PROBE. MIJLOACE DE PROBA. PROCEDEE PROBATORII.

Materia probelor este alcatuita din 3 elemente indispensabile pentru aflarea adevararului si
solutionarea justa a cauzei penale:
1. Probele – elementele de fapt
2. Mijloacele de proba – expresia materializata a probelor; modurile in care se obtin
elementele de fapt
3. Procedeele probatorii – modalitatile prin care se obtin mijloacele de proba in procesul
penal

I. PROBELE

Exista o legatura indisolubila intra proba si adevarar, care este dictata de principiul aflarii
adevarului. In cf cu acest principiu, asa cum rezulta din art.5, aflarea adevarului se poate
realiza doar pe baza probelor.
CPP face parte dintr-un sistem de procedura continental, care isi propune aflarea adevarului
obiectiv, a unui adevar conform realitatii factuale. Aflarea adevarului obiectiv este insa o utopie;
adevarul obiectiv este un adevar care nu poate fi atins, dar spre care se tine. In pr penal, adevarul
se construieste. Acesta este rezultatul unei act complexe de evaluare si selectie a probelor, care
are ca rezultat obtinerea adevarului judiciar. Pentru intelegerea acestei materii, trebuie plecat de
la notiunea de proba.

 Definitia probei [Art.97 alin.1] proba reprezinta orice element de fapt care priveste
existenta infractiunii, identificarea pers care a savarsit-o, precum si stabilirea tuturor
imprejurarilor necesare sol cauzei si care poate contribui la aflarea adevarului in procesul
penal.
[Aceasta def este depasita; nu este adaptata noilor schimbari si noi orientari a CPP si nici de trecerea care a
fost realizata in actualul CPP: de la standardul intimei convingeri a jud la standardul unei convingeri dincolo de orice
indoiala. In prezenta exista o tentinda de obiectivizare a prinicpiul intimei convingeri. Def probei este gresit inteleasa
de legiuitor: in realitate, proba nu poate fi un element de fapt, pentru ca ar insemna sa fie definita prin insusi obiectul
ei; obiectul probei este regl in art.98, in care se arata ca proba are ca obiect fapta (imprejurarea de fapt); proba este
mai degraba o informatie despre o fapta care urmeaza a fi dovedita in procesul penal.].

 Obiectul probei include fapte sau imprejurari de fapt care privesc insasi existenta infr
si savarsirea acesteia cu vinovatie de catre inculpatul. Este vorba chiar de faptele in litigiu;
obiectul probei mai cuprinde fapte legate de rasp civila delictuala, fapte care au caract auxiliar
in raport de faptele in litigiu – faptele de care depinde aplicarea legii [includerea acestora in
obiectul probei este impusa de principiul legalitatii procesului penal], orice alte fapte care sunt
necesare pt sol justa a cauzei penale (fapte susceptibile de proba).
In cadrul obiectului, trebuie facuta distinctie intre 4 fapte/imprejurari de fapt:
 a) Fapte a caror stabilire este obligatorie
i) fapte principale: res probanda – se afla in legatura directa cu obiectul procesului penal:
servesc in mod nemijlocit la dovedirea faptelor care formeaza obiectului pr penal: dovedirea act
penala si act civile, dovedirea tuturor elem constitutive ale infr, elem care privesc persoana., elem
care privesc dovedirea faptelor principala
ii) fapte auxiliare: res probantes

b) Fapte care nu trebuie dovedite

-dispensa de probe
-fapte notorii
-fapte evidente
-fapte necontestate – cu conditia sa fie neesentiale; daca sunt esentiael trebuie probata

c) Fapte a caror probare este facultativa

-fapte similare – cumportamentul anterior al inculpatului
-fapte negative determinate – alibium: ex: o pers s-a aflat in alt loc in mom savarsirii faptei
-fapte auxiliare – privesc credibilitatea unei pers

d) Fapte care nu pot fi probate

-prezumtia legala absoluta: lipsa discernamantului min > 14 ani
-fapte contrare ratiunii vietii: savarsirea de fapte prin vrajitorii
-faptul negativ nedeterminat: nu se poate proba ca o pers nu a fost niciodata intr-un anumit
loc
 Principiile probei
In CPP este descris un singur principiu: principiul loialitatii.
Unul dintre principiile legate de proba este principiul prezumtiei de nevinovatiei.

Curs 8

 Relatia dintre probe si prezumtia de nevinovatie

Prezumtia de nevinovatie angajeaza o consecinta procedurala esentiala in materia probelor,
in sensul ca, in virtutea acestui principiu, sarcina probei nu mai este atribuita tuturor org
judiciare penale. ci este atribuita in ceea ce priveste act penala, exclusiv statului. Instanta penala
nu mai are aceasta sarcina, pentru ca trebuie sa se situeze pe o pozitie obiectiva, asigurand
echilibrul dintre parti, respectarea functiilor judiciare si a principiului independentei si
impartialitatii.
In ceea ce priveste act civila sarcina probei revine partii civile, dar, in anumite conditii, cf
art.19(3), pt pers fara cap de ex sau cu cap de ex restransa, sarcina probei poate sa revina si
procurorului.
In principiu, suspectul/inculpatul ramane pasiv – nu este obligat sa-si dovedeasca
nevinovatie pt ca ii profita prezumtia de nevinovatie. Totusi, atat suspectul/inceulpatul, cat si pers
vatamata, partea civila si partea responsabila civilemnte au dreptul de a propune probe. Acest
drept nu se confunda cu sarcina probei. Acest drept nu inseamna o inversare a sarcinii probei, ci
inseamna ca li se recunoaste dreptul de a combate invinuirea care li se aduce.
 Categorii de probe
Exista probe in acuzare – sustin invinuirea si probe in aparare – combat invinuirea.
Probe imediate (martori oculari, mijloace de supraveghere tehnica) si probe mediate
(martorul relateaza in proces fapte pe care nu le-a cunoscut personal, dar pe care le cunoaste de la
alte personae)
In raport de relatia probei cu obiectul sau: probe directe (se probeaza faptul principal) si
probe indirecte (probeaza faptele secundare). Diferenta practica dintre acestea prezinta o
importanta capitala – o singura proba directa poate fi suficienta pt dovedirea unei fapte, in timp
ce o proba indirecta nu poate fi niciodata suficienta. Mai multe fapte indirecte pot dovedi o
imprejurare de fapt atunci cand se poate inchega o convingere ferma cu privire la savarsirea
faptei – judecatorul are indatorirea de a explica modul in care au fost obtinute probele indirecte
(sursa lor) precum si modalitatea prin care, prin intermediul acestora, a reusit sa-si formeze o
convingere certa cu privire la realitatea faptei. Aceasta poate justifica inclusiv o hot de
condamnare, daca jud ajunge la o conluzie univoca cu privire la imprejurarea de fapt (orice alte
imprejurare este exclusa.
Probe numite – rezulta din mijloacele de proba reglementate in legea de procedura penala
(declaratiile persoanelor, constatarile de specialitate, expertizele) si probe nenumite (experiment
judiciar)

 Conditiile probei
In art.100(4) se prevede cazurile in care o cerere de adm de probe trebuie respinsa ca
inadmisibila. [modul de regl este nesatisfacator pt ca induce ideea ca de regula cererile se
resping si doar in mod exceptional pot fi considerate admisibile]
- Proba solicitata este nerelevanta
- Se constata ca adm probei este inutila (fapta/imprejurarea de fapt este deja dovedita)
- Cererea priveste un fapt notoriu cu privire la care exista dispensa de proba
- Proba care se solicita este imposibil de obtinut
- Formulata de o pers neindreptatita
- Adm probei este contrara legii

Din cuprinsul acestor prevederi, rezulta ca pt a fi admisibila o proba trebuie sa fie:

- Relevanta/pertinenta (sa aiba leg cu obiectul cauzei; per a contrariu este
nerelevanta/inadmisibila daca nu are leg cu ob cauzei); cererea trebuie sa fie motivata, sa se arate
expres care sunt faptele si care este leg acestora cu ob probei.
- Utila (chiar daca este relevanta, dar nu este utila, cererea se respinge) – o proba este utila
atunci cand fapta/imprejurarea de fapt nu a fost stabilita printr-un alt mijloc de proba
- Legala (proba poate fi adm doar in situatia in care adm este in cf cu disp legale si doar
atunci cand proba poate fi obtinuta cu respectarea disp legale); proba este un elem de fapt si nu
poate fi supusa examenului de legalitate, chiar daca legiuitorul atunci cand face referire la
legalitate are in vedere in proba. In realitate, nu proba trbuie sa fie legala, ci mijlocul de proba si
respective procedeul probatoriu trebuie sa fie in conformitate cu disp legale
 - Posibilitatea obtinerii probei [conditie artificiala pt ca nu poate privi admisibilitate, ci
priveste administrarea probei, un fapt ulterior admisibilitatii; desi este prev expres, o cerere de
probe nu poate fi respinsa ca fiind inadmisibila pt acest motiv, pt ca imposibilitatea se verifica
ulterior in cadrul procesului].

