Ambalaje inteligente pentru produse lactate

Autor: Maria Turtoimarți, 14 octombrie, 2014

Articole asemanatoare

Olympus și Tetra Pak au lansat noul lapte de capră în ambalaj Tetra Gemina® Aseptic

Sisteme robotizate de paletizare În 2015, Tetra Pak a înregistrat rezultate foarte

bune
Ambalarea inteligentă reprezintă capacitatea de a urmări şi a monitoriza starea produselor ambalate, prin detectarea
şi măsurarea unui atribut al produsului, a atmosferei interioare a ambalajului sau a mediului de transport, pentru a
furniza informaţii, a extinde durata de viaţă, a creşte siguranţa, a îmbunătăţi calitatea produsului ambalat.
Dispozitivele de ambalare inteligentă sunt fie suporturi de date, de exemplu etichetele cu coduri de bare şi
identificare prin frecvenţă radio, fie indicatori de timp, temperatură, gaze, microorganisme sau molecule (biosenzori).
Aceste dispozitive inteligente pot fi încorporate în materiale de ambalaj sau atașate în interiorul sau la exteriorul unui
ambalaj.

Inovații în ambalarea alimentelor

Tehnologii noi de ambalare a alimentelor sunt în curs de dezvoltare ca răspuns la cerințele consumatorilor şi
tendințele producției industriale față de alimente prelucrate minim, conservate uşor cu mai puțini sau fără conservanți
şi produse proaspete, gustoase și convenabile, cu perioada de valabilitate prelungită și calitate controlată. În plus,
schimbările în practicile de comerț cu amănuntul (cum ar fi globalizarea pieței cu rezultat distribuirea mai lungă a
alimentelor) sau modul de viață al consumatorilor (mai puțin timp petrecut pentru cumpărarea alimentelor proaspete
de la piață și pentru gătit), reprezintă provocări majore ale industriei ambalajelor și acționează ca forțe motrice pentru
dezvoltarea de metode noi și îmbunătățite de ambalare, care să extindă durata de viață menținând și monitorizând,
în același timp, siguranța și calitatea alimentelor.
Printre cele mai inovatoare evoluții din ultimele decenii se remarcă ambalarea activă şi inteligentă, bazată pe
interacțiuni deliberate cu alimentul sau cu mediul din jurul alimentului. Scopul ambalării active este extinderea
termenului de valabilitate a alimentului, precum și menținerea sau chiar îmbunătățirea calității alimentului, în timp ce
scopul ambalării inteligente este să ofere indicații cu privire la prospețimea alimentelor şi să o monitorizeze.
Datorită interacțiunii deliberate cu alimentul şi/sau cu mediul care înconjoară alimentul, ambalarea activă şi
inteligentă prezintă provocări noi pentru evaluarea siguranței sale în raport cu ambalajul tradițional. Cu toate acestea,
şi în acest caz, migrarea substanțelor din ambalaj spre produsele alimentare este riscul principal. Alte riscuri ar putea
apărea prin utilizarea incorectă a ambalajului ca urmare a etichetării insuficiente sau a aplicării greșite a ambalării
inteligente.

Regulamentul (CE) 1935/2004 privind materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare
conține dispoziții generale privind siguranța ambalajelor active și inteligente și stabilește cadrul pentru procesul de
evaluare a siguranței de către Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (European Food Safety Authority
– EFSA). Conform acestui regulament, materialele inteligente care vin în contact cu produsele alimentare sunt
materiale şi obiecte care monitorizează starea produselor alimentare ambalate sau a mediului care înconjoară
produsele alimentare.
Regulamentul (CE) 450/2009 aduce completări referitoare la materialele şi obiectele active şi inteligente destinate să
vină în contact cu produsele alimentare, stabilind reguli specifice care trebuie aplicate în plus faţă de cerințele
generale stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1935/2004.
Ambalarea inteligentă cuprinde ambalaje cu autorăcire sau autoîncălzire, indicatori ai scurgerii, indicatori ai
microorganismelor patogene, indicatori de timp-temperatură, indicatori de gaz (oxigen, vapori de apă, etanol şi
hidrogen sulfurat), indicatori de temperatură pentru finalul încălzirii cu microunde, etichete cu cerneală termocromică
pentru băuturi, etichete de identificare prin frecvenţă radio.

