UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ȘTIINȚE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL FINANȚE ȘI BĂNCI

OCHIȘOR ANA

CARACTERISTICA PIEȚEI CREDITULUI. PRINCIPIILE ȘI

MODUL DE ORGANIZARE A CREDITĂRII ECONOMIEI
NAȚIONALE. DINAMICA CREDITĂRII BANCARE ÎN
REPUBLICA MOLDOVA.

STUDIU ANALITIC
la unitatea de curs
„Monedă și credit”

Autor:
student gr. CON 2201,
învățământ cu frecvență la zi
Ochișor Ana
________________
Conducător științific:
conf. univ., dr.
Gîrlea Mihail, Lachi Cristina
__________________________

Chișinău -2022
 CUPRINS

INTRODUCERE..............................................................................................................3

CAPITOLUL 1. CARACTERISTICA PIEȚEI CREDITULUI

1.1. NOȚIUNEA DE PIAȚĂ A CREDITULUI, PARTICIPANȚI ȘI

INTERMEDIARI......................................................................................4
1.2. CREDITUL- PRINCIPIILE ȘI MODUL DE ORGANIZARE A
CREDITĂRII ECONOMIEI NAȚIONALE............................................9
1.3. DINAMICA CREDITĂRII BANCARE ÎN REPUBLICA
MOLDOVA................................................................................................12

CONCLUZII...................................................................................................................15

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................16

ANEXE............................................................................................................................17
 INTRODUCERE

Actualitatea temei. Conform mai multor lucrări de specialitate economia de piață trebuie să
asigure existența unui sistem financiar în care are loc circulația permanentă a masei monetare ale unei
economii și orientarea acestor disponibilități în sporirea activității economice eficiente. În acest
context, creditul este considerat un instrument necesar pentru stimularea progresului economic. Întru-
cât, creiditul reprezintă un element important în activitatea economică, acordarea acestuia are un rol
semnificativ, unde banca constitue un intermediar cu scopul de a mobiliza mijloace băneşti de la
persoane juridice şi fizice şi de a le amplasa în numele său în condiţii de rambursabilitate, de dobîndă la
scandenţă şi cu destinaţie specială, precum şi de a efectua alte operaţiuni bancare [ 1, p.19] .
Scopul cercetării este de a studia importanța caracteristicilor pieței creditului, participanții și
intermediarii acesteia, principiile și modul de organizare a creditării economiei naționale și dinamica
creditării bancare în Republica Moldova.
Reieșind din scopul propus, sarcinile studiului analitic sunt următoarele:
 Analiza abordărilor teotetico-conceptuale a pieței creditului și participanților și
intermediarilor acesteia.
 Determinarea principiilor și modului de organizare a creditării economiei naționale.
 Cercetarea dinamicii creditării bancare în Republica Moldova.
Obiectul investigat constitue participații și intermediarii pieței creditului, creditarea economiei
naționale și analiza creditării bancare în Republica Moldova , realizată sub aspect teoretic și
metodologic.
Subiectul cercetării este marcat de caracteristicile pieții creditare, principiile și modul de
organizare a creditării economiei naționale și dinamica creditării bancare în Republica Moldova.
Metodologia cercetării. Explicarea conceptelor şi simularea proceselor se vor efectua cu
ajutorul următoarelor metode și procedee de investigație științifice proprii domeniului economic:
studiul monografic, procedeele statistice, modelele economico-matematice, calculele automatizate etc.
Materializarea în formă de grafice, scheme, diagame, tabele etc., prin care se vor reda interconexiunile
dintre elementele obiectului studiat. Interpretarea legăturilor intene ale studiului prin intermediul
termenilor, conceptelor, definiţiilor, legilor, teoriilor, formulelor matematie ș.a.
Suportul metodologic îl constituie lucrările clasicilor economiei politice, cercetările recente ale
savanţilor contemporani din ţară şi peste hotare, cadrul legislativ naţional şi internaţional în vigoare.

1
 1.1. NOȚIUNEA DE PIAȚĂ A CREDITULUI, PARTICIPANȚI ȘI
INTERMEDIARI

Creditul este operațiunea prin care se iau în posesie imediată bunuri în schimbul unei
promisiuni de rambursare vitoare și de plată a unei sume suplimentare numită dobândă, sumă ce
remunerează pe imprumutător. Operaoțiunea este formată din două părți, unde o parte –
împrumutătorul sau creditorul oferă creditu, iar cealaltă parte – împrumutantul sau debitorul îl
primește.
Relațiile de credit au existat și în economiile premonetare. Acestea presupuneau acordarea unor
bunuri materiale a căror valoare era restituită într-o perioadă de timp stabilită. Este cert faptul că, la
momentul dat, relațiile de credit nu pot exista în lipsa disponibilităților monetare.
Operațiunile de credit pot interveni într-o gamă amplă de la relații între indivizi sub forma unor
acorduri personale, simple, până la tranzacțiile ce se efectuează pe piețele monetare sau financiare
foarte dezvoltate în cadrul unor contracte complexe.
Termenul de credit provine din latinescul credere(di) = a da cu împrumut, verb care urmat de
dativ înseamnă a se increde, a se bizui.
Din literatura studiată, am desprins ideea că termenul de "piață a creditului" desemnează, de
fapt, trei piețe relativ distincte: piața creditelor pe termen scurt, piața creditelor pe termen mediu
mobilizabile și piața creditelor pe termen mediu și lung nemobilizabile.
Piața creditelor pe termen scurt poate fi definită ca fiind piața pe care diverși agenți
economici împrumută sau se împrumută cu bani de la bănci și alte instituții financiare, în schimbul
cedării unor creanțe[2,p.19] la vedere sau cu scadență relativ apropiată.
Dacă scopul operațiunilor pe piața monetară este redistribuirea monedei primare, pe piața
creditelor pe termen scurt se urmărește exclusiv acordarea și primirea de împrumuturi în bani.
Creditele pe termen scurt acordate de agentii nebancari băncilor și celorlalte instituții
financiare.
Modalitățile cele mai obișnuite de creditare iau forma depozitelor în conturi (la vedere, la
termen, cont curent și cont de economii) și subscrierea de bonuri de casă (oferite de bănci spre
subscrierea particularilor și care pot fi bonuri cu scadență de la câteva luni la câțiva ani și bonuri de
economii, cu scadență mai mare, dar care pot fi rambursate anticipat, după un barem prevăzut inițial).

