Caracterizarea Otiliei

„Enigma Otiliei” de George Călinescu este un roman realist și obiectiv de tip balzacian
apărut în anul 1938, în perioada interbelică. George Călinescu a fost un critic, istoric literar,
scriitor si academician român. A fost unul dintre cei mai mari critici literari români, alături de
Titu Maiorescu și Eugen Lovinescu. Printre operele acestuia cele mai semnifiative se numără
„Enigma Otiliei” și „Istoria literaturii române”.
Titlul romanului pune accent pe misterul protagonistei
În acest roman, Otilia este fiica adoptivă a lui Costache din a doua căsătorie. Aceasta este
caracterizată în mod direct de narator prin ochii lui Felix, „fata părea să aibă vreo 18-19 ani.
Fața măslinie, cu nasul mic și ochii foarte albaștri arată și mai copilaroasă între multele bucle
și gulerul de dantelă. Însă în trupul subțiratic, cu oase delicate de ogar, de un stil perfect, fără
acea slăbiciune suptă și pătată a Aureliei, era o mare libertate de mișcări, o stăpânire
desăvârșită de femeie”. Este o femeie care are grijă de cum arată, fiind tipul cochetei. Acest fapt
reiese din scena din capitolul I, în care Felix îi examinează camera Otiliei.
Din gesturile, limbajul și comportamentul ei i se conturează în mod indirect
personalitatea acestui personaj. Avea aspirații mari și era spontană: „Îmi vine uneori să alerg, să
zbor. Felix, vrei să fugim? Hai să fugim!”.