Începuturile ambalajelor inteligente

Paradoxal, în timp ce, în prezent, noţiunea de ambalare activă şi inteligentă este considerată modernă, de fapt ea
aparține unor tradiții străvechi în toate zonele tropicale ale lumii. Astfel, în regiuni din Africa, Asia şi America de Sud,
frunzele de plante au fost utilizate şi încă mai sunt utilizate pentru ambalarea tradiţională a alimentelor comercializate
în pieţe dedicate. Dincolo de aspectul de „barieră”, frunzele sunt utilizate pentru capacitatea lor de a transfera
produselor alimentare arome, coloranți, enzime (de exemplu papaină) sau substanţe antimicrobiene (de exemplu
uleiuri esenţiale). Ambalajele din frunze de plante interacţionează cu alimentele pentru modificarea texturii,
proprietăţilor organoleptice sau pentru a încetini procesul de alterare microbiană. De asemenea, sunt folosite pentru
capacitatea lor de modificare a culorii în funcţie de temperatură şi/sau timp, având astfel rol de indicatori de gătire
sau de prospețime. Se folosesc până la patru tipuri diferite de frunze ca straturi succesive, fiecare cu funcţie
specifică. Frunzele au fost folosite de secole şi în regiunile mediteraneene ale Europei, de exemplu la împachetarea
brânzeturilor tradiţionale pentru a permite o maturare bună.

Ambalaje inteligente potrivite pentru produse lactate

Sistemele de ambalare inteligentă atașate ca etichete, încorporate în, sau imprimate pe un material de ambalaj
alimentar oferă posibilități crescute pentru monitorizarea calităţii produselor, urmărirea punctelor critice și oferirea
unor informații mai detaliate pe tot parcursul lanțului de aprovizionare. Etichetele inteligente, cum este etichetarea
electronică, proiectată cu tehnologie de cerneală într-un circuit imprimat şi etichetele de identitate realizate în baterii
de radio-frecvenţă, toate amplasate în afara ambalajului primar, sunt în curs de dezvoltare cu scopul de a crește
eficiența fluxului de informații și de a oferi funcţii de comunicare inovative. Indicatorii de diagnostic au fost concepuţi
la început pentru a oferi informații cu privire la condițiile de depozitare a alimentelor, cum ar fi temperatura, timpul,
conţinutul de oxigen sau de dioxid de carbon, și astfel, în mod indirect, informații cu privire la calitatea alimentelor.
În prezent, pentru produsele lactate se utilizează indicatori ai temperaturii critice, indicatori de timp-temperatură şi
indicatori de scurgere. Acești indicatori de primă generație pot fi considerați „indicatori indirecți” ai prospețimii
alimentelor. Ei sunt amplasați în exteriorul ambalajelor primare sau chiar pe ambalajele de transport.
Indicatorii de timp-temperatură (ITT) avertizează consumatorul dacă alimentele au fost supraîncălzite. Dacă un
aliment este expus la o temperatură mai mare decât cea recomandată, calitatea alimentului se poate deteriora mai
repede. Un ITT plasat pe ambalajul de transport sau pe ambalajul individual ca o etichetă mică, autoadezivă se poate
modifica ireversibil, de exemplu poate avea loc o modificare a culorii dacă indicatorul, şi implicit alimentul ambalat,
experimentează condiţii abuzive. ITT sunt deosebit de utili pentru alimente refrigerate sau congelate, la care
depozitarea la rece în timpul transportului şi distribuției este importantă pentru calitatea și siguranța alimentelor. ITT
sunt, de asemenea, folosiți ca indicatori de prospețime pentru estimarea termenului de valabilitate al produselor
perisabile.
Tendința în domeniul ambalării inteligente este dezvoltarea indicatorilor direcți ai calităţii alimentelor datorită
capacității lor de a furniza informații mai precise și orientate pe atributele de calitate. Markerii de calitate specifici
pentru produse lactate se bazează pe depunerea, pe codul de bare, a unui strat de material plastic încărcat cu
anticorpi specifici ai microorganismelor patogene, cum ar fi Salmonella sau Listeria a căror prezență poate fi
detectată atunci când este citit codul de bare.
În ciuda cercetării active în domeniu, punerea în aplicare a sistemelor inteligente în Europa a fost limitată îndeosebi
la utilizarea unor indicatori vizuali de temperatură sau timp-temperatură. Motivele pentru aceasta ar putea fi costul
prea mare al etichetei indicator, restricțiile legislative și chiar acceptarea de către comercianții cu amănuntul și
proprietarii de mărci. Teama ar putea fi faptul că indicatorii ar dezvălui neregulile posibile care apar, de exemplu, în
administrarea sau la controlul lanțului frigorific. Pe de altă parte, există, de asemenea, câteva neajunsuri ale acestor
indicatori, de exemplu, răspunsul lor la modele de temperatură oscilante. Problemele de siguranță provin în principal
de la indicatorii direcți, din cauza potențialului de migrare nedorit al componentelor chimice întrucât acești indicatori
trebuie amplasați în interiorul ambalajului primar pentru contact direct cu atmosfera care înconjoară produsul
alimentar sau cu alimentul în sine. (Prof. univ. dr. ing. Maria TURTOI Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi)