d. hipertrofie inseamna proliferare celulara

e. hiperplazia inseamna proliferare celulara.

5. Care este ritmul de crestere normala a sugarului pana la 4 luni?

a. 25 g/zi

b. 350 g/lună

c. in medie 750 g/luna

d. 400 g/luna

e. sugarul eutrofic isi dubleaza greutatea la 4 luni. ???

6. Care este ritmul de crestere in greutate si talie la sugarul mare (9-12 luni)?

a. crestere rapida

b. ritmul de crestere devine mai lent

c. creste 250 g/luna

d. creste cu 1 cm/luna

e. la 12 luni tripleaza greutatea (9,5-10 Kg).

7. Precizati ordinea corecta a aparitiei dintilor „de lapte”:

a. incisivii mediani inferiori apar la 6-8 luni

b. incisivii mediani superiori apar la 12 luni

c. incisivii laterali apar intre 10-12 luni

d. caninii apar intre 18-24 luni

e. eruptia dentitiei temporare se incheie in perioada de copil mic ( 24-30 luni).

8. Evolutia motricitatii de la nastere la un an se face pe etape, enumerati pe cele corecte:

a. la 3 luni tine capul.

b. la 4-5 luni nu tine bine capul

c. la 6 luni copilul sta bine în pozitia sezand, fara sprijin

d. la 9-10 luni copilul merge „în 4 labe”


e. copilul merge singur in jurul varstei de 1 an.

9. Alegeti afirmatiile corecte privind dezvoltarea psihomotorie a copilului:

a. se face pe etape

b. depinde de mediul inconjurator

c. dezvoltarea copilului urmează o linie ascendentă continuă

d. se face pe paliere succesive, cu durată variabilă de la copil la copil

e. fiecare copil creste in ritmul propriu.

10. Alegeti afirmatiile corecte despre perioadele copilariei:

a. prima copilarie este perioada de la nastere la 3 ani.

b. nou-nascutul corespunde primelor 30 zile de la nastere.

c. perioada de sugar cuprinde perioada de dezvoltare a functiilor de relatie, a motricitatii,

afectivitatii, limbajului.

d. in perioada de sugar se definitiveaza dentitia de lapte.

e. in perioada de anteprescolar de formeaza reflexele conditionate.

CAPITOLUL 2: NOTIUNI DE VACCINOLOGIE

1*. Primul vaccin care se administrează nou-născutului este:

a. BCG – vaccin de tip Calmette –Guerin

b. DTPa – vaccin diftero-tetano-pertussis acelular

c. d T – vaccin diftero-tetanic

d. DTPa- VPI- Hib –Hep B- vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus Bhepatitic


B

e. Hep B – vaccin hepatitic B

2. Infectii transmise prin alimente si apa contaminate sunt:

a. diareea calatorului
b. hepatita A

c. hepatita E

d. impetigo

e. enterocolita ulceronecrotică a nou-născutului

3.Urmatoarele afirmatii referitoare la vaccinarea antitetanica sunt adevarate:

a. primovaccinarea se practica la sugar si consta in trei administrari (2,4 ,11 luni de viata)

b. rapeluri se practica ulterior la 6ani,14 ani si 16-18 ani

c. vaccinul contine o toxina fara putere patogena ??

d. la adult se practica rapel o data la 25 de ani

e. vaccinul contine o toxina cu putere patogena

4. Alegeti doar afirmatiile adevarate dintre urmatoarele de mai jos privind vaccinarea:

a. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia copiilor vaccinati

b.prin intermediul vaccinarii se asigura protectia comunitatii

c. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential letal ,pentru
care nu exista tratament eficient

d. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential letal ,pentru
care exista tratament eficient

e.prin intermediul vaccinarii nu se asigura protectia comunitatii

5. Urmatoarele afirmatii privind vaccinarea sunt adevarate,cu exceptia:

a. „herd immunity” – conceptul de imunitate colectiva –se considera ca daca suficiente persoane sunt

imunizate , boala nu se mai transmite in cadrul populatiei respective , asigurandu-se astfel protectia ei.

b. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia comunitatii

c. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential letal ,pentru
care nu exista tratament eficient

d. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential letal ,pentru
care exista tratament efficient ????

e. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia copiilor vaccinati


6*. Vaccinarea DTPa, Hep B , VPI ,Hib ,vaccin pneumococic conjugat/ MF, se administrează simultan la

vârsta de:

a. 2 luni

b. 4 luni ?????

c. 1 an

d. 3 ani

e. 6-7 ani – la intrarea în colectivitatea școlară

7* . Vaccinarea BCG se efectuează:

a. numai la contacții de tip famililal cu tuberculoza pulmonară

b. dacă este diagnosticată primoinfecția TBC

c. dacă se evidențiază modificări radiologice de tip complex primar

d. în maternitate/ ziua 4-7 de viață

e. folosind un vaccin ARN-modificat încapsulat în nanoparticule lipidice

8. Dintre imunizarile necesare calatoriilor face parte vaccinarea impotriva:

a. febrei galbene

b. febrei tifoide

c. febrei vesperale

d. hepatitei A

e. holerei

9 *. Cel mai mai comun motiv pentru refuzul vaccinarii este:

a. Grija despre siguranta vaccinului

b. Libertatea de a alege sau nu vaccinarea

c. Obiecții etnice , morale sau religioase

d. Neincrederea in autoritatile guvernamentale de sanatate, reprezentantii sanatatii publice, companiile

farmaceutice etc.
e. campaniilor agresive antivaccinare din ultimii ani.

10. Vaccinarile necesare calatoriilor pot fi impartite in trei categorii :

a. standard

b. vaccinari obligatorii pentru calatorie

c. recomandate bazate pe riscurile la bolile transmisibile

d. imunizarea colectivă, “herd immunity”

e. rapelul

CAPITOLUL 3: NOU NASCUTUL

1.*Ce reprezintă "milium facial" la nou-născuţi?

a. descuamaţia pielii

b. coloraţia tegumentelor

c. dermatită alergică

d. puncte alb-gălbui la nivelul nasului prin retenţie de sebum

e. secreţia sudoripară

2.*Indicaţi ce este caracteristic pentru coloana vertebrală a copilului nou-născut sănătos:

a. este prezentă lordoza lombară

b. coloana vertebrală este rectilinie

c. este prezentă lordoza cervicală

d. coloana vertebrală are deviaţie în plan lateral

e. este prezentă cifoza toracică

3.*Din sindromul TORCH fac parte următoarele, cu excepția:

a. toxoplasmoza

b. citomegalia
c. rubeola

d. herpes simplex

e. rujeola

4.Despre fontanela anterioară putem afirma:

a. are formă triunghiulară

b. este prezentă la 25% din nou-născuţi

c. se închide la 14-16 luni

d. are formă romboidală

e. are diametrul de 1,5/1 cm

5.Despre incidentele fiziologice ale nou-născutului putem afirma:

a. criza genitală apare la 3-6 zile postnatal

b. icterul fiziologic apare datorită creșterii bilirubinei directe

c. criza genitală apare între ziua 6-8 de la naștere

d. icterul fiziologic apare în primele 24 ore

e. icterul fiziologic apare datorită creșterii bilirubinei indirecte

6.Următoarele afirmații despre nou-născut sunt adevărate:

a. glandele sebacee sunt bine dezvoltate la naştere

b. respirația este diafragmo-abdominală

c. toracele este cilindric cu coaste orizontale

d. fontanela posterioară se închide la 14-16 luni

e. nou-născutul la termen are postura simetrică

7. Toxoplasmoza congenitală se caracterizează prin:

a. în al III-lea trimestru rata de transmitere este 60%

b. majoritatea nou-născuților sunt asimptomatici

c. majoritatea nou-născuților sunt simptomatici


d. clinic apare microcefalie/hidrocefalie, corioretinită, calcificări intracraniene difuze

e. malformațiile cardiace sunt frecvente

8.Următoarele afirmații despre infecțiile perinatale sunt adevărate:

a. pemfigusul palmo-plantar apare în sifilisul congenital

b. unele infecţii pot fi asimptomatice la naştere

c. testele serologice sunt principalele mijloace de diagnostic în toxoplasmoza congenitală

d. triada Hutchinson este caracteristică infecției rubeolice

e. se recomandă avort terapeutic la femeile care fac rubeolă în primul trimestru de sarcină

9.În rubeola congenitală:

a. în primele 11 săptamâni apar malformaţii cardiace şi surditate

b. defectele congenitale apar după 16 săptămâni de gestaţie

c. nu există tratament profilactic

d. malformațiile cardiace sunt frecvente

e. apare hepatosplenomegalie, icter colestatic, trombocitopenie

10.Următoarele afirmații despre sindromul Down sunt adevărate:

a. pubertatea se instalează tardiv

b. talia copiilor este normală

c. copii dezvoltă frecvent leucemii

d. se caracterizează prin dismorfism cranio-facial

e. fertilitatea este normal

CAPITOLUL 4: PRINCIPII DE NUTRITIE A SUGARULUI

1. Care este vitamina aflata in cantitate insuficienta in laptele matern?

a. Vitamina A
b. Vitamina C

c. Vitamina E

d. Vitamina D ???

e. Vitamina K

2. Necesarul de fier zilnic la sugarul entrofic este de:

a. 0,2-0,5 mg/Kg/zi

b. 2-2,5 mg/Kg/zi

c. 1 mg/Kg/zi ??

d. 3-4 mg/Kg/zi

e. 2-3 mg/Kg/zi

3. Care sunt principalele surse de energie pentru organism?

a. proteinele

b. apa si mineralele

c. vitaminele

d. oligoelementele

e. glucidele si lipidele

4. Recunoasteti calitatile ce dau superioritatea alimentatiei la san:

a. contine anticorpi, cu rol in protectia fata de infectii

b. poate reduce riscul unor probleme alergice ca astmul, eczemele

c. poate ajuta la prevenirea diabetului de tip 1

d. scade riscul aparitiei cancerului de san

e. contine de 3 ori mai multe proteine decat laptele de vaca

5. Care este varsta propice inceperii alimentatiei diversificate?

a. precoce, la 2-3 luni

b. la 6-7 luni
c. 5-6 luni la sugarul alimentat la san

d. 4-4 1/2 luni la sugarul alimentat artificial

e. după varsta de 9 luni

6. Care sunt incidentele legate de alimentatia naturala:

a. eructatia

b. regurgitarea

c. diareea prandiala

d. diareea infectioasa

e. varsaturile

7. Care este rolul proteinelor in organism?

a. constituienti ai tuturor celulelor

b. intervin in procesele de aparare impotriva infectiilor ???

c. sursa energetica principala

d. intervin in mentinerea presiunii coloidosmotice

e. intra in compozitia hormonilor si enzimelor

8. Precizati care sunt sursele de vitamina D:

a. apa

b. ulei de peste

c. lapte, unt

d. ou, ficat

e. sinteza cutanata, sub actiunea razelor ultraviolet ??

9. Precizati care sunt conditiile necesare in alimentatia diversificata:

a. absenta semnelor de boala ale sugarului

b. evitarea introducerii a doua alimente noi

c. folosirea biberonului
d. folosirea linguritei

e. se va insista excesiv la introducerea alimentelor

10. Care din urmatoarele sunt contraindicatii temporare ale alimentatiei naturale?

a. mastite acute

b. TBC matern

c. galactozemia

d. fisuri mamelonare

e. intoleranta ereditara la lactoza

CAPITOLUL 5: PRINCIPII DE ALIMENTATIE PEDIATRICA

1. *Următoarele afirmații referitoare la alimentația copilului preșcolar sunt adevărate, cu excepția:

A. copilul va fi stimulat să mănânce, ținându-se cont de preferințele lui alimentare

B. alimentația să fie variată și echilibrată, apropiindu-se de cea a adultului

C. sursa de proteine: 1/3 de origine animală din lapte, produse lactate, carne, ouă, brânzeturi

fermentate

D. sursa de proteine: 2/3 de origine animală și 1/3 de origine vegetală

E. rația alimentară zilnică cuprinde: proteine 15%, lipide 25-30%, glucide 55-60% din totalul de

calorii

2. *Contraindicațiile nutriției enterale la copil sunt următoarele, cu excepția:

A. perforație intestinală

B. enterocolită ulcero-necrotică

C. ileus mecanic sau paralitic

D. aport oral inadecvat

E. hemoragii gastro-intestinale
3. *Indicele nutrițional (IN) reprezintă:

A. raportul dintre greutatea actuală și pătratul taliei

B. greutatea actuală a copilului raportată la greutatea ideală pentru vârstă

C. lungimea actuală a copilului raportată la lungimea ideală pentru vârstă

D. greutatea actuală a copilului raportată la greutatea ideală corespunzătoare creșterii sale în lungime

E. exprimarea procentuală a indicelui ponderal

4. Rația alimentară zilnică la copilul mic cuprinde:

A. proteine 10-15% din aportul energetic

B. glucide 45-50% din aportul energetic

C. proteine 45-50% din aportul energetic

D. lipide 30-40% din aportul energetic

E. glucide 10-15% din aportul energetic

5. Rația alimentară zilnică la adolescent cuprinde următoarele:

A. proteine 13-15%, lipide 30-35%, glucide 55% din totalul caloric din dietă

B. sursa de proteine: 60-70% de origine animală

C. sursa de proteine: 60-70% de origine vegetală

D. lipide: alimente bogate în acizi grași mono- și polinesaturați și doar 10% grăsimi saturate

E. necesarul nutrițional zilnic diferă în funcție de sex și de activitatea fizică efectuată

6. Indicații ale nutriției enterale la copil:

A. aport oral adecvat

B. sindrom de malabsorbție și/sau maldigestie

C. pierderi sau necesar crescut de nutrienți

D. boli cronice asociate cu malnutriția cronică, insuficiența creșterii, deprivare alimentară

E. boli metabolice

7. Nutriția parenterală este indicată:


A. la pacienții cu funcția intestinală păstrată

B. la copiii la care nutriția poate fi realizată prin alimentație orală pe sondă sau gastrostomie

C. când aportul alimentar oral sau enteral nu este posibil mai mult de 2-3 zile la sugar și 4-7 zile la

copilul cu vârsta peste 1 an

D. la copiii care nu pot fi alimentați complet pe cale orală sau enterală, pentru a preveni sau corecta

malnutriția și a asigura o creștere adecvată

E. mai ales în insuficiență intestinală severă

8. Nutriția parenterală la copil prezintă următoarele caracteristici:

A. este indicată la copiii care nu pot fi alimentați complet pe cale orală sau enterală, pentru a preveni

sau corecta malnutriția și a asigura o creștere adecvată

B. oricând este posibil, nutriția enterală poate fi combinată cu nutriția parenterală

C. complicații ce pot apărea: infecție sistemică sau locală, tromboză venoasă centrală, embolie

pulmonară

D. se recomandă la pacienții care au păstrată cel puțin parțial funcția intestinală și la care ingestia

orală este insuficientă

E. produsele folosite sunt alimente enterale și alimente supliment

9. Următoarele afirmații privind starea de nutriție la copilul cu vârsta mai mare de 2 ani sunt adevărate:

A. Subponderal (hipotrofie ponderală): IMC < percentila 5 (-2DS)/vârstă/sex

B. Obezitate: IMC ≥ percentila 95 (+2DS)/vârstă/sex

C. Normopondere: 5 ≤ IMC < percentila 85/vârstă/sex

D. Suprapondere: 5 ≤ IMC < percentila 85 (+1DS) /vârstă/sex

E. Suprapondere: 85 (+1DS) ≤ IMC < percentila 95 (+2DS) /vârstă/sex

10. Următoarele afirmații referitoare la evaluarea stării de nutriție la copil sunt adevărate:

A. indicele nutritional este un indicator al malnutriției cronice („stunting”) în care deficitul energetic

este de lungă durată


B. indicele ponderal are valoare orientativă în aprecierea stării de nutriție deoarece nu corelează

greutatea cu lungimea copilului

C. indicele statural este un indicator al malnutriției cronice („stunting”) în care deficitul energetic este

de lungă durată

D. indicele nutrițional este un indicator al malnutriției acute („wasting”) în care deficitul energetic

este de scurtă durată

E. indicele statural este un indicator al malnutriției acute („wasting”) în care deficitul energetic este

de scurtă durată

CAPITOLUL 6: BOLI DE NUTRITIE/METABOLISM IN PEDIATRIE

1. Perioada de remisiune in DZ tip 1 se caracterizeaza prin:

a. necesarul insulinic creste progresiv

b. creşterea sensibilităţii ţesuturilor la insulină

c. semnele clinice de diabet sunt prezente

d. necesarul insulinic este mai mic de 0,5 u.i/kg/zi

e. glicozuria este negativă, HbA1c <7%

2. Semnele clinice caracteristice debutului acut cu cetoacidoza diabetica sunt cu EXCEPTIA:

a. poliurie, polidipsie

b. grețuri, vărsături, dureri abdominale inntense, aparare musculara ???

c. respirație acidotică, halenă acetonemică

d. absenta semnelor de deshidratare

e. tulburări ale stării de conştienţă

3. Confirmarea diagnosticului de diabet se face pe baza urmatoarelor criterii:

a. glicemie a jeun ≥110 mg%


b. glicemie în orice moment al zilei ≥200 mg%

c. glicemia la TTGO intre 140-200 mg%

d. glicemia a jeun este ≥126 mg%

e. prezenta singulara a corpilor cetonici in urina

4. Tratamentul in DZ tip 1 la copil se face cu:

a. Analogi de insulina cu actiune rapida

b. Insuline ultralente

c. Analogi de insulina cu actiune lenta (daca e un singur rasp e doar A)

d. Insuline premixate

e. Medicatie antidiabetica orala

5. Țintele terapeutice propuse pentru un control glicemic optim la copilul cu DZ:

a. HbA1c <7,5%

b. Glicemia postrprandială 90 – 180 mg%

c. HbA1c <6,5%

d. Glicemia preprandială 90 – 145 mg%

e. Glicemie preprandiala 70 – 110 mg%

6. Obiectivele alimentației în DZ tip 1:

a. obţinerea echilibrului glicemic şi a unui spectru metabolic general normal

b. planificarea meselor şi a gustărilor se va face în corelaţie cu schemă de insulinoterapie

c. cantitatea de glucide pentru masa de la aceeaşi oră nu trebuie să fie constantă de la o zi la alta;

d. alimentaţia copilului este asemănătoare cu cea a copilului nediabetic

e. nu se tine cont de satisfacerea apetitului şi a gusturilor copilului

7. Tabloul clinic in obezitate se caracterizează prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:

a. greutate în exces faţă de talie, faţă de greutatea ideală vârstei

b. talie normală sau chiar crescută faţă de media vârstei


c. vârsta osoasă intarziata

d. maturaţie sexuală şi somatică normală sau accelerată

e. depunere de grăsime generalizată şi simetrică

8. Elemente de suspiciune pentru obezitate genetică sau endocrină: ???

a. dispoziţie particulară a excesului de grăsime

b. afectarea creşterii (hipostatură), dismorfism

c. accelerare în maturaţia osoasă şi în dezvoltarea sexuală

d. deseori retard neuropsihic ???

e. obezitate obişnuită în familie

9. Obezitatea este definita pe baza percentilelor si a deviatiei standard astfel:

a. Obezitatea este definită >percentila 95

b. IMC >1DS

c. Obezitatea este definita >percentila 85

d. IMC >3DS

e. IMC >2DS

10. Obiectivele tratamentului dietetic in obezitate:

a. aportul energetic nu va fi redus cu mai mult de 30% din aportul obişnuit

b. restricţia calorică se face pe seama lipidelor de origine animală

c. se recomanda un numar redus de mese pe zi

d. aportul de proteine va fi crescut

e. se recomandă un număr crescut de mese pe zi (5-6 mese)

CAPITOLUL 7: BOLI CARENTIALE ALE COPILULUI

1.*Tabloul clinic al malnutriției de gradul I, se caracterizează prin următoarele, cu excepția:


a. indice ponderal 0,89 – 0,76

b. toleranță digestivă bună

c. indice nutrițional 0,89 – 0,76

d. dezvoltare motorie și psihică bună

e. țesut adipos redus pe torace și abdomen

2. *Modificări extraosoase în rahitismul carențial sunt următoarele, cu excepția:

a. hipotonie musculară

b. laxitate ligamentară la nivelul membrelor

c. hiperexcitabilitate neuro-musculară

d. erupție urticariană

e. transpirații extremitatea cefalică

3. *Tabloul clinic al anemiei feriprive nu include:

a. paloare

b. peteșii

c. ragade comisurale

d. inapetență

e. fanere friabile

4.Malnutriția de gradul III se caracterizează prin:

a. indice ponderal 0,75 – 0,61

b. absența toleranței digestive ?

c. curbă ponderală descendentă continuu

d. toleranță digestivă normală

e. țesut adipos complet dispărut

5.Obiectivele tratamentului malnutriției sunt următoarele:

a. normalizarea toleranței digestive


b. curbă ponderală ascendentă după 2-3 săptămâni de tratament dietetic

c. recuperare neuro-motorie

d. creștere ponderală din a 3-a zi de tratament dietetic

e. regim hipoproteic și făinos prelungit

6.În etiologia malnutriției, greșelile alimentare calitative sunt:

a. alimentația hipoglucidică

b. carența de lipide

c. hipogalactia maternă reală

d. alimentația hipoproteică

e. pierderile excesive din enteropatii exudative

7.În rahitismul carențial, la nivelul extremității cefalice, apar următoarele modificări:

a. bose frontale

b. plagiocefalie

c. hidrocefalie

d. frunte olimpiană

e. fontanelă anterioara închisă

8.Semnele radiologice din rahitismul carențial sunt:

a. lărgirea metafizei oaselor lungi

b. linie metafizară concavă

c. osificarea precoce a suturilor craniene

d. aspect de condensare pulmonară

e. apariția cu întârziere a nucleilor de osificare

9.În profilaxia postnatală a rahitismului carențial putem afirma:

a. doza profilactică este 2000-2500 UI/zi

b. doza profilactică se administrează zilnic


c. este recomandată administrarea per os

d. se preferă administrarea injectabilă

e. este indicată până la vârsta de 18 luni

10.Profilaxia anemiei feriprive este asigurată prin:

a. administrarea de supliment de fier la gravidele anemice

b. ligatura precoce a cordonului ombilical

c. alimentație exclusiv la sân până la vârsta de 6 luni

d. diversificare corectă cu alimente bogate în fier

e. alimentație bogată în făinoase

CAPITOLUL 8: URGENTE IN PEDIATRIE

1. ABC-ul resuscitarii cardio-respiratorii cuprinde:

a. eliberarea căilor aeriene

b. restabilirea diurezei

c. terapia anticonvulsivantă

d. restabilirea respiraţiei

e. restabilirea circulaţiei

2.Cu ce periodicitate se verifică pulsul, în cazul unui copil aflat în stop cardio-respirator?

a. la 20 de secunde

b. la 10 de secunde ???

c. la 15 de secunde

d. la 3 de secunde

e. la 5 de secunde

3 .În cazul aritmiilor şocabile ale copilului aflat în şoc cardio-respirator se utilizează:
a. adrenalina 0,1 ml/kg 1‰

b. acetilcolina 0,5 ml/kg 1‰

c. amiodarona 5 mg/kg

d. administrare de O2 90%

e. administrare de O2 100%

4. .Halena acetonemică apare în intoxicaţii cu:

a. alcool

b. salicilaţi

c. cianuri

d. nurofen

e. acetonă

5. Hipersalivaţia apare în intoxicaţia cu:

a. ciuperci

b. salicilaţi

c. barbiturice

d. organofosforice

e. diazepam

6. Coloraţia icterică a tegumentelor se întâlneşte în intoxicaţiile cu:

a. fosfor

b. naftalină

c. paracetamol

d. aspirină

e. etanol

7. Leziunile tegumentare de tip bulos apar în intoxicaţiile cu:

a. nicotină
b. monoxid de carbon

c. cafeină

d. barbiturice

e. teofilină

8.Tulburările de auz pot să apară în intoxicaţiile cu:

a. mercur

b. salicilaţi

c. metanol

d. lidocaină

e. xilină

9.Spălătura gastrică este eficientă în primele 6 ore de la ingestia toxicului, în caz de intoxicaţie cu:

a. teofilină

b. digitală

c. aspirină

d. salbutamol

e. fluticazonă

10.Antidotul specific în intoxicaţia cu fier este:

a. albastru de metilen

b. deferoxamină ???

c. dimercaprol

d. nitratul de sodiu

e. bicarbonatul de sodiu

CAPITOLUL 9: INFECTII RESPIRATORII SUPERIOARE LA COPIL


1.⁎În etiologia rinofaringitei acute, mai frecvent implicate sunt:

a Bacteriile

b Fungii

c Virusurile

d Ricketsiile

e Mycoplasma

2.⁎Următoarele sunt complicații ale otitei medii acute, cu excepția:

a Abces subdural

b Endocardită bacteriană

c Sindrom nefrotic

d Septicemie

e Mastoidită

3.⁎Diagnosticul diferențial în epiglotită se face cu următoarele afecțiuni, cu excepția:

a Abces retrofaringian

b Bronșiolită acută

c Mononucleoză infecțioasă

d Aspirație de corpi străini

e Laringomalacie

4. Care dintre următoarele antibiotice sunt indicate în tratamentul anginei acute streptococice la un
copil de 3 ani?

a Tetraciclina

b Penicilina

c Claritromicina

d Cefalosporine

e Ciprofloxacina

5. Tratamentul adenoiditei acute constă în:


a Hidratare

b Paracetamol

c Adenoidectomie

d Oxigenoterapie

e Dezobstrucție nazală

6. Simptomatologia în otita medie acută cuprinde:

a Febra

b Hipoacuzie

c Vărsături, refuzul alimentației

d Mialgii

e Disfagie ????

7. Cei mai frecvenți agenți etiologici ai mastoiditei acute sunt:

a Streptococcus pneumoniae

b Haemophilus pneumoniae ???(in carte scrie haemophilus influenzae)

c Adenovirus

d Streptococi grup A

e Rhinovirus

8. În crupul viral, principalele manifestări clinic sunt:

a Disfonie

b Tuse cu timbru metalic

c Dispnee expiratorie ???

d Stridor inspirator

e Wheezing

9. Tratamentul epiglotitei implică:

a Intubația
b Aerosoli cu ser fiziologic

c Cefalosporine iv

d Sedare ???? (nu scrie nimic de sedare)

e Salbutamol

10. În sinuzită avem următoarele manifestări clinice:

a Cefalee

b Rinoree purulentă

c Dispnee

d Hiposmie

e Tahicardie

CAPITOLUL 10: AFECTIUNI RESPIRATORII LA COPIL

1 *. Care dintre următoarele cauze de insuficiență respiratorie acută ESTE CONSECINȚA deficitului de

utilizare a oxigenului la nivel tisular?

a. malformații de căi aeriene

b. pneumonia

c. anemia

d. miopatii

e. sepsis

2. Frecvența mare a insuficienței respiratorii la copil este explicată printr-o serie de caracteristici
speciale ale aparatului respirator la vârste mici:

a. macroglosie relativă

b. epiglota de dimensiuni mai mici

c. diafragm verticalizat

d. imaturitatea musculaturii respiratorii


e. metabolism bazal scăzut

3. În evaluarea insuficienței respiratorii la copil, examenul rapid al funcțiilor vitale trebuie să cuprindă:

a. măsurarea temperaturii

b. evaluarea semnelor de afectare meningeană

c. circulația la nivelul dermului

d. evaluarea respirației

e. aspectul general

4. Care dintre următoarele semne clinice sunt evocatoare pentru insuficiența respiratorie?

a. tiraj intercostal

b. balans toraco-abdominal

c. wheezing

d. tuse în chinte

e. bătăi ale aripioarelor nazale

5 *. Cea mai accesibilă și rapidă metodă de evaluare a unei eventuale insuficiențe respiratorii acute
ESTE:

a. pulsoximetria continuă

b. radiografia pulmonară

c. computer tomografia toracică

d. gazometria sangvină (ASTRUP)

e. ionograma sangvină

6. Care dintre următoarele fac parte din modificările mai frecvent întâlnite la copiii decedați prin
sindromul morții subite a sugarului?

a. excesul de serotonină

b. alterări cerebrale severe

c. frecvența mai mare a peteșiilor

d. modificări de tip asfixie cronică


e. nivel crescut al factorului de creștere endotelial vascular in lichidul cefalorahidian

7. Factori protectori în sindromul morții subite a sugarului sunt:

a. evitarea folosirii suzetei

b. alimentația la sân

c. dormitul în același pat cu părinții

d. respectarea programului de vaccinare

e. sexul masculin

8. Care din următoarele afirmații legate de semnele clinice asociate corpilor străini din căile respiratorii
sunt adevărate?

a. dispneea este variabilă

b. la inspecție se poate constata retracția unui hemitorace

c. ralurile crepitante sunt semnul clinic obligatoriu

d. fixarea corpului străin la bifurcația traheală este întotdeauna asimptomatică

e. la percuție se poate evidenția submatitate

9 *. Majoritatea corpilor străini din căile aeriene la copil se fixează LA NIVELUL:

a. faringelui

b. laringelui

c. esofagului

d. traheei

e. bronhiilor

10. Tabloul clinic tipic din rinita alergică la copil poate conține:

a. xeroftalmie (secreție lacrimală redusă)

b. strănut repetat

c. congestie nazală

d. prurit nazal

e. congestie oculară
GRILE PEDIATRIE
NOTIUNI DE PUERICULTURA:
1.* Cand se definitiveaza dentitia de lapte?
a. 12 luni
b. 18 luni
c. 22 luni
d. 2 ani
e. 24-30 luni.

2.* Care dintre urmatoarele nu sunt factori exogeni care influenteaza cresterea?
a. mediul geografic
b. alimentatia
c. factorii hormonali
d. factorii socio-economici
e. noxe, radiatii, traumatisme.

3.* La ce varsta spune copilul primele cuvinte?


a. 6 luni
b. 7 luni
c. 8 luni
d. 9 luni
e. 12 luni

4. Alegeti afimatiile corecte in ceea ce priveste cresterea si dezvoltarea copilului:


a.sunt fenomene esentiale ale copilariei
b.cresterea se defineste ca modificare a organelor şi aparatelor în vederea adaptării la condiţiile
de viaţă
c. cresterea cuprinde o latura cantitativa si una calitativa
d. hipertrofie inseamna proliferare celulara
e. hiperplazia inseamna proliferare celulara.

5. Care este ritmul de crestere normala a sugarului pana la 4 luni?


a. 25 g/zi
b. 350 g/lună
c. in medie 750 g/luna
d. 400 g/luna
e. sugarul eutrofic isi dubleaza greutatea la 4 luni.

6. Care este ritmul de crestere in greutate si talie la sugarul mare (9-12 luni)?
a. crestere rapida
b. ritmul de crestere devine mai lent
c. creste 250 g/luna
d. creste cu 1 cm/luna
e. la 12 luni tripleaza greutatea (9,5-10 Kg).

7. Precizati ordinea corecta a aparitiei dintilor „de lapte”:


a. incisivii mediani inferiori apar la 6-8 luni
b. incisivii mediani superiori apar la 12 luni
c. incisivii laterali apar intre 10-12 luni
d. caninii apar intre 18-24 luni
e. eruptia dentitiei temporare se incheie in perioada de copil mic ( 24-30 luni).
8. Evolutia motricitatii de la nastere la un an se face pe etape, enumerati pe cele corecte:
a. la 3 luni tine capul.
b. la 4-5 luni nu tine bine capul
c. la 6 luni copilul sta bine în pozitia sezand, fara sprijin
d. la 9-10 luni copilul merge „în 4 labe”
e. copilul merge singur in jurul varstei de 1 an.

9. Alegeti afirmatiile corecte privind dezvoltarea psihomotorie a copilului:


a. se face pe etape
b. depinde de mediul inconjurator
c. dezvoltarea copilului urmează o linie ascendentă continuă
d. se face pe paliere succesive, cu durată variabilă de la copil la copil
e. fiecare copil creste in ritmul propriu.

10. Alegeti afirmatiile corecte despre perioadele copilariei:


a. prima copilarie este perioada de la nastere la 3 ani.
b. nou-nascutul corespunde primelor 30 zile de la nastere.
c. perioada de sugar cuprinde perioada de dezvoltare a functiilor de relatie, a motricitatii,
afectivitatii, limbajului.
d. in perioada de sugar se definitiveaza dentitia de lapte.
e. in perioada de anteprescolar de formeaza reflexele conditionate.

NOTIUNI DE VACCINOLOGIE:
1*. Primul vaccin care se administrează nou-născutului este:
a. BCG – vaccin de tip Calmette –Guerin
b. DTPa – vaccin diftero-tetano-pertussis acelular
c. d T – vaccin diftero-tetanic
d. DTPa- VPI- Hib –Hep B- vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus Bhepatitic
B
e. Hep B – vaccin hepatitic B

2. Infectii transmise prin alimente si apa contaminate sunt:


a. diareea calatorului
b. hepatita A
c. hepatita E
d. impetigo
e. enterocolita ulceronecrotică a nou-născutului

3.Urmatoarele afirmatii referitoare la vaccinarea antitetanica sunt adevarate:


a. primovaccinarea se practica la sugar si consta in trei administrari (2,4 ,11 luni de viata)
b. rapeluri se practica ulterior la 6ani,14 ani si 16-18 ani
c. vaccinul contine o toxina fara putere patogena
d. la adult se practica rapel o data la 25 de ani
e. vaccinul contine o toxina cu putere patogena

4. Alegeti doar afirmatiile adevarate dintre urmatoarele de mai jos privind vaccinarea:
a. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia copiilor vaccinati
b.prin intermediul vaccinarii se asigura protectia comunitatii
c. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential letal ,pentru care
nu exista tratament eficient
d. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential letal ,pentru care
exista tratament eficient
e.prin intermediul vaccinarii nu se asigura protectia comunitatii
5. Urmatoarele afirmatii privind vaccinarea sunt adevarate,cu exceptia:
a. „herd immunity” – conceptul de imunitate colectiva –se considera ca daca suficiente persoane sunt
imunizate , boala nu se mai transmite in cadrul populatiei respective , asigurandu-se astfel protectia ei.
b. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia comunitatii
c. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential letal ,pentru care
nu exista tratament eficient
d. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential letal ,pentru care
exista tratament eficient
e. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia copiilor vaccinati

6*. Vaccinarea DTPa, Hep B , VPI ,Hib ,vaccin pneumococic conjugat/ MF, se administrează simultan la
vârsta de:
a. 2 luni
b. 4 luni
c. 1 an
d. 3 ani
e. 6-7 ani – la intrarea în colectivitatea școlară

7* . Vaccinarea BCG se efectuează:


a. numai la contacții de tip famililal cu tuberculoza pulmonară
b. dacă este diagnosticată primoinfecția TBC
c. dacă se evidențiază modificări radiologice de tip complex primar
d. în maternitate/ ziua 4-7 de viață
e. folosind un vaccin ARN-modificat încapsulat în nanoparticule lipidice

8. Dintre imunizarile necesare calatoriilor face parte vaccinarea impotriva:


a. febrei galbene
b. febrei tifoide
c. febrei vesperale
d. hepatitei A
e. holerei

9 *. Cel mai mai comun motiv pentru refuzul vaccinarii este:


a. Grija despre siguranta vaccinului
b. Libertatea de a alege sau nu vaccinarea
c. Obiecții etnice , morale sau religioase
d. Neincrederea in autoritatile guvernamentale de sanatate, reprezentantii sanatatii publice, companiile
farmaceutice etc.
e. campaniilor agresive antivaccinare din ultimii ani.

10. Vaccinarile necesare calatoriilor pot fi impartite in trei categorii :


a. standard
b. vaccinari obligatorii pentru calatorie
c. recomandate bazate pe riscurile la bolile transmisibile
d. imunizarea colectivă, “herd immunity”
e. rapelul
NOU-NASCUTUL:
1.*Ce reprezintă "milium facial" la nou-născuţi?
a. descuamaţia pielii
b. coloraţia tegumentelor
c. dermatită alergică
d. puncte alb-gălbui la nivelul nasului prin retenţie de sebum
e. secreţia sudoripară

2.*Indicaţi ce este caracteristic pentru coloana vertebrală a copilului nou-născut sănătos:


a. este prezentă lordoza lombară
b. coloana vertebrală este rectilinie
c. este prezentă lordoza cervicală
d. coloana vertebrală are deviaţie în plan lateral
e. este prezentă cifoza toracică

3.*Din sindromul TORCH fac parte următoarele, cu excepția:


a. toxoplasmoza
b. citomegalia
c. rubeola
d. herpes simplex
e. rujeola

4.Despre fontanela anterioară putem afirma:


a. are formă triunghiulară
b. este prezentă la 25% din nou-născuţi
c. se închide la 14-16 luni
d. are formă romboidală
e. are diametrul de 1,5/1 cm

5.Despre incidentele fiziologice ale nou-născutului putem afirma:


a. criza genitală apare la 3-6 zile postnatal
b. icterul fiziologic apare datorită creșterii bilirubinei directe
c. criza genitală apare între ziua 6-8 de la naștere
d. icterul fiziologic apare în primele 24 ore
e. icterul fiziologic apare datorită creșterii bilirubinei indirecte

6.Următoarele afirmații despre nou-născut sunt adevărate:


a. glandele sebacee sunt bine dezvoltate la naştere
b. respirația este diafragmo-abdominală
c. toracele este cilindric cu coaste orizontale
d. fontanela posterioară se închide la 14-16 luni
e. nou-născutul la termen are postura simetrică

7. Toxoplasmoza congenitală se caracterizează prin:


a. în al III-lea trimestru rata de transmitere este 60%
b. majoritatea nou-născuților sunt asimptomatici
c. majoritatea nou-născuților sunt simptomatici
d. clinic apare microcefalie/hidrocefalie, corioretinită, calcificări intracraniene difuze
e. malformațiile cardiace sunt frecvente
8.Următoarele afirmații despre infecțiile perinatale sunt adevărate:
a. pemfigusul palmo-plantar apare în sifilisul congenital
b. unele infecţii pot fi asimptomatice la naştere
c. testele serologice sunt principalele mijloace de diagnostic în toxoplasmoza congenitală
d. triada Hutchinson este caracteristică infecției rubeolice
e. se recomandă avort terapeutic la femeile care fac rubeolă în primul trimestru de sarcină

9.În rubeola congenitală:


a. în primele 11 săptamâni apar malformaţii cardiace şi surditate
b. defectele congenitale apar după 16 săptămâni de gestaţie
c. nu există tratament profilactic
d. malformațiile cardiace sunt frecvente
e. apare hepatosplenomegalie, icter colestatic, trombocitopenie

10.Următoarele afirmații despre sindromul Down sunt adevărate:


a. pubertatea se instalează tardiv
b. talia copiilor este normală
c. copii dezvoltă frecvent leucemii
d. se caracterizează prin dismorfism cranio-facial
e. fertilitatea este normal

PRINCIPII DE NUTRITIE A SUGARULUI:


1. Care este vitamina aflata in cantitate insuficienta in laptele matern?
a. Vitamina A
b. Vitamina C
c. Vitamina E
d. Vitamina D
e. Vitamina K

2. Necesarul de fier zilnic la sugarul entrofic este de:


a. 0,2-0,5 mg/Kg/zi
b. 2-2,5 mg/Kg/zi
c. 1 mg/Kg/zi
d. 3-4 mg/Kg/zi
e. 2-3 mg/Kg/zi

3. Care sunt principalele surse de energie pentru organism?


a. proteinele
b. apa si mineralele
c. vitaminele
d. oligoelementele
e. glucidele si lipidele

4. Recunoasteti calitatile ce dau superioritatea alimentatiei la san:


a. contine anticorpi, cu rol in protectia fata de infectii
b. poate reduce riscul unor probleme alergice ca astmul, eczemele
c. poate ajuta la prevenirea diabetului de tip 1
d. scade riscul aparitiei cancerului de san
e. contine de 3 ori mai multe proteine decat laptele de vaca
5. Care este varsta propice inceperii alimentatiei diversificate?
a. precoce, la 2-3 luni
b. la 6-7 luni
c. 5-6 luni la sugarul alimentat la san
d. 4-4 1/2 luni la sugarul alimentat artificial
e. după varsta de 9 luni

6. Care sunt incidentele legate de alimentatia naturala:


a. eructatia
b. regurgitarea
c. diareea prandiala
d. diareea infectioasa
e. varsaturile

7. Care este rolul proteinelor in organism?


a. constituienti ai tuturor celulelor
b. intervin in procesele de aparare impotriva infectiilor
c. sursa energetica principala
d. intervin in mentinerea presiunii coloidosmotice
e. intra in compozitia hormonilor si enzimelor

8. Precizati care sunt sursele de vitamina D:


a. apa
b. ulei de peste
c. lapte, unt
d. ou, ficat
e. sinteza cutanata, sub actiunea razelor ultraviolet

9. Precizati care sunt conditiile necesare in alimentatia diversificata:


a. absenta semnelor de boala ale sugarului
b. evitarea introducerii a doua alimente noi
c. folosirea biberonului
d. folosirea linguritei
e. se va insista excesiv la introducerea alimentelor

10. Care din urmatoarele sunt contraindicatii temporare ale alimentatiei naturale?
a. mastite acute
b. TBC matern
c. galactozemia
d. fisuri mamelonare
e. intoleranta ereditara la lactoza

PRINCIPII DE ALIMENTATIE PEDIATRICA:


1. *Următoarele afirmații referitoare la alimentația copilului preșcolar sunt adevărate, cu excepția:
A. copilul va fi stimulat să mănânce, ținându-se cont de preferințele lui alimentare
B. alimentația să fie variată și echilibrată, apropiindu-se de cea a adultului
C. sursa de proteine: 1/3 de origine animală din lapte, produse lactate, carne, ouă, brânzeturi
fermentate
D. sursa de proteine: 2/3 de origine animală și 1/3 de origine vegetală
E. rația alimentară zilnică cuprinde: proteine 15%, lipide 25-30%, glucide 55-60% din totalul de
Calorii
2. *Contraindicațiile nutriției enterale la copil sunt următoarele, cu excepția:
A. perforație intestinală
B. enterocolită ulcero-necrotică
C. ileus mecanic sau paralitic
D. aport oral inadecvat
E. hemoragii gastro-intestinale

3. *Indicele nutrițional (IN) reprezintă:


A. raportul dintre greutatea actuală și pătratul taliei
B. greutatea actuală a copilului raportată la greutatea ideală pentru vârstă
C. lungimea actuală a copilului raportată la lungimea ideală pentru vârstă
D. greutatea actuală a copilului raportată la greutatea ideală corespunzătoare creșterii sale în lungime
E. exprimarea procentuală a indicelui ponderal

4. Rația alimentară zilnică la copilul mic cuprinde:


A. proteine 10-15% din aportul energetic
B. glucide 45-50% din aportul energetic
C. proteine 45-50% din aportul energetic
D. lipide 30-40% din aportul energetic
E. glucide 10-15% din aportul energetic

5. Rația alimentară zilnică la adolescent cuprinde următoarele:


A. proteine 13-15%, lipide 30-35%, glucide 55% din totalul caloric din dietă
B. sursa de proteine: 60-70% de origine animală
C. sursa de proteine: 60-70% de origine vegetală
D. lipide: alimente bogate în acizi grași mono- și polinesaturați și doar 10% grăsimi saturate
E. necesarul nutrițional zilnic diferă în funcție de sex și de activitatea fizică efectuată

6. Indicații ale nutriției enterale la copil:


A. aport oral adecvat
B. sindrom de malabsorbție și/sau maldigestie
C. pierderi sau necesar crescut de nutrienți
D. boli cronice asociate cu malnutriția cronică, insuficiența creșterii, deprivare alimentară
E. boli metabolice

7. Nutriția parenterală este indicată:


A. la pacienții cu funcția intestinală păstrată
B. la copiii la care nutriția poate fi realizată prin alimentație orală pe sondă sau gastrostomie
C. când aportul alimentar oral sau enteral nu este posibil mai mult de 2-3 zile la sugar și 4-7 zile la
copilul cu vârsta peste 1 an
D. la copiii care nu pot fi alimentați complet pe cale orală sau enterală, pentru a preveni sau corecta
malnutriția și a asigura o creștere adecvată
E. mai ales în insuficiență intestinală severă

8. Nutriția parenterală la copil prezintă următoarele caracteristici:


A. este indicată la copiii care nu pot fi alimentați complet pe cale orală sau enterală, pentru a preveni
sau corecta malnutriția și a asigura o creștere adecvată
B. oricând este posibil, nutriția enterală poate fi combinată cu nutriția parenterală
C. complicații ce pot apărea: infecție sistemică sau locală, tromboză venoasă centrală, embolie
pulmonară
D. se recomandă la pacienții care au păstrată cel puțin parțial funcția intestinală și la care ingestia
orală este insuficientă
E. produsele folosite sunt alimente enterale și alimente supliment
9. Următoarele afirmații privind starea de nutriție la copilul cu vârsta mai mare de 2 ani sunt adevărate:
A. Subponderal (hipotrofie ponderală): IMC < percentila 5 (-2DS)/vârstă/sex
B. Obezitate: IMC ≥ percentila 95 (+2DS)/vârstă/sex
C. Normopondere: 5 ≤ IMC < percentila 85/vârstă/sex
D. Suprapondere: 5 ≤ IMC < percentila 85 (+1DS) /vârstă/sex
E. Suprapondere: 85 (+1DS) ≤ IMC < percentila 95 (+2DS) /vârstă/sex

10. Următoarele afirmații referitoare la evaluarea stării de nutriție la copil sunt adevărate:
A. indicele nutritional este un indicator al malnutriției cronice („stunting”) în care deficitul energetic
este de lungă durată
B. indicele ponderal are valoare orientativă în aprecierea stării de nutriție deoarece nu corelează
greutatea cu lungimea copilului
C. indicele statural este un indicator al malnutriției cronice („stunting”) în care deficitul energetic este
de lungă durată
D. indicele nutrițional este un indicator al malnutriției acute („wasting”) în care deficitul energetic
este de scurtă durată
E. indicele statural este un indicator al malnutriției acute („wasting”) în care deficitul energetic este
de scurtă durată

BOLI DE NUTRITIE/METABOLISM IN PEDIATRIE:


1. Perioada de remisiune in DZ tip 1 se caracterizeaza prin:
a. necesarul insulinic creste progresiv
b. creşterea sensibilităţii ţesuturilor la insulină
c. semnele clinice de diabet sunt prezente
d. necesarul insulinic este mai mic de 0,5 u.i/kg/zi
e. glicozuria este negativă, HbA1c <7%

2. Semnele clinice caracteristice debutului acut cu cetoacidoza diabetica sunt cu EXCEPTIA:


a. poliurie, polidipsie
b. grețuri, vărsături, dureri abdominale inntense, aparare musculara
c. respirație acidotică, halenă acetonemică
d. absenta semnelor de deshidratare
e. tulburări ale stării de conştienţă

3. Confirmarea diagnosticului de diabet se face pe baza urmatoarelor criterii:


a. glicemie a jeun ≥110 mg%
b. glicemie în orice moment al zilei ≥200 mg%
c. glicemia la TTGO intre 140-200 mg%
d. glicemia a jeun este ≥126 mg%
e. prezenta singulara a corpilor cetonici in urina

4. Tratamentul in DZ tip 1 la copil se face cu:


a. Analogi de insulina cu actiune rapida
b. Insuline ultralente
c. Analogi de insulina cu actiune lenta
d. Insuline premixate
e. Medicatie antidiabetica orala
5. Țintele terapeutice propuse pentru un control glicemic optim la copilul cu DZ:
a. HbA1c <7,5%
b. Glicemia postrprandială 90 – 180 mg%
c. HbA1c <6,5%
d. Glicemia preprandială 90 – 145 mg%
e. Glicemie preprandiala 70 – 110 mg%

6. Obiectivele alimentației în DZ tip 1:


a. obţinerea echilibrului glicemic şi a unui spectru metabolic general normal
b. planificarea meselor şi a gustărilor se va face în corelaţie cu schemă de insulinoterapie
c. cantitatea de glucide pentru masa de la aceeaşi oră nu trebuie să fie constantă de la o zi la alta;
d. alimentaţia copilului este asemănătoare cu cea a copilului nediabetic
e. nu se tine cont de satisfacerea apetitului şi a gusturilor copilului

7. Tabloul clinic in obezitate se caracterizează prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:


a. greutate în exces faţă de talie, faţă de greutatea ideală vârstei
b. talie normală sau chiar crescută faţă de media vârstei
c. vârsta osoasă intarziata
d. maturaţie sexuală şi somatică normală sau accelerată
e. depunere de grăsime generalizată şi simetrică

8. Elemente de suspiciune pentru obezitate genetică sau endocrină:


a. dispoziţie particulară a excesului de grăsime
b. afectarea creşterii (hipostatură), dismorfism
c. accelerare în maturaţia osoasă şi în dezvoltarea sexuală
d. deseori retard neuropsihic
e. obezitate obişnuită în familie

9. Obezitatea este definita pe baza percentilelor si a deviatiei standard astfel:


a. Obezitatea este definită >percentila 95
b. IMC >1DS
c. Obezitatea este definita >percentila 85
d. IMC >3DS
e. IMC >2DS

10. Obiectivele tratamentului dietetic in obezitate:


a. aportul energetic nu va fi redus cu mai mult de 30% din aportul obişnuit
b. restricţia calorică se face pe seama lipidelor de origine animală
c. se recomanda un numar redus de mese pe zi
d. aportul de proteine va fi crescut
e. se recomandă un număr crescut de mese pe zi (5-6 mese)

BOLI CARENTIALE ALE COPILULUI:


1.Tabloul clinic al malnutriției de gradul I, se caracterizează prin următoarele, cu excepția:
a. indice ponderal 0,89 – 0,76
b. toleranță digestivă bună
c. indice nutrițional 0,89 – 0,76
d. dezvoltare motorie și psihică bună
e. țesut adipos redus pe torace și abdomen
2. Modificări extraosoase în rahitismul carențial sunt următoarele, cu excepția:
a. hipotonie musculară
b. laxitate ligamentară la nivelul membrelor
c. hiperexcitabilitate neuro-musculară
d. erupție urticariană
e. transpirații extremitatea cefalică

3. Tabloul clinic al anemiei feriprive nu include:


a. paloare
b. peteșii
c. ragade comisurale
d. inapetență
e. fanere friabile

4.Malnutriția de gradul III se caracterizează prin:


a. indice ponderal 0,75 – 0,61
b. absența toleranței digestive
c. curbă ponderală descendentă continuu
d. toleranță digestivă normală
e. țesut adipos complet dispărut

5.Obiectivele tratamentului malnutriției sunt următoarele:


a. normalizarea toleranței digestive
b. curbă ponderală ascendentă după 2-3 săptămâni de tratament dietetic
c. recuperare neuro-motorie
d. creștere ponderală din a 3-a zi de tratament dietetic
e. regim hipoproteic și făinos prelungit

6.În etiologia malnutriției, greșelile alimentare calitative sunt:


a. alimentația hipoglucidică
b. carența de lipide
c. hipogalactia maternă reală
d. alimentația hipoproteică
e. pierderile excesive din enteropatii exudative

7.În rahitismul carențial, la nivelul extremității cefalice, apar următoarele modificări:


a. bose frontale
b. plagiocefalie
c. hidrocefalie
d. frunte olimpiană
e. fontanelă anterioara închisă

8.Semnele radiologice din rahitismul carențial sunt:


a. lărgirea metafizei oaselor lungi
b. linie metafizară concavă
c. osificarea precoce a suturilor craniene
d. aspect de condensare pulmonară
e. apariția cu întârziere a nucleilor de osificare
9.În profilaxia postnatală a rahitismului carențial putem afirma:
a. doza profilactică este 2000-2500 UI/zi
b. doza profilactică se administrează zilnic
c. este recomandată administrarea per os
d. se preferă administrarea injectabilă
e. este indicată până la vârsta de 18 luni

10.Profilaxia anemiei feriprive este asigurată prin:


a. administrarea de supliment de fier la gravidele anemice
b. ligatura precoce a cordonului ombilical
c. alimentație exclusiv la sân până la vârsta de 6 luni
d. diversificare corectă cu alimente bogate în fier
e. alimentație bogată în făinoase

URGENTE IN PEDIATRIE:
1. ABC-ul resuscitarii cardio-respiratorii cuprinde:
a. eliberarea căilor aeriene
b. restabilirea diurezei
c. terapia anticonvulsivantă
d. restabilirea respiraţiei
e. restabilirea circulaţiei

2.Cu ce periodicitate se verifică pulsul, în cazul unui copil aflat în stop cardio-respirator?
a. la 20 de secunde
b. la 10 de secunde
c. la 15 de secunde
d. la 3 de secunde
e. la 5 de secunde

3 .În cazul aritmiilor şocabile ale copilului aflat în şoc cardio-respirator se utilizează:
a. adrenalina 0,1 ml/kg 1‰
b. acetilcolina 0,5 ml/kg 1‰
c. amiodarona 5 mg/kg
d. administrare de O2 90%
e. administrare de O2 100%

4. .Halena acetonemică apare în intoxicaţii cu:


a. alcool
b. salicilaţi
c. cianuri
d. nurofen
e. acetone

5. Hipersalivaţia apare în intoxicaţia cu:


a. ciuperci
b. salicilaţi
c. barbiturice
d. organofosforice
e. diazepam
6. Coloraţia icterică a tegumentelor se întâlneşte în intoxicaţiile cu:
a. fosfor
b. naftalină
c. paracetamol
d. aspirină
e. etanol

7. Leziunile tegumentare de tip bulos apar în intoxicaţiile cu:


a. nicotină
b. monoxid de carbon
c. cafeină
d. barbiturice
e. teofilină

8.Tulburările de auz pot să apară în intoxicaţiile cu:


a. mercur
b. salicilaţi
c. metanol
d. lidocaină
e. xilină

9.Spălătura gastrică este eficientă în primele 6 ore de la ingestia toxicului, în caz de intoxicaţie cu:
a. teofilină
b. digitală
c. aspirină
d. salbutamol
e. fluticazonă

10.Antidotul specific în intoxicaţia cu fier este:


a. albastru de metilen
b. deferoxamină
c. dimercaprol
d. nitratul de sodiu
e. bicarbonatul de sodiu

INFECTII RESPIRATORII SUPERIOARE LA COPIL:


1.⁕ În etiologia rinofaringitei acute, mai frecvent implicate sunt:
a Bacteriile
b Fungii
c Virusurile
d Ricketsiile
e Mycoplasma

2.⁕ Următoarele sunt complicații ale otitei medii acute, cu excepția:


a Abces subdural
b Endocardită bacteriană
c Sindrom nefrotic
d Septicemie
e Mastoidită
3.⁕ Diagnosticul diferențial în epiglotită se face cu următoarele afecțiuni, cu excepția:
a Abces retrofaringian
b Bronșiolită acută
c Mononucleoză infecțioasă
d Aspirație de corpi străini
e Laringomalacie

4. Care dintre următoarele antibiotice sunt indicate în tratamentul anginei acute streptococice la un copil de
3 ani?
a Tetraciclina
b Penicilina
c Claritromicina
d Cefalosporine
e Ciprofloxacina

5. Tratamentul adenoiditei acute constă în:


a Hidratare
b Paracetamol
c Adenoidectomie
d Oxigenoterapie
e Dezobstrucție nazală

6. Simptomatologia în otita medie acută cuprinde:


a Febra
b Hipoacuzie
c Vărsături, refuzul alimentației
d Mialgii
e Disfagie

7. Cei mai frecvenți agenți etiologici ai mastoiditei acute sunt:


a Streptococcus pneumoniae
b Haemophilus pneumoniae
c Adenovirus
d Streptococi grup A
e Rhinovirus

8. În crupul viral, principalele manifestări clinic sunt:


a Disfonie
b Tuse cu timbru metalic
c Dispnee expiratorie
d Stridor inspirator
e Wheezing

9. Tratamentul epiglotitei implică:


a Intubația
b Aerosoli cu ser fiziologic
c Cefalosporine iv
d Sedare
e Salbutamol
10. În sinuzită avem următoarele manifestări clinice:
a Cefalee
b Rinoree purulentă
c Dispnee
d Hiposmie
e Tahicardie

AFECTIUNI RESPIRATORII LA COPIL:


1 *. Care dintre următoarele cauze de insuficiență respiratorie acută ESTE CONSECINȚA deficitului de
utilizare a oxigenului la nivel tisular?
a. malformații de căi aeriene
b. pneumonia
c. anemia
d. miopatii
e. sepsis

2. Frecvența mare a insuficienței respiratorii la copil este explicată printr-o serie de caracteristici speciale ale
aparatului respirator la vârste mici:
a. macroglosie relativă
b. epiglota de dimensiuni mai mici
c. diafragm verticalizat
d. imaturitatea musculaturii respiratorii
e. metabolism bazal scăzut

3. În evaluarea insuficienței respiratorii la copil, examenul rapid al funcțiilor vitale trebuie să cuprindă:
a. măsurarea temperaturii
b. evaluarea semnelor de afectare meningeană
c. circulația la nivelul dermului
d. evaluarea respirației
e. aspectul general

4. Care dintre următoarele semne clinice sunt evocatoare pentru insuficiența respiratorie?
a. tiraj intercostal
b. balans toraco-abdominal
c. wheezing
d. tuse în chinte
e. bătăi ale aripioarelor nazale

5 *. Cea mai accesibilă și rapidă metodă de evaluare a unei eventuale insuficiențe respiratorii acute ESTE:
a. pulsoximetria continuă
b. radiografia pulmonară
c. computer tomografia toracică
d. gazometria sangvină (ASTRUP)
e. ionograma sangvină

6. Care dintre următoarele fac parte din modificările mai frecvent întâlnite la copiii decedați prin sindromul
morții subite a sugarului?
a. excesul de serotonină
b. alterări cerebrale severe
c. frecvența mai mare a peteșiilor
d. modificări de tip asfixie cronică
e. nivel crescut al factorului de creștere endotelial vascular in lichidul cefalorahidian
7. Factori protectori în sindromul morții subite a sugarului sunt:
a. evitarea folosirii suzetei
b. alimentația la sân
c. dormitul în același pat cu părinții
d. respectarea programului de vaccinare
e. sexul masculine

8. Care din următoarele afirmații legate de semnele clinice asociate corpilor străini din căile respiratorii sunt
adevărate?
a. dispneea este variabilă
b. la inspecție se poate constata retracția unui hemitorace
c. ralurile crepitante sunt semnul clinic obligatoriu
d. fixarea corpului străin la bifurcația traheală este întotdeauna asimptomatică
e. la percuție se poate evidenția submatitate

9 *. Majoritatea corpilor străini din căile aeriene la copil se fixează LA NIVELUL:


a. faringelui
b. laringelui
c. esofagului
d. traheei
e. bronhiilor

10. Tabloul clinic tipic din rinita alergică la copil poate conține:
a. xeroftalmie (secreție lacrimală redusă)
b. strănut repetat
c. congestie nazală
d. prurit nazal
e. congestie ocular

PNEUMOLOGIE PEDIATRICA:
1. * Manifestările precoce în fibroza chistică la nou-născut și sugar sunt următoarele, cu excepția:
a) Icter colestatic
b) Episoade de deshidratare hipotonă
c) Edeme
d) Diaree la nou-născut
e) Prolaps rectal recurrent

2. Care dintre următoarele afecțiuni sunt manifestări respiratorii ale fibrozei chistice:
a) Laringita recidivantă
b) Bronsiectazia
c) Sinuzita
d) Otomastoidita
e) Wheezing recurrent

3. * Tratamentul medicamentos în fibroza chistică este reprezentat de următoarele, cu excepția:


a) Bronhodilatatoare
b) Fluidifiante ale secrețiilor bronșice
c) Antibiotice
d) Antitusive
e) Enzime pancreatice
4. Care dintre următorii factori infecțioși pot determina pneumonie:
a) Rinovirusuri
b) Citomegalvirus
c) E. Coli
d) Aspergillus
e) Giardia lambria

5. Despre pneumoniile atipice se știe că:


a) Debutul este subacut
b) Răspund la tratamentul cu macrolide
c) Semnele fizice pulmonare sunt zgomotoase
d) Pneumonia cu Mycoplasma este mai frecventă la copilul sub 2 ani
e) Au manifestări extrapulmonare

6. În pneumonia pneumococică se descrie următoarea simptomatologie:


a) Debutul este insidios
b) Herpesul labial apare după junghiul toracic
c) Febra este prezentă
d) Sunt prezente raluri crepitante
e) Durerea poate fi localizată abdominal

7. Examenul de laborator în pneumonia stafilococică arată:


a) VSH cu valori mari
b) Hemoculturi pozitive în unele cazuri
c) Numărul de leucocite poate fi normal
d) Policitemie
e) VSH cu valori mici

8. Factorii favorizanți ai bronhopneumoniei sunt:


a) Paratrofia
b) Rujeola
c) Gripa
d) Fibroza chistică
e) Vârsta peste 2 ani

9. Complicațiile pneumoniei lobulare sunt:


a) Pleurezia parapneumonică
b) Endocardita
c) Rinofaringita
d) Septicemie
e) Otomastoidită

10. Diagnosticul diferențial al tuberculozei se face cu:


a) Pneumonia bacteriană
b) Bronșiectazii congenitale
c) Traheobronșita
d) Astmul bronșic alergic
e) Displazia bronhopulmonară
CARDIOLOGIE PEDIATRICA:
1. Manifestările clinice prezente frecvent la debutul unei miocardite acute sunt următoarele:
a.scădere ponderală
b.oligurie
c.febră
d.cefalee
e.tahipnee

2. În miocardita acută la copil ecocardiografia evidentiază următoarele:


a. creşterea dimensiunilor atriilor
b. creşterea dimensiunilor ventriculilor
c. prezenţa de trombii intracavitari
d. tulburări de conducere atrio-ventriculare
e.revărsat pericardic

3. În tratamentul miocarditei acute la copil se utilizează următoarele:


a. blocante de calciu
b.furosemid
c.inhibitori de pompă de protoni
d.digoxin
e.dexametazona

4. ⁎Factorii favorizanti în endocardita bacteriană la copil sunt următorii, cu excepția:


a.valvulopatii reumatismale cronice
b.proteze valvulare
c.sindromul nefrotic
d.catetere venoase centrale
e. imunodeprimați

5. Următoarele afirmații despre endocardita la copil sunt adevarate :


a.germenii incriminați în etiologie sunt Streptococcus viridans și Stafilococcus aureus
b.febra este rar prezentă
c.sunt prezente hemoragii subunghiale și hemoragii retiniene
d.complicațiile embolice sau cardiace sunt rare
e. cele mai utile examene de laborator sunt hemoculturile positive

6. În endocardita acută la copil explorările paraclinice evidențiază:


a.hemoculturi pozitive
b. complement seric crescut
c. proteina C reactivă crescută
d.coproculturi pozitive
e. hipergamaglobulinemie

7.În pericardita acută la copil ,compresiunea pe organele vecine determină apariția următoarelor simptome :
a. disfagie
b. sughit,
c.scaune semiconsistente
d.transpiratii
e.mialgii
8. Pericardita lichidiana se caracterizeaza prin:
a.dureri precordiale
b.senzaţie de presiune toracică
c.zgomote cardiace asurzite
d. puls paradoxal
e.frecătură pericardică

9.*Tabloul clinic in insuficienta cardiaca la sugar cuprinde urmatoarele semne, cu exceptia:


a.dificultăţi de alimentaţie
b.tahipnee semnificativă
c.tahicardie
d.dureri precordiale
e.extremităţi reci, marmorate, puls slab perceptibil

10.Manifestari clinice caracteristice in insuficienta cardiaca la copil:


a.Cardiomegalie
b.Bradicardie sinusala
c.Hepatomegalie, edeme
d.Bradipnee
e.Scadere ponderala

AFECTIUNI CARDIOVASCULARE:
1.*Standardul de aur în diagnosticul malformațiilor cardiace congenitale este:
a. electrocardiografia
b. radiografia cardiopulmonară
c. ecocardiografia bidimensională cu Doppler
d. tomografia computerizată
e. coronarografia

2.*Imaginea radiologică a cordului de tip „în sabot” este caracteristică în:


a. Transpoziţia de vene mari
b. Coarctaţie de aortă
c. Maladia Ebstein
d. Tetralogia Fallot
e. Anomalii ale arcurilor aortice

3.*Măsurarea tensiunii arteriale la copii în cadrul unui examen de rutină este obligatorie începând cu vârsta de:
a. nou-născut
b. 1 an
c. 3 ani
d. 11 ani
e. 14 ani

4.Cardiopatiile congenitale fără cianoză sau cu cianoză minoră sunt următoarele:


a. Defect septal ventricular
b. Persistenţa canalului arterial
c. Trunchiul arterial comun
d. Transpoziţia de vase mari
e. Defect septal atrial
5.Malformații cardiace cianogene sunt:
a. Tetralogie Fallot
b. Trunchiul arterial comun
c. Transpoziţia de vase mari
d. Defect septal ventricular
e. Persistenţa canalului arterial

6.Selectați afirmațiile adevărate despre Tetralogia Fallot:


a. este o malformație congenitală cu cianoză
b. este o malformație congenitală cu şunt stânga-dreapta
c. cianoza poate lipsi la naștere
d. radiografia cardio-pulmonară evidențiază silueta cardiacă „în sabot”
e. se asociază frecvent cu sindroame genetice

7.Următoarele afirmații despre defectul septal ventricular sunt adevărate:


a. este o malformație cianogenă
b. AP este dilatată
c. radiografia cardio-pulmonară evidențiază silueta cardiacă „în sabot”
d. poate să apară insuficienţa cardiacă congestivă
e. avem suflu holosistolic intens

8.Manifestările clinice ale HTA la copil pot fi:


a. cefalee occipitală
b. epistaxis
c. iritabilitate crescută la copilul mic
d. disfagie
e. amețeli

9.Hipertensiunea arterială la copil:


a. este primară (esențială) în 10-15% din cazuri şi secundară în 85% din cazuri
b. presupune valori ale tensiunii arteriale mai mari de percentila 95 pentru vârstă şi talie, la ≥ 3
determinări separate
c. la nou născut este frecventă
d. tratamentul nefarmacologic presupune şi încurajarea efortului fizic izotonic (mers pe jos, alergat,
înot, ciclism)
e. în cazul hipertensiunii secundare tratamentul se face şi după eliminarea cauzei

10.Ce include profilaxia primară a hipertensiunii arteriale esenţiale la copii?


a. depistarea factorilor de risc
b. alimentaţie adaptată vârstei
c. optimizarea activităţii fizice
d. tratamentul oportun a patologiei renale
e. excluderea activităţii sportive

DISFUNCTII UROLOGICE LA COPIL:


1*. Metoda imagistică de primă intenție în diagnosticul infecțiilor pediatrice de tract urinar ESTE:
a. tomografia computerizată
b. scintigrafia renală
c. echografia
d. cistouretrografia
e. biopsia renală
2. Care dintre următoarele afecțiuni fac parte din diagnosticul diferențial al infecțiilor JOASE de tract urinar la copil?
a. iritația uretrală
b. deshidratarea
c. afecțiunile coloanei lombo-sacrate
d. glomerulonefritele
e. diabet

3. Care dintre următoarele afecțiuni fac parte din diagnosticul diferențial al infecțiilor ÎNALTE de tract urinar la copil?
a. iritația uretrală
b. gastroenterita
c. abcesul tubo-ovarian
d. glomerulonefritele
e. diabetul

4. În tratamentul infecțiilor de tract urinar pediatrice, acidifierea urinei crește acțiunea:


a. nitrofurantoinului
b. aminoglicozidelor
c. eritrimicinei
d. acid nalidixic
e. ampicilina

5. Care dintre următoarele enunțuri în legătură cu tratamentul antiinfectios in infecțiile de tract urinar
pediatrice sunt adevărate?
a. marea majoritate a pacienților răspund favorabil la tratament per os și monoterapie
b. sunt preferate antibioticele ce ating concentrații maxime la nivel sangvin
c. durata medie a tratamentului este de 14-21 de zile
d. pH-ul urinar potențează acțiunea antibioticelor
e. monitorizarea tratamentului se face cu ajutorul examenului sumar de urină

6. Particularități ale tratamentului infecțiilor de tract urinar pediatrice:


a. ITU la nou-născut se tratează inițial cu monoterapie
b. anomaliile structurale obstructive vor fi corectate chirurgical cât mai precoce
c. refluxul vezico-ureteral impune menținerea îndelungată a sterilității urinei
d. orice recidivă se tratează inițial ca o ITU acută, timp de 10-14 zile
e. ITU fungice impun depistarea factorilor favorizanți

7. Dintre factorii cu rol prognostic în pielonefrite fac parte:


a. vârsta
b. modificările obstructive
c. etiologia
c. băieții au tendință de recidivă foarte mare
d. calitatea dispensarizării
e. precocitatea diagnosticului

8. Dintre factorii etiopatogenici ai refluxului vezico-ureteral fac parte:


a. traiectul lung de intrare a ureterului în vezică
b. duplicațiile
c. diverticulii
d. scăderea presiunii intravezicale
e. corpii străini
9. Care dintre următoarele afirmații în legătură cu enurezisul nocturn pediatric sunt adevărate?
a. majoritatea copiilor au enurezis secundar
b. frecvent sunt aglomerări familiale
c. vârsta minimă la care se pune diagnosticul este de 8 ani
d. pentru diagnostic trebuie exclusă patologia renală cronică
e. pentru diagnostic trebuie exclus diabetul

10.* Care ESTE SUBSTANȚA care poate fi folosită în tratamentul enurezis-ului pediatric?
a. propranololul
b. desmopresina
c. furosemidul
d. manitolul
e. acetilcolina

NEFROLOGIE PEDIATRICA:
1. Sindromul nefrotic este definit prin prezența următoarelor criterii, cu EXCEPTIA:
a. edeme generalizate, masive
b. proteinurie importantă
c. hiperproteinemie
d. disproteinemie: hipoalbuminemie, hipogamaglobulinemie, hiper α2 globulinemie, hiper β
globulinemie
e. hiperlipemie, hipercolesterolemie

2. Pierderea masivă de proteine urinare duce la urmatoarele modificări:


a. Hipoproteinemie cu hiperalbuminemie
b. Hipolipemie
c. Pierderea unor proteine cu funcţii transportoare pentru oligoelemente, hormoni
d. Pierderea de proteine implicate în procese imunologice: imunglobuline, fracțiuni ale
complementului seric
e. Pierderea de proteine implicate în procesele de coagulare

3. In sindromul nefrotic sindromul urinar se caracterizeaza prin:


a. proteinurie selectiva >2,5g/24h
b. volumul urinii scăzut între 300 - 600 ml/24 h
c. proteinurie >3,5g/24h, selectivă sau neselectivă
d. raport proteine urinare/creatinină urinară >200 mg/mmol, din prima urină de dimineață
e. cresterea eliminarii sodiului urinar

4. Tabloul sanguinin sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:


a. Hiperproteinemie
b. Hipoalbuminemie, hipogamaglobulinemie, hiper α2 globulinemie hiper β globulinemie
c. Hiperlipemie, hipercolesterolemie, LDL colesterol și trigliceride crescute, HDL colesterol
normal sau scăzut
d. creșterea hemoglobinei și hematocritului prin depleţie plasmatică
e. titrul ASLO crescut

5. Tratamentul igieno-dietetic in sindromul nefrotic cuprinde, cu EXCEPTIA:


a. repaus la pat în perioada cu edeme masive
b. restricția hidrică este indicată în faza oligurică, până la restabilirea diurezei
c. restricție de sare pentru perioada în care sunt prezente edemele și pe perioada corticoterapiei
d. dietă va fi hipoproteica, cu proteine bogate în aminoacizi esențiali
e. evitarea eforturilor fizice medii şi mari
6. Sindromul nefritic acut se caracterizeaza prin:
a. Edeme
b. Hematurie
c. Proteinurie
d. Hipotensiune arterială
e. Cresterea filtratului glomerular

7. Modalitatile de debut in glomerulonefrita acuta sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:


a. Edeme masive, generalizate
b. Asimptomatic, printr-o descoperire întâmplătoare la examenul sumar de urină a hematuriei
și/sau proteinuriei
c. Insidios cu anorexie, astenie, jenă lombară, discrete edeme palpebrale, hematurie
d. Acut cu febra, cefalee, vărsături, manifestări urinare, însoţite adesea de edeme
e. Manifestări neurologice de encefalopatie hipertensivă sau insuficienţă cardiacă acută

8. Caracteristicile sindromului urinar din glomerulonefrita acuta:


a. hematuria macroscopică sau microscopică, de origine glomerulară
b. proteinurie constantă de 0,5-2 g/24 h iniţial neselectivă, devine selectivă către convalescenţă
c. cilindrii hialini, granuloși, hematici, hemoglobinici, chiar cilindri leucocitari
d. proteinurie peste 3,5 g/24 h
e. densitate urinară scăzută

9. Tratamentul glomerulonefritei acute poststreptococice se face cu urmatoarele medicamente, cu


EXCEPTIA:
a. Cortizon
b. Diuretice
c. Hipotensoare
d. Antibiotice
e. Manitol

10. Modalitati evolutive in glomerulonefrita acuta poststreptococica:


a. Vindecare imediata fara sechele
b. Vindecare în 3-6 luni de la debut până la 1an în proporţie de >95% din cazuri
c. Cronicizare, cu persistenţa semnelor clinice şi biologice sau acestea dispar pentru o perioadă
de timp, dar după mai mulţi ani reapar
d. Evoluţie rapid progresivă spre glomerulonefrita rapid progresiva in unele cazuri
e. Evolutie spre cronicizare in toate cazurile

AFECTIUNILE APARATULUI DIGESIV LA COPIL:


1*. Urmatoarea bacterie nu are rol in producerea diareei sugarului:
a. Escherichia coli
b. Haemophilus influenzae
c. Salmonella typhi
d. Campylobacter jejuni
e. Clostridium difficile

2*. Constipatia reprezinta:


a. eliminarea zilnica a unui scaun normal
b. eliminarea rara si dificila a scaunelor
c. 3-4 scaune / zi
d. scaune cu consistenta scazuta
e. scaun in cantitate mare
3*. Ce cantitate de ORS veti recomanda in boala diareica cu deshidratare usoara?
a. 200 ml / Kg corp / 24 h;
b. 150 ml / Kg cop / 24 h;
c. 50 ml pentru fiecare scaun emis; la copilul sub 2 ani
d. 30 ml / Kg cop 24 h;
e. 120 ml / Kg corp / 24 h.

4. Manifestarile clinice ale bolii diareice acute cuprind:


a. eliminarea unor scaune apoase si frcvente
b. anorexie
c. disurie, polakiurie
d. colici abdominale
e. disfagie, odinofagie

5. Semnele de gravitate ale deshidratarii acute sunt:


a. scaderea brusca a greutătii corporale cu peste 10%
b. mucoasa bucala uscata, aderenta la spatula
c. oligurie, anurie
d. privire agera, cu hiperreactivitate la stimuli
e. coma, convulsii

6. Examenele paraclinice necesare pentru stabilirea etiologiei in cazul bolii diareice acute sunt:
a. examen coproparazitologic
b.coprocultura
c.exudat faringian
d. coprocitograma
e. hemograma

7. Ce conduită abordati in cazul unui copil cu BDA cu SDA> 10%?


a. tratament la domiciliu cu ORS
b. restrictie de lichide
c. internare si rehidratare parenterala
d. dieta cu lapte fara lactoza
e. suprimarea alimentatiei anterioara imbolnavirii

8. In parazitozele intestinale putem intalni:


a. distensie abdominala, anorexie, greata, varsaturi
b. retardul cresterii prin malabsorbtie
c. anemie
d. prurit intens anal si leziuni de grataj
e. semne de insuficienta renala acuta

9. Examenele paraclinice necesare pentru stabilirea etiologiei în cazul bolii diareice acute sunt:
a. examen coproparazitologic
b. coprocultura
c. exudat faringian
d. coprocitograma
e. hemograma
10. Care din următoarele afirmatii privind tratamentul diareei acute la sugar sunt adevarate?
a.initial se intrerupe obligatoriu alimentatia cu lapte matern
b. cel mai frecvent agent etiologic bacterian este Escherichia coli
c. se pot folosi cartoful sau roşiile fierte în regimul dietetic
d. se pot folosi morcovul sau orezul fierte in regimul dietetic
e. toate formele de diaree acuta necesita tratament antibiotic 5-7 zile.

GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICA:
1.Factori ce determină scăderea presiunii sfincterului esofagian inferior (SEI) sunt:
a. postura
b. prostaglandina A2
c. hiperaciditatea gastrică
d. teofilina
e. glucagonul

2.Factori care determină creşterea presiunii sfincterului esofagian inferior sunt:


a. metoclopramid
b. aciditate crescută gastrică
c. alcalinizare crescută gastrică
d. gastrina
e. prostaglandina F2 alfa

3.Persistenţa refluxului gastro-esofagian peste vârsta fiziologică de 12 luni poate însemna:


a. afecţiuni neurologice
b. afecţiuni neuromusculare
c. afecţiuni sinusale
d. alterarea colecistului
e. peristaltism inefficient

4*.Manevra ideală pentru diagnosticul refluxului gastro-esofagian este:


a. pH-metria intraesofagiană cu monitorizare 24h
b. explorarea radiologică
c. manometria
d. bronhoscopia
e. cuantificarea H2 în aerul expirat

5.Ruminaţia are următoarele caracteristici:


a. reînghiţirea alimentelor
b. nu se asociază cu simptome nocturne
c. se asociază cu simptome nocturne
d. este urmată de diaree
e. debut la 30 de minute după mese

6*.Celiachia reprezintă o intoleranţă la:


a. gliadină
b. reticulină
c. histamină
d. pancreatină
e. colecistokinină
7.Tabloul clinic de celiachie la copil cuprinde:
a. vărsături
b. anorexie
c. păr friabil
d. obezitate
e. mixedem

8. Criza celiacă se manifestă prin:


a. diaree apoasă
b. hemoragii digestive
c. deshidratare
d. hemoragii cutanate
e. febră

9*. Excluderea glutenului din dietă se face:


a. la suspiciunea de celiachie
b. la intoleranţa la lactoza
c. după biopsii seriate intestinale ce confirmă celiachia
d. la intoleranţa la proteina laptelui de vacă
e. la intoleranţa la histamină

10. Lipsa de complianţă la dieta fără gluten poate determina, în cazul copiilor cu celiachie:
a. osteoporoză
b. pubertate tardivă
c. pubertate precoce
d. risc crescut de malignizare gastrointestinală
e. risc crescut de boală Crohn

HEPATOLOGIE PEDIATRICA:
1. Care dintre următoarele virusuri pot determina icter cu bilirubină directă crescută:
a) Virusul ECHO
b) Herpes virus
c) Rotavirus
d) Virusul Coxsackie
e) Virusul hepatitic D

2. * Cauzele colestazei intrahepatice sunt următoarele, cu excepția:


a) Traumatisme
b) Infecții
c) Anomalii metabolice
d) Idiopatice
e) Boli ereditare

3. Cauzele colestazei extrahepatice sunt unele dintre următoarele:


a) Calculi
b) Adenopatii
c) Infecția cu CMV
d) Atrezia de căi biliare
e) Fibroza chistică
4. * Hepatita acută are următoarele cauze, cu o excepție:
a) Treponema pallidum
b) Amanita phaloides
c) Galactozemia
d) HIV
e) Efort fizic intens

5. * Tratamentul în hepatita acută presupune următoarele, cu o excepție:


a) Hidratare adecvată
b) Regim hiperproteic în primele zile de boală
c) Simptomatice
d) Efort fizic redus
e) Regim hiperglucidic

6. Afecțunile metabolice care pot determina hepatita cronică sunt următoarele:


a) Deficit de α1-antitripsină
b) Steatoză hepatică alcoolică
c) Boala Wilson
d) Glicogenozele
e) Tiroidita

7. Examenul obiectiv în hepatita cronică evidențiază:


a) Tegumente și mucoase palide
b) Tonus muscular crescut
c) Ficat mic, dureros
d) Gingivoragii, epistaxis
e) Ginecomastie

8. * Manifestările extrahepatice în hepatita autoimună sunt următoarele, cu o excepție:


a) Tiroidită
b) Glomerulonefrită
c) Diabet zaharat
d) Artrită
e) Litiază renală

9. Simptomatologia cirozei la copil și adolescent se caracterizează prin următoarele:


a) Este diferită de cea de la adult
b) Sunt prezente semne de hipertensiune portală
c) Este prezentă ascita
d) Poate exista prurit
e) Semnele nespecifice sunt absente

10. * În ciroza hepatică diagonsticul de certitudine este stabilit prin una dintre următoarele explorări:
a) Enzimele de colestază
b) Tomografie computerizată
c) Endoscopie digestivă superioară
d) Biopsie hepatică
e) Elastografie
BOLI HEMATOLOGICE LA COPIL:
1.* Alegeti informatia incorecta cu privire la hemoliza eritrocitara:
a. poate fi acuta sau cronica
b. hemoliza eritrocitara poate fi doar cronica
c. se insoteste de reticulocitoză crescută, hiperbilirubinemie indirectă, urobilinogenurie.
d. in forma cronica este insotita de subicter si splenomegalie
e. in forma acuta, anemia este marcata, instalata brusc.

2.* Alegeti informatia corecta cu privire la anemia Cooley:


a. este forma heterozigota a sindroamelor β-talasemice
b. este forma minora a sindroamelor β-talasemice
c. este forma majora a sindroamelor β-talasemice
d. este forma care mentine gena intr-un teritoriu dat
e. este forma ce provoacă o boală uşoară, cu durata de viaţă normală.

3. * Alegeti informatia incorecta cu privire la hemofilia A:


a. este determinata de deficitul factorului VIII al coagularii
b. este determinata de deficitul factorului IX al coagularii
c. are transmitere X-linkata
d. este cea mai frecventa coagulopatie.
e. are in tabloul clinic hematoame si hemartroze

4. Microsferocitoza ereditara se caracterizeaza prin urmatoarele:


a. Anemie moderata microcitara, normo- sau hipercroma.
b. Icter neonatal
c. Fragilitatea osmotica crescuta.
d. Defect al unei proteine din membrana eritrocitara.
e. Prezenta de hemoglobine anormale.

5. Urmatoarele sunt adevarate despre anemiile hemolitice:


a. Sindroamele beta-talasemice sunt anemii rare, care nu se intalnesc in Romania.
b. Splenectomia se efectuează în funcție de severitatea bolii în microsferocitoza ereditara.
c. Electroforeza hemoglobinei poate pune diagnosticul în beta-talasemia minora.
d. Testul de autohemoliza scazut este prezent in microsferocitoza ereditara.
e. In anemia Cooley se intalnesc hematii in semn de tras la tinta.

6. Caracteristicile purpurei cutanate in PTI (purpura trombocitopenica idiopatica) sunt urmatoarele:


a. purpura cutanata cu distributie generalizata, nesistematizata, nepruriginoasa.
b. purpura cutanată cu distributie simetrică, metamerica la nivelul membrelor inferioare;
c. purpura cutanata palpabila;
d. purpura cutanata nepalpabila.
e. in PTI nu exista purpura.

7. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre sindroamele beta-talasemice:


a. sunt caracterizate prin deficiența în sinteza (totală sau parțială) a lanțului β de globină.
b. fenotipul β-talasemiei nu depinde de doza de genă mutantă.
c. in forma majora, poate apare faciesul mongoloid
d. forma intermedia poate cuprinde homozigoţii cu semne clinice şi hematologice mai puţin severe
decat in forma majora
e. in forma majora, hemocromatoza secundară afectează numai ficatul și splina.
8. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in PTI (purpura trombocitopenica idiopatica):
a. apare secundar unui factor plasmatic antitrombocitar, de tip IgG.
b. nu se asociaza niciodata cu alte boli autoimune
c. forma acuta se caracterizeaza printr-un sindrom hemoragic cutaneo-mucos și visceral
d. purpura cutanată are distributie simetrică, metamerica la nivelul membrelor inferioare;
e. timpul de coagulare este prelungit.

9. Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la beta-talasemia minora:


a. este forma homozigota a sindroamele beta-talasemice
b. pacienții se mai numesc purtători de beta-talasemie
c. nu poate coexista cu deficitul de fier.
d. diagnosticul este suspicionat pe hemogramă și confirmat prin electroforeza hemoglobinei.
e. paraclinic prezinta poliglobulie si indici eritrocitari scazuti.

10. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la purpura Henoch-Schonlein:


a. este o forma de purpura trombocitopenica
b. este o forma de vasculita imuna
c. prezinta purpura nepalpabila, nesistematizata.
d. leziunile purpurice pot aparea în valuri
e. sindromul renal da nota de pronostic si gravitate a bolii.

HEMATOLOGIE SI ONCOLOGIE PEDIATRICA:


1. Limfomul Hodgkin:
a) Boală rară sub vârsta de 12 ani
b) Sexul feminin cu predilecţie afectat în copilărie
c) Sexul masculin cu predilecţie afectat în copilărie
d) Cea mai frecventă boală malignă din cancerele grupei 15-19 ani
e) Boală foarte rară sub vârsta de 5 ani

2. Afectarea mediastinală în boala Hodgkin:


a) Este foarte frecventă
b) Este rară
c) Nu este caracteristică bolii
d) Rareori semne clinice de compresiune respiratorie
e) Frecvent semne clinice de compresiune respiratory

3*. Examenul CT in boala Hodgkin identifică, cu excepţia:


a) Identifica adenopatiile cervicale in 80% din cazuri
b) Detectează adenopatii la care examenul Rx pulmonar este normal
c) Indispensabilă pentru cuantificarea radioterapiei
d) Indispensabilă pentru stadializare
e) Identifică adenopatii cervicale în 40% din cazuri

4*. În limfomul Hodgkin marca histologică este reprezentată de:


a) Celula Hodgkin
b) Celula stem
c) Mastocite
d) Bazofile
e) Celula Reed-Sternberg
5. Folosirea medicaţiei cortizonice pentru tratamentul simptomelor din debutul LAL:
a) Este prima indicaţie
b) Are efecte bune
c) Este o mare greşeală
d) Întârzie diagnosticul de LAL
e) Nu ameliorează definitiv simptomele LAL

6. Hemograma la un copil cu LAL arată:


a) Anemie hipocromă microcitară
b) Reticulocite crescute
c) Prezenţa limfoblaştilor
d) Neutropenie
e) Trombocitopenie

7*. În LAL insuficienta medulara este determinata de


a) Substituţia măduvei normale cu celule blastice
b) Substanţe toxice
c) Infecţii bacteriene
d) Febră prelungită
e) Traumatisme

8*. Coagularea intravasculară diseminată:


a) Este o dezordine congenitală a hemostazei
b) Există o inhibare generalizată a fazei de coagulare
c) Se formează trombi în marea circulaţie
d) Este o dezordine dobândită a hemostazei
e) Este blocată faza de fibrinoliză

9. Cauze foarte frecvente de CID:


a) Septicemii cu bacterii G-/G+
b) Acidoza severă prelungită
c) Arsuri electrice sau termice
d) Insuficienţa multiviscerală
e) Stare de şoc

10. În contextul CID există doua mecanisme care se succed:


a) Coagularea intravasculară in vitro
b) Fibrinogeneza secundară
c) Coagularea intravasculară in vivo
d) Tromboze cu leziuni ischemice
e) Fibrinoliza secundară reacţională

DERMATOLOGIE PEDIATRICA:
1. * Exantemul papulo-veziculos și/sau veziculo-bulos apare în:
A. Scarlatină
B. Rujeolă
C. Varicelă
D. Rozeola infantum
E. Mononucleoză infecțioasă
2. * Impetigo este:
A. o infecție profundă a foliculului pilos și a țesuturilor din jurul acestuia, determinată de stafilococul
auriu
B. o infecție superficială a foliculului pilos, autolimitată, determinată de stafilococul auriu
C. o inflamație acută a pielii și a țesutului subcutanat, asociată cu limfangită marcată, fiind
determinată de streptococul beta-hemolitic grup A sau stafilococul auriu
D. o infecție superficială a pielii determinată de streptococul beta-hemolitic grup A sau stafilococul
auriu hemolitic coagulazo-pozitiv
E. cea mai frecventă infecție fungică oportunistă la copil

3. * Următoarele afirmații referitoare la pediculoza pielii capului sunt adevărate, cu excepția:


A. este o dermatomicoză
B. apare mai frecvent în familiile defavorizate și în colectivitățile de copii
C. complicații ce pot apărea: piodermită secundară, dermatită
D. tratamentul se aplică simultan tuturor membrilor familiei și contacților
E. este o infestare cronică a scalpului cu parazitul Pediculus humanus var. capitis

4. Urticaria la copil:
A. se produce prin extravazarea de lichid din dermul superficial
B. clinic apar leziuni de tip papule, placarde eritematoase, proeminente, bine delimitate
C. leziunile cutanate sunt nepruriginoase
D. erupția poate fi localizată sau generalizată
E. clinic apar leziuni de tip veziculo-bulos

5. Următoarele afirmații referitoare la dermatita de scutec sunt adevărate:


A. este o piodermită superficială contagioasă
B. cea mai frecventă afecțiune cutanată a sugarului
C. una din formele clinice este dermatita papulo-erozivă: pe fond eritematos apar papule roșiiviolacee
cu ulcerații rotund-ovale în centru, înconjurate de tegument sănătos
D. este o dermatită de contact alergică
E. ca tratament se recomandă căldura excesivă, local pudră/cremă cu antibiotic

6. Următoarele afirmații referitoare la petele „café-au-lait” sunt adevărate:


A. sunt macule hiperpigmentare, bine delimitate, uniforme, de culoare variabilă, dimensiuni diferite
și în număr variabil
B. 10% din indivizi pot prezenta până la 3-5 pete café-au-lait
C. pot să apară de la naștere sau în timpul copilăriei
D. prezența a cel puțin 6 pete cafe-au-lait cu diametrul sub 5 mm prepubertar este criteriu de diagnostic
pentru neurofibromatoza tip 1
E. se datorează scăderii numărului de melanocyte

7. Semnele specifice în scabie la copil sunt următoarele:


A. șanțul acarian
B. leziune „în semn tras la țintă”
C. papula-vezicula perlată translucidă cu conținut clar
D. prurit nocturn
E. pete „café-au-lait”
8. Foliculita la copil:
A. tratament: măsuri de igienă riguroasă, antiseptice local, antibiotice local
B. este o infecție superficială a foliculului pilos, autolimitată, determinată de stafilococul auriu
C. o infecție profundă a foliculului pilos și a țesuturilor din jurul acestuia, determinată de stafilococul
auriu
D. este cea mai frecventă infecție fungică oportunistă la copil
E. se vindecă fără cicatrici

9. Următoarele afirmații referitoare la dermatita atopică sunt adevărate:


A. evoluează în pusee întrerupte de perioade de remisiune; între pusee, pielea este uscată (xeroză)
B. apare preponderent la adolescent
C. pruritul este absent
D. dermatita flexurală a copilului apare frecvent după vârsta de 2 ani
E. eczema atopică este o afecțiune inflamatoare superficială a pielii produsă prin anomalia barierei
Cutanate

10. Dermatita atopică la copil se poate asocia sau poate fi urmată de:
A. alergie alimentară
B. anemie feriprivă
C. rinită alergică
D. conjunctivită alergică
E. astm bronșic

BOLI INFLAMATORII SI SINDROAME DE IMUNODEFICIENTA:


1. În artrita idiopatica juvenila cu debut sistemic:
a.manifestările extraarticulare sunt caracteristice
b.manifestările extraarticulare sunt absente
c.afectarea articulară poate să fie oligoarticulară sau poliarticulară
d.are evoluţie ondulantă cu remisiuni şi exacerbări timp de luni sau ani de zile
e.prezenta AAN este caracteristica.

2. Sunt caracteristice artritei idiopatice juvenile ,forma oligoarticulară, urmatoarele:


a. manifestările extraarticulare sunt caracteristice
b.manifestările extraarticulare pot fii absente
c.erupţie evanescentă, nepruriginoasă, de culoare roz sau roşie,formata din macule cu margini serpiginoase
d.are evoluţie ondulantă cu remisiuni şi exacerbări timp de luni sau ani de zile
e.uveita este prezenta de la debutul bolii sau apare dupa luni sau ani de evolutie

3.In reumatismul articular acut:


a. complementul seric nu este modificat
b. eritemul inelar apare in cazuri severe
c. cardita nu implica toate structurile cardiace
d. supradenivelarea segmentului ST sugereaza pericardita
e. coreea debuteaza cu tulburari emotionale

4.*In artrita idiopatica juvenila sunt caracteristice urmatoarele:


a. factorul reumatoid este prezent in forma sistemica
b. reprezinta 20% din artritele reumatoide ale copilului
c. este autolimitata
d.ANA sunt prezenti in procent de 75%
e. febra are caracter septic in forma sistemica
5. Afectarea oculară în artrita idiopatică juvenilă este caracteristică formelor:
a.forma sistemică
b.forma poliarticulară FR+
c.forma oligoarticulară
d.forma asociată entezitei
e.forma psoriazică

6.Următoarele afirmații despre boala Kawasaki la copil sunt adevărate, cu excepția:


a. este o vasculită acută febrilă
b. sunt afectate arterele de mărime mare
c. sunt afectate arterele de mărime medie
d.etiologia este infecțioasă
e. apare predominant la copii între 6 luni și 5 ani

7.Manifestările clinice întîlnite în boala Kawasaki sunt:


a.conjunctivita acută
b.splenomegalie
c.limba zmeurie
d.leziuni veziculoase la nivel peribucal
e.sindrom nefrotic

8.Următoarele afirmații despre manifestările clinice în lupusul eritematos sistemic sunt adevărate:
a. copiii cu lupus prezintă mai des o afectare a rinichilor față de adulți
b.debutul este brusc
c. deformarea articulară este rară
d. erupţia cutanată tipică "în formă de fluture" pe nas și obraji apare la toți copiii afectaţi
e.prognosticul este dat de afectarea neurologică

9. *Tabloul clinic al imunodeficiențelor primare este dominat de următoarele , cu excepția :


a. septicemia
b. anemie aplastică
c. gastroenterocolite trenante
d.litiaza biliară
e. artrita septică

10. Artrita din RAA se caracterizeaza prin :


a.caracter fluxionar
b.lasa sechele
c.fara sechele
d.sunt afectate frecvent centura scapulara si coxofemurala
e.cedeaza la terapia antiinflamatorie
Grile pedi licenta

1. Dintre manifestarile epileptice cu debut in perioada 1 luna-3 ani face parte:

A. Encefalopatia mioclonica precoce(sindromul Alcardi)

B. Encefalopatia epileptica infantila precoce(sindromul Ohtahara)

C. Sindromul West

D. Epilepsia absenta a copilului

E. Epilepsia cu crize generalizate tonico-clonice de trezire

2. Care dintre urmatoarele afirmatii privind convulsiile febrile simple la copii este adevarata?

A. Apar mai frecvent la nou-nascut

B. apar la copii cu varsta intre 6 luni- 5 ani

C. apar de obicei la copiii cu anomalii neurologice

D. apar de obicei la copiii cu retard neuropsihic

E. sunt urmate de deficit postcritic

3. Care dintre urmatoarele crize partiale se manifesta prin alterarea constientei?

A. crizele partiale simple cu semiologie motorie

B. crizele partiale simple cu simptome somato-senzoriale

C. crizele partiale simple cu simptome vegettive

D. crizele partiale simple cu simptome psihice

E. crizele partiale cu semiologie complexa

4. Prototipul crizelor epileptice ocazionale este reprezentat de:

A. spasmul hohotului de plans

B. mioclonia estentiala

C. mioclonia benigna Fejerman

D. convulsiile febrile

E. pavorul nocturn
5. In perioada antenatala primul loc in etiologia crizelor epileptice este reprezentat de:

A. encefalopatia hipoxio-ischemica

B. neuroinfectiile(encefalita herpetica, abces cerebral)

C. tumorile cerebrale

D. malformatiile cortexului cerebral(tulburari de proliferare, migrare neuronala si organizare corticla)

E. malformatiile arterio-venoase

6. Secusele musculare masive, scurte, bilaterale ale membrelor si trunchiului caracterizeaza:

A. crizele tonice

B. crizele clonice

C. crizele tonico-clonice

D. crizele mioclonice

E. crizele atonice

7. Care este examenul neuroimagistic de prima intentie la copiii cu epilepsie?

A. IRM cerebral(imagistica prin rezonanta magnetica)

B. examen CT(tomografia computerizata)

C. EEG(electroencefalograma)

D. tomografia cu emisie de pozitroni(PET)

E. tomografia computerizata cu emisie de foton unic(SPECT)

8. Care dintre malformatiile cortexului cerebral cu rol in etiologia crizelor epileptice este rezultatul
tulburarilor de migrare neuronala?

A. hemimegaloencefalia

B. lissencefalia

C. polimicrogiria

D. schizoencefalia

E. microdisgeneziile
9. Hipocalcemia neonatala caracterizata clinic prin crize focale sau multifocale este o conditie in care
calcemia:

A. este <7 mg%

B. este <12 mg%

C. poate fi ameliorata prin alimentara exclusiva cu lapte de vaca foarte bogat in fosfati

D. poate fi amelioarata prin alimentarea exclusiva cu lapte pulbere cu raport Ca/P>1-1,5

E. poate fi corectata daca exista hipoparatiroidism functional

10. Care dintre urmatoarele este element de prognostic nefavorabil in sindrom West?

A. debutul spasmelor epileptice dupa varsta de 4 luni

B. traseul de hipsaritmie clasic

C. hipsaritmia asimetrica

D. raspunsul eloctroclinic rapid la tratament

E. raspunsul electroclinic stabil la tratament

11. Care din urmatoarele alcatuiesc triada caracteristica sindromului West?

A. spasme epileptice

B. hipsaritmie

C. febra cu frison

D. oprire sau regres in dezvoltarea neuropsihomotorie

E. piridoxinodependenta

12. Care dintre urmatoarele afirmatii privind crizele din convulsiile febrile simple la copii sunt adevarate?

A. pot fi tonico-clonice

B. pot fi tonice

C. pot fi hipotonice

D. pot fi mioclonice

E. pot fi urmate de paralizie Todd


13. Convulsiile febrile complexe la copil:

A. sunt unilaterale

B. sunt bilaterale

C. durata este scurta(sub 15 minute)

D. durata este mai mare de 15 minute

E. pot fi urmate de paralizie Todd

14. Complicatii ale crizelor epileptice la copii sunt:

A. status epileptic

B. bruxism

C. moarte subita

D. depresie, anxietate, suicid

E. probleme de invatare

15. In convulsiile febrile la copil examenul LCR este indicat:

A. in situatiile in care se suspecteaza un proces inflamator cerebral

B. in situatiile in care se suspecteaza un teren atopic

C. in situatiile in care convulsiile febrile sunt complexe

D. la copiii sub 18 luni

E. la copiii peste 5 ani

16. Manifestarile paroxistice nonepileptice in cardrul diagnosticului diferential al convulsiilor la copil


sunt:

A. miocloniile hipnice

B. bruxismul

C. pavorul nocturn

D. convulsiile febrile simple sau benigne

E. convulsiile febrile complexe sau complicate


17. Care din urmatoarele manifestari epileptice pot prezenta crize mioclonice?

A. sindromul Lennox-Gastaut

B. sindromul Doose

C. sindromul Dravet

D. epilepsia absenta juvenila

E. convulsiile febrile simple

18. In cardrul convulsiilor la copil, care dintre urmtaorele afirmatii privind absentele atipice sunt
adevarate?

A. prezinta suspendarea brusca a constiintei

B. au debut progresiv

C. pot fi mioclonice

D. pot fi atonice

E. pot fi hipertonice cu manifestari vegetative

19. Care dintre urmatoarele sindroame fac parte din encefalopatia dependenta de varsta, putand fi
considerate stadii succesive in maturatia procesului epileptic?

A. sindromul ohtahara

B. sindromul Lennox-Gastaul

C. sindromul TORCH

D. sindromul DiGeorge

E. sindromul West

20. Care dintre urmatoarele afirmatii privind spasmul hohotului de plans sunt adevarate?

A. se intalneste la copii cu varsta sub 5 ani

B. este prezenta hipsaritmia

C. traseul EEG este normal

D. se poate manifesta prin forme cianotice

E. se poate manifesta prin forme palide(crize anoxice reflexe)


21. Etiologia cea mai frecventa a faringitelor este data de :

A. virusuri

B. streptococ beta-hemolitic de grup A

C. haemophilus influeanzae

D. streptococul pneumoniae

E. streptococul grup C

22. Cea mai frecventa boala bacteriana la sugar si copilul mic este:

A. guturaiul(Raceala simpla)

B. faringita acuta

C. pneumonia comunitara

D. otita medie acuta

E. infectia de tract urinar

23. Care din urmatoarele nu se adminsitreaza la copilul cu laringita acuta edematoasa sublotica(crup)?

A. adrenalina racemica

B. dexametazana parenteral

C. Budesonide pe cale inhalatorie

D. antibiotice

E. anestezic heliu-oxigen

24. La radiografia gatului in incidenta laterala se poate observa semnul ‘’degetului mare’’ in:

A. epiglotita acuta(laringita acuta supraglotica)

B. grup(laringita acuta edematoasa subglotica)

C. Crupul spasmodic(laringita striduloasa)

D. Abcesul retrofaringian

E. aspiratia de corp strain


25. Forma manifesta de otomastoidita a sugarului apare in :

A. copii cu deficiente imune

B. sugari eutrofici supusi unei antibioticoterapii necorespunzatoare

C. sugari eutrofici care nu au fost in prealabil tratati cu antibiotice

D. malnutritii

E. prematuri

26. Manifestari clinice in perioada de stare a epiglotitei acute la copii sunt:

A. cap in pozitie flectata(“in trepied”)

B. disfnoie

c. ptialism

d. stridor expirator

e. stridor inspirator

27. Complicatii ale epiglotitei acute la copil ca urmare a diseminarii procesului infectios sunt:

A. pneumonii

b. atelectazii

c. artrita juvenila

d. artrite septice

e. meningite

28. In otita medie acuta la copii, prezenta exudatului la nivelul urechii medii este sugerata de:

A. bombarea timpanului

B. reducerea mobilitatii timpanului

C. prezenta otolitilor

D. nivele hidroaerice in spatele timpanului

E. otoree
29. Care dintre urmatoarele afirmatii privind otita medie acuta a sugarului sunt adevarate?

A. este mai frecventa la sugarii alimentati artificial

B. otalgia se amelioreaza spectaculos odata cu perforarea(spontana sau terapeutica) a timpanului

C. Calea principala de infectie a urechii medii este prin conductul auditiv extern(transtimpanal)

D. Calea principala de infectie a urechii medii este cea hematogena

E. Calea principala de infectii a urechii medii este prin trompa lui Eustachio

30. Tratamentul epiglotitei acute la copii include:

A. oxigenoterapie

B. intubatie nazotrahela

C. adrenalina racemica

D. corticosteroizi

E. antibiotice

31. Necesarul de vitamina D la copil este, in medie, de :

A. 100 UI/ZI(50-150 UI/zi)

B. 200 UI/zi

c. 300 UI/i

D. 500 UI/zi(400-800 UI/Zi)

E. 1000 UI/zi(900-1200 UI/zi)

32. Manifestarile osoase din rahitismul carential la copil predomina la nivelul:

A. diafizelor oaselor lungi

B. metafizei oaselor lungi

C. epifizei oaselor lungi

D. oaselor late

E. intregului sistem osos, in mod unitar


33. Care dintre urmatoarele reprezinta stadiul III al rahitismul carential la copil in fucntie de parametrii
biochimici?

A. hipocalcemie, normofosfatemie, fosfataze alcaline normale

B. normocalcemie, hipofosfatemie, fosfataze alcaline crescute

c. hipocalcemie, normofosfatemie, fosfataze alcaline crescute

D. hipocalcemie, hipofosfatemie, fosfataze alcaline scazute

E. hipocalcemie, hipofosfatemie, fosfataze alcaline crescute

34. Profilaxia postanatala a rahitismului carential la copii include:

A. alaptare exclusiva in primele 6 luni de viata

B. facilitare curei helio-marine la sugari

C. expunerea zilnica minim 30 de minute la soare a copiiilor

D. suplimentarea cu vitamina D 2000-400 UI/zi(4-8 picaturi) oral

E. suplimentarea cu vitamina D 600.000 UI doza lunara

35.Necesarul de fier al organismului in copilarie la cel cu greutate normala la nastere si fara pierderi de
sange este de :

A. 0,3-1 mg/kg/zi

B. 5 mg/kg/zi

C. 0,3-1 g/kg/zi

D. 2g/kg/zi

E. 10g/kg/zi

36. La copilul cu anemie feripriva, criza reticulocitara apare dupa initierea feroterapiei la :

A. 6-12 ore

B. 1-3 zile

C. 5-7 zile

D. 2-3 saptamani

E. aproximativ 1 luna
37. Cea mai severa forma de malnutritie proteica este:

A. marasmul nutritional

B. atrepsia

c. Kwashiorkor

D. Kwashiorkor marasmic

E. malnutritia protein-calorica gr I

38. Malnutritia protein-calorica gradul III este caracterizata de urmatoarele valori ale deficitului
ponderal:

A. <10%

B. <20%

C. <30%

D. <40%

E. >40%

39. Malnutritia protein-calorica gradul III este caracterizata de urmatoarele valori ale indicelui
ponderal(IP):

A. IP>1

B. IP=1-0,91

C. IP=0,90-0,76

D. IP=0,75-0,6

D. IP=0,75-O,6

E. IP<0,6
40. Disparitia bulei Bichat survine in:

A. malnutritia protein calorica gr I

B. malnutritia protein calorica gr II

C. malnutritia protein calorica gr III

D. rahitismul carential

E. anemia feripriva

41. Modificarile dentitiei in rahitismul carential sunt:

A. modificarea ordinii de aparitie a dintilor

B. aparitia tardiva a dintilor

C. deformari dentare

D. dinti Hutchinson

E. numar mare de carii dentare

42. Care dintre urmatoarele afirmatii privind eficienta tratamentului in rahitismul carential la copii sunt
adevarate?
A. normalizarea calcemiei apare in decurs de 1-2 saptamani

B. normalizarea fosfatemiei apare in decurs de 1-2 saptamani

C. normalizarea fosfatazelor alcaline apare in decurs de 1-2 saptamani

D. vindecarea radiologica incepe cu linia de calcificare distala, care apare vizibila pe radiografia de pumn
dupa 3-4 saptamani de tratament

E. vindecarea radiologica incepe cu linia de calcificare distala, care apare vizibila pe radiografia de pumn
dupa 6-12 luni de la tratament

43. Care dintre urmatoarele afirmatii privind rahitismul carential la copii sunt adevarate?
A. incidenta este mai mare la prematuri

B. incidenta maxima este la varsta de 3-18 luni

C. incidenta maxima este in jurul varstei de 2 ani

D. in patogeneza pot interveni prezidsponzati factori genetici

E. alaptarea naturala acopera necesarul de vitamina D in primele 6 luni de viata


44. Care dintre urmatoarele modificari ale cutiei craniene apar in rahitismul carential?
A. persistenta fontanelei anterioare dupa varsta de 18 luni

B. fontanela anterioara larg deschisa dupa varsta de 8 luni

C. inchiderea precoce a fontanelei anterioare(la 2-4 luni)

D. craniotabesul la nou-nasut

E. craniotabesul dupa varsta de 3 luni

45. Care dintre urmatoarele apra in cadrul semnelor extraosoase ale rahitismului carential?

A. stridor laringian

B. wheezing

C. plaman rahitic

D. convulsii

E. anemie prin fibroza medulara

46. Modificari urinare care apar in rahitismul carential la copil ca urmare a hiperparatiroidisului
reactional sunt:

A. hipofosfaturia

B. hiperfosfaturia

C.hipoaminoaciduria

D. hiperaminoaciduria

E. absenta eliminarii calciului prin urina

47. Criteriile de evaluare a eficientei tratamentului deficitului nutritional sunt:


A. normalizarea tranzitului intestinal

B. reluarea cresterii ponderale la 2-3 saptamani de la normalizarea scaunelor

C. redresarea imuna(25-30 zile)

D. dublarea indicelului nutritional(IN) fata de momentul interventiei

E. recuperarea clinica(dupa 6-8 saptamani)


48. Dintre manifestarile clinice prezente in atrepsie fac parte:

A. abdomen excavat

B. abdomen marit de volum, proeminent

C. fata triunghiulara, ascutita

D. edeme importante la nivelul fetei

E. pliu cutanat persistent

49. Care dintre urmatoarele afirmatii privind metoda comparativa folosita pentru aprecierea starii de
nutritie la copil sunt adevarate?

A. se folosesc curbe standar de crestere in greutate, ale taliei si ale perimetrului cranian

B. curbele standard de crestere sunt variabile in functie de sex

C. curbele standard de crestere sunt variabile in functie de varsta

D. aprecierea datelor se face pe baza deviatiilor standard si a percentilelor

E. aprecierea datelor se face pe baza indicilor antropometrici

50. Care dintre urmatoarele afirmatii privind sifilisul congential este adevarata?

A. stadiul primar apare la 1-2 saptamani dupa infectare

B. stadiul primar survine la distanta(ani) dupa momentul infectant

C. stadiul primar este caracterizat de prezenta adenopatiilor

D. stadiul primar este caracterizat de prezenta manifestarilor oculare

E. nu exista stadiu primar

51. Terapia de electie pentru infectia neonatala cu virusul Herpex simplex este cu:

A. cefrtriaxona/cefotaxima

B. nitrat de argint

C. aciclovir

D. primetamina

E. sulfadiazina
52. Care dintre urmatoarele infectii perinatale pune in discutie intreruperea sarcinii dupa expunerea in
primul trimestru de sarcina

A. infectia congentiala cucitomegalovirus

B. infectia perinatala cu Herpex simplex

C. sifilis congenital

D. rubeola congenitala

E. infectia congentiala cu toxoplasma gondii

53. Care dintre urmatoarele manifestari este specifica sifilisului congential precoce:

A. keratita interstitiala

B. Surditate

C. Bosele frontale

D. hidropsul

E. nasul in sa

54. Cea mai frecventa infectie congenitala in tarile dezvoltate este:

A. infectia cu herpes simplex

B. infectia cu toxoplasma gondii

C. infectia cu neisseria gonorhoraeeaeaeaeaeaeae

D. infectia cu citomegalovirus

E. rubeola congenitala

55. Anomalii oculare caracteristice asociate rubeolei congenitale sunt:

A. cataracta

B. retinopatie

C. tinitus

D. glaucom

E. microftalmie
56. Anomalii neurologice caracteristice asociate rubeolei congenitale sunt:

A. microcefalie

B. tulburari comportamentale

C. hipoacuzie neurosenzoriala

D. retard mintal

E. meningoencefalita

57. Sugarii cu rubeola congenitala pot prezenta:

A. retard de crestere

B. hepatosplenomegalie

C. leziuni cutanate purpurice

D. stafilococie pleuropulmonara

D. alergii respiratorii(rinita, astm bronsic)

58. Manifestari clinice ale sifilisului congenital precoce sunt:

A. hepatosplenomegalie

B. rinoree cu obstructie nazala persistenta

C. adenopatie

D. dintii Hutchinson

E. hidrops

59. Triada Hutchinson patognomonica pentru sifilisul congential, include:

A. keratita interstitiala

B. surditatea datorata afectarii nervului cranian VII

C. microcefalie

D. dinti Hutchinson

E. ophtalmia neonatorum ?!
GRILE LIFEHACK
1. Agentul cauzal al epiglotitei acute la copil este:

a. Stafilocoul aureu

b. Streptococul beta hemolitic grup A

c. Streptococul piogen

d. E. Coli

e. Haemophulus influenzae

2. Care dintre urmatoarele simptome fac parte din tabloul unei laringite acute?

A. dispneea inspiratorie

b. dispneea expiratorie

c. raluri subcrepitante

d. disfonia

e. tusea latratoare

3. Care din urmatoarele interventii sunt recomandate in tratamentul bronsiolitei acute?

a. salbutamol

b. oxigenoterapia

c. corticoi intravenos

d. aspirarea secretiilor

e. metroprolol

4. Care din urmatoarele reprezinta indicatii ale adeinodectomiei?

a. respiratie orala persistenta

b. facies adeonidian

c. otita medie recurenta

d. stomatita aftoasa

e. hipoacuzie
5. Care din urmatoarele afirmatii sunt valabile in astmul pediatric:

a. are ca alergeni: fumul de tigara, animalele cu pene sau par, polenul, alimentele

b. este o patologie rara la copil

c. se asociaza frecvent cu rinita alergica

d. explorarea se face prin teste functionale ventilatorii

e. administrarea ventolinului se face de lunga durata(luni-ani)

6. Tetralogia Fallot se caracterizeaza prin:

a. malformatie de cord necianogena

b. anomalie a tractului de ejectie din VS

c. se asociaza cu DSV strans

d. malformatie de cord cianogena

e. se asociaza cu SP

7. Semnele caracteristice in pericardita uscata:

a. dispnee

b. durere precordiala

c. hipotensiune

d. frecatura pericardica

e. puls paradoxal

8. Prematuritatea se caracterizeaza prin:

a. copil nascut mai devreme de 37 saptamani si sub 3000g

b. copil nascut peste 37 saptamani si sub 2500g

c. copil nascut mai devreme de 37 saptamani si sub 2500g

d. copil nascut mai devreme de 38 saptamani si 3500 g

e. copil nascut peste 42 de saptamani


9. Urmatoarele sunt adevarate in legatura cu dismaturitatea:

a. dismaturitatea este nou-nascutul cu greutate peste 2500 g si varsta gestationala normala

b. dismaturitatea este nou-nascutul cu greutate sub 2500 g si varsta gestationala sub 37 saptamani

c. dismaturitatea este nou-nascutul cu greutate sub 2500 g si varsta gestaionala normala

d. poate fi armonica si dizarmonica

e. poate fi acuta si cronica

10. Urmatoarele sunt adevarate in legatura cu alimentatia sugarului:

a. se recomanda alimentatie exclusiv la san in primele 6 luni

b. se poate alimenta cu lapte de vaca din prima luna

c. laptele de mama contine anticorpi cu rol de protectie antiinfectiosi

d. poate reduce riscul unor probleme alergice ca astmul si eczema

e. diversificarea se poate incepe de la 2 luni cu supa de leguma

11. Prematuritatea gr I se caracterizeaza printr o greutate la nastere de:

a. 2000-2500 g

b. 2000-1250 g

c. 1250-850 g

d. sub 850 g

e. peste 2500 g

12. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu sugarul mic(0-4 luni) este FALSA:

a. creste aproximativ 750 g lunar

b. in prima luna creste mai putin di ncauza scaderii fiziologice

c. la 2 luni isi dubleaza greutatea

d. la 4 luni isi dubleaza greutatea

c. reflexele arhaice se sterg treptat


13. Care este cel mai fidel indicator antropometric folosit in malnutritita protein-calorica:

a. indicele ponderal

b. indicele nutritional

c. indicele statural

d. perimetrul cranian

e. pliul cutanat tricipital

14. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu profilaxia rahitismului este FALSA:

a. gravida trebuie sa primeasca suplentare cu vitamina D

b. se incurajeaza alimentatia la san

c. se administreaza parenteral vitamina D gravidei

d. se recomanda administrarea per os la sugar

e. doza zilnica reocmandata in primele 18 luni este de 500 UI

15. Criza genitala a nou-nascutului poate cuprinde:

a. tumefierea glandelor mamare

b. hipotermia nou-nascutului

c. febra tranzitorie a nou-nascutului

d. hidrocel bilateral

e. scurgeri vaginale sero-sangvinolente

16. Perimetrele folosite pentru aprecierea starii de nutritie a sugarului sunt:

a. cranian

b. coapsa

c. genunchi

d. toracic

e. abdominal
17. Scaderea fiziologica in greutate a nou-nascutului apare din cauza:

a. cresterii termolizei

b. pierderilor de apa

c. eliminarii meconiului

d. apetitului redus de lichide in prima zi

e. descuamatiei fiziologice

18. Care din urmatoarele sunt contraindicatii permanente ale alimentatiei:

a. galactozemia

b. icter prelungit

c. bolile cronice tbc, neoplasm

d. incompatibilitatea in sistemul ABO

e. intoleranta ereditara la lactoza

19. Care dintre urmatoarele fac parte din semnele osoase ale rahitismului?

a. dureri articulare

b. modificari de bazin la sexul feminin

c. bose parietale si frontale

d. inchiderea precoce a fontanelelor

e. cifoza dorsala si lombara

20. Scaderea fiziologica in greutate a nou-nascutului apare din cauza:

a. cresterii termolizei

b. pierderilor de apa

c. eliminarii meconiului

d. apetitiului redus de lichide in prima zi

e. descuamatiei fiziologice
21. Dentitia temporara are:

a. 10 dinti

b. 12 dinti

c. 18 dinti

d. 29 dinti

e. 32 dinti

22. Care dintre urmatoarele fac parte din semnele osoase ale rahitismului?

a. craniotabesul

b. matanii condro-costle

c. bose parietale si frontale

d. inchiderea precoce a fontanelelor

e. cifoza dorsala si lombara

23. Cel mai activ metabolit al vitaminei d este:

a. 25-hidroxicolecalciferol

b. 7-dihidroxicolesterol

c. colecalciferolul

d. 24,25-dihidroxicolecalciferol

e. 1,25- dihidroxicolecalcifero

24. Tabloul clinic al malnutritiei de gr III se caracterizeaza prin urmatoarele semne:

a. toleranta digestiva buna

b. indice ponderal sub 0,60

c. indice nutritional 0,89-0,76

d. dezvoltare neuromotorie si psihica normala

e. tesut adipos diminuat pe membre si trunchi


25. Urmatoarele afirmatii referitoare la malformatiile cardiace congentiale sunt adevarate:

a. pacientii cu defect septal atrial sunt adesea asimptomatici

b. defectul septal ventricular este o malformatie cardiaca congenitala cianogena

c. pacientii cu canal arterial persistent cu sunt mare pot prezenta semne de insuficienta cardiaca
congestiva

d. diagnosticul se bazeza pe anamneza, examen clinic si investigatii paraclinice

26. Hipertensiunea aerteriala la copil:

a. este primara(esentiala) in 10-15% din cazuri si seundara in 85% din cazuri

b. presupune valori ale tensiunii arteriale mai mari de percentila 95 pentru varsta si talie, la >=3
determinari separate

c. la nou nascut este frecventa

d. tratamentul nefarmacologic presupune si incurajarea efortului fizic izotonic(mers pe jos, alergat, inot,
ciclism)

e. in cazul hipertensiunii secundare tratamentul se face si dupa eliminarea cauzei

