Slideuri IEM

IEM
Instrumentație Electronică de
Măsură
1
Instrumentație electronică de măsură
Cap. 1
Tehnica și Precizia Măsurării
Procesul de măsurare
• Măsurarea – procesul de cunoaştere experimental,

obiectiv, care prin diverse procedee, metode şi/sau calcule
urmăreşte determinarea valorii unei mărimi fizice.
• Mărime fizică
– caracterizează o proprietate măsurabilă a unor obiecte sau
fenomene,
– reflectă calitatea,
• Valoare,
– reflectă cantitatea.
3
(Def. Alternativă)
• Măsurarea unei mărimi fizice X – proces experimental
de comparare a X cu o alta mărime de aceeași natura
X luata ca unitate de măsura. Raportul celor doua mărimi
= rezultatul măsurării.
X  kum
• k - valoarea numerica a mărimii de măsurat (rezultatul
măsurării) care arata numărul de unități de măsură um
cuprinse în mărimea de măsurat.
4
Operația de măsurare - elemente componente:

• mărimea de măsurat, (măsurand) - proprietăți care o fac
măsurabila;
• scara de măsura si unitatea de măsura corespunzătoare;
• mijloacele de măsurare - aparate de masura si etaloane;
• metodele de măsurare, - modul de comparare a marimii
cu unitatea de masura.
• Metrologie (știința măsurării) - știința care are ca obiect

studiul procesului de măsurare
5
Mărimi de măsurat
Mărimi de măsurat
• Mai multe criterii de clasificare.

• După aspectele dimensional – spaţiale
– mărimi scalare,
– mărimi vectoriale şi
– mărimi tensoriale.
• Din punct de vedere energetic,
– active şi
– pasive.
• Dupa tipul proprietatii pe care o definesc:
– marimi de tip intensitate, daca se refera la intensitatea fenomenelor;
– marimi de tip energetic, daca au caracter de puteri sau energii;
– marimi de tip parametric, daca caracterizeaza proprietati de material.
7
Mărimi de măsurat
• Mărime activă
– are asociată o energie din care o parte poate fi utilizată în
procesul de măsurare.
– Pentru ca operația de măsurare să aibă un efect neglijabil asupra
mărimii măsurate - necesar ca raportul dintre energia folosită
pentru măsurare și cea totală să tindă către zero.
Exemple:
– tensiunea de la bornele unei surse electrice,
– temperatura apei dintr-un vas etc.
8
Mărimi de măsurat
• Mărimi pasive.
– Mărimile care nu pot furniza o energie proprie, fiind necesara
utilizarea unei surse auxiliare de energie pentru măsurarea lor
Exemple
– cele ce caracterizează elementele pasive de circuit:
– rezistenţa,
– inductanţa,
– capacitatea.
•
9
Sisteme și unități de măsură
• Sistem de unităţi de măsură - Totalitatea unităţilor

fundamentale şi derivate, care formează un ansamblu
coerent pentru un anumit domeniu de măsurare
• În România este valabil Sistemul Internaţional de unităţi
(SI). 7 unităţi fundamentale, 2 unităţi suplimentare şi 35
unităţi derivate principale.
Factorul de 12 9 6 3 2 1 -1 -2 -3 -6 -9 -12 -15 -18

multiplicare 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
Prefixul tera giga mega kilo hecto deca deci centi mili micro nano pico femto atto
Simbolul T G M k h da d c m u n p f a
• Q: Care sunt cele 7 unități fundamentale? Dar cele

suplimentare? 10
• Hint: vezi OG 20/1992, anexa 1

Aparate de măsură
Mijloace de măsură
• Aparate de măsură – operator uman
12
-18
10 -2
12
12
9
6
3 3112
6
9
15
• Aparate de măsură – sistem automatizat
13
-18
10 -2
12
12
9
6
3 3112
6
9
15
• Aparate de măsură – schema generală de măsurare
14
-18
10 -2
12
12
9
6
3 3112
6
9
15
• Perturbaţii ce apar în procesul de măsurare,

• datorate mărimilor de influenţă
– de natură interioară
• câmpuri electrice sau magnetice variabile,
• zgomote proprii ale componentelor etc.
– de natură exterioară (mărimile caracteristice mediului
în care se face măsurarea)
• temperatura,
• presiunea,
• umiditatea,
• afectează rezultatul măsurării Y
• iau naştere erorile de măsurare 15
-18
10 -2
12
12
9
6
3 3112
6
9
15
Aparate de măsură
Principii
• Operația esențială a procesului de măsurare 
comparația între mărimea de măsurat şi
mărimea de referință sau etalon.
• Modalitățile de realizare a comparaţiei depind
de principiile metodelor de măsurare.
16
-18
10 -2
12
12
9
6
3 3112
6
9
15
Aparate de măsură
• comparațiile simultane
– mărimea de măsurat este comparată cu o mărime
de referință de aceeași natură cu ea
– Ex: compensator de tensiune continuă
• comparațiile succesive.
– etalonul servește pentru gradarea inițială a
aparatului de măsură care "memorează" informația
și o transmite ori de câte ori se face o măsurare cu
el
– ex: Ohmetru cu scară gradată în ohmi
• . 17
-18
10 -2
12
12
9
6
3 3112
6
9
15
Aparate de măsură
• Analogice
18
-18
10 -2
12
12
9
6
3 3112
6
9
15
Aparate de măsură
• Analogice
– dependența dintre mărimea de măsurat X aplicată
la intrarea aparatului şi rezultatul măsurării Y
obținut la ieşire este o funcție continuală Y  f ( X )
– convertorul transformă mărimea de măsurat într-o
tensiune continuă care prelucrată analogic este
afișată prin deplasarea unui ac indicator în faţa
unei scări gradate
– Transformarea deplasării acului într-un număr care
reprezintă valoarea mărimii de măsurat  urmare
a operației de "citire" efectuată de operator 
supusă erorii 19
-18
10 -2
12
12
9
6
3 3112
6
9
15
Aparate de măsură
• Numerice
20
-18
10 -2
12
12
9
6
3 3112
6
9
15
Aparate de măsură
• Numerice
– prezintă rezultatul măsurării direct sub formă
numerică ca efect al evaluării mărimii de măsurat.
– scopul măsurării (obținerea valorii sub forma unui
număr) este îndeplinit în totalitate de către
aparatele de numerice,
– nu mai este necesară intervenția activă a
operatorului
21
-18
10 -2
12
12
9
6
3 3112
6
9
15
Aparate de măsură
• Numerice
– Convertoare A/N (en: Analog-to-Digital Converter
– ADC)
– execută în principiu două operații: cuantizarea şi
codificarea numerică
– realizează transformarea unei tensiuni analogice
într-o tensiune discretă și apoi un număr (șir de
biți) ce reprezintă valoarea numerică a tensiunii
discrete.
22
-18
10 -2
12
12
9
6
3 3112
6
9
15
Aparate de măsură
Numerice (vs. Analogice)

• Dezavantaje:
– schemă mai complexă
– mai scumpe decât cele analogice
• Avantaje:
– elimină erorile subiective de citire;
– viteză mai mare de măsurare;
– precizie şi siguranţă în funcţionare mai ridicate;
– furnizează informaţia pentru utilizarea directă a
calculatorului pentru prelucrare. 23
Precizia măsurării
-18
10 -2
12
12
9
6
3 3112
6
9
15
• Orice măsurare este în mod inerent afectată de

erori
– oricât de perfecționate ar fi metodele și aparatele
utilizate
– oricât de favorabile ar fi condițiile în care se
desfășoară.
• Rezultatul oricărei măsurări este întotdeauna
diferit de valoarea reală a mărimii de măsurat.
25
-18
10 -2
12
12
9
6
3 3112
6
9
15
• eroare de măsurare – diferenţa între valoarea

măsurată şi valoarea reală a unei mărimi fizice.
• valoarea reală nu este accesibilă  eroarea
corespunzătoare rezultatului unei măsurări
individuale nu poate fi riguros determinată.
• Există posibilitatea să se evalueze, cu o anumită
probabilitate, valorile limită ale erorilor pentru o
categorie de măsurări.
– prin prelucrarea unui număr mare de rezultate
individuale
– pe baza unor parametri de calitate ai aparatelor
– pe baza metodelor de măsurare utilizate
26
-18
10 -2
12
12
9
6
3 3112
6
9
15
• Precizia măsurării – incertitudinea cu care

rezultatul obținut reprezintă valoarea reală.
• Precizia cu atât mai bună, cu cât intervalul în
care se situează valoarea reală este mai
restrâns, iar probabilitatea asociată este mai
mare (cât mai apropiată de 1).
27
-18
10 -2
12
12
9
6
3 3112
6
9
15
• Valoarea reală sau adevărată X

– valoarea mărimii de măsurat care există în absența
oricărei influențe asupra obiectului sau
fenomenului de măsurat
– determinarea ei este inaccesibilă experienței
• Valoarea măsurată Xm
– valoarea obținută ca rezultat al măsurării
– diferă de valoarea reală din cauza erorilor de
măsurare
28
-18
10 -2
12
12
9
6
3 3112
6
9
15
• Valoarea corectată Xcr

– valoarea mărimii de măsurat obținută după evaluarea
unora dintre erori şi corectarea valorii măsurate în
urma unor calcule ulterioare măsurării.
– implică un mare număr de măsurări pe baza cărora să
se poată calcula erorile şi introduce corecțiile.
• Valoarea de referință X0
– valoarea obținută prin aplicarea unei metode mai
perfecționate decât în cazul unei măsurări individuale.
– poate fi valoarea medie a mai multor măsurări asupra
aceleiași mărimi, sau
– se poate adopta pe baza altor informații care atestă o
cât mai bună apropiere de valoarea reală X. 29
-18
10 -2
12
12
9
6
3 3112
6
9
15
Surse de erori
30
-18
10 -2
12
12
9
6
3 3112
6
9
15
Surse de erori
• Erori de model
– datorate obiectului sau fenomenului supus măsurării
– apar în situația în care acesta este idealizat sau
simplificat, neglijându-se unele din caracteristicile lui
– Ex: măsurarea unui condensator la o anumită frecvență
• Erori de interacțiune
– ca urmare a acțiunii exercitate de aparatul de măsură
asupra măsurandului şi reciproc.
– Ex: introducerea unui voltmetru într-un circuit pentru
măsurarea unei tensiuni modifică distribuția de curenți
existentă anterior  tensiunea măsurată va fi diferită
de cea reală 31
-18
10 -2
12
12
9
6
3 3112
6
9
15
Surse de erori
• Erori instrumentale
– datorate aparatelor de măsură
– Ex: eroarea de zero
• Erori de influență.
– consecință a variației factorilor de mediu sau a
altor mărimi de influență exterioare sau interioare
sistemului de măsurare
– ex: umiditatea mediului ambiant la masurarea
grosimii hartiei cu grosimetre electrice capacitive
32
-18
10 -2
12
12
9
6
3 3112
6
9
15
Tipuri de erori
• După modul de exprimare valorică:

– erori absolute;
– erori relative.
• După caracterul valorilor pe care le pot lua:
– erori sistematice;
– erori aleatoare;
– erori grosiere.
• După modul în care sunt evaluate, se disting:
– erori controlabile;
R-AV(1
– erori necontrolabile. 33
Slide 33
R-AV(1 Incontrolabile?
Razvan - Alexandru VULPE (77048), 17-Sep-18
-18
10 -2
12
12
9
6
3 3112
6
9
15
Tipuri de erori
• O măsurare este cu atât mai precisă cu cât

Xm - X  0
• A face o măsurare  nu este suficientă determinarea
valorii numerice a mărimii de măsurat,
• este necesară și determinarea erorii limită  intervalul
în care se află valoarea reală în raport cu valoarea
măsurată.
• Valoarea reală nu poate fi cunoscută, dar rezultatul
măsurării poate fi apropiat de ea (teoretic) oricât de
mult,
• Limitarea este datorată procedeului sau metodei de
34
măsurare şi performanțelor aparatului utilizat
-18
10 -2
12
12
9
6
3 3112
6
9
15
Tipuri de erori
• Eroarea absolută
– diferenţa dintre valoarea măsurată şi valoarea reală
a mărimii de măsurat
def
X  X m - X
• Eroarea absolută limită (admisibilă)
– eroarea pozitivă e ce nu poate fi depăşită de
eroarea absolută în modul pentru oricare măsurare
individuală
X  e  X lim  X max
35
-18
10 -2
12
12
9
6
3 3112
6
9
15
Tipuri de erori
-e  X  e
sau
Xm - e  X  Xm  e
36
Tipuri de erori
• Eroarea absolută convenţională

– diferenţa dintre valoarea măsurată şi valoarea
convenţională (de referinţă) admisă,
X c  X m - X 0
• Erorile absolute
– pot avea valori pozitive sau negative
– se exprimă în aceleaşi unităţi ca şi mărimea de
măsurat.
– sunt utile pentru a aprecia comparativ calitatea mai
multor măsurări efectuate asupra aceleiaşi mărimi
– nu dau indicaţii asupra preciziei cu care s-au efectuat
măsurările dacă valorile măsurate diferă.
37
– Exemplu
Tipuri de erori
• Eroarea relativă
– raportul luat în modul dintre eroarea absolută şi
valoarea reală, def
X

X
• Eroarea relativă limită (admisibilă)
– raportul în modul dintre eroarea absolută limită şi
valoarea reală
e X max
 lim   max  
X X
38
Tipuri de erori
• Eroarea relativă convenţională (eroarea

raportată)
– raportul în modul dintre eroarea absolută
convenţională şi valoarea convenţională admisă,
X c
c  r 
• Valoarea limită X0
X c X c max
   c max  
X0 max
X0
39
Tipuri de erori
• Exprimare erori relative

– sub forma unui număr
ε=5∙10-2
– în procente
ε=5%
– în părţi per milion

ε=50 000 ppm
40
Evaluarea erorilor în măsurări directe
• Precizia (sau precizia instrumentală)

– calitatea aparatului de a permite obţinerea de
rezultate cât mai apropiate de valoarea reală a
mărimii de măsurat
– Cel mai important indicator de calitate al unui
aparat de măsură,
– caracterizează în mod global erorile instrumentale
ținând seama şi de caracteristica sa statică
(caracteristica ieşire-intrare)
– Exprimare cantitativă prin eroarea limită a
aparatului 41
• Erorile instrumentale abordate în mod diferit

de fabricant şi de utilizator.
• Fabricantul
– determină eroarea instrumentală şi o specifică
odată cu livrarea aparatului.
– en. accuracy
• Utilizatorul
– determină pe baza erorii instrumentale şi a
rezultatului măsurării, intervalul de incertitudine în
care se găsește valoarea mărimii de măsurat.
42
– en. precision
U
V123CS
43
Erorile aparatelor analogice

• Eroare instrumentală
– Absolută
ea
Q: În ce se măsoară a?
– Relativă e
 lim  100  b [%]
X
Q: Ce tip de nr. este b?
44
a) b) c)
.
Zonele de incertitudine din jurul caracteristicilor statice pentru diverse tipuri de erori absolute limită ale aparatelor:
a) e  b X ; b) e  a ; c) e  b X  a
45
• Utilizatorul, folosind rezultatul Xm şi eroarea

instrumentală εlim specificată în cartea tehnică
a aparatului, determină intervalul de
incertitudine:
Xm - e  X  Xm  e, e   lim X m
sau
X  X m  e  X m 1   lim   X m 1  b 
46
• Utilizatorul, folosind rezultatul Xm şi eroarea

instrumentală εlim specificată în cartea tehnică
a aparatului, determină intervalul de
incertitudine:
Xm - e  X  Xm  e, e   lim X m
sau
X  X m  e  X m 1   lim   X m 1  b 
47
• Eroarea instrumentală raportată

– se foloseşte de fabricant când eroarea absolută a
aparatului este practic constantă în gama de
măsurare, e = a
def
e a
 r lim  100  c [%], c 
X0 X0
– c este un număr adimensional, constant şi pozitiv.
48
Eroarea instrumentală raportată

• Ca valoare de referință X0 se poate alege:
– limita superioară a intervalului de măsurare finit,
(valoarea la cap de scară),
• aparatele care au reperul de zero la una din extremităţile scării sau
în afara ei
• Ex: majoritatea ampermetrelor, voltmetrelor şi wattmetrelor
utilizate în practică;
– valoarea nominală a mărimii de măsurat
• pentru aparatele destinate să măsoare în jurul unei astfel de valori
• Ex: frecvenţmetrul pentru măsurarea frecvenţei reţelei;
– cea mai mare dintre limitele de măsurare, sau suma
modulelor lor, la aparatele care au reperul de zero în 49
mijlocul scării.
Eroarea instrumentală relativă pentru aparatele

caracterizate prin eroarea instrumentală raportată
e e X0 X0 X0
 lim      r lim c
X X0 X X X
• eroare este cu atât mai mică cu cât valoarea mărimii de

măsurat este mai apropiată de valoarea de referință.
• Pentru aparatele la care X0=XCS  alegerea intervalului
de măsurare (a gamei de măsurare) a.î. indicația să fie
în partea superioară a scării
• Eroarea relativă la aceste aparate este cu atât mai mică 50
cu cât deviația acului indicator este mai mare
U
V123CS
Aplicație
Voltmetrul Tensiunea la cap de scară, Eroarea instrumentală raportată, c
UCS [%]
V1 25 V 1%
V2 50 V 2%
V3 100 V 0,5 %
U= 20 V
Care voltmetru măsoară cu eroare instrumentală
minimă ?
51
U
V123CS
• Aparate caracterizate prin eroarea raportată,

intervalul de incertitudine al mărimii de
măsurat
X0
X  X m (1  lim )  X m (1 c )  X m  cX 0
X
• Clasa de precizie (en. accuracy class) pentru

aparatele caracterizate prin eroarea
instrumentală relativă sau raportată este egală
cu valoarea în procente a acestor erori. 52
U
V123CS
Observații
• Deducerea erorii comise la efectuarea unei
măsurări nu este posibilă cunoscând numai
clasa de precizie
• Sunt necesare şi alte informaţii
– domeniul de măsurare,
– tipul scării aparatului etc.
53
U
V123CS
Erorile aparatelor digitale

• Nu există o caracterizare universală a preciziei
prin clase de precizie.
• Precizia este redată în cartea sa tehnică prin
formula de calcul a erorii.
• De obicei eroarea absolută
– o componentă proporţională cu valoarea mărimii de
măsurat şi
– (opțional) o componentă independentă de aceasta, +
– eroarea specifică aparaturii numerice de 1 digit
(incertitudinea cifrei ultimului rang zecimal al
afişajului) 54
U
V123CS
• Eroarea absolută
e  b Xm  c X0  1
• b şi c - numere pozitive exprimate în procente;
• Xm - valoarea măsurată cu aparatul numeric;
• X0 - valoarea de referinţă reprezentând în cele mai multe
cazuri limita intervalului de măsurare.
• Numerele b şi c îşi schimbă valoarea odată cu intervalul de
măsurare în care lucrează aparatul
• În general, eroarea absolută e prezentată sub forma
e  bX m  n digiți
• n - incertitudinea afişajului numeric cumulată cu eroarea
constantă, independentă de mărimea de măsurat
55
U
V123CS
• Ex: eroarea instrumentală a multimetrului numeric DT-830A+

având un afişaj cu 4 digiţi, în cazul măsurării de tensiuni
continue, se poate calcula cu valorile date în cartea tehnică
(datasheet)
Intervalul de Rezoluția Eroare
măsurare [V] [mV]
0,2 0,1 ±(0,5[%]Xm + 3 dgt)
2 1
20 10 ±(0,8[%]Xm + 5 dgt)
200 100
500 1 ±(1[%]Xm + 5 dgt)
• Q: De ce dacă multimetru are afișaj pe 4 digiți poate avea

56
eroare de 5 digiți?
U
V123CS
Erorile de metodă
• Erorile sistematice de metodă se evaluează prin calcul dacă se
cunoaşte teoria metodei.
• Exemplu: eroarea făcută la măsurarea tensiunii electromotoare a
unei surse de curent continuu cu voltmetru când se consideră
tensiunea citită ca fiind valoarea tensiunii electromotoare a sursei.
• Eroarea totală are o componentă sistematică de metodă datorată

rezistenței sursei, a voltmetrului şi a firelor de legătură.
57
Evaluarea erorilor în măsurările
indirecte individuale
• Posibil numai dacă mărimea X care se măsoară

indirect este dependentă de mărimile direct
măsurabile X1 , X 2 , ..., X K , printr-o relaţie
explicită şi complet determinată
X  f ( X1 , X 2 ,..., X K )
• Problema: determinarea erorii care afectează

valoarea mărimii X obținute prin calcul atunci
când se cunosc erorile care apar în măsurările
directe ale mărimilor . 58
Trei metode:
• metoda directă - convenabilă când relaţia este
simplă şi numărul mărimilor direct măsurabile
redus;
• metoda derivatelor;
• metoda diferențialei logaritmice
59
Metoda derivatelor:
• Eroarea absolută limită
K
f
elim   ek
k 1  Xk
ek – eroarea absolută limită asociată mărimii Xk
60
Metoda derivatelor:
• Eroarea relativă limită
K
Xk  f
 lim    k
k 1 f  Xk
ek – eroarea relativă limită asociată mărimii Xk
61
Metoda diferenţialei logaritmice

ln X  ln f ( X1 , X 2 ,..., X K )
K
dX 1 f
 -  dX k
X k 1 f X k
62
Concluzii
• Măsurarea – o știință în sine

• Nu se poate obține valoarea reală a unui
măsurand ci doar o valoare mai apropiată sau
mai îndepărtată
• Surse de erori datorate: modelului de măsură,
influenței parametrilor externi, aparatelor de
măsură
• Erori absolute și relative
• Clasa de precizie
• Derivare erori pentru mărimi măsurate indirect63
IEM
Măsură
1
Cap. 2
Convertoare
Convertoare
• Convertoare Numeric-Analogice (DAC) și

Convertoare Analog-Numerice (ADC)
• Componente importante ce interfațează surse
de semnal analogice (ex. senzori – voce,
temperatură, presiune, lumină, sunet,
parametrii unui automobil etc.) cu sisteme
digitale, microcontrollere sau PC-uri.
3
Convertoare
4
Convertoare
Sursa: https://www.analog.com/en/technical-articles/high-speed-converters-an-overview-of-
what-why-and-how.html
5
Convertoare numeric-analogice
• Transformă semnalele numerice în semnale analogice (cel mai

adesea în tensiune sau curent).
• Tensiunea de la ieşire este reglabilă digital.
• Reprezintă o fracțiune din tensiunea de referință coresp. valorii nr.
(șirului de biți) de la intrare.
• Necesare în cazul când semnalul de la ieșirea unui sistem numeric
trebuie să acționeze un circuit sau un instrument analogic.
• Pot fi utilizate şi ca parte componentă a convertorului analog-
numeric
7
• Caracteristici principale:
– gama de variaţie de la ieşire
• domeniul maxim de variaţie pe care îl poate avea mărimea analogică
– precizia
• gradul în care semnalul de ieşire coincide cu valoarea teoretică determinată
– rezoluţia
• cea mai mică variaţie a semnalului de ieşire ce poate fi pusă în evidenţă
– monotonicitatea
• creşterea monotonă a semnalului de ieşire în funcţie de semnalul de intrare
– timpul de conversie
• intervalul dintre momentul aplicării semnalului de intrare şi momentul
când semnalul de ieşire se încadrează într-o bandă de eroare specificată şi
situată în jurul valorii de regim staţionar corespunzătoare
– rata de conversie 8
• numărul de conversii pe unitatea de timp ce pot fi executate de convertor
Rezoluția
• treapta minimă ce poate fi sesizată la ieşire
• depinde în principal de ponderea bitului cel mai puţin semnificativ
• Exemplu pentru convertor cu n=3 biți
9
Timpul de conversie
• timpul necesar semnalului de ieşire să atingă o valoare situată în jurul celei
de regim staţionar corespunzătoare nivelului semnalului de intrare aplicat.
• Răspunsul CNA la schimbarea semnalului numeric de intrare nu este
instantaneu
• Caracteristică dinamică foarte importantă a unui CNA
10
Clasificare
• După tipul polarităţii semnalului de ieşire
– convertoare unipolare semnalul de ieşire are o singură polaritate;
– convertoare bipolare  semnalul de ieşire are o dublă polaritate.
• După modul cum este realizată conversia:
– convertoare directe  conversia este realizată direct în mărimea de ieşire (fără
a interveni alte mărimi intermediare).
• în general rapide,
• precizie mai redusă
– convertoare indirecte  numărul N este convertit mai întâi într-o mărime
intermediară (durata unui impuls, conţinutul unei secvenţe pseudoaleatoare
etc.).
• mai puţine componente de precizie,
• erorile mai mici,
• viteza redusă.
11
Principiul conversiei
Convertoare unipolare
• Presupunem că mărimea de ieşire este o tensiune

• Relaţia de conversie
U ieş  N U
n
N   2ni bi , bi   0, 1
i 1
• N – nr. natural exprimat în binar

• ΔU – pasul de cuantizare, rezoluția
• Se mai poate scrie:
n n
n
U ieş  2 U 2 i
bi  U ref  2i bi
i 1 i 1
• Uref=2nΔU – tensiunea de referință
13
14
• Valoarea cap-scară (maximă)

n
 
U CS  U ref  2i  U ref 1  2 n  U ref  U
i 1
• Domeniul de tensiuni
U ies  [0, U CS ]
• Rezoluția
U iesmax  U iesmin
U 
2n  1
• întotdeauna UCS < Uref  Uies ∈ [0, Uref)
15
Convertoare bipolare
• Presupunem că mărimea de ieşire este o tensiune

• Relaţia de conversie
1  n i 1 
U ieş  N U  U ref  U ref   2 bi  2 
2  i 1 
 n
i 
U ieş  U ref   1  b1  2 1
  bi 
2
 i 2 
• b1=0  Uies<0
• b1=1  Uies≥0
• b1 – bit de semn
16
 1, 1, ........., 1  U ieş  0,5 U ref 1  2 n1   0,5 U ref  U  U ieş max

KKKKKKKK
 1, 0, ........., 0  U ieş  0
KKKKKKKK
0, 0, ........., 0  U ieş  0,5 U ref  U ieş min
• cod binar deplasat - mod de codare (cu reprezentarea
numerelor cu semn)
17
• MS (magnitudine cu semn): uman; uşor de afişat hard pe

afişaje cu 7 segmente; zero dublu → propriu afişajelor; zero
dublu→impropriu calculelor
http://www.cs.uwm.edu/classes/cs315/Bacon/Lec
ture/HTML/ch04s11.html
• C1: uşor pt. hard (pt. numere negative se folosesc ieşirile

negate ale bistabilelor); zero dublu
http://www.cs.uwm.edu/classes/cs315/Bacon/Lecture/HTML/ch04s12.html
• C2: uşor pt. soft; asimetric, nu are zero dublu

http://www.cs.uwm.edu/classes/cs315/Bacon/Lecture/HTML/ch04s13.html
• BD (offset binary): uşor pt. analogic: se translatează BN cu

VR/2 în jos şi astfel BN unipolar devine BD bipolar; uşor de
obţinut hard din C2
http://www.cs.uwm.edu/classes/cs315/Bacon/Lecture/HTML/ch04s14.html 18
• Dacă la CBD se înlocuieşte bitul b1 cu bitul =1-b1şi

apoi se revine la notaţia b1, se obţine C2
 1 n
i 
U ieş  U ref  2 b1   2 bi 
 i 2 
n
 0, 1, ........., 1  U ieş  U ieş max  U ref  2i  0,5U ref 1  2 n1   0,5 U ref  U
i 2
KKKKKKKK
 0, 0, ........., 1  U ieş  U
 0, 0, ........., 0  U ieş  0
 1, 1, ........., 1  U ieş   U
KKKKKKKK
 1, 0, ........., 0  U ieş  U ieş min   0,5 U ref
19
• CDB este cel mai frecvent folosit în cazul CNA/CAN + DSP

• C2 este preferat în microcalculatoare
20
Erori ale CNA

Erori statice
Erori statice
• Eroare de offset sau de zero - deplasarea caracteristicii de
transfer faţă de origine.
• Unitatea de măsură - valoarea corespunzătoare pentru
LSB;
• ez = e0 = V(N) - V0(N)
22
Erori statice
Erori statice
• Eroare de factor de scară - care este dată de abaterea
pantei caracteristicii de transfer reale faţă de panta
caracteristicii de transfer ideale (fig. 3.5, b). Se exprimă
în procente;
• ∆V = V(Nmax) – V(0)
• ∆V0 =VCS – 0
• eFS = ∆V - ∆V0
23
Erori statice
Erori statice
• Eroare de neliniariate –abaterea caracteristicii de transfer reale
faţă de caracteristica de transfer ideală a convertorului
• Când eroarea absolută de neliniaritate depăşeşte pasul de
cuantizare, poate apărea o eroare importantă de nemonotonie
• eroarea de neliniaritate diferenţială (eng. DNL)
eNLD = max[ V(N)-V(N-1) - VLSB ]
N
• eroarea de neliniaritate integrală (eng. INL)

eNLI = max[ V(N)-V0(N) ]
N
https://www.maximintegrated.com/en/design/technical-documents/tutorials/2/283.html
Ideal: DNL = 0; 24
acceptabil: DNL = +/- 0,5LSB; inacceptabil: DNL < -1LSB

Erori dinamice
Erori dinamice
• timpul de conversie/stabilire
• supracreşterile/scăderile (engl. overshoot/undershoot) datorate
regimului tranzitoriu
25
Scheme de CNA
Scheme de CNA
COMUTATOARE COMUTATOARE
ELECTRONICE ELECTRONICE
b1 b1
GENERATOR MĂRIMI DE
REFERINŢĂ PONDERATE
b2 SUMATOR CU b2
PONDERARE
SUMATOR
IEŞIRE IEŞIRE
bn bn
REFERINŢA REFERINŢA
(tensiune sau curent) (tensiune sau curent)
27
CNA cu rezistențe ponderate
n
U ieş   RI I   Ii
i 1
U ref
Ii   bi i
, i  1, 2,..., n
2 R
n
U ieş  U ref  2i bi
i 1
• puţin utilizat
• reţeaua de ponderare necesită un număr mare de rezistenţe într-o
plajă de valori cu atât mai mare cu cât n este mai mare.
• rezistenţe de valori diferite,  variaţii diferite cu temperatura
• dificultăţi în realizarea sub forma integrată a circuitului.
28
CNA cu rețea R-2R
U ref
I0   ,
R
I1  0,5 I 0 ,
I 2  0,5 I1  22 I 0 ,
..................
I n  2 n I 0 .
n
• se pretează mult mai bine la o realizare
sub formă integrată.
U ieş   RI  U ref  bi 2i
• pe baza acestei scheme se realizează o i 1
gamă largă de CNA integrate
29
Convertoare analog-numerice
• rolul de a furniza la ieşire o mărime numerică a cărei valoare

este proporţională cu partea întreagă a raportului dintre
valoarea mărimii analogice aplicate la intrare şi o valoare de
referinţă.
• necesare pentru a transforma mărimile fizice de măsurat din
forma analogică (continuă în timp) într-o formă numerică
(discontinuă
• Scopul este de a fi prelucrate şi măsurate prin metode
numerice.
• blocul de conversie analog-numerică constituie partea
principală a oricărui aparat de măsurare numeric.
31
CONVERTOR A/N
s (t ) n s (t ) n
CAN
semnal analogic secvenţă numerică
32
Caracteristici principale
• gama de variaţie de la intrare
– domeniul maxim de variaţie pe care îl poate avea mărimea analogică
aplicată
• Rezoluţia
– numărul de biţi prin care se poate reprezenta numărul maxim de
intervale de cuantizare, sau
– nivelul treptei de intrare care produce o variaţie de o unitate la ieşire
• timpul de conversie,
– intervalul de timp necesar unei conversii
• viteza de conversie
– numărul de conversii pe unitatea de timp
• precizia conversiei
– erorile principale care afectează conversia (erorile de cuantizare, erorile
33
circuitelor electronice, erorile de neliniaritate etc.).
Viteza de conversie
• interesează în cazul convertirii semnalelor analogice variabile în
timp
• Determinată de precizia necesară conversiei şi de frecvenţa maximă
conţinută de spectrul acestor semnale.
• frecvenţa de eşantionare  cel puţin de două ori mai mare decât
frecvenţa maximă conţinută în spectrul de frecvenţe al semnalului.
• Ex, un semnal analogic cu banda între 0 şi 5 kHz, trebuie eşantionat
şi convertit în semnal numeric cu o viteză de cel puţin 10.000
conversii pe secundă,
• o conversie completă trebuie să aibă loc în cel mult 100 µs.
• Dacă convertorul nu poate lucra cu această viteză (= timpul de
conversie este mai mare) eroarea de conversie creşte.
• Eroarea creşte de asemenea dacă pentru o aceeaşi viteză de
conversie, frecvenţa semnalului este mai ridicată 34
Tipuri de CAN
• După tipul polarităţii semnalului de intrare :
– convertoare unipolare: semnalul de intrare are o singură
polaritate;
– convertoare bipolare: semnalul de intrare are o dublă
polaritate.
• După principiile de funcţionare :
– convertoare cu integrare
• lente, precise, ieftine
• frecvent folosite în voltmetrele numerice
35
– convertoare fără integrare

• rapide, relativ scumpe
• de regulă mai puţin precise decât cu integrare.
• preferate în cazurile în care principala cerinţă este viteza,
• ex: osciloscopul numeric.
• convertoare cu reacţie
– cu aproximaţii succesive;
– cu rampă în trepte;
• convertoare fără reacţie
– cu rampă liniară;
– Paralel (Flash);
– serie;
– paralel-serie.
36
– Convertor A/N cu integrare dublă pantă
37
– Convertoare A/N fără integrare
cu reacție fără reacție
38
Două operaţii fundamentale:

• eşantionarea
• cuantizarea.
Eşantionarea
• operaţia de transformare a semnalului continual în timp într-
o secvenţă discretă (într-un semnal discret).
• Numai valorile semnalului la anumite momente de timp
discrete (nu neapărat periodice) fac obiectul conversiei.
• Prin eşantionare, caracteristicile semnalului analogic nu
sunt alterate dacă este respectată teorema eşantionării.
• Eşantionărea ideală:
s (t )  se (t )  s  n   s  nTe   
• Dacă simbolul operaţiei de eşantionare este E{.} , atunci :
40
se ( t )  Es( t )
Eșantionarea; alegerea fs
spectrul semnalului continuu
•x(t), semnal periodic de frecvență f

•Echivalenţa (dualitate) timp ↔ frecvenţă: x(t) ↔ X(ω)
•X(ω) = transf. Fourier (vezi curs SS)
Semnalul eșantionat
• X(ω) - spectrul semnalului continuu

• eşantionare cu perioada TS: X(ω) ↔ Xe(ω)

1
X e ( ) 
TS
 X (  n
n  
S )  S  2 / TS
• spectrul se repetă de ∞ ori

• separarea X(ω): FTJ cu frecvenţa de tăiere ft ωt = 2πft
Semnalul eșantionat
• Filtrarea: condiţie
de bandă limitată
(limitarea cu ωt )
• sus: e posibilă
filtrarea
• jos: nu e posibilă
dat. suprapunerii →
s.n. aliere spectrală
• pentru ne-suprapunere: ΩS-ωM > ωM → fS>2fM → cond. Nyquist
Problemă la alegerea fs - Alierea
• Aliere = un semnal de frecvenţă mai mare apare sub

forma unui semnal de frecvenţă mai mică, din cauza
eşantionării cu o frecvenţă prea mică.
• Eng alias : un semnal care “pare a fi” alt semnal.
• Q: fie semnalul pe fX . Determinaţi frecvenţa semnalului

aliat fa în funcţie de relaţia între fx şi fs
Efectele alierii
sursa: http://www.dsptutor.freeuk.com/
fs=8KHz
f ≤ fs/2
nu avem
aliere
fs=8KHz
f=4,1KHz > fs/2
fa=fs – f
= 8-4,1
=3,9KHz
fs=8KHz
f=6KHz > fs/2
fa=fs – f
= 8-6
=2KHz
fs=8KHz
f=7,5KHz >
fs/2
fa=fs – f
= 8-7,5
=0,5KHz
fs=8KHz
f=7,95KHz >
fs/2
fa=fs – f
= 8-7,95
=0,05KHz
fs=8KHz
f=30KHz > fs
f mod fs
= 6KHz = f’
f’ > fs/2
fa=fs – f’
= 8-6
=2KHz
fs=8KHz
f=33KHz > fs
f mod fs
= 1KHz = f’
f’ < fs/2
fa=f’
= 1KHz
Alierea
Exemplu de aliere în domeniul audio:
La fs = 8KHz, un semnal de 7600Hz sună la fel ca unul de 400Hz.

dreapta:
• linie continuă albastră: 7600Hz, semnal original
• linie punctată roșie: 8000-7600=400Hz, semnal reconstituit
sursa: http://ptolemy.eecs.berkeley.edu/eecs20/week13/aliasing.html
Alierea
• Peste fs/2 (4000Hz) are loc alierea - frecvența reconstituită va fi mai mică
• Creștem continuu frecvenţa semnalului iniţial (linie punctată albastră)
• Frecvenţa semnalului reconstituit (linie continuă neagră) variază periodic (creşte-
descreşte-creşte etc)
• f = 7600Hz sună la fel ca 7600+8000 = 15600Hz
• şi la fel cu f=400Hz, 8400Hz, etc
Cuantizarea
• operaţia care aproximează valoarea exactă a
fiecărui eşantion al semnalului analogic prin
cea mai apropiată valoare extrasă dintr-un set
finit de qk valori discrete, fiecare valoare fiind
apoi asociată cu un număr întreg.
s n  qk  k , k 1, M , qk  QM
• QM - mulţimea finită a valorilor discrete
• fiecare număr qk din cele M reprezintă o plajă
de valori analogice numită interval sau pas de 54
cuantizare
Cuantizarea
• două tipuri :
– cuantizarea uniformă: pasul de cuantizare e constant;
– cuantizarea neuniformă: pasul nu e constant.
• În aparatele de măsurare numerice  practic doar
cuantizarea uniformă,
• Restrângerea numărului de valori posibile la o
mulţime finită  o serie de detalii ale informaţiei
analogice originale sunt iremediabil pierdute.
• semnalul cuantizat diferă de semnalul iniţial
printr-o cantitate variabilă numită distorsiune de
cuantizare z (t )  s (t )  s (t ) 55
q q
Cuantizarea
• Distorsiune de cuantizare  eroare sistematică
• poate fi minimizată, dar nu eliminată complet
• se manifestă ca un zgomot suprapus peste semnal.
• se mai numeşte şi zgomot de cuantizare
• mai supărător decât distorsiunile neliniare
deoarece este nearmonic.
• mai poate fi considerată şi ca o auto-perturbaţie
56
57
Analiza zgomotului de cuantizare

• Tensiune U  0, U ref  , U ref  0

• Poate fi scrisă cu ajutorul unei serii de puteri

U  U ref  2i bi , bi  0, 1
i 1
• U poate fi reprezentată exact în raport cu Uref , prin
secvenţa binară  b1, b2 , ....
• lungime, în general, infinită.
• semnalul trebuie aproximat, a.î. să poată fi reprezentat
cu un număr finit de biţi.
• aproximare  dpdv matematic, cauza zgomotului de
cuantizare
Posibilităţi de aproximare:
• prin trunchiere
ak 1  ak
qk 1  2 pentru ak 1  se (t )  ak
• prin rotunjire,
qk  ak 
pentru k 2 e
a   s (t )  a  
k 2
Rotunjire
N Trunchiere
1
3/4
2/4
Caracteristica de
1/4
transfer pt. CAN cu
Ux trunchiere/ rotunjire
2VLSB V(N)=f(UX)
3V LSB
LSB
VR
LSB
V LSB
-1/2V
1/2V
ec Rotunjire
1/2 V LSB ) ) ) Ux Eroarea de cuantizare
0 eq=UX-V(N)
-1/2 V LSB
Trunchiere
V LSB ) ) )
Ux
0
a) trunchiere b)rotunjire
• Densitate de probabilitate a erorii
62
Erori/zgomot de cuantizare
Eroarea de cuantizare eq = UX-V(N)

Media eq : E(eq):
– trunchiere: E(eq) = VLSB/2 ≠ 0
– rotunjire: E(eq) = 0
Zgomotul de cuantizare are varianţa:

σq2 = E(eq – E(eq) )2
trunchiere/rotunjire: σq2 = Q2/12 (Q = cuanta = VLSB)

valoarea efectivă a tensiunii de zgomot eq RMS = Q/ √12
Legătura cu numărul de biţi ai CAN
• Semnal sinusoidal ocupă toată gama dinamică

a CAN
UR UR UR
U ; U ef  ; Q  U  n
2 2 2 2
• Se poate demonstra că
2 Ps U ef2
n  log 4 RSZ c  log 4 ; RSZ c   2
3 Pzg U zg
sau
RSZ dB  1, 76
RSZ dB  10 log RSZ c ; n 
6, 02
Numărul efectiv de biţi ai CAN
pornind de la: n=log4 2/3 + log4( RSZc )
introducem RSZtot în locul RSZc → obţinem nef în locul n:

nef = log4 2/3 + log4( RSZtot ) [1]
se obţine:
nef = n – log4(1+σa2 / σc2 ) σa 2/σc 2 >0→ nef < n
sau, trecînd la RSZdB = 10 lg RSZ , [1] devine:
nef = (RSZdB – 1,76 ) / 6,02 [2]

Numărul efectiv de biţi ai CAN
nef
Zgomot analogic
n preponderent
n  0,5
1 bit/6 dB
c a
2 log 4 2 log 4
U ef U ef
Numărul efectiv de biţi: notații (ENOB, SINAD)
Numărul efectiv de biţi = Effective Number Of Bits (ENOB)

RSZ total, dB = Signal to Noise And Distortion (SINAD)
Mici diferențe între SINAD și SNR (RSZ) fcț de producător
ENOB = (SINAD – 1,76 ) / 6,02

Psemnal
SINAD 
Parmonici  Pzgomot
sau
U ef , semnal
SINAD 

U
2 2
k  U ef , zg
k 2
Observații
alte notații (toate se definesc în dB, cu 10 sau 20 lg...):

THD = Total Harmonic Distortion
THD+N= Total Harmonic Distortion + Noise
Psemnal Psemnal
THD  THD  N 
Parmonici Parmonici  Pzgomot
sau
U ef , semnal U ef , semnal
THD  THD  N 
 
U k U k  U ef , zg
2 2 2
k 2 k 2
OBS1: SINAD = THD+N pt. zgomot măs. în banda [0, fs/2]

OBS2: uneori THD, THD+N se definesc inversat (1/...)
OBS3: vezi (vechiul) lab 2 IEM: δ = 1/THD+N ca mai sus
OBS4: rezultat IEM: δ= -60dB, aici THD+N= + zeci dB
ENOB, SINAD
Exemplu : specificarea SINAD și ENOB pentru convertorul AD9266, 12b, 65

MSa/s, pentru diferite VREF și coduri unipolare (single-ended) și bipolare
(differential)
Sursa: Analog Devices

ENOB, SINAD
Aplicaţie tipică pentru un sistem numeric:lanţ format din:

CAN intrare (ni biţi) -sistem de procesare-CNA ieşire (n0 biţi)
ENOBi sau o = (SINAD i sau o – 1,76) / 6,02
în mod intuitiv: ni=n0, dar:

– scăderea SINAD în timpul procesării (de ex. datorită
zgomotului) → scăderea ENOB disponibil la ieşire → no<ni
– creşterea SINAD în timpul procesării (de ex. prin mediere,
filtrare,...) → creşterea ENOB disponibil la ieşire → no>ni
Aplicație: se dă un sistem numeric cu CAN de intrare de 8b care
face mediere pe 128 cicluri de achiziție. Dimensionați CNA de
ieșire.
Scheme de convertoare A/N

Convertoare cu aproximaţii succesive
COMP
+ T SC CC
D RAS
_
Q1 …… Qn W N ~ Ui
Ui RM
b1 ……. bn
Uc REF
CNA
• RAS – registru de aproximaţii succesive;

• COMP – comparator;
• CNA – convertor numeric-analog;
• REF – sursa de referinţă a CNA;
• RM – registru de memorie
• RAS funcţionează secvenţial, cu tactul aplicat la

intrarea T.
• Pe intrarea SC (start conversie) se aplică semnalul
de comandă pentru începerea unui ciclu de
conversie, iar D este intrarea de date.
• RAS generează pe Q1,..., Q n numerele N după un
algoritm găsirea intervalului în care se găseşte
tensiunea de intrare, prin înjumătăţiri succesive la
fiecare pas al conversiei.
• Conversia începe cu MSB şi se termină cu LSB.
• Modul de funcţionare al CAN cu RAS:

– Se primește semnal de start SC=1
– se iniţializează RAS la zero (Qi=0 şi CC=0);
– Pe frontul primului impuls de tact:
• Q1=1, Qi=0 , i 1
• Uc generat de CNA este comparată cu tensiunea de intrare,
Ui.
• Ieșire COMP =“1” dacă Ui>Uc şi “0” dacă Ui<Uc.
– La următorul tact,
• COMP aplicat la intrarea D a RAS este memorat în Q1 ,
• val Q1 se păstrează până la sfârşitul ciclului de conversie,
• Q2= “1”, Qi=0 , i 1,2 .
– Procesul continuă până la epuizarea celor n biţi.
– Sfârşitul conversiei
• are loc după ce s-a stabilit şi valoarea bitului Qn
• este semnalizat prin tranziţia ieşirii CC în starea “1”,
• CC comandă registrului de memorie paralel-paralel
transferarea la ieşire a datelor pe care le are la intrare.
• Comandă se dă registrului pe intrarea W (Write).
START
NU DA
SC  1
a Qi  0
CC  0
k 1
Qk  1
NU Ui  Uc
DA
Qk  0
k  k 1
b
NU DA CC  W  1
k  n 1 Q i RM  Q i RAS
• Operaţiile se execută pe durata unui tact, TCK.

• Un ciclu de conversie TCONV va avea minimum n
tacte: TCONV=nTCK
• Uneori se prevede un tact în plus pentru înregistrarea
rezultatului final şi iniţializări.
• Un timp egal cu cel mult TCK este disponibil pentru
CNA şi COMP pentru efectuarea operaţiilor şi
oferirea rezultatului.
• Condiția: TCK>tCNA + tCOMP
• tCNA = timpul necesar unei conversii N/A
• tCOMP = timpul de stabilire al comparatorului.
F.U. CAN AS; exemplu: UX=7.1V UR=16V n=4b
SC
t
CK
t
FC
t
U(N) sau RI(N)
VM SB = 8V N = 0111
Ux = 7.1 V
4V
VL SB= 1V t
test b1 test b2 test b3 test b4 final
1 000 01 00 011 0 0111 0111
8V 4V 6V 7V 7V
>7.1V <7.1V <7.1V <7.1V
Q: desenați F.U. asociate funcționării RAS pentru cei 4 biți
• Problema
datează din
anii 1500
• Determinarea
unei greutăți
necunoscute
folosind nr.
minim de
cântăriri
• Sol. Tartaglia
(1556)
R
+ COMP T SC CC
_ D RAS
Q1 …… Qn N ~ Ui
W
Ui I0
RM
b1 ……. bn
REF
CNA
CAN cu RAS cu însumare în curent

• În general, precizia CAN cu AS e determinată de

– calitatea CNA,
– precizia tensiunii de referinţă
– calitatea comparatorului.
• Structura CAN cu AS este adecvată realizării sub
formă integrată.
• Exemple:
– AD774 - convertor de 12 b; tCONV= 8 s;
– AD670 - convertor de 8 b; tCONV= 10 s.
Convertoare cu rampă în trepte
CC SC T
_ S
R Q P
+
COMP
CK NUM
Ui CLR Q 1 …… Q n N ~ Ui
W
RM
b1 ……. bn
Uc REF
CNA
• Se poate înlocui RAS cu BLC - bloc logic de

control
• BLC  secvenţă de numere crescătoare începând
cu zero.
• Generarea se blochează când Uc>Ui
• Numărul N de la intrarea CNA = rezultatul
conversiei numerice a tensiunii de intrare
Uc
Ui
T0 t
N x T0
SC
t
CC
t
• Se aplică start conversie (SC),

– Bistabilul SR  starea “1”
– Deschide poarta P ce permite accesul impulsurilor de
tact către numărător.
• Numărător  numără pornind din starea 0,
– numărul după fiecare tact este aplicat pe intrările
CNA.
– Generare numere succesive  tensiunea de la ieşirea
CNA este de forma unei rampe în trepte
– Înălţimea unei trepte este pasul de cuantizare,

• Procesul continuă până când Uc>Ui .
– comparatorul  starea “1”
– resetează bistabilul.
– poarta P se blochează
– se opreşte accesul impulsurilor de tact către
numărător.
– sfârşitul conversiei prin semnalul CC
– se transferă conţinutul numărătorului în registrul
87
de memorie RM.
• Timpul de conversie  dependent de tensiune

Ui
tCONV  T0  N xT0
U
• Timpul de conversie maxim
tCONV max  2n T0
• procesul de conversie  cu atât mai lung cu cât
Ui este mai aproape de Umax acceptată de conv.
• valoarea maximă a tCONV creşte exponenţial cu n.
• Convertorul este mai lent, dar mai simplu, deci
mai ieftin, şi comparabil ca precizie cu 88
convertorul cu AS
CAN cu rampă liniară
uBT – tensiune liniar variabilă

Condiţia de STOP: UX < uBT
relaţia de conversie: Nx = Ux T0 / (TCK U0 )
Q: dezavantaje ?
CAN cu rampă liniară
UBT – tensiunea liniar variabilă maximă atinsă în T0

Panta
m  U BT / T0
Condiţia de STOP: UX < uBT

Durata deschiderii porții P
UX UX
tP   T0
m U BT
tP ~ Ux  conversie tensiune-timp  Măsurare numerică a timpului

tP UX
Nx   T0 relaţia de conversie
TCK U BTTCK
Q: dezavantaje ?
F.U. CAN simplă pantă
CAN Flash (Paralel)
Ux
V f0
R
R 3R/2
Exemplu: 3 biţi
V CS
R R OBS:
7xLatch N • 2n-1 comparatoare

R R
+
Decodor
Q: Câte comparatoare pt 8
b?
• la ieşirea din
R
comparatoare, codul este
R
de tip termometric
V LSB
R R/2 • Necesară logică de

Trunchiere Rotunjire decodare
CAN Flash Pipeline
CAN Flash 4 Output

Mem 4
CAN Flash 3 Mem 3

uIN (t)
CAN Flash 2 Mem 2
CAN Flash 1 Mem 1
T0/4 T0/4 T0/4 T0/4 T0/4 T0/4
f0 ADRW
Cel mai rapid tip de Esantionare CAN: 1 2 3 4 1 2 3 4 1

CAN disponibil
Q: de cîte ori crește
viteza ?
Aplicație: TDS1001
(laborator), 1GSa/s T0/4
CAN paralel-serie
delay
+
u(t) CAN1 CNA CAN2
4b 4b - + 4b
(msb) b1..b4 b5..b8 (lsb)
Exemplu: 2xCAN 4 biţi → CAN 8 biţi

CAN din dreapta prelucrează semnale mai mici → biţii mai puţin
semnificativi ai semnalului de intrare
Q1: la ce serveşte linia de întîrziere?

Q2: comparaţi timpul de conv. şi nr. de comparatoare faţă de CAN
Flash
Q3: arătaţi că VLSB(CAN1) = 16VLSB(CAN2)
Concluzii
• CAN+CNA – componente importante ale

instrumentelor electronice de măsură
• CNA – necesar pentru conversia sgn digitale în
analogice (aplicații: video, audio) dar și ca parte a CAN
• CAN – necesar pentru prelucrarea digitală a semnalelor
• Alegerea CNA/CAN depinde de aplicație:
– Rezoluție ridicată
• CAN/CNA sigma-delta
– Viteză ridicată
• CAN flash/pipeline
• CNA cu ieșire în curent (ex. DAC08)
– Compromis între cele două:
• CAN cu AS
95
• CNA cu rețea R-2R
Backup slides
Codul BD
• BN: -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7
• BD: 0 1 2 3 4 5 6 7
• Obs: BD este BN << 4 adică 8/2 adică 1/2 domeniu
• BN:
• BD:
Codurile C1/C2: Extinderea semnului
• numere pozitive:
se adaugă 0-uri la stînga (vezi clasa a 2-a)
Exemplu: 3= 011;
extindem pe 8 biţi: 3 = 00000011
• numere negative:
se adaugă 1-uri la stînga (nr. negative încep cu 1)
Exemplu: -3=C2(3) = not(011)+1=101

extindem pe 8 biţi: -3 = 11111101
Calcule efectuate în C1
• scăderea se face prin adunare: a-b= a+C1(b)

suma/diferenţa a 2 numere de n biţi poate fi pe n+1 biţi;
→ extindem de la început semnul operanzilor cu 1 bit.
Exemplu: -3-2 = C1(3)+C1(2):
C1(3) = not(011) = 100, C1(2)=not(010) = 101
prin extinderea semnului: -3= 1100, -2=1101
1100
+1101
=11001 (1= carry)
Important! carry trebuie adunat la rezultat!

1001 = -6 (aplic. C1: C1(1001)=0110=6; ştim că e <0 căci MSB=1)
dar -3-2 ≠ -6 !
dar dacă adunăm carry: 1001+1=1010; C1(1010)=0101=5; -3-2=-5, ok
Calcule efectuate în C1 (cont’d)
• DECI: adunarea şi scăderea în C1 se fac la fel pentru numere

pozitive şi negative
• DAR înmulţirea în C1 se face diferit pentru numere negative!
• DE ACEEA: C1 este dificil de folosit în calcule

Calcule efectuate în C2
• scăderea se face prin adunare: a-b= a+C2(b)

suma/diferenţa a 2 numere de n biţi poate fi pe n+1 biţi;
→ extindem de la început semnul cu 1 bit.
Exemplu: -3-2 = C2(3)+C2(2):
C2(3) = not(011)+1 = 101, C2(2)=not(010)+1 = 110
prin extinderea semnului: -3= 1101, -2=1110
1101
+1110
=11011 (1= carry)
Important! aici carry se ignoră (folosim doar cei n+1 biţi)!

rezultat corect: 1011 = -5
(aplic. C2: C2(1011)=0100+1=0101=5; ştim că e <0 căci MSB=1)
-3-2=-5
• înmulţirea în C2: a · (-b) = a · C2(b)
demo:
a · C2(b) = a · (2n-b) = a · 2n + a · (-b) = 0 – ab = – ab
Obs: codul se numeşte complement faţă de 2 tocmai

pt că C2(x) = 2n-x
Reguli:
• Extinderea semnului la înmulţire se face la 2n biţi
• Ce depăşeşte 2n biţi în rezultat se ignoră !
Exemplu: (-3) · (-2)

C2(3) · C2(2) = 101 ·110; extindem la 2n biţi:
111101
· 111110
=111011000110
ignorăm ce depăşeşte 6 biţi; 000110 este pozitiv (MSB=0)

000110=6; (-3) · (-2) = 6, rezultat corect
Variantă: pentru înmulţire uşoară trecem în baza 10:

111101 = 61, 111110 = 62; 61 · 62 = 3782
apoi înapoi în baza 2: 3782 = 111011000110, etc
Exemplul 2: (-3) · 2
C2(3) · 2 = 101 · 010; extindem la 2n biţi:
111101
· 000010
=1111010
ignorăm ce depăşeşte 6 biţi; 111010 este negativ (MSB=1)

C2(111010) = 000101+1=6 ; (-3) · 2 = -6, rezultat corect
Variantă: pentru înmulţire uşoară trecem în baza 10:

111101 = 61; 61 · 2 = 122
apoi înapoi în baza 2: 122 = 1111010, etc
IEM
Măsură
1
Cap. 3
Osciloscopul numeric
• iniţial instrument destinat doar vizualizării semnalelor

• unul dintre ultimele instrumente care s-a încadrat în
tendinţa de trecere spre instrumente numerice
• ON apărut din necesitatea de a face şi acest instrument apt
pentru a fi inclus într-un sistem automat de măsură
controlat de un calculator
• ON = principiul osciloscopului cu eşantionare +
posibilităţile de memorare numerică a imaginii +
prelucrare numerică a informaţiei achiziţionate, cu
ajutorul unui microcalculator încorporat
3
4
• două canale, fiecare cu

– atenuator calibrat (ACy) şi
– preamplificator (Pay) propriu,
– reglaje separate pentru coeficienţii de deflexie şi poziţia pe
verticală
• Din preamplificatoare se extrag semnalele pentru
sincronizarea internă
• Ieşirile preamplificatoarelor se aplică unui convertor
analog-numeric (CAN) prin multiplexor analogic (MUX)
• ON de viteze mai mari pot utiliza şi CAN separate pentru
cele două canale
5
• Semnalul numeric după CAN stocat în memoria de

achiziţie(MA)
• MA este citită la anumite intervale de timp de către
microcalculatorul aparatului (μC )
Blocul de sincronizare şi baza de timp (BT).
• Se poate utiliza sincronizare internă, cu unul din cele două
canale, sau externă, cu Trg.Ext
• AS - amplificatorul semnalului de sincronizare
• CF - circuitul de formare
• BT - genereaza impulsurile ce comandă eşantionarea şi
conversia
• BT - controlată cu un oscilator cu cuarţ, de mare stabilitate 6
Blocul de afișaj
• 2 posibilități
– afişaj de tip clasic pentru un osciloscop - semnalul util este
aplicat pe plăcile de deflexie pe verticală, iar pentru deplasarea
pe orizontală se foloseşte semnal de baleiaj
– afişaj cu rastru, specific monitoarelor TV
7
Achiziţia semnalului în
osciloscopul cu eşantionare
Achiziţia semnalului în osciloscopul cu
eşantionare
• necesară crearea unei referinţe (origini) de timp. ⇒
compararea nivelului semnalului cu un nivel reglabil -
nivelul triggerului
9
eşantionare
• Semnalul pentru trigger se ia din partea analogică a
osciloscopului (înainte de CAN).
• impuls sincro (SY) – generat când nivelul sgn este egal cu
trigger, pe frontul sgn selectat (+ sau -).
• Un interval de timp, impulsurile SY, chiar dacă mai sunt
generate, nu au efect (sunt invalidate).
• Alt impuls SY valid se poate genera numai după trecerea
acelui timp (HOLDOFF)
• ciclu sincro (CS) - interval de timp, cel mult egal cu
intervalul de timp dintre două impulsuri SY valide,
asociat unui singur impuls SY valid
10
eşantionare
• Unui impuls SY valid îi corespunde un singur CS
• Un CS poate să conţină:
– o zonă pretrigger (înainte de impulsul SY)
– o zonă posttrigger (după impulsul SY)
• Durata de timp asociată unui CS, - Ta sau “fereastră de
achiziţie”. - intervalul în care se iau eşantioanele necesare
reprezentării imaginii
• Na (lungimea înregistrării - record length) - Numărul de
eşantioane corespunzător ferestrei de achiziţie
• Tv (Fereastra de timp vizualizată) – durata zonei
vizualizate din semnal.
11
Tv ≤ Ta
Moduri de achiziție
Eşantionare în timp real (real-time-sampling - RTS).

• Achiziţia unei imagini vizualizate are loc într-un singur
ciclu sincro.
• Dezavantaj: necesită o achiziţie foarte rapidă în cazul
semnalelor de frecvenţă foarte mare,
• Avantaj: permite achiziţia (memorarea) semnalelor într-o
singură trecere (single-shot).
• Foarte util pentru semnalele nerepetitive.
12
Moduri de achiziție
Eşantionare în timp echivalent (repetitive sampling,

equivalent time sampling - ETS).
• Se poate aplica numai semnalelor repetitive.
• Achiziţia unei imagini are loc într-un număr uneori foarte
mare de cicluri de sincro (echivalentul osciloscopului
analogic cu eşantionare).
• Reuniunea ciclurilor sincro necesare constituirii unei
imagini - ciclu de achiziţie.
• În cazul osciloscoapelor cu RTS, noţiunile “ciclu de
achiziţie” şi “ciclu sincro” sunt echivalente
13
Eşantionarea în timp echivalent/real
Tipuri de eşantionare cu TS a unui semnal cu perioada TX

• RTS: eșantionare în timp real: TS << TX
• ETS: eșantionare în timp echivalent: TS≈ TX
sursa: Tektronix
Exemplu de eșantionare în timp real

Q1: identificați Ts, Tx pe figură (atenție la TX !!!)
Eşantionarea în timp echivalent (ETS)
• Identificați
pe figură Tx,
Ts , Ns!
• timpul
echivalent
(dilatat) :
tD= NSTs →
tD >> TS
sursa: Tektronix
• ETS se poate folosi ca front-end și la osciloscoape analogice și în general are
efectul de a mări de NS ori banda
Eşantionarea în timp echivalent; variante
• ETS coerentă
(secvențial)
• ETS aleatoare
(random)
sursa: Tektronix
–ETS coerentă: TS = TX + ∆t (∆t = ct)
–ETS aleatoare: TS = TX + ∆ti (∆ti ≠ ct)
Parametrii osciloscoapelor numerice
• f0 = fsus= f-3dB (idem osc. analogic) [zeci MHz... zeci GHz]

• fs (f. eşantionare) [sute MSa/s... zeci GSa/s]
• Ns / NA (nr. eş. afişate pe ecr.) [sute pts...]
• NA (dimensiunea memoriei) [k pts... M pts]
• rata de achiziţie (waveform update rate) [sute ... sute de mii wfm/s]
• Cy min , rezoluția verticală și ENOB [2-10mV/div, 8-12b,ENOB>6]
Parametrii osciloscoapelor numerice
Erori cauzate de alegerea incorectă a parametrilor (se vor detalia)

• afişarea unui semnal de amplitudine redusă cînd f0 prea mică
• lărgirea frontului cînd f0 prea mică
• aliere spectrală cînd fs prea mică
• aliere spectrală cînd combinaţia (Ns, fs , Cx) nepotrivită
• imposibilitatea folosirii fs max. disponibilă cînd Ns prea mic
• imagine incompletă cînd rata de achiziţie e prea mică
• imagine incompletă cînd Ns e prea mic
• rezoluție slabă la observarea detaliilor mici pe verticală
Erori de eşantionare cu CAN Flash pipeline
∆t între CK1 şi CK2 nu

este exact T/2
ADC 40GSa/s, 10 bit
sursa: Keysight
Relaţia dintre memorie (NA), Cx şi fs
Tecran scris în 2 moduri:

NXCX = NSTS
• Ecuaţie: 3 date, 1 necunoscută
• Dintre cele 3, NX = ct, CX ales de utilizator
• Situaţia 1: CX necunoscut; CX min ↔ TS min

Q1: ce se întîmplă cînd alegem CX < CX min ?
• Situaţia 2: NS necunoscut;
Q2: ce se întîmplă dacă obţinem NS > dimensiunea memoriei NA ?
• Concluzie: fS max uneori e prea mic, alteori e inutilizabil !

• OBS: NS puncte pot fi pentru afişare sau memorare
• Ex: TDS1001 (laborator): 250 pct pe ecran, 2500 în memorie
• Trebuie precizat clar în ipoteză cine este NS !
Relaţia dintre memorie (NA), Cx şi fs
sursa: Keysight
Q1: calculaţi CX corespunzătoare inflexiunilor (pînă la care mai poate fi folosit fs max )
Q2: de ce afirmă Keysight că osciloscopul său (roşu) e mai bun decît Tek (albastru?)
Q3: calculați care osciloscop dintre cele 2 are un NX nestandard (≠ 10) ?
Exemplu: 8M puncte (sus) vs. 10K puncte (jos) memorate
Imagine normală (stînga) şi zoom (dreapta) sursa: Keysight
Interpolarea
• Necesară cînd Ns < Ns min (Cx < Cx min sau dorim zoom)
• avem de N ori mai puţine puncte: Ns = Ns min/N
• interpolare liniară: efect inestetic
• interpolare sin(x)/x:
dispunem de punctele x(nTS) = x(nNTi)
TS = T interp. disponibilă, Ti = T interp. necesară, Ti < TS
Ti = TS/N
dorim punctele x(kTi) !
Interpolare liniară vs. sin(x)/x
sursa: Keysight
Interpolarea sin(x)/x
• X(ω) este spectrul semnalului x(t) continuu (transf. Fourier)

• prin eşantionare cu perioada TS: X(ω) ↔ Xe(ω)

1
X e ( ) 
TS
 X (  n
n  
S )  S  2 / TS
• separarea X(ω): FTJ cu frecvenţa de tăiere ft ωt = 2πft

• cond. Nyquist: bandă limitată
Interpolarea sin(x)/x (cont’d)
Interpolarea sin(x)/x
se mai numește
interpolare de bandă
limitată
(efectul filtrării FTJ)
1 S S
• prin filtrare FTJ rămîne: X e ( )  X ( ) pt  ( , )
TS 2 2
• trecerea înapoi în timp:

x(t )   x(nT ) sinc  (t  nT )
n  
S t S t   S / 2
• reconstruirea eşantioanelor lipsă la momentele t=kTi:

x(kTi )   x(nNT ) sinc  (kT  nNT )
n  
i t i i TS  NTi
Efectul alierii în modul de afişare a spectrului de
frecvenţe (FFT)
Sursa: Tektronix
Pt. fs/2 < f < fs, fa=fs – f deci frecvenţele aliate apar mai mici
Banda analogică a osciloscopului
A0
A  j  
2
1
ω20
Reminder: caract. de tip FTJ cu frecvenţa de tăiere f0 =ft = f-3dB
• la f= f0 imaginea are deja amplitudinea afișată Aafişat redusă

cu 3dB față de cea reală!
Alegerea benzii osciloscopului (f0)
Regulă: se alege
osciloscopul a.î. f0
= 3..5 fmax
consecinţă: pentru un
semnal
dreptunghiular intră
• axa x: raportul fmax / f0 3..5 armonici
• axa y: raportul amplitudine afişată / amplitudine reală
Exemple (calculaţi !) :
• f max semnal = f0 → Aafişat = 70.7% din Areal → eroare de 29.3%
• f max semnal = f0 /3 → Aafişat ≈ 95% din Areal → eroare de 5%
Sursa: Tektronix
Legătura bandă-timp de creştere
Acelaşi front afişat

cu osciloscop
cu banda de
4GHz (stg.),
respectiv
limitată la 1GHz
(mijloc) şi
250MHz (dr.)
sursa: Tektronix
METc: legătura dintre banda la -3dB (f0) şi timpul de creştere introdus

de osciloscop (ty)
ty = 0.35/f0
Timpul de creştere vizualizat
OBS: combinarea timpilor de creştere (METc) :
• ty : timpul introdus de osciloscop (canalul Y) = 0.35/f0

• ts : timpul de creştere al semnalului (impulsului)
• rezultanta: timpul vizualizat tv
2 2
tv  t  t s y
• Aplicație tipică: calculați timpul vizualizat, dîndu-se timpul

semnalului original și banda osciloscopului
Diferențe între osciloscoape d.p.d.v al ty
Pînă acum: osciloscoape

cu f0 < 1GHz, răspuns
Gaussian
ty=0.35/f0
Mai recent: osciloscoape

cu f0 > 1GHz, răspuns
maximally flat
ty=0.4/f0
sursa: Keysight
Alegerea benzii osciloscopului (f0)
cu aplicație pentru vizualizarea semnalelor digitale
• Regula 1 (regula celor 5 armonici pt. semnalul dreptunghiular)

pentru un semnal digital cu ceasul fCLK,
f0 ≥ 5fCLK
• Regula 2 (Howard W. Johnson)
– se pornește de la frontul semnalului digital tf , nu de la fCLK
– se calc. frecvența de inflexiune fknee fcț. de cum e definit tf :
fknee = 0.5/tf 10-90% sau fknee = 0.4/tf 20-80%
– se determină banda osciloscopului f0 = fBW în funcție de precizia dorită:
sursa: H. W. Johnson, “High-speed Digital Design – A Handbook of Black Magic”, Prentice Hall,
Alegerea benzii osciloscopului
Sursa: Tektronix MT/s = Mega Transferuri/s

Q: ce formulă folosește Tektronix mai sus ?
Alegerea benzii osciloscopului (cont’d)
• Aplicație: Calculul frecvenței de sus a osciloscopului după formulele

din variantele anterioare, pt. o eroare relative er < ...
Evitarea alierii la osciloscoape de f. mică
• La osciloscoapele de frecvențe mai mici, f-3dB << fS

• în general, f-3dB mic = dezavantaj
• caz particular: avantaj pt. reducerea alierii !
• Exemplu: TDS1001, f-3dB = 40MHz, fS max=1GSa/s
Q: calculați sub ce valoare CX etajul de intrare are efectul unui filtru

antialiere!
Indicație: f-3dB = 40MHz = fNyquist → fs/2 = 40MHz → fs = 80MHz
→ se determină Cx max
A: Cx max ≤ 2.5us/div (calibrat)
Diferențe între osciloscoape d.p.d.v al ty
sursa: Keysight
Obs. comparăm osciloscoapele de tip Gaussian și flat-response în

evitarea alierii
Exemplu: fs=4GSa/s, fNy=2GHz, f0=1GHz
Q: care osciloscop este preferabil?
Arhitecturi: DSO / DPO; rata de achiziție
Sursa: Tektronix
DSO / DPO
Două caracteristici specifice DPO:

• 1) posib. de a afişa diferit (cu culori sau intensităţi diferite)
evenimentele în funcţie de frecvenţa lor – prin stocarea formelor de
undă achiziţionate într-o bază de date (digital phosphor) împreună cu
frecvenţa lor de apariţie → ecranul 2D devine 3D
axa z = frecvența de apariție
• 2) rată de achiziţie cît mai
mare
• OBS:
• rata de achiziţie [wfm/s] ≠
frecvenţa de eşantionare
[MSa/s] !
• modul persistenţă de la
DSO nu echivalează cu DPO!
DSO/DPO
efect: intensity grading (fără culoare)
fără Intensity Grading (DSO) cu Intensity Grading (DPO)
sursa: Keysight
DPO: de ce P ? (phosphor)
Fosforul din luminoforul osciloscopului
analogic are implicit proprietatea de
intensity grading
Imagine semnal video pe:
• osciloscop analogic
• DSO (fără intensity grading)
• DPO (cu intensity grading)

sursa: Keysight
Rata de achiziţie la DSO / DPO
Sursa: Tektronix
• Linia roşie – anomalie rară

• Parametru specificat în manual la orice osciloscop: fs [GSa/s]
• Parametru rar specificat la DSO: rata de achiziţie [wfm/s]
– DSO: < sute wfm/s
– DPO: mii – sute de mii wfm/s
rata de wfm/s mică ↔ timp echivalent de holdoff (impus) foarte mare.

DSO / DPO
Exemple Tektronix:
TDS1001 (DSO entry-level): 180 wfm/s
TDS3000 (DPO entry-level): 3600 wfm/s
DPO7000 (DPO cu DPX® ): 250000 wfm/s
Aplicaţie: Calculaţi ce fracțiune (procentaj) din semnal este achiziţionată

de osciloscoapele 1 şi 3, considerînd că o formă de undă are Ns= 2500
puncte, fs = 1GSa/s.
DSO / DPO
efect:vizualizarea evenimentelor (anomaliilor) rare
DSO DPO
• Același semnal în stînga și în dreapta !
• Culoarea diferită în dreapta arată ce evenimente (fronturi
suplimentare, paliere de nivel incorrect) apar mai rar.
Sursa: Tektronix
DSO / DPO
Q. În ce situaţii DPO nu e cu nimic mai util decît DSO ?

A: 1) f.u. periodice (sinusoidale, etc) care prin natura lor nu prezintă
“anomalii”, sau acestea sînt irelevante
2) achiziţie în modul single-sweep
Concluzii:
• DPO util în special pentru troubleshooting pe sisteme digitale de
viteză mare sau pentru semnale analogice complexe (ex. semnale
modulate, semnale video)
• nu se justifică mereu preţul de cost (ridicat) al DPO
Moduri de afişare
• Normal (sample)
• Anvelopă (peak detect)
• Cu Mediere (average)
Sursa: Tektronix
Anvelopă (Peak Detect)
Sursa: Tektronix
• fs → fs max
• Extragere valori min, max (1250+1250=2500 pct)
Utilizări ale modului anvelopă (Peak Detect)
• Evidenţierea / măsurarea zgomotului:
• Detectarea evenimentelor tranzitorii de durată foarte scurtă
• Detectarea alierii
Folosirea modului Peak Detect pentru
detectarea alierii
Aplicație: TeK TDS1001: Ns=2500pct, fs Max=1GSa/s

CX= 10μs/div ⇒ fs=25MSa/s
F Nyquist=12.5MHz (1)
Fie semnalul cu f = 24.95MHz
aliere ⇒ fa=0.05MHz, Ta = 20μs
Tecran= 10div·10us/div= 100 μs

Tecran/Ta = 5 perioade (1) (2)
• Peak detect aşteptat: (2)
• Peak detect obţinut:
fs=1GSa/s ⇒ f « fs/2
T = 1/24.95MHz = 0.04 μs
Tecran/T = 2500 perioade (3), foarte diferit de (2) (3)
Concluzie aliere
• Alierea poate apare cînd Cx crește ↔ TS crește (fS scade) în condițiile

în care NS nu e suficient de mare
• Q: calculați cît ar trebui să fie NS la acest osciloscop pentru ca
fs să nu scadă sub 100MSa/s la CX = 1ms/div
• La osc. cu NS reglabil ↔ alegem Ns mare pt evitarea alierii
Q: dezavantaj d.p.d.v. al wfm/s ?
• Detectarea alierii:
– folosirea Peak Detect
– f măsurat pe ecran ≠ ftrigger
– consecintă: imagine instabilă indiferent de trigger
– rotind Cx o dată la stînga/dreapta, imaginea se comprimă/dilată mai mult
de 2..2,5 ori
Medierea (Averaging)
• mediere pe M cicluri de achiziţie (M seturi de eşantioane)

• semnalul nu se modifică
• puterea zgomotului se reduce de M ori (vezi CAN):
σn out 2 = σn in 2 / M
• RSZ = U2/ σn 2
→ RSZ crește de M ori:
RSZout = M • RSZ in
Reducerea zgomotului în modul “Mediere”
Imagine pt. Cy = 20dB/div Sursa: Keysight
Mediere pe M=256 eşantioane: Zgomotul este redus cu 3dB*log2(M) = 24dB

Q: calculaţi Pzg,out în funcţie de Pzg,in şi M
Medierea în ferestre fixe
pe M cicluri de achiziţie
esantioane
ciclul M x0(M) x1(M) x2(M) ... xk(M )
ciclul 2 x0(2) x1(2) x2(2) ... xk(2)
ciclul 1 x0(1) x1(1) x2(1) ... xk(1)
t
0 Ts 2Ts ... kTs
momente de esantionare
Medierea în ferestre glisante
pe eşantioanele din ultimele M cicluri de achiziţie
(engl. Moving Average sau Rolling Average)
Pt fiecare eșantion (momentul de eșantionare KTS, K=1...NSmax):
esantioane esantioane
xk(i-M-1) xk(i-M)
... ...
ciclul i xk(i-1) ciclul i+1 xk(i)
xk(i) xk(i+1)
t t
kTs kTs
Exemplu M=4:
ciclul 4: se face medierea pe ciclurile 1-4
ciclul 5: se face medierea pe ciclurile 2-5
Medierea continuă
La fiecare moment Tk dintr-un ciclu de achiziţie se calculează

noua medie pe baza:
• eşantionului curent xk (ciclul i )

• mediei mk din ciclul precedent (ciclul i-1 )
mk(i) = mk(i-1) · (M-1)/M + xk(i) · 1/M
Q. Avantaje/dezavantaje în cele 3 tipuri de mediere?

- legate de memoria consumată
- legate de timpul de afișare
Modul de mediere Hi-Res (medierea BoxCar)
sursa: Tektronix
• exemplu: la Cx și NS dat, osc. folosește fS = fS max/4
• echiv: osc. folosește fs=fs max dar se “aruncă” 3 eșantioane din 4
• Hi-Res: osc. folosește fs=fs max și mediază cele 4 eșantioane
• în final: în fiecare interval se memorează 1 medie a celor 4
• echivalent, în termeni de zgomot, 2 biți suplimentari (8b → 10b)
Comparație moduri Hi-Res
vs. Average
sursa: Tektronix
• în modul Hi-Res,
folosim fS max (la fel
ca în Peak Detect)
• în modul Average
folosim fS calculat
Avantaje/dezavantaje Average vs. Hi-Res
• Average:
– necesită semnal periodic (Q: cum arată un semnal neperiodic mediat?)
– durează mai multe cicluri de achiziție, încetinește viteza de răspuns
– nu are efect asupra alierii (nu reduce riscul)
– elimină și glitch-urile neperiodice, nu doar zgomotul (deci nefavorabil pt.
troubleshooting)
– disponibil la orice valoare CX
• Hi-Res (mediere BoxCar):
– și pe semnal neperiodic sau în modul single-shot
– durează doar un timp TS (= nTS min; de ex 4 TS min în ex. precedent)
– reduce riscul alierii datorită folosirii fS mai mare
– nu elimină glitch-urile
– nu e disponibil la CX mici la care oricum se folosește fs max
Ambele sînt forme de mediere care au efect de FTJ → elimină zgomotul, dar și
componente de înaltă frecvență a semnalului
Rezoluția verticală, Cy min și ENOB
• Uzual: ADC flash cu n=8-12 biți pe verticală; Exemplu:

– n=8b: Ampl = 800mVpp, ΔV= 3.125mV
– n=10b: Ampl = 800mVpp, ΔV= 0.78mV
• Cy min uzual = 5..10mV/div (rar <2 mV/div)
La Cy < Cy min, zoom este software
• ENOB < n ! la f mari ENOB scade sub 8b, deci mai puțin util
exemplu: Keysight DSO/MSO seria S: 10-12b, ENOB=6..8b !
Ns 0
Moduri de lucru
STOP1
pre-trigger / post- STOP3
trigger
• Exemplu în modul 3Ns/4 Ns/4
single shot
• Cerc: memoria (buffer
circular) de achiziție
STOP2
• Diferenţa: alegerea
momentului de STOP Ns/2
achiziţie relativ la Trig u(t)
momentul de trigger (în Up
toate cazurile se achiz.
Ns eşant.) t
Ns esantioane Ns esantioane
• STOP 1/2/3 = Ns esantioane

pre/middle/post
Moduri de lucru pre-trigger / post-trigger
• Timp pre-trigger = timp “negativ”

• Timp post-trigger = timp “pozitiv”
• Timp pre-trigger max = timp post-trigger max = depinde de NS și TS
• Q: cît este timpul pre-trigger max la osc. analogic ?
Concluzii
• ON = osciloscop cu eşantionare + memorare

numerică a imaginii + prelucrare numerică a
informaţiei
• RTS vs ETS
• Parametrii sunt f. importanți  erori cauzate
de alegere incorectă
• DSO vs DPO
• Moduri de afișare
• Prelucrări: interpolare, mediere
• Moduri de lucru 62
IEM
Măsură
1
Cap. 4
MĂSURAREA NUMERICĂ A
IMPEDANȚELOR
Reactori disipativi
• Bobinele şi condensatoarele nu sunt ideale  însoțite

mereu de pierderi
• Rezistențele prezintă reactanțe parazite
• Reactor disipativ – combinația dintre rezistență și
reactanță
– Serie
– Derivație
3
Reactori disipativi
• Relații de echivalență
 R p  Rs (1  Q 2 )

  1 
 X p  X s 1  Q 2 
  
Cazuri particulare
• Q»1
 R p  Rs Q 2

 X p  X s
• Q«1
 R p  Rs

 Xs
 X p  Q2 4

Impedanțmetrul numeric
Principiul punții cu echilibrare
automată
Ux Zx

Ur Rr
Re{U x } Im{U x }
Rx   Rr X x   Rr
Ur Ur
• măsurarea unei impedanțe se reduce la problema măsurării
unei tensiuni complexe, cunoscut de la METc
• Necesare:
– măsurarea componentelor unei tensiuni complexe în raport cu o
tensiune de referință;
– măsurarea numerică a unui raport de tensiuni continue 6
Principiul punții cu echilibrare
automată
• Circuit echivalent
7
Măsurarea componentelor unei tensiuni
complexe în raport cu o tensiune
de referință
ur (t )  U r cos(t )  U r  U r
j
u x (t )  U x cos(t   )  U x  U x e  U x cos   jU x sin 
Re{U x }  U x cos  , Im{U x }  U x sin 
• Măsurarea părții reale se poate face cu ajutorul unui

comparator de fază format dintr-un multiplicator si un FTJ
8
Măsurarea componentelor unei tensiuni
complexe în raport cu o tensiune
de referință
• Măsurarea părții imaginare se poate face cu acelasi CF
după ce tensiunea de referință a fost trecută în prealabil
printr-un circuit defazor cu π / 2
9
Măsurarea numerică a raportului a două
tensiuni continue
Etapa I - Conversia raportului într-un

interval de timp E1
Tx  T1
• cu ajutorul unui integrator cu dublă pantă E2
10
Măsurarea numerică a raportului a două
tensiuni continue
Etapa a II-a - Măsurarea numerică a lui Tx

• utilizând o poartă urmată de un numărător
E1
N x  N1
E2
11
Schema bloc a unui impedanțmetru
numeric
12
numeric
Cele 3 principii expuse anterior

• puntea cu echilibrare automată PEA ce oferă la
iesire Ux, Ur;
• comparatorul de fază CF - separă componenta în
fază sau în cuadratură a tensiunii Ux față de Ur
=Ur ;
• circuitul integrator CI +
• baza de timp BT, care generează impulsurile de
referință +
• poarta P cu circuitul de comandă CN (comparator
de nivel) + 13
numeric
• circuitele de numărare si afisare (numărătorul

N, registrul memorie RM, decodificatorul si
afisajul D+A);
• blocul logic de comandă BLC, realizat cu un
μP, care generează semnalele pentru comanda
comutatoarelor K1, K2, K3, S1 , pentru comanda
realizării diverselor funcțiuni, poate face
legătura cu un sistem de calcul etc
14
numeric
Starea 0 – de inițializare,
• K1 – poziția 0
• Tensiunea de intrare Ui = 0 pentru CF si CI
• Se descarcă condensatorul C,
• pinul de încărcare paralel PL al numărătorului
N este activat si acesta se încarcă cu N1
impulsuri furnizate de BLC.
15
numeric
Starea 1 – încărcarea condensatorului pe durata T1 ~
N1,
• K’2, K”2, S1 - alese ca să se obțină funcțiunea dorită
• UCFe1 < 0  UCIe1 cu variație liniar crescătoare
• Comparatorul de nivel CN va avea nivel logic „1” la
iesire
• poarta P este deschisă pentru impulsurile de referință
aplicate pe intrarea de numărare în jos (CD) a
numărătorului N.
• Starea 1 se termină si se trece la starea 2, când n = 0 ,
durata acestei stări fiind N1Tr = T1 16
numeric
Starea 2 – descărcarea condensatorului pe durata Tx,
• K’2, K”2, S1 - alese ca să se obțină funcțiunea dorită
• UCFe2 > 0  UCIe2 cu variație liniar descrescătoare
• Comparatorul de nivel CN va avea nivel logic „1” la iesire cât timp
UCIe2 > 0
• poarta P este deschisă și numărătorul N numără în sus (CU).
• Când UCIe2 = 0, poarta P se blochează si ciclul de măsură este
terminat
• Conținutul numărătorului N ce urmează a fi afișat este
Tx N1 U CFe1 U CFe1
Nx    T1  N1 17
Tr T1 U CFe 2 U CFe 2
Concluzii
• 3 principii pentru măsurare impedanțe

• Necesare 2 cicluri de măsură pentru fiecare din
cele două componente ale impedanței
• Alegere corespunzătoare a pozițiilor
comutatoarelor în funcție de ce componentă se
măsoară (Lx, Rx, Cx, Qx)
18
IEM
Măsură
1
Cap. 5
MĂSURAREA NUMERICĂ A
TENSIUNILOR
Voltmetre electronice numerice
• Blocuri specifice unui voltmetru electronic analogic (

atenuator calibrat, filtru trece jos, circuit protecție,
amplificatoare si convertoare c.a.-c.c. pentru VE de c.a.),
• Dar și blocuri specifice unei măsurări numerice, convertor
analog-numeric (CAN), memorie pentru stocare, sisteme
pentruafisaj (inclusiv decodificatoarele de afisaj).
• Blocul cel mai important este CAN.
• CAN cu integrare, precise, ieftine, dar lente.
– convertoare tensiune-timp
• cu dublă pantă,
• cu mai multe pante;
– convertoare tensiune-frecvență 3
Convertorul tensiune-timp cu dublă
pantă
Etapa I – Încărcarea condensatorului C într-un interval
de timp fixat,
• K  poziția 1 Ux
ue (t )   t

  RC
4
pantă
Etapa a II-a - Descărcarea condensatorului C cu pantă
constantă,
• K  poziția 2
Ux U ref
ue (t )   tref  (t  tref )
 
5
pantă
• La momentul t = tref + tx
ue (tref  t x )  0
Ux
t x  tref
U ref
6
VEN cu convertor tensiune-timp

dublă pantă
VEN cu convertor tensiune-timp
dublă pantă
8
VEN cu convertor tensiune-timp dublă
pantă
• convertorul tensiune-timp U/t;
• baza de timp BT, care generează impulsurile de referință;
• poarta P cu circuitul său de comandă CN (un comparator
de nivel);
• circuitele de numărare si afisare (numărătorul N, registrul
memorie RM, decodificatorul si afisajul D+A);
• blocul logic de comandă BLC, realizat practic cu un μP,
care generează semnalele pentru comanda comutatoarelor
electronice K1, K2 , pentru încărcarea paralel a
numărătorului N, pentru comanda realizării diverselor
funcțiuni, sau poate face legătura cu un sistem de calcul
etc 9
pantă
• Starea 0 – de inițializare,
• K1 poziția 0 ,
• K2 poziția 0 ,
• Tensiunea de intrare Ui = 0
• Se descarcă condensatorul C,
• Pinul de încărcare paralel al numărătorului
N este activat, PL =1 numărătorul se
încarcă cu valoarea N0 furnizată de BLC
10
pantă
Starea 1 – încărcarea condensatorului pe durata N0 ~ tref,

• K1 poziția 1 ,
• K2 poziția 1 ,
• condensatorul se încarcă cu o pantă proporțională cu
Ux≥0
• Tensiunea la ieșire integrator uc <0  CN are nivel logic
„1” la iesire  poarta P este deschisă.
• Prin poartă trec impulsurile de referință aplicate pe
intrarea CD a num. N, pornind de la N0 până la 0, adică
pe durata intervalului de timp
N0
tref  N 0Tr  11
fr
pantă
Starea 2 – descărcarea condensatorului cu pantă

constantă,
• K1 poziția 2 ,
• K2 poziția 2 ,
• condensatorul se descarcă cu o pantă proporțională cu
Uref<0
• Cât timp uc <0  CN are nivel logic „1” la iesire 
poarta P este deschisă.
• Num. N numără în sus (CU)
• Când uc =0 poarta P se blochează si ciclul de măsură este
terminat t x tref U x Ux
Nx    N0 , Nx U x 12
Tr Tr U ref U ref
pantă
Precizia voltmetrului
• foarte bună, Nx nu depinde de R, C sau fr,
• Posibile cauze de erori
– erori ale tensiunii de referință, Uref ;
– neliniaritatea rampelor (practic nu pot fi perfect liniare);
– tensiunile de decalaj si derivele termice ale AO din structura
integratorului sau comparatorului de nivel;
– tensiunile perturbatoare alternative suprapuse peste tensiune de intrare;
efectul acestor perturbații poate fi eliminat prin integrare dacă sunt
periodice si se alege
1
tref k  kTp
fp
• fp – frecvența perturbației
• În practică, perturbația = brum de rețea cu fp = 50 Hz.  tref = 20 ms
13
pantă
Circuitul de aducere automată la "0"

• Asigură corecţia tensiunii de decalaj,
• Se urmăreşte corecţia tensiunii de decalaj datorate amplificatorului şi
eventual şi a comparatorului
• se presupune că integratorul este precedat de un amplificator şi se urmăreşte
corecţia tensiunii de decalaj datorate acestuia şi AO din integrator
14
pantă
Circuitul de aducere automată la "0"

• În starea "0", K3 este închis  buclă de reacţie negativă.
• AO au A foarte mare  pe condensator apare o tensiune egală cu
Vos, a.î. la bornele AO ideal, diferenţa de potenţial să fie nulă
• În celelalte două stări, comutatorul e deschis şi C nu se poate descărca,
anihilând astfel efectul Vos. În bucla de reacţie poate fi inclus şi
comparatorul (v. fig. dreapta jos)
15
pantă
Măsurare tensiuni bipolare

• 2 variante:
– 2 surse de referință Uref și -Uref
– Aducerea domeniului de măsură în (-Uref/2; Uref/2)
16
Concluzii
• VEN folosesc convertoare integratoare,

precise, ieftine dar lente
• Convertoare tensiune-timp sau tensiune-
frecvență
• Variante pentru tensiuni unipolare sau bipolare
• Circuit de aducere automată la „0” pentru
corectare offset.
17
IEM
Măsură
1
Cap. 6
MĂSURAREA
FRECVENȚELOR ȘI A
INTERVALELOR DE TIMP
Generalități
• măsurarea frecvențelor si a intervalelor de timp  metode

numerice
– complexitate mai redusă
– precizie mai ridicată.
• NUMĂRĂTORUL UNIVERSAL (NU) – la baza aparatelor
numerice destinate măsurării de
– frecvențe,
– rapoarte de frecvențe,
– numărării de impulsuri,
– diverselor intervale de timp ca: perioade, durate de impulsuri etc.
• În practică  și aparate independente, cu funcție bine
precizată:
– Frecvențmetru,
– periodmetru,
– cronometru
3
– pot fi considerate cazuri particulare ale numărătorului universal.
Numărătorul universal
• CI – circuit de intrare;
• PP – poartă principală;
• BT – bază de timp;
• BLC – bloc logic de comandă;
• N – numărător;
• D – decodificator;
• A – afisaj. 4
Circuitul de intrare
• prelucrează semnalul analogic de intrare,
• oferă la ieșire succesiune de impulsuri dreptunghiulare de aceeasi frecvență
cu a semnalului prelucrat.
• realizează operații de condiționare în ceea ce priveste parametrii semnalului
de măsurat
5
Circuitul de intrare
• Circuitul de cuplaj
– permite o funcționare în c.c. sau c.a.;
• Atenuatorul calibrat,
– trebuie să asigure un nivel corespunzător la intrare ca să nu se
depăsească gama dinamică a aparatului;
– realizat cu câteva trepte fără a se cere o precizie ridicată
• Etajul de protecție,
– în cele mai multe situații, un limitator realizat practic cu diode;
• Amplificatorul de intrare,
– reglează nivelul de semnal la valoarea necesară triggerului Schmitt prin
însumarea unei tensiuni continue reglabile;
• Amplificatorul diferențial,
– oferă posibilitatea inversării de polaritate si o bună rejecție a
zgomotului de mod comun;
• Triggerul Schmitt,
– formatează semnalul într-un tren de impulsuri.
6
Poarta principală
• circuit logic de tip SI (AND).
• La o intrare se aplică impulsurile de numărat,
• Pe cealaltă intrare, un semnal de comandă de la BLC care stabileste
intervalul de deschidere a porții
Modul de lucru FRECVENȚĂ
• PP este deschisă un interval de timp T0 determinat de BT si prin PP trec
impulsuri cu perioada Tx << T0
T0
Nx   T0 f x  N x fx
Tx
Modul de lucru PERIOADĂ

• Rolul semnalelor aplicate PP este inversat față de cazul anterior. Prin poartă
trec impulsuri cu perioada T0 << Tx
Tx
Nx   f 0Tx  N x Tx
T0
7
Baza de timp
• oscilator, realizat cu cuarț pentru mare precizie
• Lanț de divizoare de frecvență, în majoritatea cazurilor, divizoare cu 10.
• Oscilatorul poate fi înlocuit si de o referință externă ce furnizează o
frecvență cu mare stabilitate
8
Blocul logic de comandă
• rolul de a interfața blocurile funcționale ale NU.
• Poate fi comandat manual sau automat prin intermediul unui μP situat în interiorul
numărătorului sau la distanță
Funcții principale :
• alegerea modului de lucru:
– NUMĂRĂTOR (numărare de impulsuri);
– FRECVENȚMETRU (măsurarea frecvențelor);
– RAPORT DE FRECVENȚE (măsurarea raportului a două frecvențe);
– PERIODMETRU (măsurarea perioadelor);
– CRONOMETRU (măsurare intervalelor de timp);
– FAZMETRU (măsurarea defazajelor);
– DIVIZOR DE FRECVENȚĂ (divizarea frecvențelor);
– TEST (verificarea BT, a unităților de numărare etc.) ;
• alegerea semnalului care comandă deschiderea si închiderea PP;
• transferul conținutului numărătorului în registrul de memorie la sfârșitul unui ciclu
• de măsurare;
• resetează decadele numărătorului;
• comandă timpul de afișaj (treciclare );
• generează semnalele pentru acționarea afișajului (Hz, kHz, MHz, sau s, ms, μs etc.) si
9
punctuație care să indice ordinul de mărime:
Blocul logic de comandă
• BCPP
– bistabilul de comandă a PP.
– foloseste pentru tact fie semnalul dat
de CI, fie pe cel furnizat de BT.
– În funcție de modul de lucru al
aparatului,
– Când CMD =1  BCPP generează
impuls CPP cu durata dată de
perioada tactului
• CR
– circuitul de reciclare.
– Primeste comanda de la BCPP si pe
frontul negativ al CPP generează:
• semnalul de TRANS sau W pentru
înscrierea conținutului numărătorului
în registrul memorie;
• semnalul RESET N pentru aducerea la
zero a numărătorului;
• comanda CMD = 0 pe durata lui treciclare
, după care CMD =1 si se dă comanda
pentru începerea unui nou ciclu de 10
măsurare
IEM
Frecvențmetrul
11
Frecvențmetrul
T0
N x   T0 f x  N x fx
Tx
12
Frecvențmetrul
Rezoluția 1
N x  T0 f x  1  T0 f  f 
T0
• Cu atât mai bună cu cât T0 este mai mare.
• Cea mai bună rezoluție 10nmax
T0max 
fr
• dacă este prea mare, măsurarea va dura mai mult, afisarea rezultatului se va face cu întârziere
Afișarea rezultatului – de corectat – vezi Notițe curs 18
13
Frecvențmetrul
Erori de măsurare
• Eroarea de 1/N
• apare o eroare maximă de o unitate cauzată de nesincronismul dintre momentul de deschidere
a porții si trenul de impulsuri care trece prin poartă
T0
Nx  fx
Tx
T 
N xm   0   T0 f x   T0 f xm f xm
 Tx 
f xm  f x T0 f xm  T0 f x N xm  N x 1 1
1  max
 max
 max
 
fx T0 f x Nx N x T0 f x
• În practică Nx este foarte mare, pentru a avea erori mici de măsurare
1 1 1
  