 Administrarea probei
Activitate pe care o desfasoara org de urmarire penala (judecatorul/insanta) in cadrul unui
proces penal in scopul stabilirii adevarului, a dovedirii unor fapte materiale/imprejurari de fapt.
Consta in efectuarea de act probatorii specifice care au ca rezultat obt probei prin intermediul
unor mijloace de proba in cf cu disp legale. CPP face distinctia intre urmarire si judecata.
[aceasta regl nu este completa pt ca nu tine seama de Decizia 102/2017 - in camera preliminara se
adm probe prin orice mijloc de proba]. In present, inclusiv jud de camera preliminara desf o act
de adm de probe.
In faza de urm penala, org judiciare adm probe atat in favoarea, cat si in defavoarea
suspectului, din oficiu sau la cerere.
In faza de judecata, jud/instanta adm probe in principal la cererea procurorului, partilor,
pers vatamate, iar in subsidiar (consecinta al rolului pasiv al jud/instantei), jud/instanta adm probe
si din oficiu atunci cand considera necesar.
In situatia in care se formuleaza cereri privind adm de probe care se pot adresa dupa caz,
org de urmarire penala, jud de dr si libertati, jud de camera preliminara, instantei, pot fi
admise/respinse motivat.

Adm probelor este o act extrem de complexa pt ca are ca rezultat stabilirea adevarului, obt
faptului dovedit. De aceea, ea se constituie intr-o faza distincta in cadrul unei procedure penale –
faza probatorie a procesului penal. Este guvernata de numeroase principii specifice:

-Libertatea adm probelor – prin orice procedeu probatoriu si orice mijloc de proba; o
singura limitarea: respectarea pr. legalitatii.
-Respectarea demnitatii umane
-Principiul respectarii surselor jurnalistilor
-Principiul respectarii dr la aparare
-Pr.loialitatii [mentionata expres in art.101 CPP] – inseamna interdictia utilizarii in
procesul penal de procedee neloiale, de tertipuri, viclesuguri in scopul obt de probe. Loialitatea
impune tuturor org judiciare respectarea reg jocului – CPP. In virtutea acestui principiu este
interzisa folosirea amenintarii, violentei, oricarui mijloc de constragere, a promisiunii, utilizarea
tehnicilor/mijloacelor speciale de ascultarea a unei persoane care ar putea influenta cap pers de a-
si aminti despre faptele sau imprejurarile de fapt pt care are loc audierea ori de a relata in mod
liber si constient faptele care fac ob imprejurarii. Sunt interzise tehnicile care ar putea influenta
persoanele: hipnoza, detectorul de minciuni (poligraful), provocarea la savarsirea/continuarea
savarsirii unei infr (se interzice expres org judiciare ca fie direct, fie prin intermediul altor
persoane sa det savarsirea/continuarea savarsirii unei infr. Aceasta interdictie are la baza
principiul potrivit caruia o ilegalitate/incalcare a unor disp legale nu poate fi sanct printr-o alta
incalcare a unor disp legale. Infr care formeaza ob act penale trebuie sa se realizeze in mod liber
de catre sub infr, fara nicio influenta din partea org judiciare (in caz contrar, act penala ar trebui
sa fie inadmisibila, deoarece este interzisa sanctionarea unei fapte a carei savarsire are la baza
contributia directa/indirecta a orrg judiciare care trebuie sa o sanctioneze).

 Excluderea probei
CPP reglementeaza o sanctiune procesuala specifica probelor adm cu incalcarea disp
legale – excluderea probei. Astfel, se prevede cu titlu de principiu in alin.2 al art.102 CPP ca in
procesul penal nu pot fi folosite probe obt in mod nelegal. [in present, nu se mai poate considera
ca excluderea probelor este o sanct autonoma din mom ce art.102 alin.3 subordoneaza excluderea
constatarii nulitatii. Se prevede in mod expres ca nulitatea actului prin care s-a
dispus/autorizat/adm proba, det excluderea probei – rezulta ca excluderea probei poate fi dispusa
doar atunci cand se constata nul actului prin care a fost dispusa adm probei/ a actului prin care a
fost autorizata adm probei sau a actului prin care proba a fost adm. De la aceasta regula, exista si
exceptii care privesc cazurile in care excluderea probei operereaza in mod automat, nefiind
conditionata de constatarea nulitatii:
– art. 102 (1) : probele obtinute prin tortura/derivate din acestea nu pot fi folosite in
procesul penal.
– 89(2): probele obt cu incalcarea pr confidentialitatii dintre avocat si clientul sau se
exclud;
- 139 (4)
- 120(5)

Pe langa excluderea probei principale, in art.102(4) este reglementata si excluderea

probelor derivate. Acestea pot fi excluse daca sunt indeplinite 2 conditii cumulative:
-sa rezulte in mod direct din probele obt cu incalcarea disp legale
-sa nu poata fi obt printr-un alt mijloc de proba
[ex: supravegherea tehnica constand in interceptarea convorbirilor intre 2 persoane s-a
realizat cu incalcarea disp privind autorizarea – aceste probe nu pot fi folosite in proces; dar, daca
proba poate fi adm prin alt mijloc de proba – din convorbire a rezultat locul unde se afla bunurile
cautate, proba va putea fi folosita daca se poate obt prin intermediul unei perchezitii domiciliale].

 Principiul liberei aprecieri a probelor [art.103(1)]

Nu este suficienta adm probei, ci si aprecierea acesteia. Doar in urma aprecierii de catre
org judiciare penale poate fi stabilita imprejurarea de fapt – adevarul pe care se intemeiaza pr
penala. Art.103 (1) prevede principiul liberei aprecieri a probelor: probele nu au valoare
dinainte stabilita. Nu exista o ierarhizare a probelor. Probele sunt supuse liberei apreciere a org
judiciare penale. In consecinta, proba niciodata nu se evalueaza izolat, ci numai in urma
evaluarii tuturor probelor care au fost adm in cauza.
Art.103 alin.2 prevede ca in cazul in care se pronunta hot de condamnare, aceasta trebuie
motivata cu privire la toate probele administrare si evaluate. Motivarea trebuie efectuata nu
numai cu privire la probele care sunt favorabile acuzarii sau apararii, ci si a probelor in
defavoare. [aceasta trimitere doar la sol de condamnare este imperfecta, pt ca trebuie extinsa si la
sol alternative: renuntarea la aplicarea pedepsei, amanare la aplicarea pedepsei.]
 In teza II a alin.2 art.103 este regl standardul probei in caz de condamnare. O hot de
condamnare poate fi dispusa doar atunci cand instanta este convinsa de dovedirea acuzatiei
formulate dincolo de orice indoiala rezonabila. [acest standart este aplicabil si in cazul in care se
da o hot de amanare/renuntare]. Ce se intelege prin standardul probei? Standardul probei
inseamna gradul de convingere al instantei penale, al org judiciare cu privire la realitatea
faptelor si imprejurarilor de fapt care formeaza ob cauzei, in urma evaluarii probelor
administrate. Se refleca in rezultatul evaluarii si este regl diferit in raport de stadiul procedurii si
de tipul de decizie judiciara. (standardul minim – impus org de cercetare penala; standard impus
procurorului; standard impus jud de camera preliminara, standardul cel mai inalt este impus
instantei de judecata). Care este ratiunea trecerii de la standardul intimei convingerii la cel al
stabilirii adevarului dincolo de orice indoiala rezonabila? Se urmareste obiectivul necondamarii
pers nevinovate. Acest standard se inscrie pe linia generala a obiectivizarii probei. Prin aceasta, s-
a renuntat la factorii subiectivi pe care se intemeia intima convingere. Totusi nu s-a trecut la un
standard complet obiectivizat; adevarul judiciar stabilit in cadrul unei proceduri penale nu este o
fotografie a realitatii, ci se construieste pe baza probelor; de aceea, nu este exclusa indoiala
rezonabila – insa se pretinde ca aceasta indoiala sa fie mentinuta in limite rezonabila.
[reglementarea este criticabila – contradictie intre art. 103(2) si 396(4): se prevede ca solutia de
condamanrea poate fi pronuntata cand instanta constata dincolo de orice indoiala rezonabila
indeplinirea cond prev de lege – demers pur obiectiv; este necesar ca acest text din partea
speciala sa fie interpretat in cf cu textul din partea generala.] Intima convingere nu este exlusa,
dar este permisa doar daca se bazeaza pe probe, nu pe stari subiective, sentimente, evaluari
personale, ci exlusiv pe baza probelor. In ultimul alin. al art.103 se prevede ca hot se pot sprijini
pe declaratiile investigatorilor, ale colaboratorilor, ori ale martorilor protejati.