27. Simptompatologia caracteristica diabetului zaharat tip I:

a. polidipsie si poliurie

b. polifagie, uneori anorexie

c. tahicardie

d. hipertensiune arteriala

e. glicozurie

28. Tabloul clinic in anemia feripriva nu include:

a. paloare generalizata

b. hepatomegalie

c. tahicardie

d. inapetenta

e. fanere friabile
29. Vitamina D are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

a. Este o vitamina hidrosolubila

b. nevoile de vitamina D sunt 400-80 UI/zi

c. absorbtia vitaminei D se face la nivelul intestinului subtire in prezenta acizilor biliari

d. este o vitamina liposolubila

e. intervine in metabolismul fosfo-calcic

30. Selectati afectiunile dentare in rahitismul carentei dobandite la copil:

a. Eruptia intarziata a dintilor de lapte

b. Hipoplazia smaltului dentar

c. predispunerea la carie a dentitiei definitive

d. eruptia dentara definitiva precoce

e. eruptia dentara de lapte precoce

31. Evaluarea starii de nutritie in distrofie se face dupa:

a. indicele nutritional

b. pliul cutanat tricipital

c. perimetrul cranian

d. glicemia

e. profilul lipidic

32. Tetralogia Fallot se caracterizeaza prin prezenta urmatoarelor anomali::


a. obstructia tractului de ejectie al ventriculului drept

b. defect septal ventricular

c. dextropozitia aortei( aorta ‘’calare’’ pe septul interventricular

d. defect septal atrial

e. hipertrofie ventriculara dreapta


33. Alimentatia naturala are urmatoale beneficii pentru mama:

a. debut mai tardiv al menstruatiei dupa nastere

b. accelerarea cresterii in greutate

c. accelerarea pierderii in greutate

d. debut mai precoce al menstruatiei dupa nastere

e. scaderiscul de DZ tip II si necesarul de insulina la mamele diabetice

34. Incidente legate de alimentatina naturala:

a. regurgitatiile

b. colicile abdominale

c. supraalimentatia

d. subalimentatia

e. crestere corespunzatoare in greutate

35. Perioada de nou-nascut se intinde in:

a. 0 si 7 zile

b. 0 si 28 zile

c. 0 si 3 luni

d. 0 si 6 luni

e. 0 si 12 luni

36. Prin alimentatia naturala a sugarului se intelege:

a. alimentatia exclusiv cu lapte de mama

b. alimentatia exclusiv lactata

c. alimentatia cu preparate din ‘’bucataria’’…

d. alimentatia exclusiv cu biberonul

e. diversificarea alimentatiei la 3 luni de viata


37. Agentul cauzal al epiglotiei acute la copil este:

a. stafilococul aureu

b. streptococoul beta hemolitic grup A

c. streptococul piogen

d. E. Coli

e. Haemophylus influenzare

38. Care din urmatoarele substante NU este eficienta in tratamentul astmului bronsic?

a. salbutamol

b. salmeterol

c. propanolol

d. cortizon

e. bromura de ipatropiu

39. Care din urmatoarele simptome NU este characteristic bronsiolotiei acute?


a. vomica

b. tusea

c. dispneea expiratorie

d. wheezing-ul

e. tirajul intercostal

40. Care din urmatoarele simptome fac parte din tabloul unei laringite acute?
a. dispneea inspiratorie

b. dispneea expiratorie

c. ralurile subcrepitante

d. disfonia

e. tusea latratoare
41. Examenele imagistice din ITU, pediatrice includ:

a. radiografie abdominal

b. echografie reno-vezicala

c. urografie

d. echografie transfontanelara

e. scintigrafie

42. Sindroamele cardinale intalnite in glomerulonefrite sunt:

a. urinar

b. hipertensiv

c. neurologic

d. edematous

e. de retentie azotata

43. Sindromul nefrotic se caracterizeaza prin urmatoarele:

a. sindrom urinar

b. sindrom edematos

c. sindrom de citoliza hepatica

d. sindrom neurologic

e. sindrom lipido-protidic

44. Principalele component din fiziopatologia astmului bronsic sunt:

a. inflamatia

b. edemul laringian

c. secretiile de la nivelul cavumului

d. bronhospasmul

e. scaderea capacitatii vitale


45. Radiografia toracica la un copil asthmatic este caracterizata de:

a. hiperinflatie

b. diaphragm aplatizat

c. coaste orizontalizate

d. opacitati triunghiulare cu varful in hil si baza la mediastin

e. intre crize poate avea aspect normal

46. Principalul microorganism implicat in bronsiolita acuta:

a. streptococul

b. stafilococul

c. virusul sincitial respirator

d. virusul paragripale

e. adenovirusul

47. Sindromul laringian se caracterizeaza prin:

a. dispnee inspiratorie

b. dispnee expiratorie

c. stridor

d. disfonie

e. raluri subcrepitante

48. Epiglotita acuta are ca principal agent cauzal:

a. Klebsiella

b. stafilococul

c. virusul gripal

d. Ricketsiile

e. Haemophilus influenzae
49. Care din urmatoarele antibiotice sunt indicate in tratamentul amigdalitei acute streptococice la un
copil de 3 ani?

a. tetraciclina

b. penicilina

c. claritromicina

d. cefalosporine

e.ciprofloxacina

e. neomicina

50. In tratamentul rahitismului carential pot fi folosite urmatoarele:

a. vitamina c intravenous

b. vitamina d per os 2000-4000 UI zilnic

c. vitamina D3 doze stoss a cate 100.000 UI apo o doza de 200.000 UI dupa 30 de zile

d. calciu

e. fier

51. Evaluarea starii de nutritive in distrofie se face dupa:

a. indicele nutritional

b. pliul cutanat tricipital

c. perimetrul cranian

d. glicemie

e. profilul lipidic

52. Criza genital la nou-nascut se caracterizeaza prin:

a. tumefierea glandelor mamare

b. febra tranzitorie

c. icter

d. edem vulvar si vaginal


e. hidrocel

53. Care din urmatoarele fac parte din scorul APGAR folosit la evaluarea nou-nascutului

a. respiratia

b. eliminarea meconiului

c. frecventa cardiac

d. culoarea tegumentelor

e. tonusul muscular

54. Aliminetatia eclusiv la san(alimentatia naturala) este recomandata timp de:

a. o luna

b. 3 luni

c. 6 luni

d. 1 an

e. 2 ani

55. Diversificarea sugarului incepe la varta de:

a. 2 luni pentru sugarul alimentat natural

b. 5-6 luni pentru sugarul aminetat natural

c. 4-4,5 luni pentru sugarul alimentat artificial

d. 6-7 luni pentru sugarul alimentat artificial

e. 8 luni pentru toate categoriile de sugari

56. Care dintre urmatoarele criterii sunt folosite in definitia prematuritatii?

a. greutate

b. varsta gestationala

c. talie

d. glicemie
e. icterul neonatal

57. Care este singura investigatie paraclinica utila in diagnosticul diferential intre convulsiile febrile si
meningita bacteriana la copil?
a. eaxmen FO

b. examen LCR

c. EEG efectuata imediat dupa remitarea crizei

d. radiografie de craniu

e. testele sanguine de inflamatie nespecifice(ex VSH)

58. Convulsiile febrile simple sunt caracterizate de urmatoarele, cu EXCEPTIA:

a. dezvoltare psihomotorie anormala

b. asociata cu febra

c. criza tonico-clonica generalizata

d. durata intre 15 si 30 de minute

e. apare intre 3 luni si 5 ani

59. Manifestari clinice in meningita acuta la sgar si copil sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:

a. bombarea fontanelei anterioare

b. fotofobie

c. varsaturi

d. polakiurie

e. coma

60. Care dintre urmatoarele examene de laborator sunt considerate cele mai utile pentru stabilirea
etiologiei infectioase a unei diarei acute?

a. hemograma

b. coprocitograma

c. coprocultura

d. examenul sumar de urina

e. transaminazele
61. Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu diaree acuta la copil este FALSA:

a. Diareea acuta de etiologie infectioasa se tranmite pe cale fecal/orala

b. Diareile acute de etiologie virala nu asociaza sindrom de deshidratare acuta

c. In diareile acuta de etiologie virala, rotavirusul este cel mai frecvent intalnit

d. Rotavirusul este un important agent nozocomial

e. Rotavirusul este responsabil de diareile acute contactate in spital in timpul sezonului rece

63. Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu parazitozele la copil este FALSA:

a. diagnosticul este stability de examenul coproparazitologic

b. sunt prezente frecvent tulburari digestive(dureri abdominal, diaree, anorexie)

c. nu produc complicatii

d. este prezent pruritul anal sau nazal

e. giardia poate determina un sindrom de malabsorbtie

64. Poliartrita din RAA se caracterizeza prin urmatoarele

a. sunt afectate articulatiile mari

b. vindecarea se face cu sechele

c. raspunde in terapia antiinflamatorie

d. are character altator

e. sunt afectate frecvent articulatiile interfalangiene

65. Defectul septal ventricular se caracterizeaza prin:

a. suflu holosistolic cu maxim de ascultatie sp IV-V ic parasternal stang, in jet e vapori

b. suflu sistolo-diastolic, zgomot de tunel

c. suflu systolic interscapulo-vertebral

d. inchiderea spontana este posibila

e. este asociat cu alte malformatii in tetralogia Fallot


66. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu privire la pericardita acuta lichidiana:

a. frecatura pericardica este prezenta

b. durerea precordiala este manifestarea principal

c. la un volum mai mare al lichidului se instaleaza semen de tamponada

d. este prezent HTA

e. aparitia colapsului este semn de mare gravitate

67. Diabetul zaharat la copil si adolescent se definste prin:

a. glicemia a jeun in sange genos mai mare de 120 mg%

b. glicemie in sange venos peste 200 mg% dupa incarcarea cu glucoza

c. glicemie a jeun in sange venos mai mare 126 mg% in doua ocazii diferite sau mai mare de 200 mg% in
orice moment al zilei

d. glicemie a jeun in sange venos mai mare de 126mg% in doua ocazii diferite sau mai mare de 180 mg%
in orice moment al zile

e. glicemie postprandiala mai mare de 130 mg%

68. Spalatura gastric NU este indicata in urmatoarele intoxicatii:

a. Nitriti

b. substante caustic

c. alcool etilic

d. produse petrolifere

e. bolnav neintubat in coma

69. Diagnosticul si prognosticul in leucemiile acute se bazeaza pe:

a. examinarea morfologica a blastilor din sange si maduva osoasa hematogena

b. imunofenotipare

c. examen citogenic
d. studio molecular

e. biopsie gangionara

70. In leucemiile acute limfoblastice urmatoarele sunt adevarate:

a. splenomegalia este frecvent inalnita

b. anemia este regenerative

c. este prezenta trombocitoza

d. nu sunt prezente dureri osoase

e. mielograma stabileste tipul de leucemie

71. Sindromul anemic poate fi caracterizat de:

a. suflu systolic

b. cefalee

c. varsaturi

d. greata

e. astenie

72. Care este singura investigatie paraclinica utila in diagnosticul diferential intre convulsiile febrile si
meningita bacteriana la copil?

a. examen FO

b. examen LCR

c. EEG efectuata imediat dupa remiterea crizei

d. radiografie de craniu

e. testele sanguine de inflamatie nespecifica

73. Convulsiile febrile sunt caracterizate de urmatoarele cu EXCEPTIA:

a. dezvoltare psihomotorie anormala

b. asociata cu febra

c. criza tonico-clonica generalizata

d. durata intre 15 si 30 minute


e. apare intre 3 luni si 5 ani

74. Manifestari clinice in meningita acuta la sugar si copil sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:

a. bombarea fontanelei anterioare

b. fotofobie

c. varsaturi

d. polakiurie

e. coma

75. Care din urmatoarele examene de laborator sunt considerate cele mai utile pentru stabilirea
etiologiei infectioase a unei diarei acute?

a. hemograma

b. coprocitograma

c. coprocultura

d. examen sumar de urina

e. transaminaze

76. Diversificarea sugarului incepe la varsta de:

a. 2 luni pentru sugarul alimentat natural

b. 5-6 luni pentru sufarul alimentat natural

c. 4-4,5 luni pentru sugarul alimentat artificial

d. 6-7 luni pentru sugarul alimentat artificial

e. 8 luni pentru toate categoriile de sugari

77. Principala protein cu rol alergizant din laptele de vaca este:

a. cazeina

b. alfa-lactalbumina

c. IgA secretor

d. beta-lactoglobulina

e. lactoferina
78. Care dintre urmatoarele modificari osoase sunt caracteristice rahitismului carential?

a. craniotabesul

b. craniostenoza

c. matanii condrocostale

d. bratari metafizare

e. afirmatii toracice

79. In malnutritia de gr I se intalnesc urmatoarele:

a. IP sub 0,6 cu IN sub 0,7

b. talie normal, curba ponderala staitonara

c. sugarul este appetent, cu tolerant digestive normal

d. scaderea metabolismului si a rezistentei la infectii

e. IP=0,9-0,76, IN=0,9-0,81

80. Care dintre urmatoarele fac parte din tratamentul curative al rahitismului?

a. 2000-4000 UI/zi vit D

b. 400 UI/zi vit D

c. 3 doze stoss a cate 100.000 UI vit D

d. 50-80 mg/kgc/zi Ca

e. 10-20 mg/kgc/zi Mg

81. Tabloul clinic al obezitatii primare se caracterizeaza prin, cu exceptia:

a. maturatie sexual si somatic(varsta osoasa) normal

b. talie normal sau chiar scazut fata de media varstei

c. sedentarism, dezvoltare intelectuala normal

d. alaptare cardiocirculatorie

e. iritatia tegumentelor la nivelul plicilor, intertrigo


82. Avantajele alimentatiei natural in primele luni de viata ale sugarului sunt:

a. asigura nevoile energetic si nutritive

b. nu este un aliment aseptic

c. asigura protective antiinfectioasa si antialergica

d. reduce riscul aparitiei bolilor carentiale

e. contine o cantitate suficienta de vitamina D

83. Care este substanta folosita in tratamentul bronhodilatator administrat copiilor astmatici:

a. propranolol

b. desloratadina

c. flixotide

d. salmeterol

e. salbutamol

84. Care sunt substantele folosite in tratamentul antiinflamator la copiii astmatici:

a. flixotide

b. montelukast sodic

c. omeprazol

d. salbutamol

e. furazolidon

85. Sugarul mare(9-12 luni) prezinta urmatoarele caracteristici:

a. ritmul de crestere ponderala este de 500g/luna

b. ritmul de crestere ponderala este de 250g/ luna

c. reflexe arhaice prezente

d. alimentatia este exclusive lactate

e. sta in picioare spirjinit


86. Cele mai importante reflexe arhaice sunt:

a. reflexul patellar

b. reflexul Moro

c. reflexul de mers automat

d. reflexul punctelor cardinal

e. reflexul de redresare a capului

87. Hipotermia nou-nascutului se poate intinde pe o perioada de :

a. 5-6h

b. 24h

c. 36h

d. 12h

e. 10-40h

88. Profilaxia infectiilor consta in:

a. toaleta sumara a tegumentelor cu vata sau comprese sterile

b. scutece sterilizate

c. profilaxia oftalmiei gonococice

d. detasarea vernix cazeosa

e. baia generala

89. Fenomenele particulare perioadei de nou- nascut sunt:

a. emisia meconiului

b. caderea bontului ombilical

c. icterul fiziologic

d. scaderea fiziologica in greutate

e. aparitia dentitiei
90. Actiunile profilactice si masurile igienice ale nou-nascutului sunt:

a. vaccinarea BCG si anti HepB

b. profilaxia rahitismului

c. toaleta partial a tegumentului

d. pansament ombilical

e. temperature optima 21-22 grade

91. Prematurul gradul II are greutate cuprinsa intre:

a. 2000-1500g

b. 2000-1250 g

c. 1250-850g

d. 2500-2000g

e. sub 1000g

92. Recuperarea greutatii la nou-nascutul premature se face astfel:

a. creste 800g pe luna

b. dubleaza greutatea la 2-3 luni

c. tripleaza greutatea la 5-6 luni

d. cvadrupleaza la 9luni-1 an

e. la un an are 11 kg

93. Dismaturitatea disarmonica se caracterizeaza prin:

a. influentarea proportional a tuturor parametrilor de dezvoltare

b. afectarea creierului

c. afectarea pulmonului

d. afectarea cordului

e. afectarea splinei si ficatului


94. Ritmul de crestere a sugarului in primele 4 luni este:

a. 750 g/luna

b. 600 g/ luna

c. 250g/ luna

d. 500g/luna

e. 80g/zi

95. Nevoile zilnice in principia alimentare sunt:

a. 3g protein/kgc/zi

b. 5g protein/kgc/zi

c. 10-12g glucide/kgc/zi

d. 15-18 glucide/kgc/zi

e. 4g lipide/kgc/zi

96. Care dintre urmatoarele fac parte din mijloacele de calire si crestere a capacitatii reactive a sugarului

a. aerul

b. soarele

c. umiditatea

d. masajul si exercitiile fizice

e. jucariile si jocul

f. alimentatia diversificata

97. Uzual, evaluarea corecta a starii de nutritive se face cu ajutorul:

a. curbelor standard de crestere

b. indicatorilor antropometrici

c. fontanelei anterioare

d. cantitatii de lapte/kgc primite zilnic de sugar

e. perimetrul mediu al bratului


98. Nevoile calorice in primele zile dupa nastere sunt:

a. 60-80 kcal/kgc/zi

b. 100-110 kcal/kgc/zi pana la 1 an

c. 50-60 kcal/kgc/zi in primele zile dupa nastere

d. 80-100 kcal/kgc/zi de la 28 zile pana la 1 an

e. 50 kcal/kgc/zip e toata perioada varstei de sugar

99. Cresterea in lungime este:

a. 4-5 cm in prima luna

b. 2-3 cm in lunile II-IV

c. 1 cm/luna pana la un an

d. 1 cm/luna de la nastere pana la 1 an

e. 2-3 cm/luna in primele 6 luni

100. Neovile nutritive la copilul anteprescolar sunt:

a. protein 1,5g/kgc/zi

b. glucide 19-12g/kgc/zi

c. lipide 3g/kgc/zi

d. lichide 100ml/kgc/zi

e. 80 kcal/kgc/zi

101. Prevalenta crescuta a rahitismului se datoreaza:

a. aplicarii incorecte/incomplete a profilaxiei cu vit D3

b. renuntarea la administrarea de vit D3 dupa 12 luni

c. grad scazut de poluare

d. regim alimentar echilibrat

e. exces de fainoase
102. Modificarile rahitice la nivelul cutiei craniene sunt:

a.craniotabes

b. plagiocefalie

c. EA inchis

d. fontanela posterioara deschisa

e. proeminenta boselor frontale si parietale

103. Cresterea dozei de vit D se poate face in urmatoarele situatii:

a. sugarii mici ale caror mame nu au primit vit D profilactie in ultimul trimestru de sarcina

b. prematurii si dismaturii

c. copiii cu pielea hiperpigmentata

d. copiii cu nivel socio-economic crescut

e. copiii din mediile nepoluate

104. Anemia carentiala feripriva se caracterizeaza:

a. anemie hipocroma microcitara

b. numar reticulocite crescut

c. sideremie>70 micrograme/dl

d. feritina serica >12ng/dl

e. capacitatea de legare a transferinei scazute

105. Malnutritia de gradul II se caracterizeaza prin:

a. deficit ponderal sub 20-30%

b. deficit ponderal de 10-24%

c. pliul cutanat este sub 0,5 cm

d. apetitul este redus si toleranta digestive scazuta

e. tolerant digestive este prabusita


106. Regulile diversificarii sunt:

a. Diversificarea se va incepe la varsta de 4 luni pentru sugarii alimentati natural

b. diversificarea se incepe cel mai tarziu la 6 luni pentru sugari alimentati artificial

c. noul aliment se administreaza u lingurita, la inceputul mesei(sugar flamand)

d. nu se incepe diversificarea daca sugarul este bolnav

e. se respecta prefelintele alimentare ale copilului(nu va fi fortat sa manance)

107. Laptele de vaca:

a. este un lapte cazeinos

b. este un lapte albuminos

c. contine betalactalbumina

d. lactoferina este in cantitate foarte mica

e. vit D este in cantitate suficienta

108. Principalele component din fiziopatologia astmului bronsic sunt:

a. inflamatia

b. edemul laringian

c. secretiile de la nivelul cavumului

d. bronhospasmul

e. cresterea capacitatii vitale

109. Factori favorizanti in IACRS:

a. varsta mica

b. anemia

c. distrofia

d. hospitalismul

e. poliglobulia
110. Adenoidita acuta-simptome:

a. febra

b. dificultati la supt

c. epistaxis

d. poliurie

e. obstructie nazala

111. Indicatiile adenoidectomiei:

a. respiratie stertoroasa permanenta

b. sforaitul permanent

c. otita medie recurenta

d. diaree trenanta

e. sinuzita cronica

112. Sinusuri permabile la sugar sunt:

a. sinusul maxilar

b. sinusul frontal

c. sinusul periorbital

d. sinusul cavernos

e. sinusul etmoidal

113. Factorii favorizanti in sinuzita cronica:

a. vegetatiile adenoide

b. deviatia de sept

c. polipoza nazala

d. megaureterul congenital

e. fibroza chistica
114. Complicatiile sinuzitei

a. celulita orbitala

b. tromboza sinusului cavernos

c. abces cerebral

d. rinofaringita

e. osteomielita

115. In amigdalita ac streptococica se intalnesc:

a. febra

b. disfagie

c. adenopatie

d. varsaturi

e. disurie

116. La copii, tromba lui Eustachio este:

a. larga

b. verticalizata

c. orizontalizata

d. stramta

e. scurta

117. Simptomatologia otitei cuprinde:

a. febra

b. varsaturi

c. hipoacuzie

d. disfagie

e. otalgie
118. complicatiile otitei medii pot fi:

a. mastoidita

b. septicemia

c. diareea parenterala

d. leucemia

e. convulsiile febrile

119. Agentul etiologic al epiglotitei acute este:

a. streptococ beta hemolitic de grup A

b. pseudomonas aeruginosa

c. clostridium difficile

d. haemophilus influenzae

e. klebsiella pneumoniae

120. Crupul se caracterizeaza prin:

a. stridor inspirator acut

b. tuse latratoare

c. disfonie

d. wheezing

e. secuse de tuse

121. In bronsiectazie se intalnesc:

a. expectoratie abundenta

b. halena fetida

c. hemoptizie

d. disfonie

e. tuse
122. In bronsiolita apar:

a. tuse

b. wheezing

c. stridor

d. dispnee expiratorie

e. tiraj intercostal

123. In forma edematoasa de bronsiolita putem intalni

a. sdr cardiovascular

b. tulburari hidroelectrolitice

c. sindrom hemogripar

d. tulburari acido-bazice

e. sindrom neurotoxic

124. In pneumonia pneumococica intalnim:

a. tahipnee

b. herpes labial

c. hipotermie

d. hipoacuzie

e. tahicardie

125. Stadiile pneumoniei stafilococice sunt:

a. intersitial

b. abcedant

c. bulos

d. emfizematos

e. pleuretic
126. Diagnosticul pozitiv in pleurezie poate fi sustinut de :

a. durere sub forma de junghi

b. tuse expectoranta

c. frecatura pleurala

d. raluri bronsice

e. convulsiile febrile

127. In DSA apare:

a. suflu sistolice ‘’dulce’’?!

b. zgomot gr II dedublat constant

c. tulburari ST

d. inversarea undei T

e. suflu intens in ‘’spita de roata’’

128. In DSV suflul este:

a. holosistolic

b. cu maxim de intensitate in spatiul IV ic

c. iradiat posterior

d. transmis ‘’in spita de roata’’

e. diastolic

129. Tetralogia Fallot prezinta urmatoarele anomalii

a. stenoza infundibulara a pulmonarei

b. DSV

c. DSA

d. dextropozitia aortei

e. hipetrofia VD
130. Clinic, in tetralogia Fallot apar:

a. cianoza

b. dispnee

c. convulsii

d. diaree

e. disfonie

131. In pericardite se intalnesc:

a. frecatura pericardica

b. durerea toracica

c. oliguria

d. absenta suflurilor

e. scaderea amplitudinii pulmonare

132. EKG in miocardite arata

a. microvoltaj QRS

b. ST subdenivelat

c. T inversat, aplatizat

d. unde lente

e. macrovoltaj QRS

133. In endocardita bacteriana pot sa apara:

a. febra prelungita

b. durere splenica

c. cefalee

d. diaree

e. microinfarcte pulmonare
134. Icterul fiziologic:

a. dureaza peste 21 de zile

b. dureaza sub 21 zile

c. se complica frecvent cu icter nuclear

d. e determinat de cresterea BI

e. e cauzat de cresterea BD

135. Tratamentul BDA severa presupune:

a. tratamentul colapsului hipovolemic

b. terapie antibiotica

c. tratamentul acidozei metabolice

d. reechilibrarea hidroelectrolitica

e. intubarea pacientului

136. Consecintele gastroenterocolitei grave sunt:

a. prelungirea intolerantei secundare la lactoza

b. hipereozinofilie

c. agravarea malnutritiei

d. icterul prelungit

e. intoleranta la proteinele de vaca

137. In microsferocitoza ereditara pot sa apara:

a. icter hemolitic la nou-nascut

b. splenomegalie

c. anemie microcitara

d. anemie megaloblastica

e. crize de deglobulizare
138. Copilul cu talasemie majora prezinta:

a. paloare cutanata lenta si progresiva

b. hepatosplenomegalie

c. oase malare proeminente

d. fractori intraspongioase

e. subicter conjuctival

139. Diagnosticul talasemei majore se bazeaza pe :

a. electroforeza HB

b. Testul Dacie-de autohemoliza

c. testul Coombs

d. prezenta microsferocitelor pe frotiu

e. testul de hiperglicemie provocata

140. In tratamentul talasemiei majore se utilizeaza

a. formule de lapte delactozat

b. transfuzii ME izogrup izo RH

c. transfuzii de f VIII sau IX

d. chelarea fierului

e. formule de lapte hipoalergenic

141. In leucemii s au decris:

a. sindrom anemic

b. sindrom infectios

c. sindrom hemoragripar

d. diabet inspid

e. sindrom de tunel carpian


142. Diareea severa este:

a. cu pierderi intre 10-20% din greutatea initiala

b. cu pierderi intre 1-5% din greutatea initiala

c. cu pierderi intre 5-10% din greutatea initiala

d. cu pierderi intre 3-7% din greutatea initiala

e. cu pierderi in 9-10% din greutatea initiala

143. Factorii implicati in determinismul bolii diareice acute:

a. antibioterapia

b. tratament inhaller

c. infectiile

d. malnutritia

e. licidele administrate exc esiv

144. Diareea cu rotavirus-afirmatii adevarat:

a. apare mai frecvent in sezonul rece

b. necesita tratament antibiotic obligatoriu

c. determina imunitate pentru reinfectie cu aceeasi tulpina

d. apare mai frecvent vara

e. cazurile grave nu necesita spitalizare

145. In dizenterie:

a. agentul cauzal este higella

b. agentul cauzal este Vibrio choleriae

c. scaunele pot prezenta sange, mucus ,puroi

d. febra este neaparat absenta

e. cazurile grave nu necesita spitalizare


146. Clinica in gastroenterocolita cu Salmonella cuprinde:

a. febra

b. diaree

c. varsaturi

d. limba uscata maronie

e. sindrom Waterhouse Friederichsen

147. Complicatiile BDA cu Salmonella:

a. meningita

b. gripa

c. osteomielita

d. endocardita

e. septicemie

148. Diareea parenteral infectioasa

a. are debut brusc, fara manifestari sipeptice

b. prezinta focar infectios(otic, urinar etc)

c. nu prezinta febra

d. apare in infectii cu germeni localizati digestiv

e. prezinta febra ridicata

149. Tratamentul in enterita virala presupune

a. izolarea bolnavilor

b. dieta cu formule delactozate

c. continuarea alimentatiei naturale

d. restrictii hidrice

e. formula de lapte bogata in lactoza


150. Tabloul clinic al giardiazei cuprinde:

a. manifestari neuropsihice

b. manifestari alergice

c. manifestari urinare

d. PTI

e. manifestari digestive

151. Pentru diagnosticul oxiurazei este necesar:

a. examen coproparazitar

b. hemocultura

c. benzi adezive perianale-scotch test

d. Rx pulmonara pentru sdr Loffler

e. examen baritat abdominal

152. Sdr Loffler pulmonar poate aparea in:

a. pneumonie cu Legionella

b. ascaridiaza

c. giardiaza

d. TBC pulmonar

e. toxicoza de exicatie (BDA severa)

153. In infestarea cu larva migrans visceralis:

a. ex coproparazitar este constant negativ

b. biopsia muscular este indispensabila diagnostic

c. apare hipereozinofilie

d. anticorpii anti toxocara elucideaza etiologia

e. se realizeaza desensibilizari cutanate


Complement Multiplu ( 2, 3 sau 4 raspunsuri corecte)
1. Modificari EKG in miocardita acuta:
a. microvoltaj al complexelor QRS
b. segment ST supradenivelat, scurtarea intervalului QT
c. unde T aplatizate sau inversate
d. tulburari de conducere atrio-ventriculare, tulburari de ritm
e. unde T ample

Complement Multiplu ( 2, 3 sau 4 raspunsuri corecte)


2. Greselile alimentare calitative ca factori etiologici ai malnutritiei sunt:
a. Alimentatie hipoglucidica
b. ? Carenta de lipide ??
c. Hipogalactie materna reala
d. Numarul de mese marit
e. Alimentatie hipoproteica

Complement Simplu ( 1 raspuns corect)


3. Tratamentul nefarmacologic in HTA la copil cuprinde urmatoarele
recomandari,cu exceptia:
a. cresterea aportului caloric la toate cazurile
b. restrictie de sodiu la 1,2-1,5 g/zi
c. evitarea fumatului, a consumului de cafea, coca-cola, energizante
d. reducerea aportuluide lipide
e. incurajarea efortului fizic moderat

Complement Multiplu ( 2, 3 sau 4 raspunsuri corecte)


4. Care dintre urmatorele afirmatii privind caracteristicile nascutului la
termen sunt adevarate?
a. capul reprezinta un sfert din lungime
b. capul reprezinta o treime din lungime
c. reflexul Moro este asimetric
d. membrele inferioare sunt proportional scurte fata de adult
e. toracele este aproape cilindric
Complement Multiplu ( 2, 3 sau 4 raspunsuri corecte)
5. Cei mai frecventi agenti etiologici implicati în etiologia mastoiditei acute
sunt:
a. Streptococcus pneumoniae
b. Chlamydia trachomatis
c. Haemophilus influenzae
d. Klebsiella pneumoniae
e. Escherichia colo

Complement Simplu ( 1 raspuns corect)


6. Tabloul clinic in insuficienta cardiaca la sugar cuprinde urmatoarele semne,
cu exceptia:
a. dificultati de alimentatie
b. tahipnee semnificativa
c. tahicardie
d. dureri precordiale
e. extremitati reci, marmorate, puls slab perceptibil

Complement Multiplu ( 2, 3 sau 4 raspunsuri corecte)


7. Semnele clinice de bronhopneumonie la sugar in perioada stare sunt:

a. coriza, obstructie nazala,tuse foarte rara


b. batai ale aripioarelor nazale
c. alterarea starii generale
d. leucocitoza cu neutrofilie
e. refuzul alimentatiei, varsaturi
Complement Simplu ( 1 raspuns corect)
8. Tratamentul igieno-dietetic in insuficienta cardiaca la copil
cuprinde urmatoarele recomandari, cu exceptia:
a. aport caloric scazut
b. restrictie de lichide si de sodiu
c. suplimente de proteine, vitamine, mineralepentru corectare
unor deficite nutritionale
d. repaus fizic in pozitia de decubit cu trunchiul la 30°
e. combaterea agitatiei

Complement Simplu ( 1 raspuns corect)


9. Urmatoarele sunt alergeni importanti în astm, cu exceptia:
a. Fum de tigara
b. Polenuri
c. Mucegaiuri
d. Aerosoli salini
e. Par de animale

Complement Multiplu ( 2, 3 sau 4 raspunsuri corecte)


10. In primul an ritmul de creștere în greutate este urmatorul:
a. primele 4 luni crește în greutate cu 750 g/luna
b. în perioada 9-12 luni crește în greutate cu 250 g/luna
c. în perioada 5-8 luni crește în greutate cu 500 g/luna
d. la 1 an dubleaza greutatea de la naștere
e. în perioada 5-8 luni crește în greutate cu 250 g/luna
Complement Multiplu ( 2, 3 sau 4 raspunsuri corecte)
12. Care din urmatoarele antibiotice pot fi indicate în tratamentul anginei acute
streptococice la un copil de 3 ani?

a. Tetraciclina
b. Penicilina
c. Claritromicina
d. Cefalosporine
e. Ciprofloxacin

Complement Multiplu ( 2, 3 sau 4 raspunsuri corecte)


13. Simptomatologia în otita media acuta cu exudat cuprine:

a. agitatie
b. hiperacuzie
c. varsaturi, refuzul alimentatiei
d. mialgii
e. disfagie

Complement Multiplu ( 2, 3 sau 4 raspunsuri corecte)


14. In crupul viral pot sa apara urmatoarele semne clinice:

a. Dispnee inspiratorie
b. Dispnee expiratorie
c. Stridor
d. Disfonie
e. Raluri subcrepitante
Complement Simplu ( 1 raspuns corect)
15. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:

a. laptele secretat imediat dupa naștere se numește colostru


b. colostrul reprezinta laptele matern dupa prima luna de naștere
c. laptele de tranzitie se secreta în perioada 4-14 zile dupa naștere
d. laptele matur poate avea o compozitie diferita în functie de faza
suptului
e. laptele matern matur este produs începând cu 2 saptamâni dupa
naștere

Complement Multiplu ( 2, 3 sau 4 raspunsuri corecte)


16. Urmatoarele afirmatii legate de proteine sunt adevarate:

a. taurina este în cantitate mare în laptele matern


b. reprezinta 30-35 % din aportul energetic total
c. ? necesarul la sugar este de 3,5-6 g/kg/zi ??
d. excesul de proteine determina obezitatea
e. carenta de proteine determina malnutritie

Complement Multiplu ( 2, 3 sau 4 raspunsuri corecte)


17. Cauzele fetale ale retardului de creștere intrauterina sunt:

a. embriofetopatia infectioasa
b. malformatia uterina
c. anomalia cromozomiala
d. infarct al placentei
e. subnutritia mamei
??18.(CM)Pentru stabilirea diagnosticului in mastoidita acuta sunt necesare
urmatoarele :
a)Rx craniana pt. regiunea mastoidiana
b)CT mastoid
c)echografie abdominala
d)coprocultura
e)proteina C reactiva

19. .(CM)Tratamentul miocarditei acute virale la sugar se face cu :


a)antibiotice
b)diuretice
c)antialgice
d)corticoterapie
e)vasodilatatoare

20. (CM) Selectati particularitatile de compozitie ale colostrului privind ingredientele


nutritive :
a)contine mai multe grasimi decat laptele matern
b)contine mai multe proteine decat laptele matern
c)contine mai putine glucide decat laptele matern
d)contine mai multe glucide decat laptele matern
e)este mai bogat in unele minerale decat laptele matern

21.(CM) Deshidratarea hipotona are urmatoarele caracteristici :


a)pierderi hidroelectrolitice predominant saline
b)pierderi hidroelectrolitice predominant apoase
c)deshidratare predominant extracelulara
d)deshidratare predominant intracelulara
e)Na este sub 130mEq/l
22. (CM)Perioada de copil mic se caracterizeaza prin :
a)se mai numeste perioada de anteprescolar
b)cuprinde varsta 1-3 ani
c)cuprinde varsta 3-6 ani
d)ritm de crestere rapid
e)ritm de crestere mai lent

23.(CM) Principalele modificari fiziopatologice in DZ tip I la copil sunt urmatoarele :


a)hiperglicemie
b)glicozurie fara cetonurie
c)deshidratare acuta
d)acidoza metabolica
e)glicozurie cu cetonurie

24.(CM) Pubertatea se caracterizeaza prin :


a)scaderea secretiei de GnRH
b)cresterea secretiei de GnRH
c)durata medie a pubertatii este de 3-4 ani
d)durata medie a pubertatii este de 1-2 ani
e)debutul pubertatii este influentat de factori genetici

25.(CM)Care din urmatoarele afirmatii referitoare la boala diareica acuta la copil sunt
adevarate ?
a)enterotoxinele reprezinta factori de virulenta ai agentilor patogenici
b)varsaturile alimentare nu sunt prezente
c)coprocultura va fi recomandata de la internare
d)la sugarul alimentat la san se intrerupe alaptarea
e)tratamentul cu antibiotice- nu se foloseste de rutina
26.(CS)Cea mai frecventa cauza de diaree acuta virala este :
a)Rotavirul
b)Virus gripal
c)Arbovirus
d)Citomegalvisur
e)Coronavirus

27. Urmatoarele pot fi complicatii ale otitei acute supurate:


a.abces subdural
b.endocardita bacteriana
c.artrita reumatoida
d.septicemie
e.dispnee mixta

29. Urmatoarele afirmatii referitoare la malformatiile cardiace congenitale sunt


adevarate:
a.pacientii cu defect septal atrial sunt adesea asimptomatici ???
b.defectul septal ventricular este o malformatie cardiac congenitala cianogena
c.pacientii cu canal arterial persistent cu shunt mare pot prezenta semen de
insuficienta cardiac congestive
d.diagnosticul se bazeaza pe anamneza, examen clinic si investigatii paraclinice
e.in tetralogia Fallot cianoza este prezenta de la nastere

30 Care dintre urmatoarele afirmatii privind diversificarea sugarului sunt adevarate:


a.ficatul de pasare se poate introduce dupa 6 luni
b.diversificarea se incepe la 4-6 luni
c.albusul de ou se administreaza de 2-3 ori pe saptamana
d.se respecta preferintele alimentare ale sugarului
e.se pot introduce doua sau mai multe alimente noi deodata
31. Tratamentul in DZ tip 1 la copil se face cu:
a.analogi de insulina cu actiune rapida
b.insuline ultralente
c.analogi de insulina cu actiune ultra lenta
d.insuline premixate
e.medicatie antidiabetica orala

32. Pentru diagnosticul tuberculozei pulmonare trebuie luat in considerare urmatoarele:


a.contextul epidemiologic
b.spirometria
c.manifestarile clinice
d.parametrii Astrup
e.teste de laborator modificate

33. In tratamentul rahitismului carential pot fi folosite urmatoarele:


a.vitamina C intravenos
b.vitamina D per os 2000-4000 UI zilnic
c.vitamina D 3 doze stoss a cate 100.000 UI apoi o doza de 200.000 UI dupa 30 de
zile
d.calciu
e.fier

34. Tratamentul curativ al anemiei feriprive presupune:


a.diversificare cu preparate cu continut de proteine animale(carne,viscere),
cereale la copii diversificati
b.suplimentare cu Fe la gravide anemice
c.preparate de Fe administrate oral
d.preparate de Fe administrate intravenous
e.transfuzia de masa trombocitara
35. Care din urmatoarele fac parte din avantajele alimentatiei natural in primele lui de
viata ale sugarului?
a.asigura nevoile energetice si nutritive
b.nu este un aliment aseptic
c.asigura protective antiinfectioasa si antialergica
d.reduce riscul aparitiei bolilor carentiale
e.contine o cantitate suficienta de vitamin D

36. Despre angina aftoida putem spune urmatoarele:


a.etiologia este virala
b.etiologia este bacteriana
c.boala nu este autolimitata
d.clinic prezinta sialoree, febra, refuzul alimentatiei
e.in tratament se folosesc solutii antiinflamatorii

37. Radiografia cardio-pulmonara in persistenta de canal arterial evidentiaza:


a.hipertransparenta pulmonara
b.cardiomegalie prin dilatarea AS si a VS
c.arcul mijlociu stang convex si hiperpulsatil
d.AP ingustata
e.incarcarea vasculara pulmonara e accentuat

38. Ingrijirea si supravegherea nou-nascutului in salon, imediat dupa nastere presupune


urmarirea:
a.curba ponderala la 5 zile
b.temperaturii
c.plaga ombilicala
d.nevii materni
e.diureza
39. Contraindicatiile pentru alaptarea la san din partea copilului sunt:
a.galactozemia
b.prematuritatea ?
c.icterul fiziologic
d.intoleranta ereditara la lactoza
e.mucoviscidoza

40. Care dintre urmatoarele simptome sunt caracteristice bronsiolitei acute:


a.dispnee expiratorie
b.dispnee inspiratorie
c.raluri crepitante
d.disfonie
e.wheezing

41.Caracteristicile perioadei de sugar sunt:


-cresterea staturala si ponderala are ritmul cel mai rapid
-paniculul adipos este in regresie
-creste capacitatea de aparare imuna
-predomina patologia respiratorie si digestiva
-alimetatia exclusiv lactata pana la 5-6 luni

42.Hipertensiunea arteriala la copii:


-este primara(esentiala) în 10-15% din cazuri și secundara în 85% din cazuri
-presupune valori ale tensiunii arteriale mai mari percentila 95 pentru varsta si
talie, la ≥ 3 determinari separate
-la nou nascut este frecventa
43. Evaluarea starii de nutritie în distrofie se face dupa:
-indicele nutritional
-pliul cutanat tricipital
-perimetrul cranian
-glicemie
-profilul lipidic

44.Tabloul clinic in anemia feripriva nu include:


-paloare generalizata
-ragade comisurale
-aritmie cardiaca
-inapetenta
-fanere friabile

45. Care sunt organismele cele mai frecvent implicate in etiologia rinofaringitei acute?
-bacteriile
-fungii
-virusurile
-ricketsiile
-microplasmele

46.Pericardita lichidiana se caracterizeaza prin:


-dureri precordiale
-senzatie de presiune toracica
-zgomote cardiace asurzite
-dispnee usoara
-frecatura pericardica
47.In sindromul de deshidratare – forma medie pot fi prezente urmatoarele manifestari
clinice:
-fontanela anterioara deprimata
-oligurie
-pliu cutanat abdominal lenes
-facies incercanat
-somnolenta, obnubilare, coma

48.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:


-nou-nascutul este alaptat de 4 ori/zi
-nou-nascutul este alaptat de 8-12 ori/zi
-alaptatul exclusiv la san este recomandat pana la 6 luni
-alaptatul trebuie initiat in primele ore de la nastere
-alaptatul la san este contraindicat la cei cu galactozemie

49.Urmatoarele sunt caracteristice pentru bronhopneumonie:


-etiologia este bacteriana
-Rx pulmonara evidentiaza desen interstitial accentuat
-tahicardie, hepatomegalie, edeme pot fi prezente
-la auscultatie se aud raluri ronflante si sibilante
-poate fi prezent herpesul labial

50.Evidentiati afirmatia corecta despre eruptia dentara normala la copil:


-eruptia primilor dinti incepe cu incisivii superiori si are loc la varsta de 10 luni
-eruptia incisivilor inferiori are loc la varsta de 8 saptamani
-primii dinti de lapte sunt incisivii mediani inferiori, care erup la varsta de 6-8 luni
-incisivii si caninii laterali superiori apar la varsta de 5-7 luni
-la varsta de 4 luni incepe eruptia dentara, asociata cu ascensiune febrila
51.Manifestarile de severitate ale unei infectii respiratorii sunt urmatoarele, cu exceptia:
-tahipnea
-batai ale aripioarelor nazale
-retractia intercostala
-refuzul lichidelor
-wheezing

52. Manifestarile clinice in rahitismul carential sunt urmatoarele (CM) ?


a. craniotabes
b. piciorul lat
c. torace in carena
d. cifoscolioza toracala
e. sant Harrison

53. Complicatiile imediate in angina streptococica sunt (CM)


a. glomerulonefrita acuta
b. limfadenita supurata
c. otita supurata
d. reumatismul articular acut
e. meningita acuta

54. Tabloul clinic in tetralogia Fallot include urmatoarele modificari (CM)


a. Defect septal ventricular
b. Stenoza de artera pulmonara
c. Hipertrofia ventriculara stanga
d. Dextropozitia aortei
e. Hipertrofie ventriculara dreapta
55 . Elemente de suspiciune pentru obezitate genetica sau endocrina (CM) ??
a. Dispozitie particulara a excesului de grasime
b. Afectarea cresterii(hipostatura), dismorfism
c. Accelerarea in maturatia osoasa si in dezvoltarea sexuala
d. Deseori retard neuropsihic
e. Obezitate obisnuita in familie

56.Endocardita se defineste prin:


Afectrea valvelor cardiace si a miocardului
Aparitia, de obicei, pe cord indem, anterior sanatos
Afectarea valvelor cardiace, a endocardului parietal si a aparatului subvalvular
Formare de leziuni vegetante si ulcerativ-necrotice
Apare frecvent pe cord anterior afectat sau pe proteze valvulare

57. Semnele fizice intalnite in pericardita acuta sunt urmatoarele, cu exceptia:


Frecatura pericardica
Diminuarea matitatii cardiace
Scaderea intensitatii socului apexian
Asurzirea zgomotelor cardiace
Tahicardie

58. Pe radiografia cardio-pulmonara pot sa apara urmatoarele modificari in pericardita


acuta:
Marirea considerabila a siluetei cardiace, realizand configuratia “cord de carafa”
Pedicul vascular ingustat
Unghiuri cardiofrenice obtuze
Pedicul vascular largit
Transparenta pulmonara diminuata
59. Care din urmatoarele intervin in cadrul maecanismelor patogenice de producere a
miocarditei?
Actiune la distanta prin intermediul toxinelor
Actiune directa a germenilor
Afectarea tuturor structurilor cordului
Proces inflamator al tesutului interstitial al miocardului
Proces autoimun initiat de agenti virali, bacterieni

60. Tabloul clinic al malnutritiei de gr I se caracterizeaza prin urmatoarele semne, cu


exceptia:
a) Toleranta digestiva buna
b) Indice ponderal 0,89-0,76
c) Indice nutritional 0,89-0,76

d) Dezvoltare neuromotorie si psihica normala


e) Tesut adipos redus pe abdomen si torace

61. In infectia perinatala cu citomegalovirus sunt prezente urmatoarele manifestari


clinice, cu exceptia:
a) Microcefalie
b) Glomerulonefrita

c) Corioretinita
d) Hepatita
e) Petesii

62. Tratamentul adenoiditei acute include:


a) Hidratare
b) Paracetamol

c) Adenoidectomie
d) Oxigenoterapie
e) Solutie de anestezina 1 %
63. In ceea ce priveste indicele nutritional sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:
a) IN=0,80-0,71 malnutritie gradul II
b) Reprezinta raportul intre greutatea reala a copilului si greutatea
corespunzatoare lungimii

c) Reprezinta raportul intre greutatea actuala a copilului examinat si greutatea


ideala pentru varsta respectiva
d) La copilul eutrofic IP intre 0.90-1.1
e) IN=sub 0,70 malnutritie gradul III

64. Despre profilaxia rahitismului carential putem afirma:


a) Doza profilactica este 2000-2500 ui/zi
b) Doza fiziologica se administreaza zilnic
c) Se recomanda administrarea per os

d) Se prefera administrarea parenterala


e) Este indicata la toti copiii pana la varsta de 18 luni.

65. Diag pozitiv in endocardita acuta se stabileste pe baza urmatoarelor criteria


a) Hemoculturi positive(minim 2)
b) Ecocardiografie pt evidentierea vegetatiilor valvulare
c) Semen clinice
d) Ecografie generala
e) Factori favorizanti, declansatori

66. In etiologia cardiopatiilor congenitale intervin urmatorii factori:


a) Aberatii cromozomiale
b) Infectii bacteriene
c) Infectii virale
d) Boli materne
e) Medicamente,alcool
67. Rx toracica la un copil astmatic este caracterizata de :
a) Hiperinflatie
b) Opacitate triunghiulara u varful la hil si baza la mediastin
c) Coaste orizontale
d) Aspect de geam mat
e) Intre crize poate avea astept normal

68. Elemente de suspiciune de obezitate genetica sau endocrina:


a) Dispozitie particulara a excesului de grasime
b) Afectarea cresterii(hipostatura), dismorfism
c) Accelerare in maturatia osoasa si in dezvoltarea sexuala
d) Deseori retard neuropsihic
e) Obezitate obisnuita in familie

69. Perioada de prescolar se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia:


a) Crestere mai lenta
b) La 4 ani dubleaza inaltimea de la nastere
c) Dezvoltare psihomotorie accentuate
d) Ritm de crestere rapid
e) Creste capacitatea de aparare imuna

70. Ex clinic in miocardita acuta evidentiaza urmatoarele semen, cu exceptia:


a) Zg cardiac accentuate
b) b)cardiomegalie
c) ritm de gallop
d) tulb de ritm si de conducere

71. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt adevarate in diareea secretory:


a) Este predominant de origine bacteriana
b) Este predominant de origine virala
c) Poate fi de cauza nneinfectioasa
d) Coprocitograma este negativa
e) Este det de cele mai multe ori de S. viridans

72. Care dintre urmatoarele intervin in cadrul mecanismelor patogenice de producer a


miocarditei:
a) Actiune la distanta prin intermediul toxinelor
b) Actiune directa asupra germenilor
c) Afectarea tuturor structurilor cordului
d) Process inflamator al tesutului interstitial al miocradului
e) Process autoimun initiat de agentii virali bacterieni
73.Care sunt substantele folosite in tratamentul bronhodilatator administrat
copiilor astmatici?
a) Propranolol
b) Desloratadina
c) Fluticazona
d) Salmeterol
e) Salbutamol

74.Cauzele care determina aparitia anemiei feriprive sunt:


a) Prematuritatea
b) Parazitoze intestinale
c) Sindr nefrotic
d) Mucoviscidoza
e) Pneumonia acura

75. In sindr de deshidratare f medie pot fi prezente urmatoarele manif clinice:


a) Fontanela anterioara deprimata
b) Oliguria
c) Pliu cutanat abdominal lenes
d) Facies incercanat
e) Somnolenta , obnubilare, coma

76. Malnutritia de grad 2 se caract prin urmatoarele:


a) Deficit ponderal de 30 % ????
b) Curba ponderala coboara in trepte
c) Apetitul este reuds si toleranta digestiva scazuta
d) Tesutul adipos subcutanat este complet disparut
e) Prognosticul este bun

77. Prima copilarie cuprinde:


a) Perioada de sugar
b) Perioada de scolar mic
c) Perioada de copil mic
d) Anteprescolar
e) De la nastere pana la 3 ani

76. Manifestari de severitate ale unei infectii respiratorii sunt urmatoarele cu


exceptia:
a) Tahipneea
b) Batai ale aripilor nazale
c) Retractia intercostala
d) Refuzul lichidelor
e) Wheezing
77. Ce reprezinta milium facial la nou nascut?
a) Descuamatia pielii
b) Coloratia tegumentelor
c) Dermatita alergica
d) Mici formatiuni chistice intradermale
e) Secretie sudoripara

Complement Simplu (1 raspuns corect)


78. Epiglotita acuta are ca principal agent cauzal:
Klebsiella
Stafilococul
Virusul gripal
Ricketsiile
Haemoplilus influenzae

Complement Multiplu (2, 3 sau 4 raspunsuri corecte)


80. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt adevarate in diareea
secretorie?
este predominant de origine bacteriana
este predominant de origine virala
poate fi de cauza neinfectioasa
coprocitograma este negativa
este determinata de cele mai multe ori de de S. viridans.
Complement Multiplu (2, 3 sau 4 raspunsuri corecte)
81. Diagnosticul diferential in bronsiolita acuta se face cu:
pneumonia lobara
insuficienta cardiaca congestiva
hepatita acuta
aspiratia de corp strain
pleurezia masiva

Complement Multiplu (2, 3 sau 4 raspunsuri corecte)


82. Semnele caracteristice pentru malnutritia de gradul III sunt:
absenta tolerantei digestive
IP de 0,75-0,61
toleranta digestiva este normala
curba ponderala coboara continuu
tesutul adipos subcutanat este complet disparut

Complement Multiplu (2, 3 sau 4 raspunsuri corecte)


83. Hipertensiunea arteriala la copil:
este primara (esentiala) in 10-15% din cazuri si secundara in
85% din cazuri
presupune valori ale tensiunii arteriale mai mari de percentila
95 pentru varsta si talie, la >= 3 determinari separate
la nou nascut este frecventa
Complement Multiplu (2, 3 sau 4 raspunsuri corecte)
84. Diagnosticul pozitiv in endocardita acuta se stabileste pe baza
urmatoarelor criterii:
Hemoculturi pozitive (minim doua)
Ecocardiografie pentru evidentierea vegetatiilor valvulare
Semne clinice
Ecografie generala
Factori favorizanti, declansatori

Complement Multiplu (2, 3 sau 4 raspunsuri corecte)


85. Sugarii cu rubeola congenitala pot sa prezinte:
tuse staccato+polipnee+raluri
trombocitopenie
anemie hemolitica
eruptie maculopapuloasa descuamativa, localizata palmar,
plantar, peribucal si perianal
retard de crestere

Complement Multiplu (2, 3 sau 4 raspunsuri corecte)


86. Radiografia toracica la un copil astmatic este caracterizata de:
Hiperinflatie
Opacitate triunghiulara cu varful in hil si baza la mediastin
Coaste orizontalizate
Aspect de geam mat
Intre crize poate avea aspect normal
87. Tratamentul in DZ la copil se face cu:
Analogi de insulin cu actiune rapida
Insulin ultralente
Analogi de insulin cu atiune lenta
Insulin premixate
Medicatie antidiabetica orala

88. . In otita medie acuta supurata sunt adevarate urmatoarele afirmatii:


Otoscopic timpanul este hiperemiat, retractat
Sugarul prezinta febra, otalgie, varsaturi, diaree
Dupa perforarea timpanului febra creste
Infectia bacteriana reprezinta factorul etiologic determinant
Tratamentul antibiotic recomandat are durata de 3-5 zile

89. Cauze de diaree neinfectioasa pot fi urmatoarele:


Greseli alimenatre calitative/cantitative
Alergii alimentare(APLV, soia)
Antibio/chimio/radioterapia
Anomalii ale proceselor de absorbtie/digestive
Otomastoidite, meningite

90. Criza genitala la nou-nascut se caracterizeaza prin:


Tumefierea glandelor mamare
Febra tranzitorie
Icter
Edem vulvar si vaginal
Hidrocel ???

91. cel mai active metabolit al vitaminei D:


25-hidroxicolecalciferol
7-dihidroxicolesterol
Colecalciferol
24-25 dihidroxicolecalciferol
1-25 dihidroxicolecalciferol
92. Indicati ce particularitati sunt caracteristice perioadei de prescolar
Ritm de crestere comparative mai lent
Ritm de crestere accelerat
Aparitia primilor dinti definitive
Dezvoltare psihointelectuala accentuate
Patologia dominate de boli contagioase, cronicizarea unor patologii

93. Tabloul clinic in obezitate se caracterizeaza prin uramatoarele semne clinice:


Greutate in exces fata de talie, fata de greutatea ideala varstei
Talie normal sau chiar crescuta fata de media varstei
Varsta osoasa intarziata
Maturatie sexuala si somatica normal sau accentuate
Dispunere de grasime generalizata si simetrica

94. Indicati ce este caracteristic pentru coloana vertebrala a copilului nou-nascut


sanatos:
este prezenta lordoza lombara
coloana vertebrala este rectilinie
este prezenta lordoza cervicala
coloana vertebrala are deviatie in plan lateral
este prezenta cifoza toracica

95. Tratamentul nefarmacologic presupune si incurajarea efortului fizic izotonic


(mers pe jos, alergat, inot, ciclism)

In cazul hipertensiunii secundare tratamentul se face si dupa eliminarea cauzei

Care dintre urmatoarele fac parte din avantajele alimentatiei naturale in primele
luni de viata ale sugarului:
Asigura nevoile energetice și nutritive
Nu este un aliment aseptic
Asigura protectie antiinfectioasa si antialergica
Reduce riscul aparitiei bolilor carentiale
Contine o cantitate suficienta de vitamina D
96. Evaluarea starii de nutritie in distrofie se face dupa:
Indicele nutritional
Pliul cutanat tricipital
Perimetrul cranian
Glicemie
Profilul lipidic

97. Colostrul:
se secreta din ziua 4-6 pana in ziua 10-30 de la nastere
are continut redus de lactoza, lipide si vitamine hidrosolubile
este adaptat imaturitatii renale si deficitului tranzitoriu de lactaza ale
noului-nascut
contine 85-95% apa si 5-13% rezrduu uscat
are un continut bogat In proteine

98.Sugarul mare (9-12 luni) prezinta urmatoarele caracteristici:


-ritmul de crestere ponderala este de 500g/luna
-ritmul de crestere ponderala este de 250g/luna
-reflexe arhaice prezente
-alimentatie exclusiv lactata
-sta in picioare sprijinit

99.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate , cu exceptia:


-nou nascutul este alaptat de 4 ori/zi
-nou nascutul este alaptat de 8- 12 ori /zi
-alaptatul exclusiv la san este recomandat pana la 6 luni
-alaptatul trebuue initiat in primele ore de la nastere
-alaptatul la san este contraindicat la cei cu galactoza
100.Cea mai frecventa cauza de diaree acuta virala:
-rotavirus
-virusul gripal
-arbovirus
-citomegalovirus
-coronavirus

101.Tratamentul insuficientei cardiace la copil se face cu :


-cortizon
-inhibitori ai enzimei de conversie
-diuretice de ansa si antialdosteronice
-digitalice
-antiacide
1. * Cauze de diaree neinfectioasa pot si urmatoarele, cu exceptia:
a. Greseli alimentare cantitative/ calitative
b. Alergii alimentare (APLV, soia)
c. Antibio-/chimio-/radioterapia
d. Anomalii ale proceselor de absorbtie/ digestive
e. Otomastoide, meningite

2. * Perioada de prescolar se caracterizeaa prin urmatoarele, cu exceptia:


a. Crestere mai lenta
b.La 4 ani dubleaza talia de la nastere
c.Dezvoltare osihomotorie accentuate
d. Ritm de crestere rapid
e. Crestere capacitatea de aparare imuna

3. * Cea mai frecventa cauza de diaree acuta virala este:


a.Rotavirus
b.Virus gripal
c.Arbovirus
d.Citomegalovirus
e.Coronavirus

4. * In ceea ce priveste indicele nutritional sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:


a.IN=0,80-0,71 manutritie gradul II
b. Reprezinta raportul intre greutatea reala a copilului si greutatea
corespunzatoare lungimii
c. Reprezinta raportul intre greutatea actuala a copilului examinat si
greutatea ideala pentru varsta respective
d. La copilul eutrofic IP intre 0,90 si 1,1
e. IN= sub 0,70 malnutritie gradul III

5. * Epiglotita acuta are ca principal agent cauzal:


a. Klebsiella
b. Stafilococul
c. Virusul gripal
d. Ricketsiile
e. Haemophilus influenza

6. * Semne fizice intalnite in pericardita acuta sunt urmatoarele, cu exceptia:


a. Frecatura pericardica
b. Diminuarea matitatii cardiac
c. Scaderea intensitatii socului apexian
d. Asurzirea zgomotelor cardiac
e. Tahicardie
7. * Tratamentul igieno-dietetic in insuficienta cardiac la copil cuprinde urmatoarele
recomandari, cu exceptia:
a. Aport caloric scazut
b. Restrictie de lichide si de sodium
c. Suplimente de proteine, vitamin, minerale pentru corectarea unor deficite
nutritionale
d. Repaus fizic in pozitia de decubit cu trunchiul la 30 ᵒ
e. Combaterea agitatiei

8. * Examenul clinic in miocardita acuta evidentiaza urmatoarele semen, cu


exceptia:
a. Zgomote cardiac accentuate
b. Cardiomegalie
c. Ritm de gallop
d. Tulburari de ritm si de conducere
e. Insuficienta circulatory periferica

9. * In infectia perinatala cu cytomegalovirus sunt prezente urmatoarele manifestari


clinice, cu exceptia:
a. Microcefalie
b. Glomerulonefrita
c. Corioretinita
d. Hepatita
e. Petesii

10. In sindromul de deshidratare pot fi prezente urmatoarele manifestari clinive:


a.fontanela anterioara deprimata
b. oligurie
c. pliu cutanat abdominal lenes
d. facies incercanat
e. somnolenta, obnubilare, coma

11. Cauzele fetale ale retardului de crestere intrauterine sunt:


a.Embriofetopatia infectioasa
b.Malformatia uterina
c.Anomalia cromozomiala
d.Infarct al placentei
e.Subnutritia mamei

12. Elemente de suspiciune pentru obezitate genetica sau endocrina:


a.Dispozitie particulara a excesului de grasime
b. Afectarea cresterii(hipostatura), dismorfism
c. Accelerarea in maturatia osoasa si in dezvoltarea sexuala
d. Deseori retard neuropsihic
e. Obezitate obisnuita in familie
13. Urmatoarele afirmatii referitoare la malformatiile cardiac congenitale sunt
adevarate:
a. Pacientii cu defect septal atrial sunt adesea asimptomatici
b. Defectul septal ventricular este o malformatie cardiac congenitala cianogena
c. Pacientii cu canal arterial persistent cu shunt mare pot prezenta semen
de insuficienta cardiac congestive
d. Diagnosticul se bazeaza pe anamneza, examen cliniv si investigatii
paraclinice
e. In tetralogia Fallot cianoza este intotdeauna prezenta de la nastere

14. Tratamentul epiglotitei implica:


a. Intubatia
b. Aerosoli cu ser fiziologic
c. Cefalosporina i.v.
d. Sedare
e. Salbutamol

15. Diagnosticul pozitiv in endocardita acuta se stabileste pe baza urmatoarelor


criteria:
a. Hemoculturi positive(minim doua)
b. Ecocardiografie pentru evidentierea vegetatiilor valvulare
c. Semne clinice
d. Ecografie generala
e. Factori favorizanti, declansatori

16. Criza genitala la nou-nascut se caracterizeaza prin:


a. Tumefierea glandelor mamare
b. Febra tranzitorie
c. Icter
d. Edem vulvar si vaginal
e. Hidrocel

17. Semne caracteristice pentru malnutritia de gradul III sunt:


a. Absenta tolerantei digestive
b. IP de 0,75-0,61
c. Toleranta digestive este normal
d. Curba ponderala coboara continuu
e. Tesutul adipos subcutanat este complet disparut

18. Semnele clinice de bronhopneumonie la sugar in perioada de stare sunt:


a. Coriza, obstructie nazala, tuse foarte rara
b. Batai ale aripioarelor nazale
c. Alterarea starii generale
d. Leucocitoza cu neutrofilie
e. Refuzul alimentatiei, varsaturi
19. Urmatoarele sunt caracteristici pentru bronhopneumonie:
a. Etiologia este bacteriana
b. Rx pulmonara evidentiaza desen interstitial accentuat
c. Tahicardie, hepatomegalie, edeme pot fi prezente
d. La ascultatie se aud raluri ronflante si sibilante
e. Poate fi present herpesul labial

20. Care dintre urmatoarele fac parte din avantajele alimentatiei natural in primele
luni de viata ale sugarului
a. Asigura nevoile energetice si nutritive
b. Nu este un aliment aseptic
c. Asigura protective antiinfectioasa si antialergica
d. Reduce riscul aparitiei bolilor carentiale
e. Contine o cantitate suficienta de vitamin D

21. Tratamentul HTA la copil se face cu:


a. Diuretice
b. Vasoconstrictoare
c. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
d. Antagonisti ai canalelor de calciu
e. Agenti adrenergici

22. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt adevarate in diareea secretore:


a. Este predominant de origine bacteriana
b. Este predominand de origine virala
c. Poate fi de cauza neinfectioasa
d. Coprocitograma este negative
e. Este determinate de cele mai multe ori de S. viridans

23. Despre profilaxia rahitismului carential putem afirma:


a. Doza profilactica este 2000-2500ui/zi
b. Doza fiziologica se administreaza zilnic
c. Se recomanda administrarea per os
d. Se prefera administrarea parenterala
e. Este indicate la toti copiii pana la varsta de 18 luni

24. Cei mai frecventi agenti etiologici implicati in etiologia mastoiditei acute sunt:
a. Streptococcus Pneumoniae
b. Chlamydia Trachomatis
c. Haemophilius Influenzae
d. Klebsiella Pneumoniae
e. Escherichia Coli

25. Pentru stabilirea diagnosticului de mastoidita acuta sunt necesare urmatoarele:


a. Rx craniana pentru regiunea mastoidiana
b. CT mastoida
c. Ecografia abdominala
d. Coprocultura
e. Proteina C Reactiva

26. Dintre interventiile care se efectueaza sistematic la nastere, fac parte:


a. Administrarea de vitamina D
b.Administrarea de vitamina K
b. Evaluarea scorului Apgar
c. Punerea la san sau primul bieron in primele ore
d. Administrarea de antibiotice pe cale generala

27. Cardiopatiile congenitale fara cianoza sau cu cianoza minora sunt urmatoarele:
a. Defect septal ventricular
b. Persistenta canalului arterial
c. Trunchiul arterial comun
d. Transpozitia de vase mari
e. Defect septal atrial

28. Tabloul clinic in Tetralogia Fallot include urmatoarele mofificari:


a. Defect septal ventricular
b. Stenoza de artera pulmonara
c. Hipertrofie ventriculara stanga
d. Dextropozitia aortei
e. Hipertrofia ventriculara dreapta

29. Urmatoarele afirmatii legate de proteine sunt adevarate:


a. taurina este in cantiate mare in laptele matern
b. reprezinta 30-35% din aportul energetic total
c. necesarul la sugar este de 3,5-6 g/kg/zi
d. excesul de proteine determina obezitate
e. carenta de proteine determina malnutritie

30. Pentru diagnosticul tuberculozei pulmonare trebuie luate in considerare


urmatoarele:
a. contextul epidemiologic
b. spirometria
c. manifestari clinice
d. parametrii Astrup
e. teste de laborator modificate
31. Cauzele care determina aparitia anemiei feriprive sunt:
a. prematuritatea
b. parazitoze intestinale
c. sindrom nefrotic
d. mucoviscidoza
e. pneumonia acuta

32. Care din urmatoarele afirmatii privind caracteristicile nou-nascutului la termen


sunt adevarate:
a. capul reprezinte un sfert din lungime
b. capul reprezinta o treime din lungime
c. reflexul Moro este asimetric
d. membrele inferioare sunt proportional scurte fata de adult
e. toracele este aproape cilindric

33. Pericardita lichidiana se caracterizeaza prin:


a. dureri precordiale
b.senzatie de presiune toracica
c. zgomote cardiace asurzite
d. dispnee usoara
e. frecatura pericardica

34. Radiografia toracica la un copil astmatic este caracterizata de:


a. hiperinflatie
b. opacitate triunghiulara cu varful in hil si baza la mediastin
c. coaste orizontalizate
d. aspect de geam mat
e. intre crize poate avea aspecet normal

35. In etiologia cardiopatiilor congenitale intervin urmatorii factori:


a. aberatii cromozomiale
b. infectii bacteriene
c. infectii virale
d. boli materne
e. medicamente, alcool

36. Pubertatea se caracterizeaza prin:


a.scaderea secretiei de GnRH
b. cresterea secretiei de GnRH
c. durata medie a pubertatii este de 3-4 ani
d. durata medie a pubertatii este de 1-2 ani
e. debutul pubertatii este influentat de factorii genetici

37. *Indicati ce este caracteristic pentru coloana vertebrala a copolului nou-nascut


sanatos:
a. Este pezenta lordoza lombara
b. Coloana vertebrala este rectiline
c. Este prezenta lordoza cervicala
d. Colaona vertebrala are deviatie in plan lateral
e. Este prezena cifoza toracica

38. *In pneumonia abcedanta urmatoarele sunt manifestari clinice, cu exceptia:


a. Meteorism abdominal
b. Batai ale aripilor nazale
c. Tahicardie, hepatomegalie, edeme pot fi prezente
d. Extremitati reci
e. Eruptie cutanata

39. *Manifestarile de severitate ale unei infectii respiratorii sunt urmatoarele, cu


exceptia:
a. Tahipneea
b. Batai ale aripilor nazale
c. Retractia intercostala
d. Refuzul lichidelor
e. Wheezing

40. *Ce reprezinta „millium facial” la nou-nascut?


a. Descuamarea pielii
b. Coloratie tegumentelor
c. Dermatita alergica
d. Mici formatiuni chistice intradermale
e. Secretia sudoripara

41. *Cel mai activ metabolit al vitaminei D este:


a. 25-hidroxicolecalciferol
b. 7-hidroxicolesterolul
c. Colecalciferolul
d. 24,25-dihidroxicolecalciferol
e. 1,25-dihidroxicolecalciferol

42. *Semnele fizice intalnite in pericardita acuta sunt urmatoarele, cu exceptia:


a. Frecatuta pericardica
b. Diminuarea matitatii cardiace
c. Scaderea intensitatii socului apexian
d. Asurzirea zgomotelor cardiace
e. Tahicardie

43. *Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:


a. Laptele secretat imediat dupa nastere se numeste colostru
b. Colostrul reprezinta laptele matern dupa prima luna de nastere
c. Laptele de tranzitie se sectreta in perioada 4-14 zile dupa nastere
d. Laptele matur poate avea o comozitie in funcie de faza suptului
e. Laptele matern matur este produs incepanad cu 2 saptamani dupa
nastere

44. *Tabloul clinic al malnutritiei de gr 1 se caracterizeaza prin urmatoarele semne,


cu exceptia:
a. Toleranta digestiva buna
b. Indice ponderal 0,89-0,76
c. Indice nutritional 0,89-0,76
d. Dezvoltare neuromotorie si psihica normala
e. Tesut redus pe abdomen si torace

45. *Urmatoarele sunt alergeni importanati in astm, cu exceptia:


a. Fum de tigara
b. Polenuri
c. Mucegaiuri
d. Aerosoli salini
e. Par de animale

46. *Tratamentul nefarmacologic in HTA la copil cuprinde urmatoarele recomandari,


cu exceptia:
a. Cresterea aportului caloric la toate cazurile
b. Restrictie de sodiu la 1,2-1,5 g/zi
c. Evitarea fumului, a consumului de cafea , coca-cola, energizante
d. Reducerea aportului de lipide
e. Incurajarea efortului fizic moderat

47. In crupul viral pot aparea urmatoarele semne clinice:


a. Dispnee inspiratorie
b. Dispnee expiratorie
c. Stridor
d. Disfonie
e. Raluri subcrepitante
48. Selectati particularitatile de compozitie ale colostrului privind ingredientele
nutritive:
a. Contine mai multe grasimi decat laptele matern
b. Contine mai multe proteine decat laptele matern
c. Contine mai putin glucide decat laptele matern
d. Contine mai multe glucide decat laptele matern
e. Este mai bogat in unele mienerale decat laptele matern

49. Tratamentul adenoiditei acute include:


a. Hidratare
b. Paracetamol
c. Adenoidectomie
d. Oxidenoterapie
e. Solutie de anestezina 1%

50. Principalele modificari fiziopatologice in DZ tip 1 la copil sunt urmatoarele:


a. Hiperglicemie
b. Glicozurie fara cetonurie
c. Deshidratare acuta
d. Acidoza metabolica
e. Glicozurie cu cetonurie

51. Tratamentul miocarditei acute virale la sugar se face cu:


a. Antibiotice
b. Diuretice
c. Antialgice
d. Corticoterapie
e. Vasodilatatoare

52. Simptomatologia in otita medie acuta cu exudat cuprinde:


a. Agitatie
b. Hiperacuzie
c. Varsaturi, refuzul alimentatiei
d. Mialgii
e. Disfagie

53. Urmatoarele pot fi complicatii ale otitei acute supurate:


a. Abces subdural
b. Endocardita bacteriana
c. Artita reumatioda
d. Septicemie
e. Dispnee mixta

54. Malnutritia de grad 2 se caracterizeaza prin urmatoarele:


a. Deficit ponderal de peste 30%
b. Curba ponderala coboara in trepte
c. Apetitul este redus s toleranta digestica scazuta
d. Tesutul adipos subcutanat este complet scazut
e. Prognosticul este bun

55. *Tabloul clinic in insuficienta cardiaca cuprinde urmatoarele semne, cu exceptia:


a. Dificultati in alimentatie
b. Tahipnee semnificativa
c. tahicardie
d. Dureri precordiale
e. Extremitati reci, marmorate, puls slab perceptibil

56. *Principalul microorganism implicat in bronsiolita acuta este:


a. Streptococul
b. Stafilococul
c. Virusul sinctial respirator
d. Virusul paragripal
e. Adenaovirusul

57. Caracteristicile perioadei de sugar sunt:


a. Cresterea staturala si ponderala are ritmul cel ami rapid
b. Panicul adipos este in regresie
c. Creste capacitatea de aparare imuna
d. Predomina pataologia respiratorie si digeastiva
e. Alimentatia exclusiv lacatata pana la 5-6 luni

58. Manifestarile clinice in teitismul carential sunt urmatoarele:


a. Craniotabes
b. Piciorul plat
c. Torace in carena
d. Cifoscolioza toracala
e. Sant Harrison

59. Despre angina aftoida putem spune urmatoarele:


a. Etiologia este virala
b. Etiologia este bacteriana
c. Boala nu este autolimitata
d. Clinic prezinta: sialoree, febra, refuzul alimentatiei
e. In tratament se folosesc solutii antiinflamatorii

60. Complicatii imediate in agina streptococica sunt:


a. Glomerulonefrita acuta
b. Limfadenita spurata
c. Otita supurata
d. Reumatism articular acut
e. Meningita acuta

61. Radiografia cardio-pulmonara in persistenta de canal arterial evidentiaza:


a. Hipertransaprenta pulmonara
b. Cardiomegalie prin dilatarea AS si VS
c. Arcul mijlociu stang convex si hiperpulsatil
d. AP ingustata
e. Incarcarea vasculara pulmonara e accentuata

62. Perioada de copil mic se caracterizeaza prin:


a. Se mai numeste perioada de anteprescolar
b. Cuprinde varsata de 1-3 ani
c. Cuprinde varsata 3-6 ani
d. Ritm de crestere rapid
e. Ritm de crestere mai lent

63. Prima copilarie cuprinde;


a. Perioada de sugar
b. Perioada de scolar mic
c. Perioada de copil mic
d. Perioada de anteprescolar
e. Perioada de la nastere pana la varsata de 3 ani
64. Tratamentul insuficientei cardiace la copil se face cu:
a. Cortizon
b. Inhibitori ai enzimei de conversie
c. Diuretice de ansa si antialdosteronice
d. Digitalice
e. Antiacide

65. Tabloul clinic in obezitate se cracterizeaza prin urmatoarele semne clinice:


a. Greutate in exces fata de talie, fata de greutatea ideala varstei
b. Talie normala sau chiar crescuta fara de media de varsta
c. Varsta osoasa intarziata
d. Maturatie sexuala si somatica normala sau accelearata
e. Depunere de grasime generalizata si simetrica

66. Care dintre urmatoarele intervin in cadrul mecanismelor patogenice de producere


a miocarditei?
a. Actiune la distanta prin intermediul toxinelor
b. Actiune directa a germenilor
c. Afectarea tuturor structurilor cordului
d. Proces inflamator al tesutului interstitial al miocardului
e. Proces autoimun initiat de agentii virali, bacterieni

67. Sugarii cu rubeola congenitala pot sa prezinte:


a. Tuse staccato+polipnee+raluri
b. Trombocitopenie
c. Anemie hemolitica
d. Eruptie maculopapuloasa descuamativa, localizata palmar, plantar,
peribucal si perianal
e. Retard de crestere

68. Ritmul de crestere in greutate al sugarului este urmatorul:


a. La varsta de 4 luni dubleaza greutatea de la nastere
b. La 10 luni tripleaza greutatea de la nastere
c. In perioada 5-8 luni creste in greutate cu 250 g/luna
d. Primele 4 luni creste in greutate cu 750 g/luna
e. Formula de determinare a greutatii este: G=9+2*V

69. Care dintre urmtoarele afirmatii referitor la caracteristicile prematurului sunt


adevarate:
a. Capul reprezinta o treime din lungime
b. Lanugo este prezent abundent la nivelul fetei
c. Capul reprezinta un sfert din lungime
d. Icterul fiziologic persista 2-3 saptamani
e. Lungimea la nastere este de 48-52 cm

70. Contraindicatii pentru alaptarea la san din partea copilului sunt:


a. Galactozemia
b. Prematuritatea
c. Icterul fiziologic
d. Intoleranta ereditara la lactoza
e. Mucoviscidoza

71. *Tabloul clinic in anemia feripriva nu include:


a. Paloare generalizata
b. Ragade comisurale
c. Aritmie cardiaca
d. Ianpetenta
e. Fanere friabile

72. Diagnosticul diferntial in bronsiolita acuta se face cu:


a. Pneumonie lobara
b. Insuficienta cardiaca congestiva
c. Hepatita acuta
d. Aspiratie de corp strain
e. Pleurezie masiva

73. In tratamentul rahitismului carential pot fi folosite urmatoarele:


a. Vitamina C intravenos
b. Vitamina D per os 2000-4000 UI zilnic
c. Vitamina D 3 doze stoss a cate 100.000 UI apoi o doza de 200.00 UI
dupa 30 zile
d. Calciu
e. Fier

74. Care din urmatoarele afirmatii privind diversificarea sugarului sunt adevarate?
a. Ficatul de pasare se poate introduce dupa 6 luni
b. Diversificarea se incepe la 4-6 luni
c. Albusul de ou se administreaza de 2-3 ori pe saptamana
d. Se respecta preferintele alimentare ale sugarului
e. Se pot introduce 2 sau mai multe alimente noi deodata
75. Despre diversificarea sugarului putem afirma:
a.Ficatul de pasare se poate introduce dupa 7-8 luni
b.Diversificarea se incepe la 4-6 luni
c.Albusul de ou se administreaza de 2-3 ori pe saptamana
d. Se respecta preferintele alimenare sugarului
e.Se poate introduce doua sau mai multe alimente noi deodata

76. Care sunt substantele folosite in tratamentul bronhodilatator administrat copiilor


astmatici?
a. Proparanolol
b. Desloratadina
c. Fluticazona
d. Salmeterol
e. Salbutamol

77. Indicati ce particularitati sunt caracteristice perioadei de prescolar:


a. Ritm de crestere comparativ mai lent
b. Ritm d ecrestere accelerat
c. Aparitia primilor dinti definitivi
d. Dezvoltarea psihointelecetuala accentuata
e. Patologia dominata de boli contagioase, cronicizarea unor patologii

78. Sugarul mare (9-12 luni) prezinta urmatoarele caracteristici:


a. Ritmul de crestere ponderala este de 500 g/ luna
b. Ritmul de crestere ponderala este de 250 g/ luna
c. Reflexe arhaice prezente
d. Alimentatia este exclusiv lacatata
e. Sta in picioare sprijinit

79. * Care sunt microorganismele cel mai frecvent implicate in etiologia rinofaringitei
acute?
a. Bacteriile
b. Fungii
c. Virusurile
d. Ricketsiile
e. Micoplasmele

80. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:


a. Nou-nascutul este alaptat de 4 ori/zi
b. Nou-nascutul este alaptat de 8-12 ori/zi
c. Alaptatul exclusiv la san este recomandat pana la 6 luni
d. Alaptatul trebuie initiat in primele ore de la nastere
e. Alaptatul la san este contraindicat la cei cu galactozemie
f.
81. Evidentiati afirmatia corecta despre eruptia dentara normal la copil
a. Eruptia primilor dinti incepe cu incisivii superiori si are loc la varsta de 10 luni
b. Eruptia incisivilor inferiori are loc la varsta de 8 saptamani
c. Primii dinti de lapte sunt incisivii median inferiori, care erup la varsta de 6-8
luni
d. Incisivii si caninii laterali superiori apar la varsta de 5-7 luni
e. La varsta de 4 luni incepe eruptia dentara, asociata cu ascensiune febrile

82. Diagnosticul diferential in bronsiolita acuta se face cu


a. Pneumonia lobara
b. Insuficienta cardiaca congestiva
c. Hepatita acuta
d. Aspiratia de corp strain
e. Pleurezia masiva

83. Prematurul de grad I este nou-nascutul:


a. Varsta gestationala de 30-34 saptamani
b. Lungime peste 47 cm
c. Varsta gestationala de 34-37 saptamani
d. Greutatea sub 2000 g
e. Greutatea de 2000-2500 g

84. Greseli alimentare calitative ca factori etiologici ai malnutritiei sunt:


a. Alimentative hipoglucidica
b. Carenta de lipide
c. Hipogalactie maternal reala
d. Numarul de mese marit
e. Alimentative hipoproteica

85. Care sunt substantele folosite in tratamentul bronhodilatator administrat copiilor


asmatici?
a. Propranolol
b. Desloratadina
c. Fluticazona
d. Salmeterol
e. Salbutamol

86. In infectiile perinatale sunt adevarate urmatoarele afirmatii:


a) Tratamentul in oftalmia gonococica este strict local (parenteral
=local?)
b) Malformatiile cardiace si renale sunt caracteristice infectiei intrauterine cu virus
cytomegalic
c) In infectia cu virus herpes simplex exista 3 tablouri clinice: boala
diseminata, afectare neurologica, boala localizata
d) Virusul rubeolic poate fi izolat din sange, urina, lcr, nazofaringe
e) Sifilisul tardive la sugar implica afectarea tegumentului, sist osos, SNC

87. Tratamentul in DZ tip 1 la copil se face cu

a) analogi de insulin cu actiune rapida


b) insulin ultralente
c) analogi de insulin cu actiune lenta
d) insulin premixate
e) medicatie antidiabetica orala

88. Endocardita se defineste prin


a) afectarea valvelor cardiace si a miocardului
b) aparitia, de obicei, pe cord indemn, anterior sanatos
c) afectarea valvelor cardiace, a endocardului parietal si a aparatului
subvalvular
d) formare de leziuni vegetante si ulcerative necrotice
e) apare frecvenr pe cord anterior afectat sau pe proteze valvular
89. In otita medie acuta supurata sunt adevarate urm afirmatii

a) otoscopic timpanul este hiperemiat, retractat


b) sugarul prezinta febra, otalgia, varsaturi, diaree
c) dupa perforarea timpanului febra creste
d) infectia bacteriana reprezinta factorul etiologic determinant
e) tratamentul antibiotic recomandat are durata de 3-5 zile

90. Ingrijirea si supravegherea nou-nascutului in salon, imediat dupa nastere


presupune urmarirea

a)curbei ponderale la 5 zile


b) temperaturii
c) plaga ombilicala
d) nevii materni
e) diureza

91. Hipertensiunea arteriala la copil


a) este primara (esentiala) in 10-15% din cazuri si secundara in 85%
b) presupune valori ale tensiunii arteriale mai mari in percentile 95 pt varsta si
talie, la >= 3 determinari separate
c) la nou nascut este frecventa
d) tratamentul nefarmacologic presupune si incurajarea efortului fizic isotonic
(mers pe jos, alergat, inot, ciclism)
e) in cazul HTA secundare tratamentul se face si dupa eliminarea cauzei

92. Care dintre urm afirmatii privind caracteristicile nou-nascutului sunt adevarate
a. capul reprez un sfert din lungime
b. capul reprez o treime din lungime
c. reflexul Moro este asimetric
d. membrele inferioare sunt proportionale scurte fata de adult
e. toracele este aproape cilindric

93. Care dintre urmatoarele simptome sunt caracteristice bronsiolitei acure:


a.Dispneea expiratorie
b.Dispee inspiratorie
c.Raluri crepitante
d.Disfonie
e.Wheezing

94. Manifestarile clinice in rahitismul carential sunt urmatoarele:


a.Craniotabes
b.Picior plat
c.Torace in carena
d.Cifoscolioza toracala
e.Sant Harrison

95. Care dintre urm sunt manifestari clinice caracteristice în insuficienta cardiaca la
copil?
a.Cardiomegalie
b.Bradicardie sinusala
c.Hepatomegalie, edeme
d.Bradipnee
e.Scadere ponderala
96. Deshidratarea hipotona are urmatoarele caracteristici:
a.Pierderi hidroelectrolitice predominan saline
b.Pierderi hidroelectrolitice predominan aoase
c.Deshidratarea predominant extracelulara
d.Deshidratare predominant intracelulara
e. Na este sub 130mEq/l

97. In crupul viral pot sa apara urmatoarele semne clinice:


a.dispnee inspiratorie
b.dispnee expiratorie
c.stridor
d.disfonie
e.raluri subcrepitante

98. Pe radiografia cardio-pulmonara pot sa apara urmatoarele modificari in pericardita


acuta
a.Marirea considerabila a siluetei cardiace, realizand configuratia de „ cord
in carafa”
b.Pedicul vascular ingustat
c.Unghiuri cardiofrenice obtuze
d.Pedicul vascular largit
e.Transparenta pulmonara diminuata

99. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la caracteristicile prematurului sunt


adevarate:
a.Capul reprezinta o treime din lungime
b.Lanugo este prezent abundent la nivelul fetei
c.Capul reprezinta un sfert din lungime
d.Icterul fiziologic persista 2-3 saptamani
e.Lungimea la nastere este 48-52 cm

100. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la boala diareica acuta la copil
sunt adevarate?

a. Enterotoxinele reprezinta factori de virulenta ai agentilor patogeni


b.Varsaturile alimentare nu sunt prezente
c.Coprocultura va fi indicata de la internare
d.La sugarul alimentat la san se va intrerupe alaptarea
e.Tratamentul cu antibiotice – nu se foloseste de rutina

101. * Perioada de prescolar prezinta urmatoarele caracteristici, cu exceptia:


a. Dezvoltare staturo ponderala mai lenta
b.Dezvoltarea psihica, intelectuala este importanta
c.Creste capacitatea de aparare antiinfectioasa
d.Crestere rapida staturo ponderala
e.Este delimitata de incheierea eruptiei dentitiei temporare si aparitia primilor dinti
permanenti

102. In primul an ritmul de crestere este urmatorul:


a.Primele 4 luni creste in greutate cu 750g/luna
b.In perioada 9-12 luni creste in greutate cu 250 g/luna
c.In perioada 5-8 luni creste in greutate cu 500 g /luna
d.La 1 an dubleaza greutatea de la nastere
e.In perioada 5-8 luni creste in greutate cu 250 g /luna

103. Semnele caracteristice pentru malnutritia de gradul II sunt:


a. Absenta tolerantei digestive
b. IP de 0,75-0,61
c. Toleranta dig este normal
d. Curba ponderala coboara continuu
e. Tesutul adipos subcutanat este complet disparut

104. Evaluarea starii de nutritie in distrofie se face dupa:


a)indicele nutritional
b)pliul cutanat tricipital
c)perimetrul cranian
d)glicemie
e)profilul lipidic
1.Sugarii cu rubeola congenitala pot sa prezinte:CM
A.Tuse,polipnee,raluri.
B.TrombocitoP
c.anemie hemoltica.
d.eruptie maculopapuloasa descuamativa,localizata palmar,plantar,peribucal si perianal.
E.retard de crestere.

2.Malnutritia de gr2:
A.Deficit ponderal de peste 30%
B.Curba ponderala coboara in trepte
C.Apetit redus si toleranta digestiva scazuta.
D.Tesut adipos subcutanat complet disparut
E.Prognostiv Bun

3.Cei mai frecventi agenti etiologici implicati in etio mastoiditei acute sunt:
A.Streptococ pneumonie.
B.Chlamidya
C.Haemophilus I
D.Klebsiella P
E.E coli

4.Semne clinice de bronhopneumonie la sugar:


A.coriza,obstructie nazala,tuse foarte rara.
B.Batai ale aripioarelor nasului
C.Alterarea starii generale
D.Leucocitoza cu neutrofilie.
E.Refuzul alimentatiei,varsaturi

5.Evaluarea starii de nutritie in distrofe


A.indicele nutritional.
B.pliu cutanat tricipital
C.Perimetru cranian
D.Glicemie
E.Profil lipidic.

6.Cauze care determina anemie feripriva


A.Prematuritatea
B.parazitozele intestinale.
C.sindromul nefrotic.
D.Mucoviscidoza
E.Pneumonia acuta
7.Pentru stabilirea diagnosticului de mastoidita acuta sunt necesare:
A.Rx craniana si de regiune mastoidiana.
B.Ct mastoida
C.eco abd
D.Coprocultura
E.Prot C reactiva.

8.Contrainticatiile pt alaptarea la san din partea copilului sunt:


A.Galactozemia.
B.Prematuritatea.
C.icterul fiziologic
D.intoleranta ereditara la lactoza
E.mucoviscidoza

9.Manifestari clinice in rahitismul carential:


A craniotabes
B picior plat
C torace in carena
D cifoscolioza toracala
E sant Harrison

10.Tabloul clinic in obezitate,semne clinice:


A.Greutate in exces fata de talie,fata de greutatea ideala varstei.
B.Talie normala sau chiar crescuta fata de medie.
C.Varsta osoasa intarziata
D.Maturitate sexuala si somatica normala sau accelerata
E.depunere de grasime generalizata si simetrica.

11.Pt diag TBC pulmonara trebuie luate in considerare:


A.Contextul epidemiologic
B.spirometire
C.manif clinice
D.Astrup
E.Teste de lab modificate

12.complicatii imediate in angina strepto:


A.GlomeruloN acuta
B.limfadenita supurata.
C.otita supurata
D.RAA
E.meningita acuta
13.HTA la copil:
A.este esentiala in 10-15% din cazuri si secundara in rest.
B.valori > de percentila 95 pt varst si talie,la >= de 3 determinari.
C.La nou nascut e frecventa.
D.Tratamentul nonF presupune si incurajarea efortului fizic izotonic(mers,alergat,inot,ciclism)
E.In cazul hipertensiunii secundare tratamentul se face si dupa eliminarea cauzei.

14.Despre prematuritate sunt adevarate:


A.Capul reprezinta o treime din lungime.
B.lanugo prezent abundent la nivelul fetel?(la nivelul fruntii..deci discutabil)
C.capul reprezinta un sfert din lungime.
D.icterul fiziologic persista 2-3 sapt.
E.lungime la nastere de 48-55cm

15*.malnutritia de gr1,urmatoarele semne cu exceptia:


A.toleranta digestiva buna
B.indice ponderal 0,89-0,76
C.indicele nutritional 0,89-0,76
D.dezvoltare neurosomatica si psihoca normala
E.Tesut adipos redus pe abdomen si torace.

16.Endocardita se defineste prin:


A.Afectarea valvelor cardiace si a miocardului
B.Apare deobicei pe cord indemn,anterior sanatos.
C.Afectarea valvelor,a endocardului parietal si a aparatului subvalvular.
D.Formare de leziuni vegetative si ulcero necrotice
E.Apare frecvent pe cord anterior afectat sau proteze V

17.Pubertatea se caracterizeaza prin:


A.scaderea secretiei de GnRH
B.Cresterea secretiei de Gnrh
C.durata medie a pubertatii este de 3-4 ani
D. 1-2 ani
E.debutul pubertatii este influentata de factori genetici

18.Tratemntul insuficientei cardiace la copil:


A.cortizon??(in tulb de ritm se da..dar cica e controversat)
B.IEC
C.Diuretice de ansa si antiAldo
E.Digitalice
D.Antiacide
19.in otita medie acuta supurata sunt adv urmatoarele:
A.otoscopic-timpanul este hiperemiat,retractat.
B.sugarul prezinta febra otalgie,varsaturi diaree.
C.dupa perforarea timpanului febra creste.
D.infectia bact reprezeinta factorul etiologic determinant
E.Tratamentul atb recomandat are durata de 3-5 zile.

20.Greseli alimentare calitative ca factori etio ai malnutritiei:


A.Alimentatie hipoglucidica
B.Carenta de lipide
C.hipogalactemia materna reala
D.numarul de mese marit
E.Alimentatie hipoproteica

21.In etiologia cardiopatiilor congenitale intervin urmatorii factori:


A.Abertaii cromozomiale.
B.inf bact
C.inf virale
D.boli materne
E.medi,alcool

22.Caracteristicile nou nascutului la termin af adevarate:


A.Capul reprezinta un sfert din lungime
B. o treime
C.reflex moro asimetric
D.Membrele inf sunt proportional scurte fata de adult
E.Toracele este aproape cilindric.

23.Tratamentul adenoiditei acute include:


A.Hidratare
B.Paracetamol
C.Adenoidectomie
D.oxigenoT
E.solutie de anestezina 1%

24.Diversificarea sugarulu af adevarate:


1.Ficatul de pasare se poate introduce dupa 6 luni.
2.diversifi se incepe 4-6 luni
3.albusul de ou se adm de la 2-3 pe sapt,
4.se respecta preferintele alimentare ale copilului
5.se pot introduce unu sau 2 alimente noi deodata.
25.Cardiopatii congenitale fara cianoza sau cu cianoza minora sunt:
A.DSV
B.PCA.
C.Trunchiul arterial comun
D.Transpozitia de vase mari
E.DSA

26.deshidratarea hipotona caract:


A.Pierderi predominant saline
B. apoase
C.deshidratare predominant extracel
D. intracel
E.sodiu sub 130 mEl la litru

27.Particularitati de compozitie ale colostrului prinvind ingredientele nutritive:


A.mai multe grasimi decat laptele matern
B.mai multeproteine decat l matern
C.Mai putine glucide decat laptele matern
D.mai multe glucide decat laptele matern.
E.Mai bogat in unele minerale decat laptele matern.

28.Tratamentul HTA la copil


A.Diuretice
B.VasoC
C.IEC
D.antagonisti de Ca
E.agenti adrenergici

29.Boala diareica acuta la copil:


A.Enterotoxinele rep factori de virulenta ale agentilor Patogeni
B.Varsaturile alimentare nu sunt prezente
C.Coprocultura recomandata de la internare
D.La sugarul alimentat la san se intrerupe alimentarea.
E.Tratamentul cu atb nu se fol de rutina

30.Perioada de copil mic se caract de:


A.sinonim anteprescolar.
B.1-3 ani
C.3-6 ani
D.ritm de crestere rapid
E.ritm de crestere lent.
31.*Eruptia dentara normala la copil af corecta:
A.incepe cu incisivii superiori si are loc la varsta de 10 luni.
B.Eruptia incisivilor inferiori are loc la 8 saptamani.
C.primii dinti de lapte sunt incisivii mediani inferiori care erup la 6-8 luni
D.incisivii si caninii laterali superiori apar la varsta de 5 7 luni.
E.la varsta de 4 luni incepe eruptia dentara asociata cu ascensiune febrila.

*32.In pneumonia abcedata urmatoarele sunt manif clinice cu exceptia:


A.Meteorism abd
B.batai ale aripioarelor nasului
C.tahicardie,heepatoM,edeme.
D.extremitatii reci.
E.eruptie cutanata

33.tabloul clinic in anemia feripriva nu include:


A.paloare generalizata
B.ragade comisurale
C.Aritmie cardiaca
D.inapetenta.
E.fanere friabile

34*.tabloul clinic in insf cardiaca la sugar cuprinde cu exceptia:


A.Dificultati de alimetantatie
B.tahipnee semnificativa
C.tahicardie.
D.Durere precordiala
E.ext reci,marmorate,puls slab,perceptibil

35*.Ce reprezinta milium facial la nou nascut?


A.Descuamarea pielii.
B.coloratia teg.
C.dermatita alergica
D.mici formatiuni chistice intradermale
E.secretia sudoripara

36.*Tratementul nefarmacologic in HTA la copil cuprinde cu exceptia:


A.Cresterea aportului calorid la toate cazurile.

37.*Ex clinic in miocardicta evidentiala urmatorele cu exceptia:


A.Zgomote cardiace accentuate.
B.CardioM
C.Ritm de galop
D.tulb de ritm,conducere.
E.insf circulatorie periferica
38*.Perioada de prescolar se caract prin usmatoarele cu exceptia:
A.crestere mai lenta
B.la 4 ani dubleaza talia de la nastere
C.dezvoltarepsihomotorie accentuata
D.ritm de crestere rapid.
E.Creste capacitatea de aparare imuna.

39*.Prioada de prescolar se caract prin urmatoarele cu exceptia:


A.Dezvoltare staturo ponderala mai lenta.
B.Dezvoltarea psihica intelectuala este importanta.
C.creste capacitatea de aparare antiinfectioasa.
D.crestere rapida staturo ponderala
E.Este delimitata de incheierea eruptiei dentitiei temporare si aparitia primilor dinti definitivi.

40*.Cauzele de diaree ne inf pot fi urmatoarele cu exceptia


A.greseli alimentare
B.Alergie alimentara(APLV,soia)
C.antibio chimio radio terapie
D.anomalii ale proceselor de abs digestie.
E.otomastoidita,meningita.

*41.Principalul microorg implicat in bronsiolita acuta:


C.Virusu sincitiului Respirator

42*.epigolotita acuta are ca principal agent cauzal:


E.Hemofilus

43*.In infectia perinatala cu citomegaloV sunt prezente urmatoarele manifestari clinice cu exceptia:
A.microcefalie
B.glomeruloN
C.corioretinita.
D.hepatita
E.petesii.

44*.tratamentu igieno dietetic in IC la copil cuprinde urmatoarele cu exceptia:


A.aport caloric scazut.
B.restrictie de lichide si Na
C.suplimente de vit,prot,minerale pt corectarea unor deficite.
D.repaus fizic in pozitie de decubit cu T la 30 grade
E.combaterea agitatiei.
45*Urmatoarele af sunt corecte cu exceptia:
A.Laptele secretat imediat dupa nastere se num colostru
B.colostru reprezinta laptele matern dupa prima luna de la nastere.
C.laptele de tranzitie se secreta in perioada 4-14 zile dupa nastere.
D.Laptele matern poate avea compozitie diferita in functie de faza suptului.
E.Laptele matern matur este produs inccepand cu 2 sapt dupa nastere.

46.Care din urmatoarele sunt adev in diareea secretorie:


A.Predominant de origine bact
B.Predominant de origine virala
C.cauza poate fi neinfectioasa.
D.coprocitograma e neg.
E.Este det de cele mai multe ori de S.viridans.
47.Care sunt microorg implicate cel mai frecvent in etio rinofaringitei acute:
A.bact
B.fungii
C.virusuri.
D.rickesii
E.micoplasme

48.Urmatoarele afirmatii referitoare la malf cardiace congenitale sunt adev:


A.Pacientii cu DSA sunt adesea asimptomatici.
B.DSV e cianogena.
C.Pacientii cu canal arterial persistent cu sunt mare pot prezenta semne de insf cardiaca congestiva.
D.Diag se bazeaza pe anamneza ex clinic,investigatii paraclinice.
E.In tetralogia fallot cianoza este mereu prezenta de la nastere.

49.ingrijirea si supravegherea nou nascutului in salon imediat dupa nastere presupune urmarirea:
A.curba ponderala la 5 zile
B.temp.
C.plaga ombilicala.
D.nevii materni.
E.diureza.

50.Care dintre urmatoarele atb pot fi indicate in angina strepto,3 ani.


A.TetraC
B.penicilina
C.claritroM
D.Cefalosp
E.CiproF
51.Pe radiografia cardio p pot sa apara urmatoarele modif in pericardita acuta:
A.marirea siluetei cardiacecord in carafa.
B.pedicu vascular ingustat
C.unghi cardioFrenic obtuz.
D.pedicul vascular largit.
E.transparenta pulmonara diminuata.

52.Dintre interventiile care se efectueazxa sistemic la nastere fac parte:


A.Adm de vit D
B.adm de vit K
C.Apgar.
D.Punerea la san sau biberon in primele ore.
E.adm de atb pe cale generala.

53.Mecanismele patogenice de producere a miocarditei:


A.Actiune la distanta prin intermediul toxinelor
B.directa a germenilor
C.Afectarea tuturor structuriilor cordului.
D.proces inflamator al tesutului interstitial al miocardului.
E.proces autoI initiat de agenti virali,bact.

54.Trat in DZ 1 la copil.
A.analogi de insulina cu act rapida.
B.insuline ultralente.
C.analogii de insulina cu act lenta
D.insuline premixate
E.Medi antidiabetica orala.

55.Pericardita lichidiana:
A.dureri precordiale
B.senzatie de presiune toracica
C.Zgomote cardiace asurzite.
D.dispnee usoara
E.frecatura Peri

56,Tablou clinic in Tetralogia F


A.DSV
B.stenoza de artera P
C.HVS.
D.dextropozitia aortei
E.HVD.
57.Diagnosticul positiv in endocardita acuta:
A.hemoculturi poz(min 2)
B.ecocord pt evidentierea vegetatiilor valvulare:
C.semne clinice
D.ecografie generala
E.factorii favorizanti, declansatori.

58.Radiografia de cord pulmon in persistenta de canal arterial:


A.hipertransparenta pulmonara
B.cardiomegalie prin dilatarea AS VS
C.arc mijlociu stang concav si hiperpulsatil.
D.Ap ingustata
E.Incarcare vasculara pulmonara accentuata.

59.Simptomatologia in otita medie cu exudat cuprinde:


A.agitatie.
B.hiperacuzie
C.varsaturi,refuzul alimentatiei
D.mialgii
E.disfagie.

60.In tratamentul rahitismului carential pot fi fol urmatoarele:


A.Vit C IV
B.Vit D per os 2000-4000 ui zilnic
C.vit D 3 doze stoss a cate 100 000 ui apoi o doza 200 000 UI dupa 30 zile
D.calciu
E.Fe

61.Cauze fetale ale retardului de crestereintra uterina sunt:


A.embriofetopatia infectioasa
B.malf uterina
C.anomalii cromozomiale
D.infarct al placentei
E.subnutritia mamei.

62.Sindromul de deshidratare forma medie:


A.Fontanela ant e deprimata
B.oligoUrie
C.pliu cut abdominal lenes.
D.facies incarcaat
E.somnolenta,obnubilare,coma.
63.Ecg in miocardita acuta:
A.microvoltaj al QRS.
B.ST supraDenivelat,cu scurtare de QT
C.unde T aplatizate sau inversate.
D.Tulburari de conducere atrio v,tulburari de ritm
E.unde T ample.

64.Rx toracic la un copil cu astm:


A.hiperinflatie
B.opacitate triunghiulara cu varful la hil si baza la perif.
C.coaste orizontalizate
D.aspect de geam mat.
E.intre crize poate avea aspect normal.

65.Bronsiolita acuta:
A.dispnee exp.
B.dispnee insp
C.raluri crepitante
D.disfonie
E.wheezing.

66.Urmatoarele af legate de proteine sunt adev:


A.taurina este in cantitate mare in laptele matern
B.reprezinta 30-35% din aportul proteic normal
C.necesarul la sugar e de 3,5-6g/kg/zi
D.excesul de prot det obezitate
E.carenta de prot det malnutritie.

67.In primul an ritmul de crestere in greutate este urmatorul:


A.primele 4 luni-750g luna
B.in perioada 9-12 luni 250g pe luna
C.in perioada 5-8 luni 500 g pe luna
D.la un an dubleaza greutatea de la nastere
E.in perioada 5 8 luni creste greutatea cu 250g luna

68.Prematurul de grad 1.
A.varsta gestationala 30-34 sapt
B.lungime peste 47 cm
C.varsta gestationala 34-37
D.G sub 2000g
E.G intre2000-2500g
69.Diag dif in bronsiolita acuta:
A.pneumonie lobara
B.ICC
C.hepatita ac uta
D.aspiratie de corp strain
E.pleurezie masiva.

70.care dintre urmatoarele fac parte din avantajele alimentatiei naturale in primele luni de viata:
A.Asigura nevoia de energie si nutritie
B.Nu este un aliment aseptic.
C.Asigura protectie antiinfectioasa si antialergica
D.reduce r iscul aparitiei bolilor carentiale.
E.contine o cantitiate suf de vit D.

71.Principalele modificari in DZ 1 la copil sunt:


A.hiperglicemie
B.glicozurie fara cetonurie.
C.deshidratare acuta
D.acidoza M
E.glicozurie cu cetonurie.

72.Sindromul de deshidrarare acuta forma medie:


A.Fontanela anterioara deprimata.
B.oligurie.
C.pliu abdominal lenes.
D.facies incercanat
E.somnolenta obnubilare,coma

73.Despre angina aftoida.


A.etio virala
B.bact
C.boala nu este autolimitata
D.sialoree,refuzul alimentatiei,febra
E.in tratament se fol solutii antiinflamatorii.

74.Despre bronhoP sunt adevrate:


A.etio bact.
B.Rx pulmonara,deseni interstitial accentuat.
C.tahicardie,hepatoM,edeme.
D.la auscultatie se aud raluri ronflante,sibilante
E.poate fi prezent herpes labial.
75.Tratamentul curativ al anemiei feriprive:
A.Diversificare cu preparate cu continut proteic animale,cereale, la copii diversificati
B.Supliment cu Fe la gravide anemice
C.Preparate cu Fe adm oral
D.preparate cu Fe adm iv.
E.transfuzie cu masa trombocitara

76.Elemente de suspiciune in obezitatea genetica sau endocrina


A.Dispozitie particulara a excesului de grasime.
B.Afectarea cresterii,dismorfism
C.accelerare in maturarea osoasa si in dezvoltarea sexuala
D.deseori retard neuroP
E.obezitate obisnuita in familie.??in carte nu e

77.sugrau mare(9-12 luni)prezinta urmatoarele caract:


A.ritm de crestere ponderala 500 g luna
B.ritm de crestere ponderala 250g luna
C.reflexe arhaice prezente.
D.alimentateie exclusiv lactata
E.Sta in picioare sprijinit.

78.In ceea ce priveste indicele nutritional sunt adv urmatoarele cu exceptia:


A.IN=0,80-0,71 malnutritie gr 2
B.rep raportu dintre greutatea reala a copilului si greutatea corespunzatoare lungimiir
C.rep raportu dintre greutatea actuala a copilului si greutatea ideala pt varsta lui.
D.la copilu eutrofic IP 0,90-1,1
E.IN 0,70 mal grad 3s

79.Cea ma frecventa cauza de diaree acuta virala e:


A.rota
B.virusu gripal
C.arbovirusu
D.citoM
E.coronavirusu.

80*.semnele fizice int in pericardita acuta sunt cu exceptia:


A.frecatura P
B.diminuarea matitatii cardiace
C.scaderea intensitatii socului ap
D.asurzirea zgomotelor C
E.tahicardie

81*.Cel mai activ metabolit al vit D:


E.1,25-dihidroxicolecalciferolu
Grile pediatrie note de curs 2

I.NOTIUNI DE PUERICULTURA

1*. Cand se definitiveaza dentitia de lapte?


a. 12 luni
b. 18 luni
c. 22 luni
d. 2 ani
e. 24-30 luni.

2.* Care dintre urmatoarele nu sunt factori exogeni care influenteaza cresterea?
a. mediul geografic
b. alimentatia
c. factorii hormonali
d. factorii socio-economici
e. noxe, radiatii, traumatisme.

3.* La ce varsta spune copilul primele cuvinte?


a. 6 luni
b. 7 luni
c. 8 luni
d. 9 luni
e. 12 luni

4. Alegeti afimatiile corecte in ceea ce priveste cresterea si dezvoltarea copilului:


a. a.sunt fenomene esentiale ale copilariei
b. b.cresterea se defineste ca modificare a organelor si aparatelor in vederea adaptarii la conditiile
c. de viata
d. cresterea cuprinde o latura cantitativa si una calitativa
e. hipertrofie inseamna proliferare celulara
f. hiperplazia inseamna proliferare celulara.

5. Care este ritmul de crestere normala a sugarului pana la 4 luni?


a. 25 g/zi
b. 350 g/luna
c. in medie 750 g/luna
d. 400 g/luna
e. sugarul eutrofic isi dubleaza greutatea la 4 luni.

6. Care este ritmul de crestere in greutate si talie la sugarul mare (9-12 luni)?
a. crestere rapida
b. ritmul de crestere devine mai lent
c. creste 250 g/luna
d. creste cu 1 cm/luna
e. la 12 luni tripleaza greutatea (9,5-10 Kg).
7. Precizati ordinea corecta a aparitiei dintilor „de lapte”:
a. incisivii mediani inferiori apar la 6-8 luni
b. incisivii mediani superiori apar la 12 luni
c. incisivii laterali apar intre 10-12 luni
d. caninii apar intre 18-24 luni
e. eruptia dentitiei temporare se incheie in perioada de copil mic ( 24-30 luni).

8. Evolutia motricitatii de la nastere la un an se face pe etape, enumerati pe cele corecte:


a. la 3 luni tine capul.
b. la 4-5 luni nu tine bine capul
c. la 6 luni copilul sta bine in pozitia sezand, fara sprijin
d. la 9-10 luni copilul merge „in 4 labe”
e. copilul merge singur in jurul varstei de 1 an.

9. Alegeti afirmatiile corecte privind dezvoltarea psihomotorie a copilului:


a. se face pe etape
b. depinde de mediul inconjurator
c. dezvoltarea copilului urmeaza o linie ascendenta continua
d. se face pe paliere succesive, cu durata variabila de la copil la copil
e. fiecare copil creste in ritmul propriu.

10. Alegeti afirmatiile corecte despre perioadele copilariei:


a. prima copilarie este perioada de la nastere la 3 ani.
b. nou-nascutul corespunde primelor 30 zile de la nastere.
c. perioada de sugar cuprinde perioada de dezvoltare a functiilor de relatie, a motricitatii,
afectivitatii, limbajului.
d. in perioada de sugar se definitiveaza dentitia de lapte.
e. in perioada de anteprescolar de formeaza reflexele
conditionate.

II.NOTIUNI DE VACCINOLOGIE

11*. Primul vaccin care se administreaza nou-nascutului este:


a. BCG – vaccin de tip Calmette –Guerin
b. DTPa – vaccin diftero-tetano-pertussis acelular
c. d T – vaccin diftero-tetanic
d. DTPa- VPI- Hib –Hep B- vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-
HaemophilusBhepatiticB
e. Hep B – vaccin hepatitic B

12. Infectii transmise prin alimente si apa contaminate sunt:


a. diareea calatorului
b. hepatita A
c. hepatita E
d. impetigo
e. enterocolita ulceronecrotica a nou-nascutului

13.Urmatoarele afirmatii referitoare la vaccinarea antitetanica sunt adevarate:


a. primovaccinarea se practica la sugar si consta in trei administrari (2,4 ,11 luni de viata)
b. rapeluri se practica ulterior la 6ani,14 ani si 16-18 ani
c. vaccinul contine o toxina fara putere patogena
d. la adult se practica rapel o data la 25 de ani
e. vaccinul contine o toxina cu putere patogena
14. Alegeti doar afirmatiile adevarate dintre urmatoarele de mai jos privind vaccinarea:
a. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia copiilor vaccinati
b. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia comunitatii
c. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential letal ,pentru care
nu exista tratament eficient
d. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential letal ,pentru care
exista tratament eficient
e. prin intermediul vaccinarii nu se asigura protectia comunitatii

15. Urmatoarele afirmatii privind vaccinarea sunt adevarate,cu exceptia: CM??


a. „herd immunity” – conceptul de imunitate colectiva –se considera ca daca suficiente persoane sunt
imunizate , boala nu se mai transmite in cadrul populatiei respective , asigurandu-se astfel protectia ei.
b. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia comunitatii
c. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential letal ,pentru care
nu exista tratament eficient
d. vaccinarea reprezinta metoda de prevenire a unor boli infectioase grave sau cu potential letal ,pentru care
exista tratament eficient
e. prin intermediul vaccinarii se asigura protectia copiilor vaccinati

16*. Vaccinarea DTPa, Hep B , VPI ,Hib ,vaccin pneumococic conjugat/ MF, se administreaza simultan la
varsta de: CS??
a. 2 luni
b. 4 luni
c. 1 an
d. 3 ani
e. 6-7 ani – la intrarea in colectivitatea scolara

17* . Vaccinarea BCG se efectueaza:


a. numai la contactii de tip famililal cu tuberculoza pulmonara
b. daca este diagnosticata primoinfectia TBC
c. daca se evidentiaza modificari radiologice de tip complex primar
d. in maternitate/ ziua 4-7 de viata
e. folosind un vaccin ARN-modificat incapsulat in nanoparticule lipidice

18. Dintre imunizarile necesare calatoriilor face parte vaccinarea impotriva:


a. febrei galbene
b. febrei tifoide
c. febrei vesperale
d. hepatitei A
e. holerei

19 *. Cel mai mai comun motiv pentru refuzul vaccinarii este:


a. Grija despre siguranta vaccinului
b. Libertatea de a alege sau nu vaccinarea
c. Obiectii etnice , morale sau religioase
d. Neincrederea in autoritatile guvernamentale de sanatate, reprezentantii sanatatii publice, companiile
farmaceutice etc.
e. campaniilor agresive antivaccinare din ultimii ani.
20. Vaccinarile necesare calatoriilor pot fi impartite in trei categorii :
a. standard
b. vaccinari obligatorii pentru calatorie
c. recomandate bazate pe riscurile la bolile transmisibile
d. imunizarea colectiva, “herd immunity”
e. rapelul

III.NOU-NASCUTUL

21.*Ce reprezinta "milium facial" la nou-nascuti?


a. descuamatia pielii
b. coloratia tegumentelor
c. dermatita alergica
d. puncte alb-galbui la nivelul nasului prin retentie de sebum
e. secretia sudoripara

22.*Indicati ce este caracteristic pentru coloana vertebrala a copilului nou-nascut sanatos:


a. este prezenta lordoza lombara
b. coloana vertebrala este rectilinie
c. este prezenta lordoza cervicala
d. coloana vertebrala are deviatie in plan lateral
e. este prezenta cifoza toracica

23.*Din sindromul TORCH fac parte urmatoarele, cu exceptia:


a. toxoplasmoza
b. citomegalia
c. rubeola
d. herpes simplex
e. rujeola

24.Despre fontanela anterioara putem afirma:


a. are forma triunghiulara
b. este prezenta la 25% din nou-nascuti
c. se inchide la 14-16 luni
d. are forma romboidala
e. are diametrul de 1,5/1 cm

25.Despre incidentele fiziologice ale nou-nascutului putem afirma:


a. criza genitala apare la 3-6 zile postnatal
b. icterul fiziologic apare datorita cresterii bilirubinei directe
c. criza genitala apare intre ziua 6-8 de la nastere
d. icterul fiziologic apare in primele 24 ore
e. icterul fiziologic apare datorita cresterii bilirubinei indirecte

26.Urmatoarele afirmatii despre nou-nascut sunt adevarate:


a. glandele sebacee sunt bine dezvoltate la nastere
b. respiratia este diafragmo-abdominala
c. toracele este cilindric cu coaste orizontale
d. fontanela posterioara se inchide la 14-16 luni
e. nou-nascutul la termen are postura simetrica
27. Toxoplasmoza congenitala se caracterizeaza prin:
a. in al III-lea trimestru rata de transmitere este 60%
b. majoritatea nou-nascutilor sunt asimptomatici
c. majoritatea nou-nascutilor sunt simptomatici
d. clinic apare microcefalie/hidrocefalie, corioretinita, calcificari intracraniene difuze
e. malformatiile cardiace sunt frecvente

28.Urmatoarele afirmatii despre infectiile perinatale sunt adevarate:


a. pemfigusul palmo-plantar apare in sifilisul congenital
b. unele infectii pot fi asimptomatice la nastere
c. testele serologice sunt principalele mijloace de diagnostic in toxoplasmoza congenitala
d. triada Hutchinson este caracteristica infectiei rubeolice
e. se recomanda avort terapeutic la femeile care fac rubeola in primul trimestru de sarcina

29.In rubeola congenitala:


a. in primele 11 saptamani apar malformatii cardiace si surditate
b. defectele congenitale apar dupa 16 saptamani de gestatie
c. nu exista tratament profilactic
d. malformatiile cardiace sunt frecvente
e. apare hepatosplenomegalie, icter colestatic, trombocitopenie

30.Urmatoarele afirmatii despre sindromul Down sunt adevarate:


a. pubertatea se instaleaza tardiv
b. talia copiilor este normala
c. copii dezvolta frecvent leucemii
d. se caracterizeaza prin dismorfism cranio-facial
e. fertilitatea este normala

IV.PRINCIPII DE NUTRITE A NOU-NASCUTULUI SI SUGARULUI


31. Care este vitamina aflata in cantitate insuficienta in laptele matern?
a. Vitamina A
b. Vitamina C
c. Vitamina E
d. Vitamina D
e. Vitamina K

32. Necesarul de fier zilnic la sugarul entrofic este de:


a. 0,2-0,5 mg/Kg/zi
b. 2-2,5 mg/Kg/zi
c. 1 mg/Kg/zi
d. 3-4 mg/Kg/zi
e. 2-3 mg/Kg/zi
33. Care sunt principalele surse de energie pentru organism?
a. proteinele
b. apa si mineralele
c. vitaminele
d. oligoelementele
e. glucidele si lipidele
34. Recunoasteti calitatile ce dau superioritatea alimentatiei la san:
a. contine anticorpi, cu rol in protectia fata de infectii
b. poate reduce riscul unor probleme alergice ca astmul, eczemele
c. poate ajuta la prevenirea diabetului de tip 1
d. scade riscul aparitiei cancerului de san
e. contine de 3 ori mai multe proteine decat laptele de vaca

35. Care este varsta propice inceperii alimentatiei diversificate?


a. precoce, la 2-3 luni
b. la 6-7 luni
c. 5-6 luni la sugarul alimentat la san
d. 4-4 1/2 luni la sugarul alimentat artificial
e. dupa varsta de 9 luni

36. Care sunt incidentele legate de alimentatia naturala:


a. eructatia
b. regurgitarea
c. diareea prandiala
d. diareea infectioasa
e. varsaturile

37. Care este rolul proteinelor in organism?


a. constituienti ai tuturor celulelor
b. intervin in procesele de aparare impotriva infectiilor
c. sursa energetica principala
d. intervin in mentinerea presiunii coloidosmotice
e. intra in compozitia hormonilor si enzimelor

38. Precizati care sunt sursele de vitamina D:


a. apa
b. ulei de peste
c. lapte, unt
d. ou, ficat
e. sinteza cutanata, sub actiunea razelor ultraviolet

39. Precizati care sunt conditiile necesare in alimentatia diversificata:


a. absenta semnelor de boala ale sugarului
b. evitarea introducerii a doua alimente noi
c. folosirea biberonului
d. folosirea linguritei
e. se va insista excesiv la introducerea alimentelor

40. Care din urmatoarele sunt contraindicatii temporare ale alimentatiei naturale?
a. mastite acute
b. TBC matern
c. galactozemia
d. fisuri mamelonare
e. intoleranta ereditara la lactoza
V.PRINCIPII DE ALIMENTATIE PEDIATRICA: COPIL MIC, PRESCOLAR, SCOLAR
41. *Urmatoarele afirmatii referitoare la alimentatia copilului prescolar sunt adevarate, cu exceptia:
A. copilul va fi stimulat sa manance, tinandu-se cont de preferintele lui alimentare
B. alimentatia sa fie variata si echilibrata, apropiindu-se de cea a adultului
C. sursa de proteine: 1/3 de origine animala din lapte, produse lactate, carne, oua, branzeturi
fermentate
D. sursa de proteine: 2/3 de origine animala si 1/3 de origine vegetala
E. ratia alimentara zilnica cuprinde: proteine 15%, lipide 25-30%, glucide 55-60% din totalul de
Calorii

42. *Contraindicatiile nutritiei enterale la copil sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. perforatie intestinala
B. enterocolita ulcero-necrotica
C. ileus mecanic sau paralitic
D. aport oral inadecvat
E. hemoragii gastro-intestinale

43. *Indicele nutritional (IN) reprezinta:


A. raportul dintre greutatea actuala si patratul taliei
B. greutatea actuala a copilului raportata la greutatea ideala pentru varsta
C. lungimea actuala a copilului raportata la lungimea ideala pentru varsta
D. greutatea actuala a copilului raportata la greutatea ideala corespunzatoare cresterii sale in lungime
E. exprimarea procentuala a indicelui ponderal

44. Ratia alimentara zilnica la copilul mic cuprinde:


A. proteine 10-15% din aportul energetic
B. glucide 45-50% din aportul energetic
C. proteine 45-50% din aportul energetic
D. lipide 30-40% din aportul energetic
E. glucide 10-15% din aportul energetic