N x N xm T0 f xm
14
Frecvențmetrul
Erori de măsurare
• Eroarea datorată instabilității oscilatorului din BT
• Expresia frecvenței de măsurat depinde si de frecvența furnizată de baza de timp
Nx fr f r 0 (1   Q )
fx   N x f0 , f0  n 
T0 10 10n
• εQ - instabilitatea frecvenței de referință, cu valori practice cuprinse între 10−8 și 10−14
f r 0 (1   Q ) fr 0
f xm  f x 
2  max
 10n 10n  
Q
fx fr 0
10n
• La frecvențe mici eroarea este neglijabilă în raport cu eroarea de 1/N
• La frecvențe mari, ponderea ei în eroarea totală maximă posibilă crește
  1   2
15
Frecvențmetrul
Erori de măsurare
• Alte erori
• zgomot sau
• alegerea gresită a pragurilor Trigger Schmit
16
IEM
Periodmetrul
17
Periodmetrul
Tx
Nx   f 0Tx  N x Tx
T0
18
Periodmetrul
Rezoluția
1 1
N x  Tx  1  T  T  T0
T0 T0
• Cu atât mai bună cu cât T0 este mai mic.
• Cea mai bună rezoluție 1
T0min 
fr
Afișarea rezultatului
19
Periodmetrul
Erori de măsurare
• Eroarea de 1/N
• Aceeași justificare ca la frecvențmetru
Tx
Nx  Tx
T0
T   1  T
N xm   x    Tx   xm Txm
 T0   T0  T0
Txm Tx

Txm  Tx T0 T0 N xm  N x 1
1  max
 max
 max
  T0 f x
Tx Tx Nx Nx
T0
• În practică Nx este foarte mare, pentru a avea erori mici de măsurare
1 1
   T0 f xm
N x N xm
20
Periodmetrul
Erori de măsurare
• Eroarea datorată instabilității oscilatorului din BT
• Expresia frecvenței de măsurat depinde si de frecvența furnizată de baza de timp
Nx fr f r 0 (1   Q )
Tx  N xT0  , f0  n 
f0 10 10n
• εQ - instabilitatea frecvenței de referință, cu valori practice cuprinse între 10−8 și 10−14
10n 10n

Txm  Tx f r 0 (1   Q ) f r 0 Q
2  max
   Q
Tx 10n 1 Q
fr 0
• La frecvențe mari eroarea este neglijabilă în raport cu eroarea de 1/N
• La frecvențe mici, ponderea ei în eroarea totală maximă posibilă devine importantă
  1   2
21
Periodmetrul
Erori de măsurare
• Erori de basculare a triggerului
• cauzate de zgomotele suprapuse peste semnalul de intrare şi zgomotele cauzate de circuitele
de intrare ale numărătorului.
• se manifestă prin variaţii aleatoare ale momentelor de declanşare şi de revenire, conducând la
o variaţie aleatoare a timpului de deschidere a PP.
• mai supărătoare în cazul configuraţiei de periodmetru, faţă de configuraţia de frecvenţmetru
• En – amplitudinea impulsului perturbator
Tx 1 E
  Tx  n
En tg  tg 
22
Periodmetrul
Erori de măsurare
• Erori de basculare a triggerului
• În cazul cel mai defavorabil, o eroare de sens contrar poate apărea la bascularea următoare,
• conduce la lungirea cu 2ΔTx a timpului de deschidere a PP.
2Tx 2 En
3  
Tx Tx tg 
du (t )
tg  
dt u U p
• tgα - panta de variaţie a semnalului (slew-rate), în jurul pragului.

• Eroare mai mare cu cât panta e mai mică
• Semnal sinusoidal: du (t )
u (t )  U sin(t )   U  cos(t )
dt
2 En 1 E   1   2   3
3    n
TxU  U 23
Frecvențmetru vs. Periodmetru
dpdv al erorii 1/N
• Le intersecția celor 2 grafice ale erorii  frecvența critică a NU
1
1F  1P  f cr 
T0 F maxT0 P min
• Modul de funcționare al NU:

• fx ≤fcr  PERIODMETRU fx se deduce din calcul
• fx ≥fcr  FRECVENȚMETRU  Tx se deduce din calcul
24
Concluzii
• Numărător universal servește la măsurarea tuturor

mărimilor legate de timp
• Cele mai importante componente sunt CI, PP și
BLC
• Erori de tip 1/N și de cuarț atât la frecvențmetru
cât și la periodmetru
• Eroare datorată zgomotului mai importantă la
periodmetru
• Frecvența critică indică configurația favorabilă a
25
NU pentru măsurarea perioadei sau frecvenței
IEM
Măsură
1
Titular
Conf. Dr. ing. Alexandru Vulpe

• alex.vulpe@radio.pub.ro
• Office hours:
• Folosiți e-mail sau MS Teams

• Seminar și lab IEM din 2010, curs din 2018
2
Titular
• Absolvent UPB în 2009, 2011, 2014

• Stagiu de cercetare la Univ. din Aalborg în 2012-2013
• Peste 100 lucrări publicate
• Peste 30 proiecte de cercetare naționale și internaționale
• Colaborări cu parteneri din Danemarca, Belgia, Norvegia,
Luxemburg, Spania, Grecia, Macedonia, Bulgaria etc.
• Domenii de cercetare:
– Internet of Things
– Radio Resource Management
– Security
– Software Engineering 3
– Cloud Computing
Titular
Useful links
• https://www.researchgate.net/profile/Alexandr
u_Vulpe
• https://orcid.org/0000-0003-1970-1117
• https://publons.com/a/515315
• https://scholar.google.ro/citations?user=pYy4i
aAAAAAJ&hl=ro
• https://www.brainmap.ro/alexandru-vulpe
• https://www.linkedin.com/in/alexandruvulpe/ 4
Calendar
Calendar
Săptămâna L M M J V S D
S1 4 5 6 7 8 9 10 octombrie Legendă:
S2 11 12 13 14 15 16 17 Curs
S3 18 19 20 21 22 23 24
S4 25 26 27 28 29 30 31
S5 1 2 3 4 5 6 7 noiembrie
S6 8 9 10 11 12 13 14
S7 15 16 17 18 19 20 21
S8 22 23 24 25 26 27 28 Alte evenimente
S9 29 30 1 2 3 4 5 decembrie Liber
S10 6 7 8 9 10 11 12
S11 13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31 1 2 ianuarie
3 4 5 6 7 8 9
S12 10 11 12 13 14 15 16
S13 17 18 19 20 21 22 23
S14 24 25 26 27 28 29 30
5
Practică
• Laboratorul de cercetare
Comunicații Mobile si
Retele de Senzori,
• coordonat de prof.
Octavian Fratu, propune
studenților din anul III un
stagiu de practică în
cercetare pentru vara
anului 2022.
• Stagiile de practică ->
activități de cercetare-
dezvoltare în cadrul unor
proiecte naționale sau 6
internaționale.
Description of the Organization and our
Research Group
• CAMPUS Research Centre: Center for Advanced

Research on New Materials, Products and Innovative
Processes
More than 40 Research Laboratories
• Research center and laboratories of our group:
1. Smart City Networks Lab

2. Communications and Signal Processing (3CPS) Research Centre
3. Wireless Networks and Internet-of-Things (WiN-IoT) Lab
• Team specializes in electronics and telecommunication, sensor processing,

cloud computing, M2M/IoT, Big Data acquisition and signal processing,
Security, etc.
• Experience in coordinating, participating and evaluating R&D projects (FP7,
H2020, EUREKA, AAL, Danube Interreg, etc.
• More than 25 years activity in informaton and telecommunication systems
7
Description of the Organization and our
Research Group – team
Hab. Prof. Simona Prof. Octavian Fratu

Halunga
Assoc. Prof. Alexandru Assoc. Prof. Ioana Marcu Assoc. Prof. Alexandru
Vulpe Marțian
Lect. Carmen Lect. Răzvan

Voicu Crăciunescu
Lect. Mădălina Sebastian Arghirescu As. Ana Maria

Maria Drăgan
Berceanu Drăgulinescu
8
Practică
9
Practică
10
Research opportunities
11
Practică
• Oferim locuri de practică în cadrul laboratorului de

Comunicații Mobile.
• Locația de desfășurare a practicii: Laboratorul de Comunicații
Mobile si Retele Metropolitane „Smart City”, Clădirea
CAMPUS și/sau online?.
• Durata de desfășurare a practicii: 360 ore
• Perioada de practică: ~28 iunie – 17 septembrie (12 săptămâni
în această perioadă).
• Studenții vor fi selectați pe baza CV-urilor primite si a unui
interviu.
12
Structura notei
– Laborator: 35 puncte
– Lucrare curs: 15 puncte
– Examen 50 puncte
– Prezenta
13
Informații refaceri
• Verificare condiții echivalare lab pe

http://ham.elcom.pub.ro/iem-lab/index.html
• Înscriere (luare în evidență la început de
semestru)
• Adăugare automată cf. Regulament organizare
studii in anul universitar 2021-2022
14
Structura curs
1. Tehnica și Precizia Măsurării

2. CNA
3. CAN
4. Osciloscop
5. Măsurare tensiuni, curenți
6. Măsurare impedanțe
7. Analizoare de spectru
8. Instrumentație virtuală – introducere
9. Senzori și protocoale 15

Slideuri IEM

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Slideuri IEM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IEM

• Măsurarea – procesul de cunoaştere experimental,

Operația de măsurare - elemente componente:

• Metrologie (știința măsurării) - știința care are ca obiect

• Mai multe criterii de clasificare.

• Sistem de unităţi de măsură - Totalitatea unităţilor

Factorul de 12 9 6 3 2 1 -1 -2 -3 -6 -9 -12 -15 -18

• Q: Care sunt cele 7 unități fundamentale? Dar cele

• Hint: vezi OG 20/1992, anexa 1

• Aparate de măsură – operator uman

• Aparate de măsură – sistem automatizat

• Aparate de măsură – schema generală de măsurare

• Perturbaţii ce apar în procesul de măsurare,

Numerice (vs. Analogice)

• Orice măsurare este în mod inerent afectată de

• eroare de măsurare – diferenţa între valoarea

• Precizia măsurării – incertitudinea cu care

• Valoarea reală sau adevărată X

• Valoarea corectată Xcr

• După modul de exprimare valorică:

• O măsurare este cu atât mai precisă cu cât

• Eroarea absolută convenţională

• Eroarea relativă convenţională (eroarea

• Exprimare erori relative

– în părţi per milion

• Precizia (sau precizia instrumentală)

• Erorile instrumentale abordate în mod diferit

Evaluarea erorilor în măsurări directe

Erorile aparatelor analogice

• Utilizatorul, folosind rezultatul Xm şi eroarea

• Utilizatorul, folosind rezultatul Xm şi eroarea

• Eroarea instrumentală raportată

– c este un număr adimensional, constant şi pozitiv.

Eroarea instrumentală raportată

Eroarea instrumentală relativă pentru aparatele

• eroare este cu atât mai mică cu cât valoarea mărimii de

Evaluarea erorilor în măsurări directe

Evaluarea erorilor în măsurări directe

• Aparate caracterizate prin eroarea raportată,

• Clasa de precizie (en. accuracy class) pentru

Evaluarea erorilor în măsurări directe

Evaluarea erorilor în măsurări directe

Erorile aparatelor digitale

Evaluarea erorilor în măsurări directe

Evaluarea erorilor în măsurări directe

• Ex: eroarea instrumentală a multimetrului numeric DT-830A+

• Q: De ce dacă multimetru are afișaj pe 4 digiți poate avea

Evaluarea erorilor în măsurări directe

• Eroarea totală are o componentă sistematică de metodă datorată

• Posibil numai dacă mărimea X care se măsoară

• Problema: determinarea erorii care afectează

ek – eroarea absolută limită asociată mărimii Xk

ek – eroarea relativă limită asociată mărimii Xk

Metoda diferenţialei logaritmice

• Măsurarea – o știință în sine

• Convertoare Numeric-Analogice (DAC) și

• Transformă semnalele numerice în semnale analogice (cel mai

• Presupunem că mărimea de ieşire este o tensiune

• N – nr. natural exprimat în binar

• Uref=2nΔU – tensiunea de referință

• Valoarea cap-scară (maximă)

• Presupunem că mărimea de ieşire este o tensiune

 1, 1, ........., 1  U ieş  0,5 U ref 1  2 n1   0,5 U ref  U  U ieş max