2
 Datorită faptului că în bilanțul băncilor depozitele constituite și celelalte împrumuturi apar ca
operațiuni pasive, dat fiind faptul că banca are obligația să le restituie, remunerarea lor poartă
denumirea de condiții creditoare, iar dobânda se numește dobândă pasivă.
După natura depozitelor, dobânzile plătite se prezintă în felul uămator:
• depozitele la vedere sunt purtătoare de dobânzi reduse.
• conturi la termen și bonurile de casă sunt purtătoare de dobânzi în funcție de volumul
disponibil și termenele pentru care se află la dispoziția băncii.
În atragerea disponibilităților pe diferite termene, băncile au în vedere plasamentele pe care le
pot face, adică pe ce termene pot să investească banii respectiv prin operațiunile de creditare.
Dacă cererea de credite este mai mare pe termen scurt decât pe termen lung, banca va stabili
astfel condițiile de creditare încât să atragă mai multe depozite pe termen scurt. Apare un fenomen
paradoxal. Se știe că rata dobânzii se formează pornind de la rata de referință a băncii centrale la care
se adaugă coeficientul inflaționist și prima de risc. Se poate deduce de aici că rata dobânzii pe termen
lung trebuie să fie mai mare decât rata dobânzii pe termen scurt. Dacă însă cererea de credit pe termen
scurt este mai mare decât cererea de credit pe termen lung banca va trebui să calculeze astfel încât să
remunereze mai favorabil depozite pe termen scurt decât pe termen lung. Acest lucru e posibil,
deoarece fiecare piață a creditului e segmentată, iar rata dobânzii se stabilește preponderent prin
negociere.
Creditele pe termen scurt acordate de bănci și celelalte instituții financiare agenților
nebancari.
Modalitațile de creditare pe termen scurt cele mai des întâlnite sunt:
a) Scontul[3,p. 19] - se poate desfășura atât cu efecte private cât și publice.
Atunci când e vorba de creditele acordate economiei ne referim la scontul efectelor comerciale.
Operațiunea este avantajoasă deopotrivă pentru agenții economici cât și pentru bancă:
- pentru agenții economici - avantajul este obținerea într-un timp relativ scurt a fondurilor de
care are nevoie, nu se solicită garanție, garanția fiind chiar creanța cedată, iar taxa de scont este mai
mică decât dobânda pieței.
- pentru bancă - avantajul este că își poate plasa fonduri cu risc mic, iar sumele se recuperează
într-un timp relativ scurt la scadența titlului. De asemenea, băncile comerciale înainte de scadență au
posibilitatea să resconteze titlul la banca centrală.

3
 - riscul pentru bancă apare când între trăgător și tras poate să existe o înțelegere astfel încât să
nu existe o tranzacție comercială reală ci s-a convenit la emiterea trate de complezență sau trate de
bronz, cu scopul de a fi doar scontate. În această situație banca nu deține garanții că la scadență își va
recupera creditul prin simplul fapt că trasul ar putea să refuze să onoreze trata[ 4, p.19].
b) Creditul de mobilizare a creanțelor comerciale (C.M.C)
Este o forma mai noua de creditare venită să remedieze inconveniențele scontului. În cazul
scontului tradițional întreprinderea emite trate urmărind un dublu scop: de a obține imediat un credit de
la bănci și de a transfera asupra actualei formalitati de încasare dat find că banca devine beneficiar a
tratei. Operațiunea nu este întotdeauna egală la bănci mai ales când e vorba de trate de valori mici și
care sunt prezente la scont chiar cu câteva zile înainte de scadență.
C.M.C. se caracterizează prin faptul că disociază operațiunile de creditare de operațiunile de
încasare a tratelor.
c) Creditul pentru acceptare sau pentru aval este un credit mai particular care predomină
în domeniul internațional, dar se utilizează și în plan național.
Avalul înseamnă că o terță persoană, de obicei o bancă în schimbul unor garanții reale este
dispusă să se substitute debitorului și să plătească în locul acestuia dacă la scadență acesta este falit.
Creditele pe termen mediu sunt creditele a caror scadență se situează între un an și câțiva ani
(5-7ani). Dacă creditele pe termen scurt se utilizează pentru plăți curente, creditele pe termen mediu
servesc pentru procurarea de mijloace de producție și pentru finanțarea unor exporturi. Cele mai multe
cereri provin din partea agenților economici cu caracter public sau privat, din partea societăților
imobiliare, din partea particularilor care doresc să achizitioneze o locuință, din partea comerciantilor
care vând mărfuri cu plată în rate.
Creditele pe termen mediu mobilizabile se caracterizează prin două trăsături:
a) scadența lor cuprinsă între 1 an și 5- 7 ani;
b) țîn anumite condiții ele pot fi mobilizabile, adică băncile pot recupera prin diverse proceduri
sumele împrumutate pe mai mulți ani (se poate ca băncile comerciale să se refinanțeze la un alt
organism).
Aceste credite sunt acoperite din disponibilitățile la termen și din conturile de economii, dar și
din resurse cvasimonetare sau monetare care sunt disponibile pe termen scurt, dar care pe piața acestor
credite se pot transforma în fonduri disponibile pe termen lung.
Mecanismul pieței credite pe termen mediu mobilizabile

4
 Distribuirea creditelor pe termen mediu este asigurată în principal de către următoarele
instituții:
 băncile agricole - pentru achizitionarea de echipaj agricol;
 băncile de investiții - care acordă credite speciale pentru construcții.
Volumul creditelor acordate este stabilit de creditor în funcție de valoarea investiției, de
capacitatea debitorului de a se autofinanța, de situația sa financiară etc. Întreprinzătorul care dorește un
astfel de credit trebuie să facă dovada că poate împărți riscul finanțării cu banca suportând o parte de
finanțare (aport propriu).
Prin planul de afaceri care îl întocmesc, întreprinderile studiază dacă rata preconizată a
randamentului investiției este mai mare decât rata dobânzii pentru creditul contractat. Dacă acest lucru
este adevărat întreprinderea recurge la împrumut știind că față de creditor nu datorează decât o plată
fixă sub formă de dobândă indiferent de nivelul profitului.Profitul anticipat find mare, înseamnă că o
parte mai mare din el va rămâne la dispozțtia întreprinderii. Dacă rata de randament a invetiției se
preconizează a fi mai mică decât rata dobânzii, va prefera să finanțeze investiția din fonduri proprii sau
eventual prin emisiune de noi acțiuni.
În momentul în care se convine suma creditelor între bancă și întreprindere se încheie fie un
contract, fie întreprinderea emite în favoarea băncii un bilet la ordin prin care se angajează să restituie
băncii împrumutul și dobânda. Acest înscris nu este el însuși mobilizabil ci poate stă la baza emiterii
altor efecte având semnătura băncii. În ipostaza în care banca creditoare intenționează să refinanțeze
total sau parțial creditul acordat, ea trebuie să solicite în prealabil, acceptul organismelor refinanțatoare
inclusiv al bancii centrale. Solicitarea acestui accept are cauze bine întemeiate.
Refinanțarea acestor credite înseamnă punerea pe piață a unei cantități suplimentare de monedă
și care poate influența multiplicatorul masei bănești în sensul creșterii.
Banca creditoare trebuie să constituie în favoarea organismelor refinanțatoare o seamă de
garanții. Băncile care acordă credite pe termen mediu nu suportă ele întregul credit, ci transferă aceste
sarcini asupra unor organisme refinanțatoare, în momentul refinanțării, în baza unui bilet la ordin în
favoarea organismelor refinanțatoare. În acest caz garanția pentru creditele de refinanțare o constituie
biletele la ordin emise de către debitori.
Organismul refinanțator pe baza biletului la ordin deschide băncii creditoare un așa numit
„drept de tragere” sau linie de credit. În momentul în care banca are nevoie de bani poate utiliza sumele
alocate pe numele său.

5
 Așadar o bancă acordă creditu însă o altă instituție îl suportă efectiv. Organismele refinanțatoare
pot recupera sumele creditelor adresându-se băncii centrale în calitatea sa de creditor de ultimă
instanță.
Din acest flux care se naște din operțiunile de creditare și refinanțare rezultă practic că fondul
băncilor nu se imobilizează pe toată durata de acordare a creditului, ceea ce permite alimentarea în
permanentă a economiei cu fondurile necesare dezvoltării, motiv pentru care creditul pe termen mediu
este considerat a fi motorul dezvoltării.
Fluxurile intense de bani care au loc între piața bancară și economia reală face ca rata dobânzii
să aibă cel mai apropiat nivel de realitate economiă și să constituie de fapt un indiciu pentru întreaga
societate în ceea ce privește rata de eficiență pentru orice activitate. Într-o economie nici un subiect
economic nu își permite să deruleze o activitate care să aibe o rată de eficiță mai mică decât rata
dobânzii, fiindcă creditul reprezintă sursa principală din care se finanțează orice activitate.
Piața creditelor pe termen mediu și lung nemobilizabile
Aceste credite se caracterizează prin faptul că sunt pe termen mediu și lung, începând cu
perioada de la 5 ani și ajungând până la 50 de ani.
În trecut aceste credite nu comportau, de regulă nici o posibilitate de mobilizare (refinanțare). În
prezent, într-o serie de țări au fost adoptate dispoziții pentru crearea unei piețe a creanțelor ipotecare.
Pe acest segment de piață pot fi negociate creanțe mobilizate în efecte pe termen lung.
Piața creditelor pe termen mediu și lung, poate fi delimitată în două piețe:
a) Piața creditelor ordinare pe termen mediu și lung
Aceste credite cu scadență medie și îndepărtată se caracterizează prin faptul că pentru ele nu
este prevăzută nici o posibilitate de refinanțare și ca atare : nu se materializează în efecte de comerț la
un organism oarecare.
Cele mai importante credite sunt următoarele:
a) Credite acordate de trezorerie - sunt prevăzute ca atare în bugetul de stat. Spre deosebire de
subvenții și dotații ele sunt rambursabile în cursul exercițiilor bugetare ulterioare. În exercițiul în care
se acordă creditele reprezintă o cheltuială care este acoperită prin resursele fiscale ordinare sau
extraordinare. În exercițiul în care se rambursează, creditele apar ca venituri ale bugetului de stat.
Pot să beneficieze de asemenea credite întreprinzătorii din sectorul public și sectorul privat
pentru a le permite să deruleze invenții conforme cu planurile guvernamentale.