II. MIJLOACELE DE PROBA

Daca in regl anterioara erau prev mijloacele de proba, procedeele probatorii fiind
reglementate doar in cadrul mijloacelor de proba, in CPP actual, modul de reglementare a fost
inversat: se prevad procedeele probatorii, mijloacele de proba fiind regl in contextul regl acestora
– cazul audierilor de persoane, audierea fiind un procedeu prin care se obtin declaratiile, care sunt
un mijloc de proba. [regl actuala este eterogena pt ca legiuitorul nu este consecvent cu modul de
expunere a actualelor prevederi; pe langa aceasta modalitate, CPP mai reglementeaza fie numai
mijloace de proba, fara procedee probatorii – ex: inscrisuri, mijloace materiale de proba; fie doar
procedee probatorii, fara mijloace de proba – ex: metode speciale de cercetare/ supraveghere a
infractiunilor – ex: constatarile de specialitate, expertizele.
Art.97(2) contine o lista a mijloacelor de proba – lista exemplificativa:
- Declaratiile tuturor pers audiate
- Inscrisurile
- PV
- Mijloacele materiale de proba
- Constatarile de specialitate
- Expertize, fotografii
- Orice alte mijloace legale
 Audierea

Declaratiile sunt obtinute prin procedeul prabatoriu al audierii.

 Reg.generale: [art.104] persoanele care pot fi audiate:
-sub procesuali principali
-partile
-martorii
-expertul
*Interpretul (exclus de text)
 Art.105 – dr la un intepret: Pt pers care nu vb limba romana, se prevede ca pot fi audiate
prin intermediul unui traducator/interpret autorizat; aceeasi reg este prev si pt persoanele care
folosesc un limbaj speciale (surde, mute, surdo-mute);
In aceasta ipoteza poate fi utilizata orice persoana, chiar daca nu este autorizata, daca poate
asigura comunicarea [vezi art.12, unde este obligatoriu un interpret autorizat].
 Art.106 – procedura de audiere speciala: pers prezinta semne de oboseala excesiva sau
boala – audierea se intrerupe.; pers aflate in stare de detentie pot participa la procesul penal si la
pr audierii prin video-conferinta org. chiar la locul de detentie – procedeul este aplicabil doar
daca utilizarea sa nu aduce atingere bunei-desf a procesului penal sau dr si libertatilor partilor si
sub procesuali.

1. Audierea suspectului/inculatupui
Are drept scop obtinerea declaratiei – mijloc de proba.
Etape succesive:
a)Verificarea identitatii suspectului/inculpatului – suspectul/inculpatul este chemat la
sediul org judiciar; in acest scop, org judiciar este obligat ca in prima etapa sa formuleze
intrebarile privind identitatea suspectului/inculpatului care i se adreseaza acestuia.
Aceasta etapa este parcursa doar inainte de prima audiere; la audierile ulterioare nu se va
mai parcurge aceasta etapa, cu exeptia cazului in care org judiciar ar considera necesar. (ex:
exista elem care det schimbari in ceea ce priveste identitatea)
b)Comunicarea drepturilor si obligatiilor procesuale – i se aduce la cunostiinta calitatea,
fapta, dupa care i se comunica dr prev pt suspect/inculpat [art.83]. Comunicarea se realizeaza
inainte ca suspectul/inculpatul sa fie audiat, in cursul urm penale, prin intocmirea unei liste de
drepturi, in scris. I se aduce la cunostiinta dr de a incheia acord de recunoastere a vinovatiei.
Apoi i se aduc la cunostiinta obligatiile procesuale: de a se prezenta la toate solicitarile org
judiciar, obl de a comunica org judiciar orice schimbare de adresa in term de 3 zile, atragandui-se
atentia ca daca nu-si indeplineste obl toate actele de procedura se considera ca i-au fost
communicate in mod valabil la adresa cunoscuta de org judiciar.
c)Audierea propriu zisa [109] – se realizeaza in 2 etape:
 -etapa de relatare libera a faptei/imprejurarilor de fapt [109(1) care prevede ca
suspectul/inc are dreptul de a relata tot ce vrea este in contradictie cu 378(1) in care se prevede ca
suspectul/inculpatul este lasat sa relateze tot ce stie. Textul din partea speciala nu tine seama de
calitatea susp/inc. Sus/inc nu i se poate pretinde sa declare adevarul, sa declare tot ce stie in mod
real, ci i se pretinde sa declare doar ceea ce doreste, chiar daca ceea ce declara nu este in
concordanta cu realitatea.] In timpul acestei etape, i se permite sus/inc sa se consulte cu avocatul
sau. In situatia in care acest drept este exercitat chiar in timpul audierii, trebuia sa se regl si
posibilitatea intreruperii audierii, pt ca acest drept sa fie unul efectiv.
-etapa de intrebari: intrebari care pot fi puse sus/inc de org judiciar care procedeaza la
audierea acestuia. Regl este diferita in functie de faza procesuala:
-faza de urmarire penala: pot fi puse doar de org de urmarire penala; acesta poate incuviinta
intrebari din parte avocatilor prezenti la audiere
-faza de judecata: intrebarile se pun in mod nemijlocit de procuror, parti, si de pers
vatamata; doar in mod subsidiar, poate pune intrebari si instanta de judecata.
Susp/inc are dreptul la tacere. Poate refuza raspunderea la unele intrebari. [un asemenea
procedeu in aparare nu este potrivit pt ca poate sa induca ideea nesinceritatii
suspectului/inculpatului care ar putea sa produca consecintele defavorabile asupra sa]
d)Consemnarea declaratiei obtinute – in urma audierii se obtine o decl scrisa; este
necesar sa se consemneze cu fidelitate, exact si complet relatarile sus/inc, precum si raspunsurile
la intrebarile puse acestuia in timpul audierii; se conseamna atat itnrebarile puse in timpul
audierii, precum si pers care au pus intrebarile respective; in situatia in care sus/inc are de
formulat obiectiuni, daca solicita corectarea unor parti din declaratie, pe care o considera ca fiind
necorespunzatoare relatarii facute sau raspunsurilor, sau completarea declaratiei, precum si daca
considera ca trebuie sa faca precizari, acestea pot fi facute prin completarea declaratiei la final si
sunt valabile daca sunt semnate de sus/inc; acesta semneaza decl doar cand este de acord cu
continutul acesteia. Semnarea se realizeaza dupa citirea in intregime. Decl odata scrisa, se
semneaza de org judiciar sau de org de urm penala in faza de urmarire penala, in faza de audiere
anticipata de jud de dr si libertati, in faza de camera preliminara de jud de camera preliminara, in
faza judecatii de pres completului de judecata, precum si de catre grefier si in egala masura de
catre avocati. Odata semnata, proba se considera administrata.