45. Ratia alimentara zilnica la adolescent cuprinde urmatoarele:


A. proteine 13-15%, lipide 30-35%, glucide 55% din totalul caloric din dieta
B. sursa de proteine: 60-70% de origine animala
C. sursa de proteine: 60-70% de origine vegetala
D. lipide: alimente bogate in acizi grasi mono- si polinesaturati si doar 10% grasimi saturate
E. necesarul nutritional zilnic difera in functie de sex si de activitatea fizica efectuata

46. Indicatii ale nutritiei enterale la copil:


A. aport oral adecvat
B. sindrom de malabsorbtie si/sau maldigestie
C. pierderi sau necesar crescut de nutrienti
D. boli cronice asociate cu malnutritia cronica, insuficienta cresterii, deprivare alimentara
E. boli metabolice
47. Nutritia parenterala este indicata:
A. la pacientii cu functia intestinala pastrata
B. la copiii la care nutritia poate fi realizata prin alimentatie orala pe sonda sau gastrostomie
C. cand aportul alimentar oral sau enteral nu este posibil mai mult de 2-3 zile la sugar si 4-7 zile la
copilul cu varsta peste 1 an
D. la copiii care nu pot fi alimentati complet pe cale orala sau enterala, pentru a preveni sau corecta
malnutritia si a asigura o crestere adecvata
E. mai ales in insuficienta intestinala severa

48. Nutritia parenterala la copil prezinta urmatoarele caracteristici:


A. este indicata la copiii care nu pot fi alimentati complet pe cale orala sau enterala, pentru a preveni
sau corecta malnutritia si a asigura o crestere adecvata
B. oricand este posibil, nutritia enterala poate fi combinata cu nutritia parenterala
C. complicatii ce pot aparea: infectie sistemica sau locala, tromboza venoasa centrala, embolie
pulmonara
D. se recomanda la pacientii care au pastrata cel putin partial functia intestinala si la care ingestia
orala este insuficienta
E. produsele folosite sunt alimente enterale si alimente supliment

49. Urmatoarele afirmatii privind starea de nutritie la copilul cu varsta mai mare de 2 ani sunt adevarate:
A. Subponderal (hipotrofie ponderala): IMC < percentila 5 (-2DS)/varsta/sex
B. Obezitate: IMC ≥ percentila 95 (+2DS)/varsta/sex
C. Normopondere: 5 ≤ IMC < percentila 85/varsta/sex
D. Suprapondere: 5 ≤ IMC < percentila 85 (+1DS) /varsta/sex
E. Suprapondere: 85 (+1DS) ≤ IMC < percentila 95 (+2DS) /varsta/sex

50. Urmatoarele afirmatii referitoare la evaluarea starii de nutritie la copil sunt adevarate:
A. indicele nutritional este un indicator al malnutritiei cronice („stunting”) in care deficitul energetic
este de lunga durata
B. indicele ponderal are valoare orientativa in aprecierea starii de nutritie deoarece nu coreleaza
greutatea cu lungimea copilului
C. indicele statural este un indicator al malnutritiei cronice („stunting”) in care deficitul energetic este
de lunga durata
D. indicele nutritional este un indicator al malnutritiei acute („wasting”) in care deficitul energetic
este de scurta durata
E. indicele statural este un indicator al malnutritiei acute („wasting”) in care deficitul energetic este
de scurta durata
VI.BOLI DE NUTRITIE/METABOLISM IN PEDITRIE

51. Perioada de remisiune in DZ tip 1 se caracterizeaza prin:


a. necesarul insulinic creste progresiv
b. cresterea sensibilitatii tesuturilor la insulina
c. semnele clinice de diabet sunt prezente
d. necesarul insulinic este mai mic de 0,5 u.i/kg/zi
e. glicozuria este negativa, HbA1c <7%

52. Semnele clinice caracteristice debutului acut cu cetoacidoza diabetica sunt cu EXCEPTIA:
a. poliurie, polidipsie
b. greturi, varsaturi, dureri abdominale inntense, aparare musculara
c. respiratie acidotica, halena acetonemica
d. absenta semnelor de deshidratare
e. tulburari ale starii de constienta

53. Confirmarea diagnosticului de diabet se face pe baza urmatoarelor criterii:


a. glicemie a jeun ≥110 mg%
b. glicemie in orice moment al zilei ≥200 mg%
c. glicemia la TTGO intre 140-200 mg%
d. glicemia a jeun este ≥126 mg%
e. prezenta singulara a corpilor cetonici in urina

54. Tratamentul in DZ tip 1 la copil se face cu:


a. Analogi de insulina cu actiune rapida
b. Insuline ultralente
c. Analogi de insulina cu actiune lenta ??
d. Insuline premixate
e. Medicatie antidiabetica orala

55. Tintele terapeutice propuse pentru un control glicemic optim la copilul cu DZ:
a. HbA1c <7,5%
b. Glicemia postrprandiala 90 – 180 mg%
c. HbA1c <6,5%
d. Glicemia preprandiala 90 – 145 mg%
e. Glicemie preprandiala 70 – 110 mg%

56. Obiectivele alimentatiei in DZ tip 1:


a. obtinerea echilibrului glicemic si a unui spectru metabolic general normal
b. planificarea meselor si a gustarilor se va face in corelatie cu schema de insulinoterapie
c. cantitatea de glucide pentru masa de la aceeasi ora nu trebuie sa fie constanta de la o zi la alta;
d. alimentatia copilului este asemanatoare cu cea a copilului nediabetic
e. nu se tine cont de satisfacerea apetitului si a gusturilor copilului

57. Tabloul clinic in obezitate se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:


a. greutate in exces fata de talie, fata de greutatea ideala varstei
b. talie normala sau chiar crescuta fata de media varstei
c. varsta osoasa intarziata
d. maturatie sexuala si somatica normala sau accelerata
e. depunere de grasime generalizata si simetrica
58. Elemente de suspiciune pentru obezitate genetica sau endocrina:
a. dispozitie particulara a excesului de grasime
b. afectarea cresterii (hipostatura), dismorfism
c. accelerare in maturatia osoasa si in dezvoltarea sexuala
d. deseori retard neuropsihic
e. obezitate obisnuita in familie

59. Obezitatea este definita pe baza percentilelor si a deviatiei standard astfel:


a. Obezitatea este definita >percentila 95
b. IMC >1DS
c. Obezitatea este definita >percentila 85
d. IMC >3DS
e. IMC >2DS

60. Obiectivele tratamentului dietetic in obezitate:


a. aportul energetic nu va fi redus cu mai mult de 30% din aportul obisnuit
b. restrictia calorica se face pe seama lipidelor de origine animala
c. se recomanda un numar redus de mese pe zi
d. aportul de proteine va fi crescut
e. se recomanda un numar crescut de mese pe zi (5-6 mese)

VII.BOLI CARENTIALE ALE COPILULUI


61.* Tabloul clinic al malnutritiei de gradul I, se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
a. indice ponderal 0,89 – 0,76
b. toleranta digestiva buna
c. indice nutritional 0,89 – 0,76
d. dezvoltare motorie si psihica buna
e. tesut adipos redus pe torace si abdomen

62*. Modificari extraosoase in rahitismul carential sunt urmatoarele, cu exceptia:


a. hipotonie musculara
b. laxitate ligamentara la nivelul membrelor
c. hiperexcitabilitate neuro-musculara
d. eruptie urticariana
e. transpiratii extremitatea cefalica

63*. Tabloul clinic al anemiei feriprive nu include:


a. paloare
b. petesii
c. ragade comisurale
d. inapetenta
e. fanere friabile
64.Malnutritia de gradul III se caracterizeaza prin:
a. indice ponderal 0,75 – 0,61
b. absenta tolerantei digestive
c. curba ponderala descendenta continuu
d. toleranta digestiva normala
e. tesut adipos complet disparut

65.Obiectivele tratamentului malnutritiei sunt urmatoarele:


a. normalizarea tolerantei digestive
b. curba ponderala ascendenta dupa 2-3 saptamani de tratament dietetic
c. recuperare neuro-motorie
d. crestere ponderala din a 3-a zi de tratament dietetic
e. regim hipoproteic si fainos prelungit

66.In etiologia malnutritiei, greselile alimentare calitative sunt:


a. alimentatia hipoglucidica
b. carenta de lipide
c. hipogalactia materna reala
d. alimentatia hipoproteica
e. pierderile excesive din enteropatii exudative

67.In rahitismul carential, la nivelul extremitatii cefalice, apar urmatoarele modificari:


a. bose frontale
b. plagiocefalie
c. hidrocefalie
d. frunte olimpiana
e. fontanela anterioara inchisa

68.Semnele radiologice din rahitismul carential sunt:


a. largirea metafizei oaselor lungi
b. linie metafizara concava
c. osificarea precoce a suturilor craniene
d. aspect de condensare pulmonara
e. aparitia cu intarziere a nucleilor de osificare

69.In profilaxia postnatala a rahitismului carential putem afirma:


a. doza profilactica este 2000-2500 UI/zi
b. doza profilactica se administreaza zilnic
c. este recomandata administrarea per os
d. se prefera administrarea injectabila
e. este indicata pana la varsta de 18 luni

70.Profilaxia anemiei feriprive este asigurata prin:


a. administrarea de supliment de fier la gravidele anemice
b. ligatura precoce a cordonului ombilical
c. alimentatie exclusiv la san pana la varsta de 6 luni
d. diversificare corecta cu alimente bogate in fier
e. alimentatie bogata in fainoase
VIII.URGENTE IN PEDIATRIE
71. ABC-ul resuscitarii cardio-respiratorii cuprinde:
a. eliberarea cailor aeriene
b. restabilirea diurezei
c. terapia anticonvulsivanta
d. restabilirea respiratiei
e. restabilirea circulatiei

72.Cu ce periodicitate se verifica pulsul, in cazul unui copil aflat in stop cardio-respirator?
a. la 20 de secunde
b. la 10 de secunde
c. la 15 de secunde
d. la 3 de secunde
e. la 5 de secunde

73 .In cazul aritmiilor socabile ale copilului aflat in soc cardio-respirator se utilizeaza:
a. adrenalina 0,1 ml/kg 1‰
b. acetilcolina 0,5 ml/kg 1‰
c. amiodarona 5 mg/kg
d. administrare de O2 90%
e. administrare de O2 100%

74. .Halena acetonemica apare in intoxicatii cu:


a. alcool
b. salicilati
c. cianuri
d. nurofen
e. acetone

75. Hipersalivatia apare in intoxicatia cu:


a. ciuperci
b. salicilati
c. barbiturice
d. organofosforice
e. diazepam

76. Coloratia icterica a tegumentelor se intalneste in intoxicatiile cu:


a. fosfor
b. naftalina
c. paracetamol
d. aspirina
e. etanol

77. Leziunile tegumentare de tip bulos apar in intoxicatiile cu:


a. nicotina
b. monoxid de carbon
c. cafeina
d. barbiturice
e. teofilina
78.Tulburarile de auz pot sa apara in intoxicatiile cu:
a. mercur
b. salicilati
c. metanol
d. lidocaina
e. xilina

79.Spalatura gastrica este eficienta in primele 6 ore de la ingestia toxicului, in caz de intoxicatie cu:
a. teofilina
b. digitala
c. aspirina
d. salbutamol
e. fluticazona

80.Antidotul specific in intoxicatia cu fier este:


a. albastru de metilen
b. deferoxamina
c. dimercaprol
d. nitratul de sodiu
e. bicarbonatul de sodiu

IX.INFECTII RESPIRATORII SUPERIOARE LA COPIL

81.⁕In etiologia rinofaringitei acute, mai frecvent implicate sunt:


a. Bacteriile
b. Fungii
c. Virusurile
d. Ricketsiile
e. Mycoplasma

82.⁕Urmatoarele sunt complicatii ale otitei medii acute, cu exceptia:


a. Abces subdural
b. Endocardita bacteriana
c. Sindrom nefrotic
d. Septicemie
e. Mastoidita

83.⁕Diagnosticul diferential in epiglotita se face cu urmatoarele afectiuni, cu exceptia:


a. Abces retrofaringian
b. Bronsiolita acuta
c. Mononucleoza infectioasa
d. Aspiratie de corpi straini
e. Laringomalacie

84. Care dintre urmatoarele antibiotice sunt indicate in tratamentul anginei acute streptococice la un copil de
3 ani?
a. Tetraciclina
b. Penicilina
c. Claritromicina
d. Cefalosporine
e. Ciprofloxacina

85. Tratamentul adenoiditei acute consta in:


a. Hidratare
b. Paracetamol
c. Adenoidectomie
d. Oxigenoterapie
e. Dezobstructie nazala

86. Simptomatologia in otita medie acuta cuprinde:


a. Febra
b. Hipoacuzie
c. Varsaturi, refuzul alimentatiei
d. Mialgii
e. Disfagie

87. Cei mai frecventi agenti etiologici ai mastoiditei acute sunt:


a. Streptococcus pneumoniae
b. Haemophilus pneumoniae (influenzae)
c. Adenovirus
d. Streptococi grup A
e. Rhinovirus

88. In crupul viral, principalele manifestari clinice sunt:


a. Disfonie
b. Tuse cu timbru metalic
c. Dispnee expiratorie
d. Stridor inspirator
e. Wheezing

89. Tratamentul epiglotitei implica:


a. Intubatia
b. Aerosoli cu ser fiziologic
c. Cefalosporine iv
d. Sedare
e. Salbutamol

90. In sinuzita avem urmatoarele manifestari clinice:


a. Cefalee
b. Rinoree purulenta
c. Dispnee
d. Hiposmie
e. Tahicardie
X.AFECTIUNI RESPIRATORII: IRA, RINITA ALERGICA, SINDROMUL DE MOARTE SUBITA,
CORPII STRAINI

91 *. Care dintre urmatoarele cauze de insuficienta respiratorie acuta ESTE CONSECINTA deficitului de
utilizare a oxigenului la nivel tisular?
a. malformatii de cai aeriene
b. pneumonia
c. anemia
d. miopatii
e. sepsis

92. Frecventa mare a insuficientei respiratorii la copil este explicata printr-o serie de caracteristici speciale ale
aparatului respirator la varste mici:
a. macroglosie relativa
b. epiglota de dimensiuni mai mici
c. diafragm verticalizat
d. imaturitatea musculaturii respiratorii
e. metabolism bazal scazut

93. In evaluarea insuficientei respiratorii la copil, examenul rapid al functiilor vitale trebuie sa cuprinda:
a. masurarea temperaturii
b. evaluarea semnelor de afectare meningeana
c. circulatia la nivelul dermului
d. evaluarea respiratiei
e. aspectul general

94. Care dintre urmatoarele semne clinice sunt evocatoare pentru insuficienta respiratorie?
a. tiraj intercostal
b. balans toraco-abdominal
c. wheezing
d. tuse in chinte
e. batai ale aripioarelor nazale

95 *. Cea mai accesibila si rapida metoda de evaluare a unei eventuale insuficiente respiratorii acute ESTE:
a. pulsoximetria continua
b. radiografia pulmonara
c. computer tomografia toracica
d. gazometria sangvina (ASTRUP)
e. ionograma sangvina

96. Care dintre urmatoarele fac parte din modificarile mai frecvent intalnite la copiii decedati prin sindromul
mortii subite a sugarului?
a. excesul de serotonina
b. alterari cerebrale severe
c. frecventa mai mare a petesiilor
d. modificari de tip asfixie cronica
e. nivel crescut al factorului de crestere endotelial vascular in lichidul cefalorahidian
97. Factori protectori in sindromul mortii subite a sugarului sunt:
a. evitarea folosirii suzetei
b. alimentatia la san
c. dormitul in acelasi pat cu parintii
d. respectarea programului de vaccinare
e. sexul masculin

98. Care din urmatoarele afirmatii legate de semnele clinice asociate corpilor straini din caile respiratorii sunt
adevarate?
a. dispneea este variabila
b. la inspectie se poate constata retractia unui hemitorace
c. ralurile crepitante sunt semnul clinic obligatoriu
d. fixarea corpului strain la bifurcatia traheala este intotdeauna asimptomatica
e. la percutie se poate evidentia submatitate

99 *. Majoritatea corpilor straini din caile aeriene la copil se fixeaza LA NIVELUL:


a. faringelui
b. laringelui
c. esofagului
d. traheei
e. bronhiilor

100. Tabloul clinic tipic din rinita alergica la copil poate contine:
a. xeroftalmie (secretie lacrimala redusa)
b. stranut repetat
c. congestie nazala
d. prurit nazal
e. congestie oculara

XI.PNEUMOLOGIE PEDIATRICA

101.* Manifestarile precoce in fibroza chistica la nou-nascut si sugar sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. Icter colestatic
b. Episoade de deshidratare hipotona
c. Edeme
d. Diaree la nou-nascut
e. Prolaps rectal recurent

102.Care dintre urmatoarele afectiuni sunt manifestari respiratorii ale fibrozei chistice:
a. Laringita recidivanta
b. Bronsiectazia
c. Sinuzita
d. Otomastoidita
e. Wheezing recurent

103.* Tratamentul medicamentos in fibroza chistica este reprezentat de urmatoarele, cu exceptia:


a. Bronhodilatatoare
b. Fluidifiante ale secretiilor bronsice
c. Antibiotice
d. Antitusive
e. Enzime pancreatice
104.Care dintre urmatorii factori infectiosi pot determina pneumonie:
a. Rinovirusuri
b. Citomegalvirus
c. E. Coli
d. Aspergillus
e. Giardia lambria

105.Despre pneumoniile atipice se stie ca:


a. Debutul este subacut
b. Raspund la tratamentul cu macrolide
c. Semnele fizice pulmonare sunt zgomotoase
d. Pneumonia cu Mycoplasma este mai frecventa la copilul sub 2 ani
e. Au manifestari extrapulmonare

106.In pneumonia pneumococica se descrie urmatoarea simptomatologie:


a. Debutul este insidios
b. Herpesul labial apare dupa junghiul toracic
c. Febra este prezenta
d. Sunt prezente raluri crepitante
e. Durerea poate fi localizata abdominal

107.Examenul de laborator in pneumonia stafilococica arata:


a. VSH cu valori mari
b. Hemoculturi pozitive in unele cazuri
c. Numarul de leucocite poate fi normal
d. Policitemie
e. VSH cu valori mici

108.Factorii favorizanti ai bronhopneumoniei sunt:


a. Paratrofia
b. Rujeola
c. Gripa
d. Fibroza chistica
e. Varsta peste 2 ani

109.Complicatiile pneumoniei lobulare sunt:


a.Pleurezia parapneumonica
b.Endocardita
c.Rinofaringita
d.Septicemie
e.Otomastoidita

110.Diagnosticul diferential al tuberculozei se face cu:


a.Pneumonia bacteriana
b.Bronsiectazii congenitale
c.Traheobronsita
d.Astmul bronsic alergic
e.Displazia bronhopulmonara
XII.CARDIOLOGIE PEDIATRICA
111.Manifestarile clinice prezente frecvent la debutul unei miocardite acute sunt urmatoarele:
a. scadere ponderala
b. oligurie
c. febra
d. cefalee
e. tahipnee

112.In miocardita acuta la copil ecocardiografia evidentiaza urmatoarele:


a. cresterea dimensiunilor atriilor
b. cresterea dimensiunilor ventriculilor
c. prezenta de trombii intracavitari
d. tulburari de conducere atrio
ventriculare
e. revarsat pericardic

113.In tratamentul miocarditei acute la copil se utilizeaza urmatoarele:


a. blocante de calciu
b. furosemid
c. inhibitori de pompa de
protoni
d. digoxin
e. dexametazona ?

114.⁎Factorii favorizanti in endocardita bacteriana la copil sunt urmatorii, cu exceptia:


a. valvulopatii reumatismale cronice
b. proteze valvulare
c. sindromul nefrotic
d. catetere venoase
centrale
e. imunodeprimati

115.Urmatoarele afirmatii despre endocardita la copil sunt adevarate :


a. germenii incriminati in etiologie sunt Streptococcus viridans si Stafilococcus
aureus
b. febra este rar prezenta
c. sunt prezente hemoragii subunghiale si hemoragii
retiniene
d. complicatiile embolice sau cardiace sunt rare
e. cele mai utile examene de laborator sunt hemoculturile pozitive

116.In endocardita acuta la copil explorarile paraclinice evidentiaza:


a. hemoculturi pozitive
b. complement seric crescut
c. proteina C reactiva
crescuta
d. coproculturi pozitive
e. hipergamaglobulinemie
117. In pericardita acuta la copil ,compresiunea pe organele vecine determina aparitia urmatoarelor simptome :
a. disfagie
b. sughit,
c. scaune semiconsistente
d. transpiratii
e. mialgii

118.Pericardita lichidiana se caracterizeaza prin:


a. dureri precordiale
b. senzatie de presiune toracica
c. zgomote cardiace asurzite
d. puls paradoxal
e. frecatura pericardica

119.*Tabloul clinic in insuficienta cardiaca la sugar cuprinde urmatoarele semne, cu exceptia:


a. dificultati de alimentatie
b. tahipnee
semnificativa
c. tahicardie
d. dureri precordiale
e. extremitati reci, marmorate, puls slab perceptibil

120. Manifestari clinice caracteristice in insuficienta cardiaca la copil:


a. Cardiomegali
b. Bradicardie
sinusala
c. Hepatomegalie,
edeme
d. Bradipnee
e. Scadere ponderal

XIII.AFECTIUNI CARDIOVASCULARE. MALFORMATII CARDIACE CONGENITALE.


HIPERTENSIUNEA ARTERIALA.
Standardul de aur in diagnosticul malformatiilor cardiace congenitale este:
a. electrocardiografia
b. radiografia cardiopulmonara
c. ecocardiografia bidimensionala cu Doppler
d. tomografia computerizata
e. coronarografia

Imaginea radiologica a cordului de tip „in sabot” este caracteristica in:


a. Transpozitia de vene mari
b. Coarctatie de aorta
c. Maladia Ebstein
d. Tetralogia Fallot
e. Anomalii ale arcurilor aortice



Masurarea tensiunii arteriale la copii in cadrul unui examen de rutina este obligatorie incepand cu varsta
de:
a. nou-nascut
b. 1 an
c. 3 ani
d. 11 ani
e. 14 ani

124.Cardiopatiile congenitale fara cianoza sau cu cianoza minora sunt urmatoarele:


a. Defect septal ventricular
b. Persistenta canalului arterial
c. Trunchiul arterial comun
d. Transpozitia de vase mari
e. Defect septal atrial

125.Malformatii cardiace cianogene sunt:


a. Tetralogie Fallot
b. Trunchiul arterial comun
c. Transpozitia de vase mari
d. Defect septal ventricular
e. Persistenta canalului arterial

126.Selectati afirmatiile adevarate despre Tetralogia Fallot:


a. este o malformatie congenitala cu cianoza
b. este o malformatie congenitala cu sunt stanga-dreapta
c. cianoza poate lipsi la nastere
d. radiografia cardio-pulmonara evidentiaza silueta cardiaca „in sabot”
e. se asociaza frecvent cu sindroame genetice

127.Urmatoarele afirmatii despre defectul septal ventricular sunt adevarate:


a. este o malformatie cianogena
b. AP este dilatata
c. radiografia cardio-pulmonara evidentiaza silueta cardiaca „in sabot”
d. poate sa apara insuficienta cardiaca congestiva
e. avem suflu holosistolic intens

128.Manifestarile clinice ale HTA la copil pot fi:


a. cefalee occipitala
b. epistaxis
c. iritabilitate crescuta la copilul mic
d. disfagie
e. ameteli

129.Hipertensiunea arteriala la copil:


a. este primara (esentiala) in 10-15% din cazuri si secundara in 85% din cazuri
b. presupune valori ale tensiunii arteriale mai mari de percentila 95 pentru varsta si talie, la
≥ 3 determinari separate
c. la nou nascut este frecventa
d. tratamentul nefarmacologic presupune si incurajarea efortului fizic izotonic (mers pe jos,
alergat, inot, ciclism)
e. in cazul hipertensiunii secundare tratamentul se face si dupa eliminarea cauzei
130. Ce include profilaxia primara a hipertensiunii arteriale esentiale la copii?
a. depistarea factorilor de risc
b. alimentatie adaptata varstei
c. optimizarea activitatii fizice
d. tratamentul oportun a patologiei renale???
e. excluderea activitatii sportive

XIV.UROLOGIE PEDIATRICA

131*. Metoda imagistica de prima intentie in diagnosticul infectiilor pediatrice de tract urinar ESTE:
a. tomografia computerizata
b. scintigrafia renala
c. echografia
d. cistouretrografia
e. biopsia renala

132.Care dintre urmatoarele afectiuni fac parte din diagnosticul diferential al infectiilor JOASE de tract
urinar la copil?
a. iritatia uretrala
b. deshidratarea
c. afectiunile coloanei lombo-sacrate
d. glomerulonefritele
e. diabet

133.Care dintre urmatoarele afectiuni fac parte din diagnosticul diferential al infectiilor INALTE de tract
urinar la copil?
a. iritatia uretrala
b. gastroenterita
c. abcesul tubo-ovarian
d. glomerulonefritele
e. diabetul

134. In tratamentul infectiilor de tract urinar pediatrice, acidifierea urinei creste actiunea:
a. nitrofurantoinului
b. aminoglicozidelor
c. eritrimicinei
d. acid nalidixic
e. ampicilina

135.Care dintre urmatoarele enunturi in legatura cu tratamentul antiinfectios in infectiile de tract urinar
pediatrice sunt adevarate?
a. marea majoritate a pacientilor raspund favorabil la tratament per os si monoterapie
b. sunt preferate antibioticele ce ating concentratii maxime la nivel sangvin
c. durata medie a tratamentului este de 14-21 de zile
d. pH-ul urinar potenteaza actiunea antibioticelor
e. monitorizarea tratamentului se face cu ajutorul examenului sumar de urina
136. Particularitati ale tratamentului infectiilor de tract urinar pediatrice:
a. ITU la nou-nascut se trateaza initial cu monoterapie
b. anomaliile structurale obstructive vor fi corectate chirurgical cat mai precoce
c. refluxul vezico-ureteral impune mentinerea indelungata a sterilitatii urinei
d. orice recidiva se trateaza initial ca o ITU acuta, timp de 10-14 zile
e. ITU fungice impun depistarea factorilor favorizanti

137. Dintre factorii cu rol prognostic in pielonefrite fac parte:


a. varsta
b. modificarile obstructive
c. etiologia
d. baietii au tendinta de recidiva foarte mare
e. calitatea dispensarizarii
f. precocitatea diagnosticului

138. Dintre factorii etiopatogenici ai refluxului vezico-ureteral fac parte:


a. traiectul lung de intrare a ureterului in vezica
b. duplicatiile
c. diverticulii
d. scaderea presiunii intravezicale
e. corpii straini

139. Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu enurezisul nocturn pediatric sunt adevarate?
a. majoritatea copiilor au enurezis secundar
b. frecvent sunt aglomerari familiale
c. varsta minima la care se pune diagnosticul este de 8 ani
d. pentru diagnostic trebuie exclusa patologia renala cronica
e. pentru diagnostic trebuie exclus diabetul

140. * Care ESTE SUBSTANTA care poate fi folosita in tratamentul enurezis-ului pediatric?
a. propranololul
b. desmopresina
c. furosemidul
d. manitolul
e. acetilcolina

XV.NEFROLOGIE PEDIATRICA
141.Sindromul nefrotic este definit prin prezenta urmatoarelor criterii, cu EXCEPTIA:
a. edeme generalizate, masive
b. proteinurie importanta
c. hiperproteinemie
d. disproteinemie: hipoalbuminemie, hipogamaglobulinemie, hiper α2 globulinemie, hiper β
globulinemie
e. hiperlipemie, hipercolesterolemie

142.Pierderea masiva de proteine urinare duce la urmatoarele modificari:


a. Hipoproteinemie cu hiperalbuminemie
b. Hipolipemie
c. Pierderea unor proteine cu functii transportoare pentru oligoelemente, hormoni
d. Pierderea de proteine implicate in procese imunologice: imunglobuline, fractiuni ale
complementului seric
e. Pierderea de proteine implicate in procesele de coagulare
143.In sindromul nefrotic sindromul urinar se caracterizeaza prin:
a. proteinurie selectiva >2,5g/24h
b. volumul urinii scazut intre 300 - 600 ml/24 h
c. proteinurie >3,5g/24h, selectiva sau neselectiva
d. raport proteine urinare/creatinina urinara >200 mg/mmol, din prima urina de dimineata
e. cresterea eliminarii sodiului urinar

144.Tabloul sanguinin sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:


a. Hiperproteinemie
b. Hipoalbuminemie, hipogamaglobulinemie, hiper α2 globulinemie hiper β globulinemie
c. Hiperlipemie, hipercolesterolemie, LDL colesterol si trigliceride crescute, HDL colesterol
normal sau scazut
d. cresterea hemoglobinei si hematocritului prin depletie plasmatica
e. titrul ASLO crescut

145.Tratamentul igieno-dietetic in sindromul nefrotic cuprinde, cu EXCEPTIA:


a. repaus la pat in perioada cu edeme masive
b. restrictia hidrica este indicata in faza oligurica, pana la restabilirea diurezei
c. restrictie de sare pentru perioada in care sunt prezente edemele si pe perioada corticoterapiei
d. dieta va fi hipoproteica, cu proteine bogate in aminoacizi esentiali
e. evitarea eforturilor fizice medii si mari

146.Sindromul nefritic acut se caracterizeaza prin:


a. Edeme
b. Hematurie
c. Proteinurie
d. Hipotensiune arteriala
e. Cresterea filtratului glomerular

147.Modalitatile de debut in glomerulonefrita acuta sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:


a. Edeme masive, generalizate
b. Asimptomatic, printr-o descoperire intamplatoare la examenul sumar de urina a hematuriei si/sau
proteinuriei
c. Insidios cu anorexie, astenie, jena lombara, discrete edeme palpebrale, hematurie
d. Acut cu febra, cefalee, varsaturi, manifestari urinare, insotite adesea de edeme
e. Manifestari neurologice de encefalopatie hipertensiva sau insuficienta cardiaca acuta

148.Caracteristicile sindromului urinar din glomerulonefrita acuta:


a. hematuria macroscopica sau microscopica, de origine glomerulara
b. proteinurie constanta de 0,5-2 g/24 h initial neselectiva, devine selectiva catre convalescenta
c. cilindrii hialini, granulosi, hematici, hemoglobinici, chiar cilindri leucocitari
d. proteinurie peste 3,5 g/24 h
e. densitate urinara scazuta

149.Tratamentul glomerulonefritei acute poststreptococice se face cu urmatoarele medicamente, cu


EXCEPTIA:
a. Cortizon
b. Diuretice
c. Hipotensoare
d. Antibiotice
e. Manitol
150.Modalitati evolutive in glomerulonefrita acuta poststreptococica:
a. Vindecare imediata fara sechele
b. Vindecare in 3-6 luni de la debut pana la 1an in proportie de >95% din cazuri
c. Cronicizare, cu persistenta semnelor clinice si biologice sau acestea dispar pentru o perioada de
timp, dar dupa mai multi ani reapar
d. Evolutie rapid progresiva spre glomerulonefrita rapid progresiva in unele cazuri
e. e.. Evolutie spre cronicizare in toate cazurile

XVI.AFECTIUNI ALE APARATULUI DIGESTIV LA COPIL. BOALA DIAREICA ACUTA


SINDROMUL DE DESHIDRATARE ACUTA. PARAZITOZE INTESTINALE. CONSTIPATIA.
151*. Urmatoarea bacterie nu are rol in producerea diareei sugarului:
a. Escherichia coli
b. Haemophilus influenzae
c. Salmonella typhi
d. Campylobacter jejuni
e. Clostridium difficile
152*. Constipatia reprezinta:
a. eliminarea zilnica a unui scaun normal
b. eliminarea rara si dificila a scaunelor
c. 3-4 scaune / zi
d. scaune cu consistenta scazuta
e. scaun in cantitate mare
153*. Ce cantitate de ORS veti recomanda in boala diareica cu deshidratare usoara?
a. 200 ml / Kg corp / 24 h;
b. 150 ml / Kg cop / 24 h;
c. 50 ml pentru fiecare scaun emis; la copilul sub 2 ani
d. 30 ml / Kg cop 24 h;
e. 120 ml / Kg corp / 24 h.
154. Manifestarile clinice ale bolii diareice acute cuprind:
a. eliminarea unor scaune apoase si frcvente
b. anorexie
c. disurie, polakiurie
d. colici abdominale
e. disfagie, odinofagie

155. Semnele de gravitate ale deshidratarii acute sunt:


a. scaderea brusca a greutatii corporale cu peste 10% ??
b. mucoasa bucala uscata, aderenta la spatula
c. oligurie, anurie
d. privire agera, cu hiperreactivitate la stimuli
e. coma, convulsii
156. Examenele paraclinice necesare pentru stabilirea etiologiei in cazul bolii diareice acute sunt:
a. examen coproparazitologic
b.coprocultura
c.exudat faringian
d. coprocitograma
e. hemograma
157.??Ce conduita abordati in cazul unui copil cu BDA cu SDA> 10%?
a. tratament la domiciliu cu ORS
b. restrictie de lichide
c. internare si rehidratare parenterala
d. dieta cu lapte fara lactoza
e. suprimarea alimentatiei anterioara imbolnavirii

158.In parazitozele intestinale putem intalni:


a. distensie abdominala, anorexie, greata, varsaturi
b. retardul cresterii prin malabsorbtie
c. anemie
d. prurit intens anal si leziuni de grataj
e. semne de insuficienta renala acuta

159.Examenele paraclinice necesare pentru stabilirea etiologiei in cazul bolii diareice acute sunt:
a. examen coproparazitologic
b. coprocultura
c. exudat faringian
d. coprocitograma
e. hemograma
160. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul diareei acute la sugar sunt
adevarate?
a. initial se intrerupe obligatoriu alimentatia cu lapte matern
b. cel mai frecvent agent etiologic bacterian este Escherichia coli
c. se pot folosi cartoful sau rosiile fierte in regimul dietetic
d. se pot folosi morcovul sau orezul fierte in regimul dietetic
e. toate formele de diaree acuta necesita tratament antibiotic 5-7 zile.

XVII.GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICA. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN. BOALA


CELIACA.
161.Factori ce determina scaderea presiunii sfincterului esofagian inferior (SEI) sunt:
a. postura
b. prostaglandina A2
c. hiperaciditatea gastrica
d. teofilina
e. glucagonul

162.Factori care determina cresterea presiunii sfincterului esofagian inferior sunt:


a. metoclopramid
b. aciditate crescuta gastrica
c. alcalinizare crescuta gastrica
d. gastrina
e. prostaglandina F2 alfa
163.Persistenta refluxului gastro-esofagian peste varsta fiziologica de 12 luni poate insemna:
a. afectiuni neurologice
b. afectiuni neuromusculare
c. afectiuni sinusale
d. alterarea colecistului
e. peristaltism ineficient

164*.Manevra ideala pentru diagnosticul refluxului gastro-esofagian este:


a. pH-metria intraesofagiana cu monitorizare 24h
b. explorarea radiologica
c. manometria
d. bronhoscopia
e. cuantificarea H2 in aerul expirat

165.Ruminatia are urmatoarele caracteristici:


a. reinghitirea alimentelor
b. nu se asociaza cu simptome nocturne
c. se asociaza cu simptome nocturne
d. este urmata de diaree
e. debut la 30 de minute dupa mese

166*.Celiachia reprezinta o intoleranta la:


a. gliadina
b. reticulina
c. histamina
d. pancreatina
e. colecistokinina

167.Tabloul clinic de celiachie la copil cuprinde:


a. varsaturi
b. anorexie
c. par friabil
d. obezitate
e. mixedem
168.Criza celiaca se manifesta prin:
a. diaree apoasa
b. hemoragii digestive
c. deshidratare
d. hemoragii cutanate
e. febra
169*. Excluderea glutenului din dieta se face:
a. la suspiciunea de celiachie
b. la intoleranta la lactoza
c. dupa biopsii seriate intestinale ce confirma celiachia
d. la intoleranta la proteina laptelui de vaca
e. la intoleranta la histamina

170.Lipsa de complianta la dieta fara gluten poate determina, in cazul copiilor cu celiachie:
a. osteoporoza
b. pubertate tardiva
c. pubertate precoce
d. risc crescut de malignizare gastrointestinala
e. risc crescut de boala Crohn
XVIII.HEPATOLOGIE PEDIATRICA
171.Care dintre urmatoarele virusuri pot determina icter cu bilirubina directa crescuta:
a. Virusul ECHO
b. Herpes virus
c. Rotavirus
d. Virusul Coxsackie
e. Virusul hepatitic D

172.* Cauzele colestazei intrahepatice sunt urmatoarele, cu exceptia:


a. Traumatisme
b. Infectii
c. Anomalii metabolice
d. Idiopatice
e. Boli ereditare

173.Cauzele colestazei extrahepatice sunt unele dintre urmatoarele:


a. Calculi
b. Adenopatii
c. Infectia cu CMV
d. Atrezia de cai biliare
e. Fibroza chistica

174.* Hepatita acuta are urmatoarele cauze, cu o exceptie:


a. Treponema pallidum
b. Amanita phaloides
c. Galactozemia
d. HIV
e. Efort fizic intens

175.* Tratamentul in hepatita acuta presupune urmatoarele, cu o exceptie:


a. Hidratare adecvata
b. Regim hiperproteic in primele zile de boala
c. Simptomatice
d. Efort fizic redus
e. Regim hiperglucidic

176.Afectunile metabolice care pot determina hepatita cronica sunt urmatoarele:


a. Deficit de α1-antitripsina
b. Steatoza hepatica alcoolica
c. Boala Wilson
d. Glicogenozele
e. Tiroidita

177.Examenul obiectiv in hepatita cronica evidentiaza:


a. Tegumente si mucoase palide
b. Tonus muscular crescut
c. Ficat mic, dureros
d. Gingivoragii, epistaxis
e. Ginecomastie
178.* Manifestarile extrahepatice in hepatita autoimuna sunt urmatoarele, cu o exceptie:
a. Tiroidita
b. Glomerulonefrita
c. Diabet zaharat
d. Artrita
e. Litiaza renala

179.Simptomatologia cirozei la copil si adolescent se caracterizeaza prin urmatoarele:


a. Este diferita de cea de la adult
b. Sunt prezente semne de hipertensiune portala
c. Este prezenta ascita
d. Poate exista prurit
e. Semnele nespecifice sunt absente

180.* In ciroza hepatica diagonsticul de certitudine este stabilit prin una dintre urmatoarele explorari:
a. Enzimele de colestaza
b. Tomografie computerizata
c. Endoscopie digestiva superioara
d. Biopsie hepatica
e. Elastografie

XIX.BOLILE HEMATOLOGIGE ALE COPILULUI


181.* Alegeti informatia incorecta cu privire la hemoliza eritrocitara:
a. poate fi acuta sau cronica
b. hemoliza eritrocitara poate fi doar cronica
c. se insoteste de reticulocitoza crescuta, hiperbilirubinemie indirecta, urobilinogenurie.
d. in forma cronica este insotita de subicter si splenomegalie
e. in forma acuta, anemia este marcata, instalata brusc.

182.* Alegeti informatia corecta cu privire la anemia Cooley:


a. este forma heterozigota a sindroamelor β-talasemice
b. este forma minora a sindroamelor β-talasemice
c. este forma majora a sindroamelor β-talasemice
d. este forma care mentine gena intr-un teritoriu dat
e. este forma ce provoaca o boala usoara, cu durata de viata normala.