6
 Sumele sunt transferate către beneficiari prin intermediul organismelor financiare care intervin
ca intermediari, însă trezoreria (cea care se află la originea resurselor) este cea care suportă riscul.
Pentru a putea solicita credite din partea trezoreriei, întreprinzătorii trebuie să prevadă
asemenea investiții, încât să contribuie la dezvoltarea comunității și să creeze noi locuri de muncă, iar
resursele respective să nu poat fi procurate de la bănci sau alte așezăminte financiare.
b) Credite acordate de bănci și organisme specializate
Creditele respective sunt consimțite pe seama resurselor proprii ale băncii, a depozitelor la
termen și a beneficiilor realizate. Băncile care intervin sunt îndeosebi bănci de afaceri, case de
economii, case de pensii etc.
Aceste credite sunt acordate pe baza normelor de creditare stabilite de fiecare bancă contra
garanții reale.
c) Credite acordate de către particulari
Sunt consimțite de către particulari, fie în mod direct, fie cel mai adesea prin intermediul
notarilor publici. Atunci când sunt acordate direct riscurile creditorului sunt mari, deoarece sumele se
acordă sub semnătura privată, fără un alt angajament de rambursare. Cel mai des se apelează la
serviciile unui notar. Acesta pretinde că pe lângă semnarea unui contract între părți să se constituie și
garanții reale constatate în acte autentice. Apare riscul că debitorul să nu efectueze întotdeauna cu
punctualitate plata dobânzilor și rambursarea ratelor scadente.
Pentru a evita acest inconvenient, notarul ia legătura cu o societate de asigurări care în schimbul
unei prime plăți de către debitor, acceptă să se substituie acestuia, dacă la scadeță este falimentar.
Valoarea creditelor acordate pe această cale se limitează la un anumit procent din volumul
garanțiilor constituite. De asemenea, ele sunt costisitoare, deoarece nivelul garanțiilor este mare,
primele către societățile de asigurări sunt mari și de asemenea comisioanele notarilor sunt mari.
b) Piața creditelor ipotecare
Scopul acesteia este să se permită băncilor care acordă credite pe termen lung, să aibă
posibilitatea să refinanțeze creditele acordate și astfel o categorie tot mai largă a populației să aibă
acces la asemenea credite, destinate în general construirii de locuințe.
S-au creat și organisme refinanțatoare și care în mare parte sunt așezăminte tradiționale
creditoare de pe piața monetară și care la rândul lor au posibilitatea să se refinanțeze la creditorul de
ultimă instanță și care este Banca Centrală.
Instituțiile participante pe piața ipotecară se pot grupa în trei categorii:

7
  Instituții debitoare admise, dornice să mobilizeze (refinanțeze) creanțele aflate în posesia lor.
 Organisme creditoare și care sunt instituții specializate în colectarea economilor (societăți de
asigurări, case de pensii, societăți de investitori etc.).
 Eventualele organisme naționale de tutelă a pieței care intervine atât în calitate de creditori cât
și de debitori. Scopul acestor organisme este refinanțarea cu orice preț a creanțelor ipotecare, ci mai
degrabă reglarea acestei piețe și asigurarea bunei funcționări.
Creanțele admise pe piața ipotecară. Nu toate creanțele însoțite de o ipotecă sau alt privilegiu
imobiliar sunt admise în operațiuni de pe piața ipotecară; ele trebuie să îndeplinească niște condiții
dintre care cele mai importante sunt următoarele:
a) creditul să fie destinat finanțării construcției de locuințe sau îmbunătățirii construcției
ipotecate.
b) locuința să nu fie ipotecată în favoarea altui creditor.
c) durata creditului să fie cuprinsă între limite minime și maxime, între 10-40 ani; în prezent se
manifestă o tendință de creștere a termenului de scadență.
d) debitorul să participe într-o anumită măsuă cu fonduri proprii, la finanțarea construcției astfel
încât riscul să fie împărțit între bancă și debitori.

8
 1.2. CREDITUL- PRINCIPIILE ȘI MODUL DE ORGANIZARE A
CREDITĂRII ECONOMIEI NAȚIONALE

Creditul bancar cuprinde o largă varietate de raporturi organizate conform diferitelor principii
şi realizate prin diverse modalităţi.
Acordarea de credit este subordonată intereselor proprii ale băncii şi anume plasarea cât mai
profitabilă a banilor deţinuţi în numele proprietarilor (acţionarilor) băncii.
În acest sens, instituţiile bancare verifică exigenţa garanţiilor, scadenţelor, solvabilitatea
clienţilor, bonitatea acestora şi gradul de lichiditate. Trebuie să se dea dovadă de prudenţă bancară
în ceea ce priveşte acordarea creditului, având ca suport credibilitatea clientului - ca element moral
determinant, fără de care creditul nu va putea exista. Orice operaţiune de credit presupune luarea în
calcul a riscului de nerambursare.
Oportunitatea unei operaţiuni de credit derivă din posibilitatea recuperării creditului la
scadenţă. În acest mod, condiţia fundamentală pentru a se acorda un credit de către bancă este
capacitatea potenţialului împrumutat de a produce venituri rezultate din derularea creditului.
Această capacitate se poate evalua prin diverse mijloace de observare, întocmindu-se, în acest
scop, un studiu de solvabilitate sau plan de afaceri. În cadrul acestui studiu, banca va evalua
organizarea lui tehnică şi administrativă, raportul dintre capitalul propriu şi cel atras, modul de
gestionare al patrimoniului ce a fost acoperit financiar prin respectivul credit.
Chiar dacă, estimările respective sunt corecte, aceasta nu îl împiedică pe împrumutător să-şi ia
garanţii reale şi personale în raport cu creditul acordat pentru evitarea riscului rezultat din
insolvabilitatea clientului.
Această situaţie este determinată şi de faptul că se pot produce schimbări rapide şi, uneori,
imprevizibile ale situaţiilor clienţilor. Banca va căuta să-şi diminueze, cât mai mult posibil, riscul
rezultat din acordarea creditelor, valorificând temeinic toate situaţiile şi variantele posibile, acordând
credite doar acelor clienţi care prezintă garanţii solide şi care desfăşoară o activitate intensă şi
profitabilă.
Garanţiile reale cuprind reţinerea, gajul, ipoteca şi privilegiul.
Dreptul de reţinere, asigură creditorului posibilitatea de a obţine un bun coporal, proprietate a
debitorului atât timp cât creditul nu a fost achitat integral. Pentru ca un bun să facă obiectul unui
drept de reţinere, trebuie îndeplinite următoarele condiţii: bunul corporal deţinut de creditor în urma
gajării să aibă legătură cu creanţa, care trebuie să fie certă şi exigibilă.

9
 Gajarea este actul prin care debitorul remite creditorului un bun în garanţia acestuia. Gajarea
poate avea loc fară deposedare, creditorul primind un titlu de recunoaştere a gajului care face obiectul
contractării creditului respectiv.
Ipoteca este actul prin care debitorul acordă creditorului dreptul asupra unui mobil, fără
deposedare.
Privilegiul este dreptul de a fi plătit atunci când se dispune de o garanţie asupra unei plăţi sau
asupra totalităţii patrimoniului debitorului.
Trebuie subliniat faptul că, în caz de necesitate, transferul garanţiilor în bani presupune,
pentru creditor, eforturi şi cheltuieli suplimentare şi implică imobilizări îndelungate de fonduri.
Garanţia personală este angajamentul luat de o terţă persoană de a plăti în cazul în care
debitorul se află în incapacitate de plată.
În funcţie de împrumutaţi potenţiali ai băncilor figurează persoane fizice şi persoane
juridice.
Creditele acordate persoanelor fizice de către bănci au, în principal, două destinaţii:
finanţarea construirii sau achiziţionării unei locuinţe şi cumpărarea unor bunuri de folosinţă
îndelungată. La acestea se mai adaugă unele forme de credit pentru completarea studiilor pentru elevi
sau studenţi, de asigurări, precum şi, mai nou, credite de trezorerie, care se pot efectua prin intermediul
cărţilor de credit şi care sunt acordate de bănci clienţilor persoane fizice care se bucură de o bună
reputaţie.
Creditele acordate persoanelor juridice au diverse destinaţii: credite pentru achitări (într-o
tranzacţie concretă, un deficit provizoriu, pentru plăţi în avans, plata facturilor furnizorilor; procurarea
valorilor mobiliare, plăţi fiscale, pentru salarii etc); pentru finanţarea cheltuielilor de producţie
(formarea rezervelor de materii prime şi materiale, finanţarea cheltuielilor curente, finanţarea
investiţiilor, inclusiv leasing; procurarea cambiilor etc.), credite de consum (pentru finanţarea
cheltuielilor de consum în afara procesului de producţie); credite cu caracter general (fară scopuri
concrete etc.).
În funcţie de tehnica acordării, creditele bancare sunt: într-o sumă unică, overdraft; linie de
credit simplă (ne reînnoibilă); linie de credit reînnoibilă (eng. revolving) (pe măsura utilizării creditului
îşi poate reînnoi valoarea până la limita valorii la care a fost deschis); linia de credit la vedere
(creditarea în limitele sumei convenite pentru perioada stabilită, în aşa mod, limita poate fi
reînnoită încontinuu şi automat, fară încheierea unui contract suplimentar, cu condiţia că au fost

10
rambursate tranşele angajate anterior); linie de credit, contocorentă (creditarea în cadrul sumei limite
stabilite şi termenul stabilit al acordului, când tranşele se acordă şi se rambursează încontinuu
şi automat, reflectându-se într-un cont unic numit contocorent).
Banca oferă credite pentru diferite termene de rambursare, pornind de la credite pe termene
foarte scurte (ore) până la termene de 30-50-100 de ani. Astfel, creditele bancare, în funcţie de
scadenţă, pot fi: la vedere, overnight, pe termen scurt, mediu şi lung.
Creditele la vedere se acordă fără a stabili un termen cert, la care acestea trebuie, în mod
obligatoriu, rambursat.
Creditele overnight se acordă pentru o perioadă de până la 24 de ore.
Prin credite pe termen scurt se înţelege orice opţiune de împrumut de sume de bani pe o
perioadă ce nu depăşeşte 12 luni.
Credite pe termen mediu sau mijlociu sunt împrumuturi a căror dată de rambursare este de la
1 până la 5 ani.
Credite pe termen lung sunt împrumuturi a căror durată de rambursare depăşeşte 5 ani.
Achitarea dobânzilor se efectuează: în momentul angajării creditului, cu plata în părţi egale pe
întreaga perioadă de angajare a creditului, plata în momentul rambursării creditului.
Modalităţile de rambursare a creditului bancar sunt diverse: rambursate în sumă totală la
scadenţă; rambursat în părţi egale la intervale de timp egale (ceea ce presupune coordonarea unui
grafic de rambursare a principalului şi achitării dobânzii cu indicarea concretă a sumelor respective
şi datelor precise); rambursate în părţi disproporţionat la intervale inegale; credit progresiv, cu sporire
progresivă spre sfârşitul termenului de angajare a sumelor rambursate; credit regresiv, cu rambursarea
unor sume mai mari la începutul perioadei de angajare a creditului şi diminuarea acestora spre sfârşitul
ei; credit sezonier, credit pentru întreprinderile cu caracter sezonier cu rambursări maxime în perioadele
cu venituri maxime.
Condiţiile concrete de acordare a creditului bancar se negociază de bancă şi solicitantul de
credit şi sunt reflectate în contractul (acordul) de credit.
Creditul bancar se află în permanentă modernizare materializată în multiple inovaţii
implementate în tehnologiile de creditare şi în extinderea gamei de produse de credit.
În practica financiară autohtonă, creditul bancar se manifestă printr-o gamă largă de
împrumuturi oferite de Banca Naţională a Moldovei şi bănci.

11
 Creditele BNM înglobează: creditele pentru recreditarea sectorului real al economiei, creditele
pentru menţinerea lichidităţii sistemului bancar, creditele pentru protejarea integrităţii sectorul bancar,
creditele pentru construcţia locuinţelor, creditele overnight; creditele BNM pe termen lung (mai mare
de 5 ani).
Creditele pentru recreditarea sectorului real al economiei se acordă agenţilor economici din
sectorului real al economiei pentru diferite scopuri de producţie. Recreditarea, în înţelesul dat,
reprezintă acordarea de împrumut beneficiarilor recredilării din contul mijloacelor obţinute din
împrumuturi de stat, de regulă, externe.
Creditele pentru menţinerea lichidităţii sistemului bancar se acordă băncilor pentru completarea
lichidităţilor.
Creditele pentru protejarea integrităţii sectorului bancar se acordă în vederea asigurării
stabilităţii, bunei funcţionări şi a viabilităţii băncilor, în parte, şi sistemului bancar, în ansamblu.
Creditele pentru construcţia locuinţelor se acordă, prin intermediul băncilor, pentru creditarea
cooperativelor de construcţie a locuinţelor (CCL).
Creditul overnight este un credit acordat de BNM peste noapte băncilor pentru acoperirea
descoperitului de cont neachitat la sfârşitul zilei operaţionale, precum şi în scopul menţinerii rezervelor
obligatorii, garantat cu valori mobiliare amanetate la BNM, la o rată a dobânzii prestabilită.
Creditele acordate de bănci reprezintă o diversitate largă.
Acestea, în funcţie de debitor, sunt destinate persoanelor fizice şi persoanelor juridice.
Creditele pentru persoanele fizice, la rândul lor, cuprind: creditele Retail (de consum), care se
acordă rezidenţilor Republicii Moldova, cu vârsta cuprinsă între 21 şi 55 de ani, care dispun de surse de
venit stabile şi bunuri imobile de valoare suficientă pentru acoperirea obligaţiunii de credit (proprietate
proprie sau proprietatea persoanei terţe); creditele ipotecare, care se acordă pentru procurarea bunurilor
imobile (spaţii locative) ce se află în proces de construcţie, de la partenerii băncii sau bunurilor imobile
existente şi/sau finalizate; creditarea prin leasing, care, în concordanţă cu mecanismul leasingului,
serveşte pentru procurarea automobilului fără achitarea imediată a costului acestuia. În acest caz, suma
maximă a creditului este de până la 85% din costul autoturismului.
Creditele pentru persoane juridice, la rândul lor, cuprind: creditele pentru completarea
mijloacelor circulante şi achitarea cheltuielilor curente pe un termen de până la 24 de luni
calendaristice, care sunt destinate plăţii pentru materiile prime, materialelor de completare, energiei
electrice şi termice, salariilor etc.; creditele pentru investiţii, din contul cărora se achiziţionează

12
echipamente, se procură şi/sau se construiesc (reconstruiesc) încăperile destinate desfăşurării activităţii
pe un termen, de până la 36 de luni calendaristice; creditele în scop mixt care sunt menite atât
completării mijloacele circulante şi achitării cheltuielilor curente, cât şi efectuării investiţiilor; credite
acordate din resursele organizaţiilor financiare internaţionale; credite pentru întreprinderi mici şi
mijlocii cu profil agricol, de orice formă organizatorico-juridică bazată pe capital privat, amplasate în
afara oraşelor Chişinău şi Bălţi; credite pentru persoane fizice şi juridice care-şi desfăşoară activitatea
de antreprenori, sub orice formă de organizare juridică, angajate în activităţi de fermier, de prelucrare
sau producţie sau comercializare agricolă sau în alte activităţi antreprenoriale în spaţiul rural.
În funcţie de valuta în care se acordă, creditele bancare pot fi în lei moldoveneşti şi-n valută.
Creditele în lei moldoveneşti înglobează toate creditele acordate în moneda naţională a
Republicii Moldova.
Creditele în valută cuprind creditele acordate în dolari SUA şi EURO. (în statisticile bancare,
creditele în valută se reflectă în sume recalculate în lei moldoveneşti).
Creditele se acordă de bănci în mod integral, în tranşe sau sub formă de linie de credit (în cazul
creditelor acordate pentru completarea mijloacelor circulante).
În scopul asigurării rambursării creditelor bancare, se acceptă ca gaj bunuri materiale ale
debitorului, persoanelor terţe, lipsite de grevări şi alte restricţii, după cum unnează: bunuri imobile,
utilaje, mijloace de transport (nu mai vechi de 7 ani), mijloace băneşti plasate în conturi de depozit la
băncile comerciale, mijloace circulante etc.
Creditul bancar, în Republica Moldova, este în permanentă dezvoltare ca gamă şi tehnologie de
finanţare, dar şi ca volum.

13
 1.3. DINAMICA CREDITĂRII BANCARE ÎN REPUBLICA
MOLDOVA

Analizând graficul de mai jos, putem determina că în luna septembrie 2022, credite noi acordate
în monedă națională au constituit -4,9% față de luna precedentă și -37,6% față de de septembrie 2021.
Pentru creditele în valută se înregistrează o creștere de 4,9% față de luna precedentă și 48,4% față de
septembrie 2021.

Sursa: Raportul BNM privind ratele medii și volumele creditelor noi acordate și depozitelor noi atrase pentru luna
septembrie 2022
Figura 3.1Dinamica creditelor noi acordate, milioane lei (graficul de sus) și ritmul anual
de creștere a creditelor noi acordate, % (graficul de jos)

Reieșind din aceste date prezente mai sus, BNM au constat mai mulți factori ce au influențat
evoluția creditării bancare în Republica Moldova la momentul actual.
Evoluția inflației. Rata anuală a inflației a crescut până la 34,0 la sută în septembrie 2022, sau
cu 2,2 puncte procentuale față de iunie curent. Printre factorii acestei majorări se evidențiază creșterea
cotațiilor internaționale la resursele energetice, seceta hidrologică, cu efecte asupra prețurilor autohtone
la produsele alimentare, ajustarea tarifelor și sporirea, în aceste condiții, a costurilor. Deprecierea leului
față de dolarul SUA a generat presiuni suplimentare. Războiul din Ucraina a sporit simțitor impactul
factorilor de mai sus. Presiunile din partea cererii persistente în anul precedent au scăzut și au influențat
neînsemnat inflația de bază și prețurile la produsele alimentare.

14
 Mediul extern. Economia mondială a încetinit puternic în contextul unor incertitudini sporite.
Războiul și criza economică în desfășurare duc la scăderea cererii și creșterea prețurilor în același timp.
Cotațiile înalte, pe parcursul unei perioade îndelungate, la materiile prime, îndeosebi la resursele
energetice, reduc economiile, investițiile și puterea de cumpărare a populației. Înăsprirea politicilor
monetare în vederea readucerii inflației la nivelul țintelor stabilite cauzează temperarea cererii agregate.
Hotărârea OPEC+ de a micșora oferta cumulată cu 2 milioane de barili pe zi, pentru a opri scăderea
prețului la petrol, face parte din cazurile ce denotă cum oferta de resurse energetice reflectă prioritatea
intereselor geopolitice în defavoarea echilibrului economic în această perioadă. Prețul gazului în
Europa depășește cu mult maximele ultimilor ani, din cauza opririi livrărilor din Rusia. Aprecierea
dolarului SUA pe fundalul deprecierii euro și a lirei sterline, toate la niveluri record, prezintă structural
diferit piețele financiare internaționale. Euro rămâne sub paritate față de dolarul SUA din cauza crizei
energetice din Europa și a diferențelor substanțiale dintre ratele de politică monetară.
Activitatea economică a încetinit în prima parte a anului curent, ritmul anual al PIB real
diminuându-se cu 0,9 la sută în trimestrul II 2022. Temperarea activității economice a fost determinată
de cererea internă redusă, de creșterea incertitudinii în regiune și de recolta mică pe fondul condițiilor
agrometeorologice nefavorabile. Pe partea cererii, exporturile, consumul administrației publice și
importurile au crescut, iar investițiile și consumul populației au scăzut. Pe partea ofertei, comerțul,
sectorul financiar, cel medical și de asistență socială au evoluat pozitiv, iar sectorul agricol, industrial și
cel al construcțiilor s-au contractat. Mai mulți indicatori disponibili pentru perioada iulie-august 2022
conturează condiții pentru o activitate economică redusă și în trimestrul III 2022.
Condițiile monetare. Lichiditatea excesivă în sectorul bancar a însumat 4,3 miliarde lei,
diminuându-se cu 0,3 miliarde lei în trimestrul III 2022 față de trimestrul precedent. Creșterea anuală a
agregatelor monetare s-a redus în trimestrul III 2022 față de trimestrul precedent, în mare parte, din
contul banilor în circulație. Ratele de dobândă la soldul creditelor în moneda națională au crescut cu
1,95 puncte procentuale în comparație cu trimestrul precedent, iar cele la depozite s-au majorat cu 2,58
puncte procentuale. Ratele de dobândă la creditele și depozitele în valută nu s-au modificat esențial.
Prognoza. Temperarea economiei mondiale și oferta restrânsă, cauzată de creșterea riscurilor
geopolitice, vor influența cotațiile la materiile prime.
Prețurile de consum vor crește în continuare, cel puțin, de la micșorarea recoltei din acest an,
creșterea prețurilor externe la energie, războiul din Ucraina, ajustarea tarifelor la gaze naturale și la
serviciile conexe (cu efectele lor secundare), indexarea pensiilor și de la creșterea salariilor.