2.Audierea pers vatamate/partii civile/partii resp civilmente [111-113]

In art.111 se regl audierea pers vatamate – debuteaza la fel ca in cazul sus/inc cu intrebarile
privind identitatea – aplicabile prev din art.107;
Se comunica pers vatamate drepturile, dar nu toate, ci doar anumite drepturi: dr de a fi
asistata de un avocat sau de a i se desemna unul din oficiu, de a apleca la un mediator, de a
propunde adm de probe, de a formula concluzii, de a fi inf cu privire la staadiul proceduri, de a se
consitui parte civila etc.
In privinta obl i se comunica obl de a se prezenta la toate chemarile si de a comunica
schimbarea de adresa.
[nu exista nicio justificare pt regl diferita a comunicarii dr pt.suspect/inc respectiv pt pers
vatamata].
 Aceste regl contin si prevederi speciale cu privire la audierea pers vatamate si a partii
civile, in situatii speciale: atunci cand org judiciar aprecieaza ca sunt necesare masuri de protectie
a pers vatamate/partii civile; cu toate ca masurile de protectie sunt regl de art 113, exista
asemenea prevederi si in art.111 – pers vatamata care se afla la varsta minoritatii. [ regl sunt
confuze; se prevede posibilitatea ca pers vatamata sa fie audiata in anumite locuri; audierea pers
de catre aceeasi pers in situatia unor audieri repetate; in situatia unor anumite infr: viata sexuala –
se prevede posibilitatea ca audierea sa se realizeze de pers de acelasi sex; in cazul minorului –
obligativitatea inregistrarii audio/audio-video a audierii]. In cazul suspec/inc exista o regl
similara, dar care nu se respecta: in situatia audierii sus/inc, audierea este inregistrata, iar doar in
situtia in care nu este posibila audierea nu mai este inregistrata, facandu-se mentiune cu privire la
motivul care a facut imposibila inregistrarea. Aceasta prev nu se regaseste in situatia audierii pers
vataamte, a partii civile si partii resp civilmente, unde nu se mai prevede ca reg obligativitatea
inregistrarii ca regula, ci doar in situatia exceptionala.
 In art.113 CPP este prev o dispozitie generala de principiu, cu privire la extinderea reg
privind protectia martorilor prev la 125-130; de asemenea, este extinsa si audierea speciala cu
privire la pers care au varsta sub 14 ani, in ceea ce priveste pers vatamata sau partea civila.
Pe langa aceasta ipoteza, la alin.2 al art.113 sunt prev 2 ipoteze de prezumtii de
vulnerabilitate a pers vatamate/partii civile, pt anumite categorii de infr.
De asemenea, se mai prevede prezumtia de minoritate; in situatia in care nu se cunoaste
varsta unei persoane, daca exista motive pentru a fi considerata minor, pers vatamata va fi
prezumata minor. [113 alin.6.].
 Totodata, in art.111 se prevede ca in situatia in care pers vatamata formuleaza plangere
penala, aceasta va trebui audiata imediat, chiar in mom in care depune plangerea sau la un term
imediat urmator.
La alin.10 al art.111 se prevede ca declaratia data in conditiile anterior amintite constituie
mijloc de proba (prevederea incalca dr la un proces echitabil).

.
 Perchezitia informatica[168]
Este aropiata ca natura jur cu perchezitia domiciliara. Chiar daca figureaza in cadrul
procedeelor probatorii comune, in realitate prezinta un grad ridicat de intruziune in dr si libertati
– afecteaza dr pers la viata privata, domiciliu si corespondenta. (trebuia regl in cadrul procedeelor
probatorii speciale). Obt probelor informatice nu se realizeaza doar prin perchezitia informatica, ci si
prin alte metode speciale: accesul la un sis informatic si conservarea datelor.
Perchezitia informatica este acel procedeu probatoriu prin care se realizeaza
cercetarea, descoperirea, identificarea si strangerea unor probe, constand in date
informatice, stocate intr-un sis informatic sau pe orice alt suport informatic.

 Etape successive:(neprevazute de lege)

1.Obtinerea entitatii pe care sunt stocate datele
- ridicare voluntara
- ridicare silita, in subsidiar

2.Etapa de autorizare: atat in faza de UP, cat si in faza de judecata; [CPP nu face referire
la camera preliminara; dupa Decizie 802/2016 – este admisibila si in faza de camera preliminara,
atunci cand jud de camera preliminara apreciaza ca este necesar].
In faza de UP, dupa obt sis informatic sau al suportului de stocare a datelor, procurorul care
supravegeaza/efectueaza UP se va adresa jud de dr si libertati din cadrul instantei competente sa
judece cauza sau inst corespunzatoare in grad celei competente sa judece in prima instanta in a
carei circum se afla instanta din care face parte procurorul, in vederea emiterii mandatului de
perchezitie informatica.
Jud de dr si libertati sol propunerea proc in sedinta publica, in camera de consiliu, fara
participarea partilor, dar cu participarea obligatorie a proc. Se pronunta prin incheiere care nu
este supusa cailor de atac.
In faza de judecata, comp de autorizare revine instantei care se pronunta din oficiu/la
cererea procurorului, partilor sau a pers vatamate. Se pronunta prin incheiere def. Singura dif
fata de UP este faptul ca sedinta este publica.
In baza incheierii de incuviintare a perchezitiei – act procesual, se emite mandatul – act
procedural – ambele trebuie sa fie motivate. In cuprinsul acestor acte procedurale trebuie sa se
indice necesitatea recurgerii la perchezitia informatica in vederea descoperirii de probe necesare.
Se poate recurge la acest procedeu doar atunci cand este necesar.
In cuprinsul acestora trebuie sa se arate:
-entitatea/sis informatic/unitatea de stocare a datelor inf
-locul unde acesta este situat
-pers in a carei posesie/detinere se afla entitatea
-daca este cunoscut sus/inc se va arata si den acestuia

3. Punerea in exec a mandatului – se realizeaza in urm etape:

a) Copierea datelor inf (etapa obligatorie)– perchezitionarea nu priveste datele in orginal,
ci copi ale datelor; care sunt supuse expertizarii – copierea trebuie realizata prin procedee tehnice
care sa le garanteze integritatea; integritatea se realizeaza prin semnatura electronica extinsa.
 Art.168(10) prevede ca atunci cand org de urm penala apreciaza ca nu este necesara
ridicarea entitatii pe care sunt stocate datele, daca acestea sunt necesare pers de la care urmeaza
sa se ridice in vederea continuarii act sale, poate sa efectueze copi; in acest fel nu va implica
entitatea, ci va face copi de pe aceste entitati; este admisibil doar in cadrul unei perchezitii
domiciliare; [aplicabil doar daca proc a obt si mandatul de perchezitie domiciliara si informatica]
In cadrul punerii in exec a mandatului, este posibil ca OUP sa constate ca datele inf
accesate de pe suportul pt care are mandat sunt stocate pe un alt sis/suport de stocare pt care nu
exsita mandat de perchezitie inf. Org va proceda imediat la conservarea datelor inf, va efectua
copi de pe datele la care a avut acces din sis inf pt care exsita mandat si va solicita jud de dr si
libertati emiterea unei completari a mandatului de perchezitie existent (se va respecta intreaga
procedura de emitere a mandatului). [critica: solicitarea proc priveste in realitate nu extinderea
mandatului jud, ci emiterea unui nou mandat de perchezitie care trebuie sa aiba in vedere datele
inf stocate intr-un sis inf sau alt support de stocare pt care nu exista mandate de perchezitie inf].

 Sub aspect procedural, perchezitia informatica nu poate fi efectuata decat in prezenta

sus/incp.In cazurile de asis jur obligatorie, acesta trebuie asistat. Daca este arestat trebuie adus la
efectuarea expertizei. Daca nu poate fi adus, in cazurile de repr prez de lege, poate fi repr. In
aceasta situatie, perchezitia poate fi efectuata in prezenta rep si a unui martor-asistent; de
asemenea poate fi repr si de o pers de incredere.
[Aceasta procedura care prevede obligativitatea prezentei inc/sus nu tine seama ca perchezitia inf, la cel ca
orice procedeu probatoriu, poate fi efectuata si in etapa UP in rem (cand nu exista sus/inc).]
In urma procedurii se obtine PV de efectuare a perchezitiei – mijloc de proba; contine
mentiunile prev de art.199, precum si mentiunile speciale: indicarea actului procesual, indicare
pers care au participat la efectuarea perchezitiei, org jud care a dispus, toate pers care sunt
prezente, toate actele care au fost efectuate in faza perchezitiei , respectarea conditiilor
procedurale prev de lege, lista de date inf care au fost colectate in urma procedeului si care pot fi
folosite ca probe in procesul penal. PV este mijloc de proba, datele inf sunt probe.
Potrivit art.168` se poate realiza si de catre lucratorii de pol specializati.

4.Cercetarea la fata locului [192]

Consta in deplasarea org judiciar la locul savarsirii faptei
Art.192(1) prevede un caz de efectuare obligatorie a cercetarii la fata locului – atunci
cand se constata decesul unei persoane, fiind vorba de o moarte suspecta. [ in aceasta situatie ar
putea fi convocate si partile, sub procesuali principali, precum si alte pers.;]. Se prevede in art. 194 ca
cercetarea la fata locului se poate efectua si in prezenta unui medic legist – cand este necesara
efectuarea unei autopsii sau a altor pers – martorul-asistent. De regula se foloseste in cazul infr
contra vietii.
In privinta pers care se afla la locul faptei in momentul derularii procedurii, se prevede in
utlimul alin al art.192 ca org judiciar poate interzice acestor persoane sa comunice intre ele in
momentul derularii procedurii.
Poate fi efectuat si un experiment judiciar- scopul stabilirii posibilitatii comiterii faptei.
Se intocmeste un PV de cercetare la fata locului, care contine mentiunile generale din 199,
precum si mentiuni speciale: indicarea actului prin care s-a dispus (procuror/OCP-ordonanta;
instanta-incheiere), pers care au fost prezente pe timpul desf cercetarii, descriere detaliata a ob
care au fost gasite la locul savarsirii faptei, daca s-au ridicat obiect – mentiune cu privire la ob
ridicare, pozitia in care au fost gasite, dimensiunile si intreaga sit de fapt care a putut fi constatata
in mod direct de org judiciar.
In situatia in care s-a efectuat o constatare de specialitate se va descrie si aceasta activitate
in PV.
Este posibil ca procedura sa fie inreg audio-video; se pot efectua schite si fotografii – care
se vor atasa la PV.
Acest PV constituie mijloc de proba; constatarile pot constitui probe!

5.Reconstituirea [193]
Reproducerea modului in care s-a savarsit fapta cu respectarea cond existente in mom
savarsirii faptei.
Org judiciar poate recurge la reconstituire cand considera ca este necesara reproducerea
unor fapte sau imprejurari. Este posibila cu privire la orice infractiune.
[Reconsituirea nu se poate realiza decat in prezenta sus/incp; CPP prevede expres ca se poate realiza si in
absenta lor – la fel ca si in cazul cercetarii la fata locului; in absenta sus/incp, acest procedeu nu are absolut nicio
utilitate]
Sub aspectul pr sunt aplicabile toate reg anterioare, inclusiv intocmirea PV cu o completare:
in PV de reconstituire se va descrie in mod detaliat intreaga desf a reconstituirii.

6.Identificarea pers si a obiectelor [132-136]

In realitate nu este un pr probatoriu, ci o op criminalistica. Scopul acestui procedeu este cel
de identificare a pers care a savarsit fapta. Identificarea pers priveste stabilirea faptului daca acea
pers identificata este pers care a savarsit fapta. Identificarea include si identificarea de sunete,
voci, imagini si fotografii.
Identificarea de obiecte are ca scop stabilirea ob material; poate conduce inclusiv la
identificarea pers care a savarsit fapta.
Se prevede o procedura graduala de identificare atat a persoanleor cat si a obiectelor, reg
fiind similare:
-audiere prealabila a pers care face identificarea,
-constituirea unui grup de pers in vederea recunoasterii (grup alc din 4-6 pers) sau chiar
constituirea unui grup de obiecte
-procedura efectiva de recunoastere cu respectarea unor reg de criminalistica (ex:pers care
formeaza ob identificarii sa nu vada pers care face identificarea)
-procedura de pluralitate de identificari (situatia in care aceeasi pers este chemata pt a
proceda la identificari repetate a unor pers/obiecte sau mai multe pers chemate la identifiacrea
aceleiasi pers/ob.)
In toate cazurile procedura se finalizeaza cu un PV-mijloc de proba. [Chiar daca in PV se
consemneaza rez pozitiv constand in indicarea de care pers care face recunoasterea a unei pers care a savarsit fapta/ a
unui ob care este ob material, aceasta nu poate avea val unei probe, ci cel mult a unui indiciu; in realitate pr
probatoriu prin care se poate obtine proba este cel al audierii; identificarea nu poate constitui un pr probatoriu
distinct].
 9.Constatarea si expertiza

a)Constatarea
Denumirea folosita de legiuitor pt desemnarea procedeului probatoriu al constatarii este impropriu. CPP nu
regl constatarea de specialitate ca un procedeu distinct, fiind regl in cadrul expertizei, ceea ce este incorect.
Constatarea de specialitate nu se confunda cu constatarea infractiunilor. Art.97(2) prevede
expres printre mijloacele de proba raportul de constatare.
Constatarea de specialitate este acel procedeu prin care OUP recurg la cunostiintele unor
specialisti in vederea calificarii unor fapte/imprejurari de fapt care necesita cunostiinte de
specialitate (domeniul stiintei, tehnologiciei, artei).
Constatarea de specialitate nu trebuie confundata cu opinia de specialitate.
Opinia de specialitate este prev in art.172 (8) in care se arata ca in domenii strict
specializate, org.judiciare pot recurge la opinia unui specialist care poate fi din cadrul/din afara
org judiciar. In acest caz, specialistul poate fi audiat ca martor (martor stiintific) in procesul
penal. Acesta va fi intrebat cu privire la anumite elemente de fapt care pot fi explicate de el.
Constatarea de specialitate este regl in art.172 alin.9, de unde rezulta ca ea se poate folosi
doar in faza de UP si este admisibila doar in situatia in care se constata indeplinite
conditiile prev de lege:
-pericol de disparitie a unor mijloace de proba
-pericol de schimbare a sit de fapt
-sa fie necesara lamurirea urgenta a unei fapte/imprejurari de fapt – sa fie justificata
urgenta.
Constatarea este inadmisibila in faza de jud. Daca este contestata, instanta de jud nu
poate dispune o noua constatare, ci va putea dispune doar efec unei expertize cf art. 172 alin.12.
In concordanta cu art.172 alin.10, constatarea de specialitate se poate efectua de specialisti
din cadrul OUP sau de specialisti din afara OUP.
Cf. alin.11 al art.172, certificatul medico-legal este asimiliat unui raport de constatare.

 In ceea ce priveste procedura constatarii de specialitate, este regl in art. 181`, in care
se prevede ca acest procedeu se poate dispune in faza de UP de catre OUP printr-o
ordonanta, prin care OUP stabileste:
- Obiectul constatarii
- Intrebarile la care trebuie sa raspunda specialistul
- Termenul in care urmeaza a fi efectuata lucrarea
Se mai prevede ca in urma constatarii se intocmeste un RAPORT DE CONSTATARE –
mijloc de proba: indicarea ordonantei, faptelor si imprejurarilor de fapt, intrebarilor, term care
trebuie respectat de specialist; va contine si o descriere a tuturor op efectuate de specialist,
inclusiv descrierea metodelor, programelor si echipamentelor utilizate in efectuarea constatarii,
precum si CONCLUZIILE SPECIALISTULUI – probe.

b)Expertiza
Sub aspectul pozitiei procesuale, expertul se situeaza pe o pozitie procesuala distincta,
avand un rol esential in stabilirea adevarului.
 Activitatea expertului trebuie sa se caracterizeze prin impartialitate. Ii sunt aplicabile
toate cazurile de incompatibilitate prev pt org judiciare - inclusiv abtinerea si recuzarea. Pt
expert sunt prev 2 cazuri suplimentare de incompatibilitate:
- in aceeasi cauza penala, o pers nu poate fi atat expert desemnat din oficiu, cat si
desemnat de parti;
- nu poate fi expert recomandat de parti o pers care face parte din aceeasi institutie
cu expertul desemnat din oficiu.
In ceea ce priveste numirea expertului, regl tine seama de modul de formare a expertilor.
Principiul oficialitatii expertilor prespune ca: expertiza nu poate fi efectuata decat de catre
experti oficiali, care functioneaza in institutii, org de specialitate. In realitate, nu doar expertii din
cadrul institutiilor de specialitate (ex: institutii medico-legale), pot efectua expertiza, ci si expertii
independenti.
Numirea se realizeaza diferit pt cele 2 tipuri de experti, astfel:
- In cazul expertilor din cadrul institutiilor specializate – numirea nu se realizeaza
de org judiciar care a incuviintat expertiza, ci de inst/laboratorul din care face parte
expertul; OUP va incuviinta expertiza din oficiu/la cererea partilor/sub procesuali
principali, prin ordonanta; instanta va incuviinta cererea prin incheiere; dupa care va
intocmi o solicitare scrisa adresata institutiei in vederea numirii expertului.
- In cazul celorlalti experti, expertii individuali - numirea se realizeaza de org
judiciar. Numirea are caract contradictoriu in aceasta ipoteza, se realizeaza in urma unei
dezbateri contradictorii. [in practica se realizeaza prin tragere la sorti].
Odata numit expertul, se va declansa procedura:
- Incepe cu o chemare a partilor, sub procesuali principali si a expertului; in fazele
jurisdictionale si a proc.
- Li se aduce la cunostinta tuturor care este ob expertizei.
- Experului i se pune in vedere ca are dr de a studia dosarul, de a formula observatii, de a
solicita completarea obiectivelor, de a renunta la anumite obiective – acelasi dr il au si
proc/partile/sub procesuali principali.
- Expertului i se recunoaste dr de a solicita lamuriri suplimentare org judiciare cu privire la
obiectivele, materialul si efectuarea expertizei; dr de a solicita lamuriri inclusiv de la parti/sub
procesuali – doar cu incuviintarea org judiciar.
- Org judiciar va pune in vedere obiectivele expertizei (stabilite in urma unei dezbateri
contradictorii-nu unilateral de catre org judiciar).
- Se va stabili termenul de efectuare a experitizei – expertul avand obl de a respecta
termenul limita; putand fi prelungit in situatii exceptionale pt maxim 6 luni.
Aceasta procedura de chemare a expertului este aplicabila numai in cazul in care expertiza
urmeaza a fi efectuata de expertii independenti autorizati, nu si in situatia in care este efectuata de
experti din cadrul unei institutii.
In situatia in care expertiza se realizeaza de o institutie, aceasta va proceda la ef expertizei
in baza unei solicitari scrise din partea org jud. Prin intermediul acesteia, i se va aduce la
cunostinta institutiei care sunt obiectivele stabilite si termenul si i se va inainte materialul pe baza
caruia se va efectua expertiza.
 Institutia care va efectua expertiza poate solicita org judiciar sa-i fie pus la dispozitie
intregul dosar, putand solicita si lamuriri suplimentare; precum si incuviintarea org jud de a
solicita lamuriri suplimentare in mod direct de la parti/sub procesuali principali, precum si
posibilitatea de a participa si partile/sub procesuali la efectuarea expertizei.
In toate cazurile, cf.art.172(8)CPP, indiferent de modul de numire al expertului in toate
cazurile, org judiciar are obl de a garanta partilor/sub procesuali de a propune ca la
experiza sa participe un expert recomandat de acesta. Cand expertiza se dispune in fazele
jurisdictionale, acest dr este recunoscut si procurorului.
Regula este aceea ca prima expertiza se efectueaza intotdeauna de un singur expert.
Cand la efectuarea expertizei participa si ex.recomandanti si acestia trebuie convocati la termenul
fixat de org judiciar. Expertii recomandati au acelasi dr si obl pe care le are si expertul din oficiu.
Ambele categori sunt in fapt experti desemnati: desemnati din oficiu sau desemnati la
cererea(recomandarea) partilor/sub procesuali principali/procurorului in fazele jurisdictionale.
Odata desemnnat expertul, are obl ca in cadrul efectuarii expertizei sa recurga exclusiv la
cunostiintele sale de specialitate si sa se conduca dupa onoare si constiinta; sa actioneze in mod
obiectiv, similar cu org judiciare. De aceea, CPP prevede inclusiv o procedura de inlocuire a
expertului, atunci cand refuza in mod nejustificat sau nu finalizeaza raportul de expertiza in
termnenul fixat.[176]
Expertiza are ca efect intocmirea rap de expertiza. Rap de expertiza, potrivit art. 178
contine mai multe parti:
- o parte introductiva in care se prezinta actul prin care s-a dispus incuviintarea
expertizei, actul prin care a fost numit expertul, obiectul expertizei, obiectivele care au
fost stabilite, intregul material avut in vedere de expert, toate metodele si echipamentele
folosite de experti, daca la expertiza au participat si partile si avocatii – se face mentiune
cu privire la aceasta, precum si cu privire la obs formulate de acestia
- expunerea – mentiune cu privire la toata cercetarea stiintifica efectuata de catre
expert, in mod detaliat
- concluziile – probele efectuate din expertiza; raspunsurile expertului la intrebari.
Daca sunt mai multi experti, exista posibilitatea formularii unei opinii de specialitate, care
se consemneaza in rap de expertiza.

 In situatia in care se contesta – se formuleaza obiectiuni, trebuie parcursi anumiti

pasi procedurali:
1.Audierea expertului. Daca au fost desemnati experti la propunerea partilor/sub
procesuali/procuror, audierea trebuie sa curpinda toti expertii [parere].
2.Suplimentul de expertiza – Org judiciar va putea dispune un supliment de expertiza cand
este necesara completarea (se constata ca nu s-a raspuns la toate obiectivele). De aceea, in
principiu completarea se realizeaza de catre acelasi expert.
3.Efectuarea unei noi expertize – O noua expertiza este admisibila atunci cand org judiciar
are indoiala cu privire la exactitatea concluziilor. Indoiala se poate intemeia pe: formularile
neclare ale concl, existenta unor contradictii intre constatari si concluzii.

CPP regl anumite tipuri de expertize, in raport de specificitatea reg aplicabile:

 a) Lamuriri cerute la institutul de emisiune [182] – atunci cand obiectul procesului il
reprezinta falsificarea de monede sau alte valori.
b) Prezentarea scriptelor de comparatie [183] – atunci cand obiectul procesuluil il repr
falsul in inscrisuri.
c) Expertiza medico-legala psihiatrica [184] – de regula, orice expertiza este facultativa;
art.184 alin.1 prevede cazurile obligatorii de efectuare a expertizei medico-legala psihiatrice:
-stabilirea discernamantului minorului 14-16 ani
-infr de ucidere/vatamare corporala a nou-nascutului fatului
-org judiciar are indoiala cu privire la starea psihica a pers, in mom in care acesta a
savarsit infr.
Expertiza psihiatrica urmareste stabilirea starii psihice a unei persoane – sus/incp.
In situatia in care s-a dispus experiza pshiatrica in oricare dintre ipoteze, org judiciar
trebuie sa fixeze term de efectuare a acesteia intr-o inst medico-legala de catre comisia medico-
legala. Presupune examinarea directa a persoanei; nu este permisa expertiza pe baza doc. In
situatia in care pers pt care s-a dispus expertiza refuza sa se prezinte, atunci se va lua o masura de
constrangere – mandat de aducere pt prezentarea la comisie – poate fi emis doar de procuror;
daca este necesara si patrunderea intr-un spatiu privat, se va emite de jud de dr si libertati.
Odata prezentata pers in fata comisiei, se va proceda la examinare. (nu este obligatorie
internarea). Daca comisia apreciaza ca este necesara o examinare complexa, propune internarea
intr-o unitate spitaliceasca de specialitate – presupune consimtamantul din partea pers in
cauza. Consimtamantul initial in vederea examinarii (in forma scrisa) nu se poate aplica si in
vederea internarii; in ceea ce privestea internarea, este necesar un consimtamant distinct al pers in
cauza. Daca pers consimte, internarea este voluntara. Daca pers refuza internarea, procurorul care
supravegeaza/efectueaza urm penala, va sesiza jud de dr si libertati cu o cerere privind internarea,
pe o durata de cel mult 30 zile. Solicitarea se sol in camera de consiliu, cu participarea proc si a
pers vizate. Jud de dr si libertati se pronunta prin incheiere care este supusa caii de atac a
contestatiei in 24 de ore. Contestatia se sol de jud de dr si libertati de la instanta superioara. Daca
cererea este formulata de procuror suspenda executarea, daca este formulata de sus/inc nu are
caracter suspensiv de executare si se solutioneaza in maxim 3 zile.
Inainte de expirarea term de 30 zile, daca in acest interval de timp experitza medico-legala
nu a fost finalizata, se va putea solicita prelungirea, care se poate solicita o singura data, pe o per
de cel mult 30 zile.
*In cazul minorului consimtamantul se poate obtine doar in prezenta ocrotitorului legal, iar
in privinta celorlalte persoane, doar in prezenta avocatului. [190(1)].
Nu exista identitate intre internarea nevoluntara, care se efectueaza in scopul efectuarii
expertizei si internarea provizorie ca masura de siguranta, justificata de pericolul pt siguranta
publica.
d) Autopsia medico-legala [185]
Se poate finaliza cu o expertiza sau cu un certificat medico-legal. Art.185 alin.1 prevede
cazuri de efectuare obligatorie:
-moarte violenta
-moarte suspecta
-moarte suspecta cu autor necunoscut
 -decesul unei pers din care rezulta imprejurari ca ar putea fi consecinta unei fapte penale
Autopsia nu poate fi asimilata unui procedeu probatoriu, precede efectuarea unei expertize
medico-legale pe cadavru. Scopul principal este stabilirea felului si cauzei mortii.
e) Art.186 – Exhumarea – situatia in care se constata necesitatea, in scopul efectuarii unei
autopsii; atunci cand exista indicii ca moartea s-ar datora unei fapte penale.
f) Art.187 – Autopsia medico-legala a fetusului sau nou-nascutului (caz de efectuare
obligatorie)
g) Art.188 – Expertiza toxicologica – caract obligatoriu; se va intocmi un buletin de
analizare toxicologica – raport de constatare, NU de expertiza
h) Art.189 – Examinarea medico-legala a persoanei – precede intotdeauna unei
constatari/expertize; se poate efectua atat prin examinare directa asupra corpului persoanei, ci si
pe baza unor doc. Expertiza fizica este conditionata de consimtamantul scris al persoanei, dat in
forma scrisa, in prezenta av.
i) Art.190 – Examinarea fizica – conditionata de consimt scris al pers examinate.
Deosebirea fata de perchezitia corporala consta in aceea ca perchezitia corporala consta
doar intr-o examinare exterioara, de suprafata; examinarea fizica consta nu doar intr-o
examinarea externa, ci si intr-o examinare interna, care trebuie sa satiisfaca standartele
internationale pt ca probele biologice sunt considerate date personale. [art.8, art.3 CEDO].
Examinarea interna a pers poate fi realizata doar de un pers specializata intr-o institutie
specializata; in ceea ce priveste examinarea neinvazica, examinarea se poate face prin exceptie si
de catre personalul de politie.
Daca pers refuza examinarea fizia, pers poate fi constransa, in pofita dr si libertatilor
acesteia, pentru ca imperativul public al justitiei este superior dr si libertatilor persoanei. Refuzul
nu impiedica org judiciare sa examineze, descopere si sa colecteze probele necesare stabilirii
adevarului.
Procurorul sesizeaza jud de dr si libertati sa suplineasca consimtamantul pers vizate.
j) Art.191 – Expertiza genetica-judiciara – proba ADN

B. Procedee probatorii speciale [138-153]

1)Metode de supraveghere
2)Metode de cercetare

1.Metodele de supraveghere [138 alin.1 lit.a-d]:

a)Interceptarea comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare la distanta

b)Accesul la un sis informatic
c)Supravegherea video, audio sau prin fotografiere
d)Localizarea sau urmarirea prin mijloace tehnice

Trebuie analizate sub cupola supravegherii tehnice pentru ca trebuie realizate aceleaasi
conditii, indiferent de felul metodei. Aceste conditii stricte sunt prev de art.139 (1):
 -Suspiciunea rezonabila – ca s-a pregatit/s-a savarsit o fapta prev de legea penala. Se face
trimitere inclusiv la pregatirea faptei, ceea ce presupune ca se situeaza si in afara procesului
penal.
OUG art.18/2016 a modificat art. 305(1) CP care in prezent prevede ca inceperea urm penale
poate fi dispusa si cu privire la o fapta a carei savarsire se pregateste. Suspinciunea rezonabila
este conditionata de exigenta proportionalitatii – este necesara sa existe suspiciune privind
savarsirea unei infr grave (nu a oricarei infr), prev.la art.139(2) CPP: infr contra securitatii nat,
trafic de droguri, efectuare de op ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile avea efecte
psihoactive, infr la reg armelor, munitiilor, materialelor nucleare, trafic si exploatare pers
vulnerabile, infr contra patrimoniului, infr de santaj, viol, lipsire de libertate in mod ilegal,
spalare de bani, falsificare de monede, evaziune fiscala, coruptie etc.
- Proportionalitatea – se analizeaza in raport cu gradul de restrangere a dr si
libertatilor persoanei. Criteriile in raport de care se det proportionalitate sunt
particularitatile cauzei, precum si importanta probelor.
- Subsidiaritatea – se poate recurge la supravegherea tehnica doar daca probele nu
pot fi obtinute in alt mod, prin mijloace clasice, traditionale; se considera ca este
admisibila si atunci cand chiar daca probele pot fi obtinute prin alte mijloace, aceste
mijloace ar prejudicia buna administrare a justitie sau ar putea in pericol siguranta
persoanelor.
Curs 11
Metodele au o regl comuna atat in ceea ce priveste conditiile de admisibilitate, cat si
executare.
Principiul consta in faptul ca competenta de a autoriza apartine judecatorului de drepturi si
libertati. Autorizarea poate fi data in cadrul unei proceduri jurisdictionale. Laa baza declansarii
procedurii se afla propunerea procurorului, care trebuie sa fie motivata atat in privinta conditiilor,
cat si sa indice care sunt metodele a caror autorizare este solicitata.De asemenea trebuie explicata
perioada pentru care se cere autorizarea masurii. Masura poate fi dispusa pentru cel mult 30 zile,
cu posibilitatea de a fi prelungita, pentru maxim 6 luni, cu exceptia metodei supravegherii audio
si video -120 zile.
Supravegherea tehnica poate fi dispusa doar in faza de urmarire penala! Nu este obligatoriu
sa existe suspect/incp, este suficient ca urm penala sa fie inceputa in rem. (de regula se realizeaza
in aceasta etapa. Jud solutioneaza cererea de autorizare in camera de consiliu, fara citarea partilor.
Participarea procurorului este obligatoriu, intrucat el va sustine propunerea in fata jud de dr si
libertati. Jud emite o incheiere care nu este supusa cailor de atac, fiind imediat executorie. Se va
comunica imediat proc pt punerea in exec. Incheierea este actul procesual in baza careia se emite
mandatul, actul procedural al supravegherii tehnice.
Prin urmare, judecatorul este regula, da, cf.art.141 CP, in caz de urgenta, sau atunci cand
se constata intarzierea obtinerii mandatului sau atunci cand se constata ca orice intarziere ar putea
sa conduca la pierderea, alterarea, distrugerea unor mijloace materiale de probe sau atunci cand s-
ar constata existenta unui pericol in legatura cu siguranta pers vatamate, a martorului sau a
membrilor familiei, prin exceptie, procurorul poate, fara sa recurga la judecator, prin
ordonanta, sa autorizeze supravegherea tehnica, pt cel mult 48h, cu obl subsecventa ca in
cel mult 24h (curge din mom in care expira term de 48h) sa ceara confirmarea jud de dr si
libertati. [regl este deficitara pt ca se prevede ca term de 24h curge din mom in care expira term
initial de autorizare; astfel se ajunge la situatia in care de facto proc are la disp un term de 72h.,
care poate ajunge chiar la 96h in unele situatii];[intreaga regl din art 141 este neconstitutionala pt
ca se incalca principiul separatiei functilor judiciare; jud de dr si libertati este creat tocmai pt a
face fata acestor situatii de urgenta, prin urmare comp procurorului in aceasta ipoteza nu mai are
nicio utilitate].
In ceea ce priveste punerea in exec a mandatului de supraveghere tehnica este regl in
art.142. Aceasta se realizeaza direct de procuror, iar prin exceptie poate fi realizata prin
dispozitia procurorului de org de cercetare penala delegat in acest sens sau de lucratorii
specializati din cadrul politiei romane. [OUG 506/2016 – neconstitutionalitatea art.142(1) CPP;
regres in materia procedurii penale]. Se realizeaza prin concursul furnizorilor de retele publice de
comunicatii electronice precum si a altor specialisti din domeniu.
Este permisa utilizarea datelor si in alte cauze penala daca din curpinsul acestora rezulta
date sau inf concludene si utile privind savarsirea unei alte infr prev. la art.139 (2). [ regl mult
prea larga].