183.* Alegeti informatia incorecta cu privire la hemofilia A:


a. este determinata de deficitul factorului VIII al coagularii
b. este determinata de deficitul factorului IX al coagularii
c. are transmitere X-linkata
d. este cea mai frecventa coagulopatie.
e. are in tabloul clinic hematoame si hemartroze

184.Microsferocitoza ereditara se caracterizeaza prin urmatoarele:


a. Anemie moderata microcitara, normo- sau hipercroma.
b. Icter neonatal
c. Fragilitatea osmotica crescuta.
d. Defect al unei proteine din membrana eritrocitara.
e. Prezenta de hemoglobine anormale.
185.Urmatoarele sunt adevarate despre anemiile hemolitice:
a. Sindroamele beta-talasemice sunt anemii rare, care nu se intalnesc in Romania.
b. Splenectomia se efectueaza in functie de severitatea bolii in microsferocitoza ereditara.
c. Electroforeza hemoglobinei poate pune diagnosticul in beta-talasemia minora.
d. Testul de autohemoliza scazut este prezent in microsferocitoza ereditara.
e. In anemia Cooley se intalnesc hematii in semn de tras la tinta.

186.Caracteristicile purpurei cutanate in PTI (purpura trombocitopenica idiopatica) sunt urmatoarele:


a. purpura cutanata cu distributie generalizata, nesistematizata, nepruriginoasa.
b. purpura cutanata cu distributie simetrica, metamerica la nivelul membrelor inferioare;
c. purpura cutanata palpabila;
d. purpura cutanata nepalpabila.
e. in PTI nu exista purpura.

187.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre sindroamele beta-talasemice:


a. sunt caracterizate prin deficienta in sinteza (totala sau partiala) a lantului β de globina.
b. fenotipul β-talasemiei nu depinde de doza de gena mutanta.
c. in forma majora, poate apare faciesul mongoloid
d. forma intermedia poate cuprinde homozigotii cu semne clinice si hematologice mai putin severe
decat in forma majora
e. in forma majora, hemocromatoza secundara afecteaza numai ficatul si splina.

188.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in PTI (purpura trombocitopenica idiopatica):


a. apare secundar unui factor plasmatic antitrombocitar, de tip IgG.
b. nu se asociaza niciodata cu alte boli autoimune
c. forma acuta se caracterizeaza printr-un sindrom hemoragic cutaneo-mucos si visceral
d. purpura cutanata are distributie simetrica, metamerica la nivelul membrelor inferioare;
e. timpul de coagulare este prelungit.

189.Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la beta-talasemia minora:


a. este forma homozigota a sindroamele beta-talasemice
b. pacientii se mai numesc purtatori de beta-talasemie
c. nu poate coexista cu deficitul de fier.
d. diagnosticul este suspicionat pe hemograma si confirmat prin electroforeza hemoglobinei.
e. paraclinic prezinta poliglobulie si indici eritrocitari scazuti.

190.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la purpura Henoch-Schonlein:


a. este o forma de purpura trombocitopenica
b. este o forma de vasculita imuna
c. prezinta purpura nepalpabila, nesistematizata.
d. leziunile purpurice pot aparea in valuri
e. sindromul renal da nota de pronostic si gravitate a bolii.
XX.HEMATOLOGIE SI ONCOLOGIE PEDIATRICA
191.Limfomul Hodgkin:
a) Boala rara sub varsta de 12 ani
b) Sexul feminin cu predilectie afectat in copilarie
c) Sexul masculin cu predilectie afectat in copilarie
d) Cea mai frecventa boala maligna din cancerele grupei 15-19 ani
e) Boala foarte rara sub varsta de 5 ani

192.Afectarea mediastinala in boala Hodgkin:


a) Este foarte frecventa
b) Este rara
c) Nu este caracteristica bolii
d) Rareori semne clinice de compresiune respiratorie
e) Frecvent semne clinice de compresiune respiratorie

193*. Examenul CT in boala Hodgkin identifica, cu exceptia:


a) Identifica adenopatiile cervicale in 80% din cazuri
b) Detecteaza adenopatii la care examenul Rx pulmonar este normal
c) Indispensabila pentru cuantificarea radioterapiei
d) Indispensabila pentru stadializare
e) Identifica adenopatii cervicale in 40% din cazuri ??

194*. In limfomul Hodgkin marca histologica este reprezentata de:


a) Celula Hodgkin
b) Celula stem
c) Mastocite
d) Bazofile
e) Celula Reed-Sternberg

195.Folosirea medicatiei cortizonice pentru tratamentul simptomelor din debutul LAL:


a) Este prima indicatie
b) Are efecte bune
c) Este o mare greseala
d) Intarzie diagnosticul de LAL
e) Nu amelioreaza definitiv simptomele LAL

196.Hemograma la un copil cu LAL arata:


a) Anemie hipocroma microcitara
b) Reticulocite crescute
c) Prezenta limfoblastilor
d) Neutropenie
e) Trombocitopenie

197*. In LAL insuficienta medulara este determinata de


a) Substitutia maduvei normale cu celule blastice
b) Substante toxice
c) Infectii bacteriene
d) Febra prelungita
e) Traumatisme
198*. Coagularea intravasculara diseminata:
a) Este o dezordine congenitala a hemostazei
b) Exista o inhibare generalizata a fazei de coagulare
c) Se formeaza trombi in marea circulatie
d) Este o dezordine dobandita a hemostazei
e) Este blocata faza de fibrinoliza

199.Cauze foarte frecvente de CID:


a) Septicemii cu bacterii G-/G+
b) Acidoza severa prelungita
c) Arsuri electrice sau termice
d) Insuficienta multiviscerala
e) Stare de soc

200.In contextul CID exista doua mecanisme care se succed:


a) Coagularea intravasculara in vitro
b) Fibrinogeneza secundara
c) Coagularea intravasculara in vivo
d) Tromboze cu leziuni ischemice
e) Fibrinoliza secundara reactionala

XXI.DERMATOLOGIE PEDIATRICA
201.* Exantemul papulo-veziculos si/sau veziculo-bulos apare in:
a. Scarlatina
b. Rujeola
c. Varicela
d. Rozeola infantum
e. Mononucleoza infectioasa
202.* Impetigo este:
a. o infectie profunda a foliculului pilos si a tesuturilor din jurul acestuia, determinata de stafilococul
auriu
b. o infectie superficiala a foliculului pilos, autolimitata, determinata de stafilococul auriu
c. o inflamatie acuta a pielii si a tesutului subcutanat, asociata cu limfangita marcata, fiind
determinata de streptococul beta-hemolitic grup A sau stafilococul auriu
d. o infectie superficiala a pielii determinata de streptococul beta-hemolitic grup A sau stafilococul
auriu hemolitic coagulazo-pozitiv
e. cea mai frecventa infectie fungica oportunista la copil

203.* Urmatoarele afirmatii referitoare la pediculoza pielii capului sunt adevarate, cu exceptia:
a. este o dermatomicoza
b. apare mai frecvent in familiile defavorizate si in colectivitatile de copii
c. complicatii ce pot aparea: piodermita secundara, dermatita
d. tratamentul se aplica simultan tuturor membrilor familiei si contactilor
e. este o infestare cronica a scalpului cu parazitul Pediculus humanus var. capitis
204.Urticaria la copil:
a. se produce prin extravazarea de lichid din dermul superficial
b. clinic apar leziuni de tip papule, placarde eritematoase, proeminente, bine delimitate
c. leziunile cutanate sunt nepruriginoase
d. eruptia poate fi localizata sau generalizata
e. clinic apar leziuni de tip veziculo-bulos
205.Urmatoarele afirmatii referitoare la dermatita de scutec sunt adevarate:
a. este o piodermita superficiala contagioasa
b. cea mai frecventa afectiune cutanata a sugarului
c. una din formele clinice este dermatita papulo-eroziva: pe fond eritematos apar papule rosii-
violacee cu ulceratii rotund-ovale in centru, inconjurate de tegument sanatos
d. este o dermatita de contact alergica
e. ca tratament se recomanda caldura excesiva, local pudra/crema cu antibiotice

206.Urmatoarele afirmatii referitoare la petele „café-au-lait” sunt adevarate:


a. sunt macule hiperpigmentare, bine delimitate, uniforme, de culoare variabila, dimensiuni diferite
si in numar variabil
b. 10% din indivizi pot prezenta pana la 3-5 pete café-au-lait
c. pot sa apara de la nastere sau in timpul copilariei
d. prezenta a cel putin 6 pete cafe-au-lait cu diametrul sub 5 mm prepubertar este criteriu de diagnostic
pentru neurofibromatoza tip 1
e. se datoreaza scaderii numarului de melanocite

207.Semnele specifice in scabie la copil sunt urmatoarele:


a. santul acarian
b. leziune „in semn tras la tinta”
c. papula-vezicula perlata translucida cu continut clar
d. prurit nocturn
e. pete „café-au-lait”

208.Foliculita la copil:
a. tratament: masuri de igiena riguroasa, antiseptice local, antibiotice local
b. este o infectie superficiala a foliculului pilos, autolimitata, determinata de stafilococul auriu
c. o infectie profunda a foliculului pilos si a tesuturilor din jurul acestuia, determinata de stafilococul
auriu
d. este cea mai frecventa infectie fungica oportunista la copil
e. se vindeca fara cicatrici
209.Urmatoarele afirmatii referitoare la dermatita atopica sunt adevarate:
a. evolueaza in pusee intrerupte de perioade de remisiune; intre pusee, pielea este uscata (xeroza)
b. apare preponderent la adolescent
c. pruritul este absent
d. dermatita flexurala a copilului apare frecvent dupa varsta de 2 ani
e. eczema atopica este o afectiune inflamatoare superficiala a pielii produsa prin anomalia barierei
cutanate

210.Dermatita atopica la copil se poate asocia sau poate fi urmata de:


a. alergie alimentara
b. anemie feripriva
c. rinita alergica
d. conjunctivita alergica
e. astm bronsic
XXII.BOLI IMFLAMATORII SI SINDROAME DE IMUNODEFICIENTA

211.In artrita idiopatica juvenila cu debut sistemic:


a.manifestarile extraarticulare sunt caracteristice
b.manifestarile extraarticulare sunt absente
c.afectarea articulara poate sa fie oligoarticulara sau poliarticulara
d.are evolutie ondulanta cu remisiuni si exacerbari timp de luni sau ani de zile
e.prezenta AAN este caracteristica.

212.Sunt caracteristice artritei idiopatice juvenile ,forma oligoarticulara, urmatoarele:


a. manifestarile extraarticulare sunt caracteristice
b.manifestarile extraarticulare pot fii absente
c.eruptie evanescenta, nepruriginoasa, de culoare roz sau rosie,formata din macule cu margini serpiginoase
d.are evolutie ondulanta cu remisiuni si exacerbari timp de luni sau ani de zile
e.uveita este prezenta de la debutul bolii sau apare dupa luni sau ani de evolutie

213. In reumatismul articular acut:


a. complementul seric nu este modificat
b. eritemul inelar apare in cazuri severe
c. cardita nu implica toate structurile cardiace
d. supradenivelarea segmentului ST sugereaza pericardita
e. coreea debuteaza cu tulburari emotionale

214. *In artrita idiopatica juvenila sunt caracteristice urmatoarele:


a. factorul reumatoid este prezent in forma sistemica
b. reprezinta 20% din artritele reumatoide ale copilului
c. este autolimitata
d. ANA sunt prezenti in procent de 75%
e. febra are caracter septic in forma sistemica

215. Afectarea oculara in artrita idiopatica juvenila este caracteristica


formelor: a.forma sistemica
b.forma poliarticulara FR+
c.forma oligoarticulara
d.forma asociata entezitei
e.forma psoriazica

216. Urmatoarele afirmatii despre boala Kawasaki la copil sunt adevarate, cu exceptia:
a. este o vasculita acuta febrila
b. sunt afectate arterele de marime mare
c. sunt afectate arterele de marime medie
d.etiologia este infectioasa
e. apare predominant la copii intre 6 luni si 5 ani

217. Manifestarile clinice intilnite in boala Kawasaki sunt:


a.conjunctivita acuta
b.splenomegalie
c.limba zmeurie
d.leziuni veziculoase la nivel peribucal
e.sindrom nefrotic
33
218. Urmatoarele afirmatii despre manifestarile clinice in lupusul eritematos sistemic sunt adevarate:
a. copiii cu lupus prezinta mai des o afectare a rinichilor fata de adulti
b.debutul este brusc
c. deformarea articulara este rara
d. eruptia cutanata tipica "in forma de fluture" pe nas si obraji apare la toti copiii afectati
e.prognosticul este dat de afectarea neurologica

219. *Tabloul clinic al imunodeficientelor primare este dominat de urmatoarele , cu exceptia :


a. septicemia
b. anemie aplastica
c. gastroenterocolite trenante
d.litiaza biliara
e. artrita septica

220. Artrita din RAA se caracterizeaza


prin : a.caracter fluxionar
b.lasa sechele
c.fara sechele
d.sunt afectate frecvent centura scapulara si coxofemurala
e.cedeaza la terapia antiinflamatorie

34
Cea mai frecventa cauza de diaree acuta virala este : A

35
Tabloul clinic in anemia feripriva nu include: D???

36
Caracteristicile perioadei de sugar sunt: A C D E

37
Radiografia toracica la un copil asmatic este caracterizata de:

38
Tratamentul nefarmacologic in HTA la copil cuprinde urmatoarele recomandari,cu exceptia:A

39
Pentru stabilirea diagnosticului in mastoidita acuta sunt necesare urmatoarele: A B E

40
Sugarii cu rubeola congenitala pot sa prezinte: B A????

41
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia: C D E B

42
Tratamentul curative al anemiei feriprive presupune: A C D

43
Care dintre urmatoarele afirmatii privind diversificarea sugarului sunt adevarate: A D

44
In cee ace priveste indicele nutritional sunt adevarate urmatoarele cu exceptia: C

45
In primul an ritmul de crestere in greutate este: A B C

46
Perioada de prescolar prezinta urmatoarele caracteristici cu exceptia: B A E

47
Urmatoarele pot fi complicatii ale otitei acute suppurate: A B D

48
Particularitatile de compozitie ale colostrului privind ingredientele nutritive: B E

49
Evaluarea starii de nutritive in distrofie se face dupa: A B E

50
Urmatoarele sunt caracteristice pentru bronhopneumonie: A C

51
Manifestarile clinic in rahitismul carential sunt urmatoarele: A E C

52
In sindromul de deshidratare – forma medie pot fi prezente urmatoarele manifestari clinice:CAD

53
Principalele modificari fiziopatologice in DZ tip 1 la copil sunt urmatoarele: A E D C

54
Care dintre urmatoarele intervin in cadrum mecanismelor de producer a miocarditei: A B D E

55
Ce reprezinta milium facial la nou nascuti: D

56
In etiologia cardiopatiilor congenitale intervin urmatorii factori: A C D E

57
Indicati ce particularitati sunt caracteristice perioadei de prescolar : A C D E

58
Malnutritia gr II se caracterizeaza prin urmatoarele: BC

59
Urmatoarele sunt alergeni important in astm cu exceptia: D

60
Care dintre urmatoarele simptome sunt caracteristice bronsiolitei acute: A E

61
In infectiile perinatale sunt adevarate urmatoarele afirmatii: D

62
Urmatoarele afirmatii legate de protein sunt adevarate: E A

63
64
1*. Tabloul clinic al malnutritiei de gr I se caracterizeaza prin urmatoarele semne, cu
exceptia:

Toleranta digestiva buna


Indice ponderal 0,89 - 0,76
Indice nutritional 0,89 - 0,76
Dezvoltare neuromotorie si psihica normala
Tesut adipos redus pe abdomen si torace

2*. Examenul clinic in miocardita acuta evidentiaza urmatoarele semne, cu exceptia:

Zgomote cardiace accentuate


cardiomegalie
ritm de galop
tulburari de ritm si de conducere
insuficienta circulatorie periferica

3*. Cauze de diaree neinfectioasa pot fi urmatoarele, cu exceptia:

greseli alimentare cantitative/calitative


alergii alimentare (APLV, soia)
Antibio-/chimio-/radioterapia
anomalii ale proceselor de absorbtie / digestive
otomastoide, meningite

4*. In infectia perinatala cu citomegalovirus sunt prezente urmatoarele manifestari clinice, cu


exceptia:

microcefalie
glomerulonefrita
corioretinita
hepatita
petesii

5*. Perioada de prescolar prezinta urmatoarele caracteristici cu exceptia:

dezvoltarea statutoponderala mai lenta


dezvoltarea psihica, intelectuala este importanta
creste capacitatea de aparare antiinfectioasa
crestere rapida staturoponderala
este delimitata de incheierea eruptiei dentitei temporare si aparitia primilor dinti definitivi
6*. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

nou-nascutul este alaptat de 4ori/zi


nou-nascutul este alaptat de 8-12ori/zi
alaptatul exclusiv la san este recomandat pana la 6 luni
alaptatul trebuie initiat in primele ore de la nastere
alaptatul la san este contraindicat la cei cu galactozemie

7*. Principalul microorganism implicat in bronsiolita acuta este:

streptococul
stafilococul
virusul sincital respirator
virusul paragripal
adenovirusul

8*. Ce reprezinta "milium facial" la nou-nascuti?

descuamatia pielii
coloratia tegumentelor
dermatita alergica
mici formatiuni chistice intradermale
secretia sudoripara

9*. Epiglotita acuta are ca principal agent cauzal:

Klebsiella
Stafilococul
Virusul gripal
Ricketsiile
Haemoplilus influenzae

10*. Tabloul clinic in insuficienta cardiaca la sugar cuprinde urmatoarele semne, cu exceptia:

dificultati de alimentatie
tahipnee semnificativa
tahicardie
dureri precordiale
extremitati reci, marmorate, puls slab preceptibil
11. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt adevarate in diareea secretorie?

este predominant de origine bacteriana


este predominant de origine virala
poate fi de cauza neinfectioasa
coprocitograma este negativa
este determinata de cele mai multe ori de S. viridans

12. In sindromul de deshidratare - forma medie pot fi prezente urmatoarele manifestari


clinice:

fontanela anterioara deprimata


oligurie
pliu cutanat abdominal lenes
facies incercanat
somnolenta, obnubilare, coma

13. Complicatii imediate in angina streptococica sunt:

glomerulonefrita acuta
limfadenita supurata
otita supurata
reumatismul articular acut
meningita acuta

14. Tratamentul in DZ tip 1 la copil se face cu:

analogi de insulina cu actiune rapida


insuline ultralente
analogi de insulina cu actiune lenta
insuline premixate
medicatie antidiabetica orala

15. Care dintre urmatoarele simptome sunt caracteristice bronsiolitei acute:

dispnee expiratorie
dispnee insipratorie
raluri crepitante
disfonie
wheezing
16. Ingrijirea si supravegherea nou-nascutului in salon, imedita dupa nastere presupune
urmarirea:

curbei ponderale la 5 zile


temperaturii
plaga ombilicala
nevii materni
diureza

17. Contraindicatiile pentru alaptarea la san din partea copilului sunt:

galactozemia
prematuritatea
icterul fiziologic
intoleranta ereditara la lactoza
mucoviscidoza

18. Sugarii cu rubeola congenitala pot sa prezinte:

tuse staccato+polipnee+raluri
trombocitopenie
anemie hemolitica
eruptie maculopapuloasa descuamativa, localizata palmar, plantar, peribucal si perianal
retard de crestere

19. Semnele clinica de bronhopneumonie la sugar in perioada de stare sunt:

coriza, obstructie nazala, tuse foarte rara


batai ale aripioarelor nazale
alterarea starii generale
leucocitoza cu neutrofilie
refuzul alimentatiei, varsaturi

20. Diagnosticul pozitiv in edocardita acuta se stabileste pe baza urmatoarelor criterii:

hemoculturi pozitive (minim doua)


ecocardiografie pentru evidentierea vegetatiilor valvulare
semne clinice
ecografie generala
factori favorizanti, declansatori
21. Evaluarea starii de nutritie in distrofie se face dupa:

Indicele nutritional
Pliul cutanat tricipital
Perimetrul cranian
Glicemie
Profilul lipidic

22. In infectiile perinatale sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

tratamentul in oftalmia gonococica este strict local


malformatiile cardiaca si renale sunt caracteristice infectiei intrauterine cu virus citomegalic
in infectia cu virus herpex simplex exista trei tablouri clinice: boala diseminata, afectare
neurologica, boala localizata
virusul rubeolic poate fi izolat din sange, urina, LCR, nazofaringe
sifilisul tardiv la sugar implica afectarea tegumentului, sistemului osos, SNC

23. Care dintre urmatoarele sunt manifestari clinice caracteristice in insuficienta cardiaca la
copil?

Cardiomegalie
Bradicardie sinusala
Hepatomegalie, edeme
Bradipnee
Scadere ponderala

????24. Criza genitala la nou-nascut se caracterizeaza prin:

tumefierea glandelor mamare


febra tranzitorie
icter
edem vulvar si vaginal
hidrocel

25. Endocardita se defineste prin:

Afectarea valvelor cardiace si a miocardului


Aparitia, de obicei, pe cord indemn, anterior sanatos
Afectarea valvelor cardiace, a endocardului parietal si a aparatului subvalvular
Formare de leziuni vegetante si ulcerativ-necrotice
Apare frecvent pe cord anterior afectat sau pe proteze valvulare
26. Manifestarile clinice in rahitismul carential sunt urmatoarele:

craniotabes
piciorul plat
torace in carena
cifoscolioza toracala
sant Harrison

27. Urmatoarele sunt caracteristice pentru bronhopneumonie:

etiologia este bacteriana


Rx pulmonara evidentiaza desen interstitial accentuat
tahicardie, hepatomegalie, edeme pot fi prezente
la asucultatie se aud raluri roflante si sibilante
poate fi prezent herpesul labial

?????28. Care dintre urmatoarele intervin in cadrul mecanismelor patogenice de producere a


miocarditei?

actiune la distanta prin intermediul toxinelor


actiune directa a germenilor
afectarea tututor structurilor cordului
proces inflamator al tesutului interstitial al miocardului
proces autoimun initiat de agentii virali, bacterieni

29. Despre profilaxia rahitismului carential putem afirma:

doza profilactica este 2000-2500 ui/zi


doza fiziologica se administreaza zilnic
se recomanda administrare per os
se prefera administrarea parenterala
este indicata la toti copiii pana la varsta de 18 luni

30. In etiologia cardipatiilor congenitale intervin urmatorii factori:

aberatii cromozomiale
infectii bacteriene
infectii virale
boli materne
medicamente, alcool
31. Sugarul mare (9-12 luni) prezinta urmatoarele caracteristici:

ritmul de crestere ponderala este de 500g/luna


ritmul de crestere ponderala este de 250g/luna
reflexe arhaice prezente
alimentatia este exclusiv lactata
sta in picioare sprijinit

32. In crupul viral pot sa apara umratoarele semne clinice:

dispnee inspiratorie
dispnee expiratorie
stridor
disfonie
raluri subcrepitante

33. Cauzele care determina aparitia anemiei feriptive sunt:

prematuritatea
parazitoze intestinale
sindrom nefrotic
mucoviscidoza
pneumonia acuta

34. Care sunt substantele folosite in tratamentul bronhodilatator administrat copiilor


astmatici?

Propranolol
Desloratadina
Fluticazona
Salmeterol
Salbutamol

35. Tratamentul adenoiditei acute include:

hidratare
Paracetamol
adenoidectomie
oxigenoterapie
solutie de anestezina 1%
36. Malnutritia gr II se caracterizeaza prin urmatoarele:

deficit ponderal de peste 30%


curba ponderala coboara in trepte
apetitul este redus si toleranta digestiva scazuta
tesutul adipos subcutanat este complet disparut
prognosticul este bun

37. Modificarile EKG in miocardita acuta:

microvoltaj al complexelor QRS


segment ST supradenivelat, scurtarea intervalului QT
unde T aplatizate sau inversate
tulburari de conducere atrio-ventricluarea, tulburari de ritm
unde T ample

38. Prima copilarie cuprinde:

perioada de sugar
perioada de scolar mic
perioada de copil mic
perioada de anteprescolar
perioada de la nastere pana la varsta de 3 ani

39. Despre diversificarea sugarului putem afirma:

ficatul de pasare se poate introduce dupa 7-8 luni


diversificarea se incepe la 4-6 luni
albusul de ou se administreaza de 2-3 ori pe saptamana
se respecta preferintele alimentare ale sugarului
se pot introduce doua sau mai multe alimente noi deodata

40. Perioada de copil mic se caracterizeaza prin:

se mai numeste perioada de anteprescolar


cuprinde varsta 1-3 ani
cuprinde varsta 3-6 ani
ritm de crestere rapid
rutm de crestere mai lent

41.* Tabloul clinic in anemia feripriva nu include:


Paloare generalizata
Ragade comisurale
Aritmie cardiaca
Inapetenta
Fanere friabile

42.* Cel mai activ metabolit al vit D este:

25-hidroxicolecalciferol
7-dihidroxicolesterolul
Colecalciferolul
24,25-dihidroxicolecalciferol
1,25-dihidroxicolecalciferol

43.*Microorg cel mai frecv impl in etiologia rinofaringitei acute:

Bacteriile
Fungii
Virusurile
Ricketsiile
Micoplasmele

44. Dintre interventiile care se efectueaza sistematic la nastere fac parte:

Adm vit D
Adm vit K
Evaluarea scorului APGAR
Punerea la san sau primul biberon in primele ore
Adm antibiotice pe cale generala

45. Care din urm pot fi adm in angina acuta streptococica la un copil de 3 ani?

Tetraciclina
Penicilina
Claritromicina
Cefalosporine
ciprofloxacin

46. DD in bronsiolita acuta se face cu:

Pnueumonia liobara
Insuf cardiaca congestiva
Hepatita acuta
Aspiratia de corp strain
Pleurezia masiva

47. In etiologia cardiopatiilor congenitale intervin urm factori:


Aberatii cromozoniale
Infectii bacteriene
Infectii virale
Boli materne
Medicamente, alcool

48. Pt stab dg in mastoidita acuta sunt necesare urm:

Rx craniana pt reg mastoidiana


CT mastoida
Eco abd
Coprocultura
Prot C reactiva

49. Dg pozitiv in endocardita acuta se stabileste pe baza urmatoarelor criterii:

Hemoculturi pozitive(minim 2)
Eco pt evid vegetatiilor valvulare
Semne clinice
Eco general
Factori favorizanti, declansatori

50. Urmatoarele pot fi complicatii ale otitei acute supurate:

Abces subdural
Endocardita bacteriana
Artrita reumatoida
Septicemie
Dispnee mixta

51. Tabloul clinic in obezitate se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice:

Greutate in exces fata de talie, fata de greutatea ideala varstei


Talie normala sau chiar crescuta fata de media varstei
Varsta osoasa intarziata
Maturatie sexuala si somatica normala sau chiar accelerata
Depunere de grasime generalizata simetrica

52. Cardiopatiile congenitale fara cianoza sau cu cianoza minora sunt:

Defect septal ventricular


Persistenta canalului arterial
Trunchiul arterial comun
Transpozitia de vase mari
Defect septal atrial

53. Simptomatologia in otita medie acuta cu exudat cuprinde:


Agitatie
Heracuzie
Varsaturi,refuz alimentatie
Mialgii
Disfagie

54. Care din urm afirmatii referitoare la caracteristicile prematurului sunt adevarate?

Capul reprezinta o treime din lungime


Lanugo abundent la niv fetei
Capul reprezinta un sfert din lungime
Icterul fiziologic persista 2-3 saptamani
Lungimea la nastere este de 48-52 cm

55. Tratamentul epiglotitei implica:

Intubatia
Aerosoli cu ser fiziologic
Cefalosporina iv
Sedare
Salbutamol

56. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la boala diareica acuta la copil sunt adevarate?

Enterotoxinele reprezinta factori de virulenta ai agentilor patogeni


Varsaturile alimentare nu sunt prezente
Coprocultura va fi efetuata de la internare
La sugarul alimentat la san se intrerupe alaptarea
Tratamentul cu antibiotice nu se foloseste de rutina

57. Pentru diagnosticul tuberculozei pulmonare trebuie luate in considerare urmatoarele:

Contextul epidemiologic
Spirometria
Manif clinice
Parametrii astrup
Teste de laborator modificate

58. Nou nascutul la termen:

Capul reprezinta un sfert din lungime


Capul reprezinta o treime din lungime
Reflexul moro este asimetric
Membrele inferioare sunt proportional scurte fata de adult
Toracele este aproape cilindric
59.Pubertatea se caracterizeaza prin
Scaderea secretiei de GnRH
Cresterea secretiei de GnRH
Durata medie a pubertatii este de 3 4 ani
Durata medie a pubertatii este de 1 2 ani
Debutul pubertatii este influentat de factori genetici

60.Cauzele fetale ale retardului de crestere intrauterina sunt


Embriofetopatia infectioasa
Malformatia uterina
Anomalia cromozomiala
Infarc al placentei
Subnutritia mamei

61.Hipertensiunea arteriala la copil


Este primara(esentiala) in 10 15 din cazuri si secundara in 85
Presupune valori ale TA mai mari de percentila 95 pentru varsta si talie,la>3
determinari separate
La nou nascut este frecventa
Tratamentul nefarmacologic presupune si incurajarea efortului fizic
izotonic(mers pe jos inot ciclism)
In cazul HTA secundare tratamentul se face si dupa eliminarea cauzei

62.Tratamentul miocarditei acute virale la sugar se face cu


Antibiotice
Diuretice
Antialgice
Corticoterpie
Vasodilatatoare

63.Tabloul clinic in tetralogia Fallot include urmatoarele modificari


DSV
Stenoza AP
HVS
Dextrapozitia aortei
HVD

64.In tratamentul rahitismului carential pot fi folosite


Vitamina C intravenos
Vitamina D per os 2000 4000 UI zilnic
Vitamina D 3 doze stoss a acate 100 000 UI apoi o doza de 200 000 UI dupa 30
zile
Calciu
Fier
65.Principalele modificari fiziopatologice in DZ de tip 1 la copil sunt urmatoarele
Hiperglicemie
Glicozurie fara cetonurie
Deschidratare acuta
Acidoza metabolica
Glicozurie cu cetonurie

66.In primul an ritmul de crestere in greutate este urmatorul


Primele 4 luni creste in greutate cu 750g/luna
In perioada 9 12 luni creste cu 250/luna
In perioada 5 8 luni creste cu 500/luna
La 1 an dubleaza greutatea de la nastere
In perioada 5 8 luni creste cu 250/luna

67.Pericardita lichidiana se caracterizeza prin


Dureri precordiala
Senzatia de presiune toracica
Zgomote cardiace asurzite
Dispnee usoara
Frecatura pericardica

68.*Urmatoarele afiramtii sunt corecte,cu exceptia


Laptele secretat imediat dupa nastere se numeste colostru
Colostrul reprezinta laptele matern dupa prima luna de la nastere
Laptele de tranzitie se secreta in perioada 4 14 zile dupa nastere
Laptele matru paote avea o compozitie diferita in funcite de faza suptului
Laptele matern matur este produs incepand cy 2 sapt dupa nastere

69.*In pneumonia abcedata urmatoarele sunt manifesatri clinice,cu exceptia


Meteorism abdominal
Batai ale aripilor nasului
Tahcardie hepatomegalie edeme
Extremitati reci
Eruptie cutanata

70.*Urmatoarele sunt alergeni importanti in astm,cu exceptia


Fum de tigara
Polenuri
Mucegaiuri
Aerosoli salini
Par de animale

71.*Evidentiaiti afirmatia corecta despre eruptia dentara normala la copil


Eruptia primilor dinti incepe cu incisivii superiori si are loc la varsta de 10 luni
Eruptia incisivilor inferiori are loc la 8 sapt
Primii dinti de lapte sunt incisivii mediani inferiori care erup la 6 8 luni
Incisivi si canini laterali superiori apar la 5 7 luni
La carsta de 4 luni incepe eruptia dentara,asociata cu ascensiunea febrila
72.Colostrul
Se secreta in ziua 4 6 pana in ziua 10 30 de la nastere
Are continut redus de lactoza lipide si vitamine hidrosolubile
Este adaptat imaturitatii renale si deficitul tranzitoriu de lactaza ale nou
nascutului
Contine 85 95 apa 5 13 reziduu uscat
Are continut bogat in proteine

73.Urmatoarele afirmatii referitoare la malformatiile cardiace congenitale sunt adevarate


Pasientul cu DSA sunt adesea asimptomatici
DSV este o malformatie cardiaca congenitala cianogena
Pacientii cu canal atrerial persistent cu shunt mare pot prezenta semne de ICC
Diagnosticul se bazeaza pe anamneaza examen clinic si investigatii paraclinice
Ttetralogia fallot cianoza este intotdeauna prezenta de la nastere

74.Tratamentul HTA la copil se face cu


Diuretice
Vasoconstrictoare
IECA
Antagonisiti ai canalelor de calciu
Agenti adrenergici

75.Tratamentul insuficientei cardiace la copil


Cortizon
IECA
Diuretice de ansa si antialdosteronice
Digitalice
Anitacide

76.Ritmul de crestere in greutate al sugarului este


La varsta de 4 luni dubleaza greutatea de la nastere
La 10 tripleaza
In perioada 5 8 luni creste in greutate 250/luna
In primele 4 luni creste 750/luna
Formula de determinare G=9+2xV

77.Indicatii ce particularitati sunt caracteristice perioadei pe prescolar


Ritm de crestere comparativ mai lent
Ritm de crestere accelerat
Aparitia primilor dinti definitivi
Dezvoltare psihointelectuala accentuata
Patologia dominata de boli contagioase,cronicizarea unor patologii

78.Prematurul de grad I este nou nascutul cu


Varsta gestationala de 30 34 sapt
Lungime >47
Varsta gestationa de 34 37 sapt
Greutate<2000
Greutate de 2000 2500
79.Deshidratarea hipotona are urmatoarele caracteristici
Pierderi hidroelectrolitice predominant saline
Pierderi hidroelectrolitice apoase
Deshidratare predominant extrecelulara
Deshidratare predominant intraceluara
Na sub 130

80.*Tratamentul igieno dietetic in IC la copil cuprinde ,cu exceptia


Aport caloric scazut
Restrictie de lichide si de sodiu
Suplimentare cu proteine vitamine pentru deficitele nutritionale
Repaus fizic cu trunchiul la 30
Combaterea agitatiei

81.Caracteristicile perioadei de sugar sunt


Crestere staturala si ponderala are ritmul cel mai rapid
Panicul adipos este in regresie
Creste capacitatea de aparare imuna
Predomina patologia respiratorie si digestiva
Alimentatia exclusiv lactata pana la 5 6 luni

82.Selectati particularitatile de compozitie ale colostrului


Contine mai multe grasimi decat laptele matern
Mai multe proteine
Mai putine glucide
Mai multe glucide
Este mai bogat in unele minerale

83??????.Radiografia toracica la un copil astmatic


Hiperinflatie
Opacitate triunghiulara cu varful I hil si baza la mediastin
Coaste orizontalizate
Aspect de geam mat
Intre crize aspect normal

84.Tratamentul curativ al anemiei feriprive presupune


Diversificarea cu preparate cu continut de preoteine animale (carne viscere)
cereale la copii diversificati
Suplimentare cu Fe la gravide anemice
Preparate de Fe administrate oral
Preparate de Fe administrate intravenos
Transfuzia de masa trombocitara

85.Tratamentul nefarmacologic in HTA la copii cuprinde,cu exceptia


Cresterea aportului caloric in toate cazurile
Restrictie de sodiu 1,2-1,5g/zi
Evitarea fumatului,a consumului de cafea,coa cola
Reducerea aportului de lipide
Incurajarea efortului fizic moderat
86.*Indicati ce este caracteristic pentru coloana vertebrala a copilului sanatos
Este prezenta loroza lombara
Coloana vertebrala este rectilinie
Este prezenta lordoza cervicala
Coloana vertebrala este deviata in plan lateral
Este prezenta cifoza toracica

87.Cei mai frecventi agenti etiologici ai mastoiditei acute


Streptococul pneumoniae
Chlamydia trachomatis
Haemophilus
Klebsiella
E coli

88.Pe radiografia cord pulmon pot sa apara urmatoarele modificari in pericardita acuta
Marirea considerabila a asiluetei cardiace “cord in carafa”
Pedicul vascular ingustat
Unghiuri cardiofrenice obtuze
Pedicul vascular largit
Transprenta pulmonara diminuata

89.Care dintre urmatoarele fac parte din avantajele alimentatiei naturale in primele luni
ale sugarului
Asigura nevoile energetice si nutritive
Nu este un aliment aseptic
Asigura protectie antiinfectioasa si antialergica
Reduce riscul aparitiei bolilor carentiale
Contine o cantitate suficienta de vitamina D

90.*Semnele fizice intalnite in pericardita acuta sunt urmatoarele cu exceptia


Frecatura pericardica
Diminuarea matitatii cardiace
Scaderea intensitatii socului apexian
Asurzirea zgomotelor cardiace
Tahicardie

91.Radiografia cardiopulmonara in persistenta de canal arterial evidentiaza :


hipertransparenta pulmonara
cardiomegalie prin dilatarea AS si a VS
arcul mijlociu stang convex si hiperpulsatil
AP ingustata
Incarcarea vasculara pulmonara este accentuate
92.Greseli de alimentare calitative ca factori etiologici ai malnutritiei sunt :

Alimentatie hipoglucidica
Carenta de lipide
Hipogalactie materna reala
Numarul de mese marit
Alimentatie hipoproteica

93. Semnele caracteristice pentru malnutritia de gradul III sunt :

Absenta tolerantei digestive


IP de 0,75-0,61
Toleranta digestive este normala
Curba ponderala coboara continu
Tesutul adipos subcutanat este complet disparut

94. Perioada de prescolar se caracterizeaza prin urmatoarele ,cu exceptia :

a. Crestere mai lenta


b. La 4 ani dubleaza talia de la nastere
c. Dezvoltare psihomotorie aceentuata
d. Ritm de crestere rapid
e. Creste capacitatea de aparare imuna

95. Selectati particularitatile de compozitie a colostrului privind incredientele nutritive :

a. Contine mai multe grasimi decat laptele matern


b. Contine mai multe protein decat laptele matern
c. Contine mai putine glucide decat laptele matern
d. Contine mai multe glucide decat laptele matern
e. Este mai bogat in ……

96. Urmatoarele afirmatii legate de proteine sunt adevarate :

a. Taurina este in cantitate mare in laptele matern


b. Reprezinta 30-35% din aportul energetic total
c. Necesarul la sugar este de 3,5-6 g/kg/zi
d. Excesul de proteine determina de obezitate
e. Carenta de proteine determina malnutritie

97. Despre angina aftoida , putem spune urmatoarele :

a. Etiologia este virala


b. Etiologia este bacteriana
c. Boala nu este autoimuna
d. Clinic prezinta silaloree, febra ,refuzul alimentatiei
e. In tratament se folosesc solutii antiinflamatorii
98.* In cee ace priveste indicele nutritional, sunt adevarate urmatoarele CU EXCEPTIA:
a. IN=0,80 – 0,71 malnutritie gr2
b. reprezinta raportul intre greutatea reala a copilului si greutatea corespunzatoare lungimii
c. reprezinta raportul intre greutatea actuala a copilului examinat si greutatea ideal apt
varsta respective
d. la copilul eutrofic IP intre 0,90 – 1,1
e. IN = sub 0,70 malnutritie gr3

99.* Perioada de prescolar se caracterizeaza prin urmatoarele CU EXCEPTIA:


a. crestere mai lenta
b. la 4 ani dubleaza talia de la nastere
c. dezvoltare psihomotorie accentuate
d. ritm de crestere rapid
e. creste capacitatea de aparare imuna

100. Colostrul:
a. se secreta din ziua 4-6 pana in ziua 10-30 de la nastere
b. are continut redus de lactoza, lipide si vitamine hidrosolubile
c. este adaptat imaturitatii renale si deficitului tranzitoriu de lactaza ale noului nascut
d. contine 85-95% apa si 5-13% reziduu uscat
e. are un continut bogat in protein

101. Elemente de suspiciune pentru obezitatea genetica sau endocrina :


a. dispozitia particulara a excesului de grasime
b. afectarea cresterii (hipostatura), dismorfism
c. accelerarea in maturatia osoasa si in dezvoltarea sexuala
d. deseori retard neuropsihic
e. obezitate obisnuita in familie

S-ar putea să vă placă și