Drept Civil.Contracte Speciale.

Caracterele Juridice ale Contractului de Vanzare

Grămescu Daniel-Andrei
Având in vedere reglementarile actualului cod civil român intrat în vigoare la data
de 01.10.2011, contractul de vânzare este reglementat la art. 1.650. (1) Vânzarea
este contractul prin care vânzătorul transmite sau, după caz, se obligă să transmită
cumpărătorului proprietatea unui bun in schimbul unui preț pe care cumparatorul
se obligă să îl plătească. (2) Poate fi, de asemenea, transmis prin vanzare un
dezmembrământ al dreptului de proprietate sau orice alt drept .
Caracterele juridice ale contractului de vânzare:

Revenind la materia teoriei generale a obligatiilor putem observa ca vanzarea este

un contract consensual, sinalagmatic, cu titlul oneros, comutativ, translativ de
drepturi.

-DE CE UN CONTRACT CU CARACTER CONSENSUAL?

Potrivit art. 1178 C.Civ. : ,, Contractul se încheie prin simplul acord de voință al
părților daca legea nu impune o anumită formalitate pentru încheierea sa valabilă.”.
Vânzarea însă, este numai in principiu consensuală.
Prin excepție, in anumite cazuri, prevazute special de lege vânzarea devine un
contract solemn. Astfel: „drepturile reale asupra imobilelor cuprinse în cartea
funciară se dobândesc, atât între părţi, cât şi faţă de terţi, numai prin înscrierea
lor în cartea funciară, pe baza „actului autentic notarial”, (art. 885 şi art. 888 Noul
Cod Civil).

-DE CE UN CONTRACT CU CARACTER SINALAGMATIC?

Revenind din nou la materia dreptului civil in teoria generala a obligatiilor,

contractul sinalagmatic da nastere unor obligatii reciproce si interdependente.
(art.1171 C.Civ.)
Astfel, vanzatorul are obligatia principala de a preda bunul iar cumparatorul are
obligatia principala de a plati pretul .
Caracterul sinalagmatic presupune deci interdependenţa obligaţiilor, în sensul că
prestaţia uneia dintre părţi reprezintă cauza obligaţiei asumate de cealaltă parte.
De regulă, interdependenţa obligaţiilor derivă din interdependenţa voinţelor
vânzătorului şi cumpărătorului (voinţa fiind fundamentul contractului). Ca
excepţie, legea intervine uneori pentru asigurarea reciprocităţii, interdependenţei şi,
mai ales, a unui echilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor (de
exemplu, Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate
între comercianţi şi consumatori).
Reciprocitatea şi interdependenţa obligaţiilor creează premisele unei prezumţii de
echilibru economic între prestaţiile părţilor contractului de vânzare.

DE CE UN CONTRACT CU TITLU ONEROS?

Pentru ca daca vanzarea nu ar implica plata unui pret in bani am vorbi despre un
contract de donatie. De mentionat ca, plata trebuie sa fie in bani pentru a nu face
obiectul unui contract de schimb(troc).
Avand in vedere reglementarea codului civil: „fiecare parte urmăreşte să îşi
procure un avantaj în schimbul obligaţiilor asumate” (art. 1172 alin.1) .
Inca de la prima faza a formarii contractului de vanzare ambele parti urmaresc
particularitatea oneroasa a acestuia.
Caracterul oneros este in stransa legatura cu caracterul sinalagmatic.
!!! Exemplu: Eu X, vanzator, ma oblig sa iti predau tie, Y, cumparator,dreptul de
proprietate si bunul in sine, masina marca W, an … Iar tu Y, cumparator, te obligi
sa imi platesti pretul la care ne-am inteles de comun acord. -- Caracter
SINALAGMATIC si ONEROS.

DE CE UN CONTRACT CU CARACTER COMUTATIV?

Contractul este comutativ deoarece „la momentul încheierii sale, existenţa
drepturilor şi obligaţiilor părţilor este certă, iar întinderea acestora este determinată
sau determinabilă” (art. 1173 alin. 1 Noul Cod Civil).
Caracterul comutativ al vânzării diferențiază acest contractul de orice contract
aleatoriu care: „prin natura lui sau prin voinţa părţilor, oferă cel puţin uneia dintre
părţi oportunitatea unui câştig şi o expune totodată la riscul unei pierderi, ce depind
de un eveniment viitor şi incert” (de exemplu, polița RCA.).

DE CE UN CONTRACT TRANSLATIV DE DREPTURI?

Pentru că, prin natura sa, transmite dreptul real principal de proprietate.
De regulă, „proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul
încheierii contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori preţul nu a fost plătit
încă” (art. 1674 Noul Cod Civil).
Vânzarea este translativă de proprietate mai ales pentru că transferul proprietăţii se
produce de drept, având în vedere că simplul acord de vointa este sursa principală a
transferului.
 Bibliografie

1.Codul Civil Român actual

2.https://legeaz.net/dictionar-juridic/caracterele-juridice-ale-
contractului-de-vanzare-cumparare