Legea prevede si o procedura de autentificare. Aceasta se realizeaza in 2 moduri:

a) Semnatura electronica extinsa [142]
b) Consemnarea activitatilor [143]: toate activitatile efectuate se consemneaza in
procese verbale separate!!! Pentru fiecare activitate exista o cerinta de legalitate. In masura in
care obiectul il repr convorbiri, comunicatii, toate acestea se consemneaza in cuprinsul PV. In
cuprinsul PV se consemneaza posturile telefonice, nr de telefon, daca sunt cunoscute pers care au
purtat aceste convorbiri, mijloacele informatice, suportul tehnic (care se si ataseaza PV). Pentru
ca PV sa fie valabil, acesta trebuie autentificat de proccuror. [Autentificarea nu garanteaza nici
fiabilitatea, nici credibilitatea mijlocului de proba, deoarece in practica este doar formala – se
limiteaza la semnarea PV de catre procuror; apare doar mentiunea “se autentifica+semnatura”].
Autentificarea inseamna aprecierea si selectarea probelor de catre procuror – procurorul este
obligat sa consemneze integral, toate probele (nu pot fi consemnate doar parti din convorbiri).

Prelungirea duratei initiale de autorizare este regl in art.144 si se realizeaza exact dupa
acceleasi reg prev pt autoriziarea initiala. Comp de prelungire apartine jud de dr si libertati.
[prelungirea nu se poate realiza fara participarea proc.] In toate cazurile, atat in cadrul autorizarii
initiale, cat si a prelungirii, este obligatorie minuta (sanct.nul.abs.)

Art.145 prevede obligativitatea informarii pers beneficiara a urmaririi, in cel mult 10

zile de la incetarea urmaririi. In term de 20 zile pers urmarita poate cere org sa ii aduca la
cunostiinta PVin care au fost consemnate activitatiile. Atat inf, cat si sol cererii pot fi amanate de
catre procuror in urm situatii:
-perturbarea/periclitarea bunei desf a urm penale in cauza
-punerea in pericol a sigurantei victimei, martorilor sau a membrilor fam acestora
-dificultati in supravegherea tehnica asupra altor pers implicate in cauza.
 In toate aceste situatii, amanarea se dispune pana la incetarea urm penale sau clasarea
cauzei.

De asemenea, potrivit art.146, materialele rezultate din supravegherea tehnica trebuie

conservate.

2.Metode de cercetare [138 alin.1 lit e-j]

e)obt datelor privind tranzactiile financiare ale unei pers

f)retinerea, predarea, perchezitionarea trimiterilor postale
g)utilizarea investigatorilor sub acoperire si a colaboratorilor
h)participarea autorizata la anumite activitati
i)livrarea supravegheata
j)obt datelor de trafic si de localizare prelucrate de catre furnizorii de retele publice
de comunicatii electronice ori furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate
publictului

Diferenta fata de metodele de supraveghere consta in aceea ca daca metodele de

supraveghere se subordoneaza aceleiasi regl, in privinta metodelor de cercetare legiuitorul
a optat pentru o regl distinca.

Art.146 regl obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei pers. Aceasta
regl este o norma de trimitere, astfel incat normele din materia supravegherii tehnice, art.140-
141 se aplica in mod corespunzator si aici. Este vorba despre tranzactiile trecute si cele viitoare.
Durata de autorizare se refera insa doar la tranzactiile viitoare.

Art.147 regl retinerea, predarea si perchezitionarea trimiterilor postale – ale

suspectului/inculpatului. La fel se face trimitere la art. 139-141 din materia supravegherii
tehnice. In acest caz, institutiile de credit, institutiile financiare, unitatile sau pers fizice care ef
act de transport au obligatia de a furniza OCP doate inf solicitate.

Art.148 prevede utilizarea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reala si a

colaboratorilor.
Investigatorii sub acoperire sunt altii din cadrul lucratorilor operativi din cadrul pol
romane; sunt solicitati sa participe la anumite proceduri din cadrul pr penal. Trebuie facuta
distinctia dintre modul de desemnare a lucratorilor operativi care se face prin ordin al ministrului
de interne pe baza unei competente speciale a acestora si modul de numire a investigatorilor care
se face prin ordonanta proc. Autorizarea utilizarii investigatorilor se realizeaza exclusiv prin
disp proc, nemaifiind necesar sa cearca autorizarea jud de dr si libertati. Utilizarea
investigatorilor sub acopereire este permisa pt infr grave prev la art.139, dar si pt orice alte infr
care necesita aceasta metoda. Masura poate fi dispusa pt max 60 zile, cu posibilitatea de
prelungire, fara a se depasi durata de 1 an; cu exceptia infr prev. de art.148(9), pt care nu este
prev nicio durata maxima de prelungire (infr contra vietii, securitatii nationale, trafic de dorguri,
nerespectarea reg armelor, munitiilor, materialelor nucleare, acte de terorism, trafic si exploatarea
pers vulnerabile, spalare de bani etc.).
Toate datele furnizate de investigator sunt consemnate in PV si se pun la disp in mod direct
proc care supravegheaza/efectueaza UP. Valoarea acestor PV – nu pot constitui mijloace de
proba. [den lor este improprie, in realitatea sunt rapoarte de constatare]
Investigatorii pot fi audiati in calitate de martor si astfel beneficiaza de toate masurile de
protectie a martorilor.

Legea mai regl 2 metode autonome de cercetare:

-Participarea autorizata la activitati [150] -
-Livrarea supravegheata [151].
In realitate acestea sunt atasate investigarii sub acoperire.

Participarea autorizata la activitati, in realitate sunt infractiuni pe care investigatorii le

pot comite in cadrul investigatiei sub acoperire in cadrul act efectuate. De aceea, proc indica in
ordonanta, pe langa identitatea sub care actioneaza investigatorul si activitatil pe care le pot
efectua si pe care le pot comite fara a raspunde penal si de asemenea perioada pt care se desf
activitatile (infr in legatura cu tranzactii, intelegeri: infr de coruptie, santaj, lipsire de libertate in
mod ilegal, trafic de droguri, trafic de persoane).
Livrarea supravegheata este admisibila tot ca activitate de investigatie sub acoperire cand
exista indicii privind transferul, intrarea sau iesirea din tara a unor bunuri rezultate din act ilicite
(droguri,bani). De asemenea livrarea poate fi nationala sau transnationala. Poate fi efectuata de
catre procuror in colaborarea cu alte institutii ale statului. In ceea ce priveste livrarea
supravegheata transnationala sunt aplic prev privind cooperarea judiciara.

Art.152 prevede metoda obtinerii datelor de trafic si de localizare prelucrate de catre

furnizorii de retele publice de comunicatii electronice ori furnizorii de servicii de
comunicatii electronice destinate publicului. – obligatorie autorizarea jud de dr si libertati.

Art.153 prevede metoda obtinerii de date privind situatia financiara a unei persoane.
[Regl defectuoasa deoarece prevede conditii minimale, motiv pt care aduce cea mai grava
atingere dr si libertatilor pers]

Art.154 prevede conservarea datelor informatice.