15
 Rata anuală a inflației va descrește până la sfârșitul orizontului de prognoză și va reveni în
intervalul de variație în trimestrul II 2024. Această dinamică va fi determinată de toate componentele
inflației. Cererea agregată va fi negativă pe întreaga perioadă de prognoză din cauza deteriorării cererii
externe și a finanțării consumului casnic, dar și datorită condițiilor monetare restrictive, însă va fi
stimulată de impulsul fiscal pozitiv.
Tendințele anticipate în rundele anterioare rămân valabile în general. Prognoza inflației a fost
micșorată pentru primele două trimestre de prognoză și majorată, în mare parte, pentru restul perioadei
comparabile. Pe componente, prognoza prețurilor la alimente și combustibili a fost diminuată, iar cea a
inflației de bază și la prețurile reglementate – majorată.
Riscurile și incertitudinile prognozei sunt mari. Din mediul extern se conturează surse precum
oferta redusă și cotațiile înalte la resurse energetice și alte materii prime, războiul din Ucraina, scăderea
cererii mondiale. Rămâne înaltă probabilitatea crizei datoriilor suverane cu transmitere pe piețele
financiare. Inflația galopantă actuală va majora atât dobânzile pentru finanțarea deficitelor publice, cât
și cele la deservirea datoriilor care au crescut impunător pentru a opri scăderea economică cauzată de
pandemia COVID-19. Printre principalele incertitudini interne se numără asigurarea cu necesarul de
resurse energetice și prețul acestora, ajustarea tarifelor, fluxul refugiaților, condițiile meteorologice.
În baza prognozei, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 8
noiembrie 2022, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre:
 Se menține rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe
termen scurt la nivelul de 21,50 la sută anual.
 Se mențin ratele de dobândă:
a. la creditele overnight, la nivelul de 23,50 la sută anual;
b. la depozitele overnight, la nivelul de 19,50 la sută anual.

16
 Concluzii

În conformitate cu literatura studiată, putem să formulăm următoarele concluzii că împrumutul,

fiind condiţionat de necesităţile vitale ale omului, apare la etapa timpurie de dezvoltare a societăţii
umane. Ulterior, acesta devine un instrument indispensabil al evoluţiei economice. Pe parcurs, mereu,
se dezvoltă, pentru ca, în economia de piaţă, creditul să devină „un motor” al progresului economic și
social.
În aşa mod, rolul creditului în economie se manifestă prin efectele produse în urma exercitării
funcţiilor sale şi utilizării în diverse acţiuni de ordin economic şi financiar. Creditul, în ansamblul
diversităţii formelor sale, prezintă un impact economic esenţial. Și anume, creditul asigură
redistribuirea resurselor materiale în interesul dezvoltării economiei reale şi sectorului financiar.
Garantează continuitatea procesului de circulaţie a capitalului în condiţiile existenţei multiplelor
întreprinderi şi ramuri cu diferită durată a ciclului de producţie (de la câteva ore până la câţiva ani), cu
caracter sezonier etc. Creează condiţii pentru folosirea completă a mijloacelor temporar libere ale
cetăţenilor, agenţilor economici, instituţiilor publice etc., la necesităţile reproducerii. Presupune
organizarea funcţionării eficiente a mijloacelor de circulaţie şi de plată, bazate pe caracterul de credit al
monedei şi instrumentelor de plată fără numerar.Contribuie la organizarea managementului financiar
eficient al gospodăriilor familiale, agenţilor economici, administraţiilor publice.
Inovarea în domeniul creditului s-a amplificat esenţial în ultima perioadă, aceasta contribuind la
creşterea rolului creditului în prezent, dar mai ales în perspectivă că piața creditului este cea care
mobilizează și redistribuie fondurile bănești disponibile, realizează legătura financiară între creditor și
debitor și pe cea comercială între vânzător și cumpărător, astfel, sistemul economic, ceea ce conferă
creditului un rol important in realizarea echilibrului economic.

17
 Bibliografie

Acte normative
1. Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548 - XIII din 21 iulie 1995,
2. Legea privind activitatea băncilor nr. 202 din 06.10.2017,
3. Legea instituţiilor financiare nr. 550 - XIII din 21 iulie 1995, precum şi de regulamentele BNM.

Surse metodologice
1. Basno, Cezar, Dardac, Nicolae, Floricel, Constantin, Monedă, credit, bnăci, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 2003
2. Berea, Octavian, Stoica, Cornelia, Creditul bancar, Editura Expert, Bucușesti , 2003
3. KIRITESCU, Costin, DOBRESCO Emilian. Moneda - mica enciclopedie. - Bucuresti: Ed.
Stintifica si Enciclopedica, 1998
4. Manolescu, Gh. Moneda si credit. - Bucuresti: Editura Fundatiei "România de Maine", 2003
5. Turliuc, V.; Boariu, A.,; Storca, O. Moneda si credit. - Bucuresti : Editura Economica, 2005

Surse web
https://www.bnm.md/ro/content/evolutia-pietei-creditelor-si-depozitelor-luna-septembrie-2022

https://bancamea.md/dictionar-financiar-bancar

18
Anexă

19
1
LEGE Nr. 601 din 12-06-1991 cu privire la bănci și activitatea bancară.Publicat: 12-06-1991 în
Monitorul Oficial Nr. 11-12 art. 99.
2
act prin care se certifică dreptul creditorului de a primi la un anumit termen o sumă de bani sau alte
bunuri economice ori valori de la debitori. Creanța constitue un activ pentru creditori. Aceasta conferă
titularului dreptul de gaj general al creditelor asupra patrimoniului debitorului în concurs cu ceilalți
creditori.
3
sumă de bani reprezentând dobânda la un împrumut, pe care o bancă și-o reține cu anticipație la plata
împrumutului; reducerea acordată unui debitor din valoarea unei polițe sau a unei datorii plătite înainte
de scadență.
4
titlu de credit, instrument de plată, sub forma unui ordin scris necondiționat dat de către o persoană,
numită trăgător, uner alte persoane numită tras, de a plăti în mod obligatoriu, la scadență, o sumă de
bani determinată, unei terțe persoane numită beneficiar. În relațiile de afaceri termenul de trată este
sinonim cu cel de cambie.