NEVOIA DE A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE

Intervenții pentru menținerea independenței circulației sanguine Educația pacientului privind:  Asigurarea condițiilor
igienice din încăpere  Menținerea tegumentelor curate  Alimentația echilibrată, fără exces de grăsimi, de sare  Evitarea
tutunului, consumului exagerat de alcool  Evitarea sedentarismului  Purtarea îmbrăcămintei lejere, care să nu stânjenească
circulația.

Interventiile asistentei pentru pacientul cu circulatie inadecvata

Obiectiv nr 1 -pacientul sa prezinte circulatia adecvata Asistenta învață pacientul:  să întrerupă consumul de tutun, alcool  să
aibă alimentație bogată în fructe, zarzavaturi  să reducă grăsimile și clorura de sodiu din alimenție - administrează medicația
prescrisă: tonice cardiace, antiaritmice, diuretice, vasodilatatoare, hipotensoare, antianginoase, anticoagulante - urmărește efectul
medicamentelor - aplică tehnici de favorizare a circulației: exerciții active, pasive, masaje

Obiectiv nr 2- pacientul să fie echilibrat psihic - informează pacientul asupra stadiului bolii sale, asupra gradului de efort pe care
poate să-l depună, asupra importanței continuării tratamentului medicamentos.

Pregatire psihică ptr măsurarea TA: se informează pacientul asupra tehnicii și se obține consimțământul. Pregatirea fizica:
asigurarea repausului fizic și psihic timp de 15 minute si așezarea pacientului într-o poziție comodă( șezut, decubit dorsal).

NEVOIA DE A RESPIRA

Intervențiile asistentei pentru menținerea independenței în satisfacerea nevoii - explorează deprinderile de respirație a
pacientului; - notează respirația în foaia de temperatură; - invață pacientul : sa facă exerciții respiratorii * sa faca exerciții de mers,
de relaxare, sa aibă posturi adecvate care să favorizeze respirația, sa înlăture obiceiurile dăunatoare(îmbrăcăminte strâmtă,
tabagism, mese copioase);

Interventiile asistentei medicale pentru pacientul cu deficiențe respiratorii

Obiectiv 1 – pacientul sa respire liber pe nas și să prezinte mucoase respiratorii umede Intervenții: - îndepărtează secrețiile
nazale - umezește aerul din încăpere - asigură un aport suficient de lichide pe 24 ore - administrează tratament medicamentos la
indicația medicului - fluidifică secrețiile nazale la indicația medicului

Obiectiv 2 – pacientul să nu devină sursa de infecție - educă pacientul pentru a folosi batista individuală, de unică folosință
pentru a evita împrăștierea secrețiilor nazale

Obiectiv 3 – oprirea epistaxisului - se așază pacientul în decubit dorsal, cu capul în hiperextensie - comprimă cu policele septul
nazal, nara care sângerează timp de 5-10 minute - aplică comprese reci pe ceafă, nas, frunte - recomandă pacientului să nu-și sufle
nasul - liniștește pacientul și îl supraveghează

Obiectiv 4– pacietul să înghită fără dificultate - întrerupe alimentația solidă - recomandă gargara cu soluții dezinfectante,
antiseptice - alimentează pacientul cu lichide călduțe

Obiectiv 5 – pacientul să fie echilibrat psihic - pregătește psihic pacientul în vederea aplicării tehnicilor de îngrijire și în vederea
aspirării secrețiilor - asigură poziția antalgică - învață pacientul să utilizeze tehnici de relaxare

Obiectiv 6 – pacientul să prezinte rezistență crescută față de infecții - învață pacientul să evite schimbările bruște de temperatură,
aglomerațiile - educă pacientul să evite zonele poluate - educă pacientul să renunțe la tutun - educă pacientul să se ducă la medic
pentru tratament în cazul apariției unei deficiențe respiratorii

Obiectiv 7 - pacientul să prezinte căi respiratorii permeabile și o bună respirație

La nivelul plămânilor și bronhiilor - învață pacientul să tușească, să expectoreze și să colecteze sputa - notează în foaia de
temperatură expectorația - umezește aerul din încăpere - aspiră secrețiile bronșice, dacă este cazul - învață pacientul să facă
gimnastică respiratorie și asigură poziția sezândă sau semisezândă a pacientului în dispnee; - așază pacientul în poziție de drenaj
postural pentru drenarea secrețiilor din căile respiratorii inferioare - stimulează tusea și expectorația bolnavului prin tapotaj toracic
la baza plămânului - învață pacientul să renunțe la obiceiuri dăunătoare- fumat; administrează tratamentul prescris: antitussive,
expectorante, bronhodilatatoare, decongestionante ale mucoasei bronșice - oxigenoterapie la indicația medicului

Obiectiv 8- combaterea durerii toracice - așază bolnavul pe partea opusă durerii toracice în poziție șezândă sau semișezândă -
liniștește pacientul - administrează tratamentul prescris de medic în funcție de originea durerii - educă pacientul în efectuarea
gimnasticii respiratorii și a tehnicilor de relaxare - combaterea sughițului - combaterea tusei

NEVOIA DE A AVEA TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE

Intervențiile asistentei pentru menținerea independenței iîn satisfacerea nevoii Educația pacientului
 a) în cazul în care temperatura mediului este crescută, pacientul: - va utiliza îmbrăcăminte deschisă la culoare, din fibre
naturale - se va hidrata corespunzator, nu cu lichide foarte reci - va ventila corespunzator încăperea - va reduce ingestia de
alimente energizante

b) în cazul în care temperatura mediului este scazută, pacientul: va purta îmbrăcăminte călduroasă și va proteja extremitatea
cefalică; va consuma alimente și lichide calde; va încălzi încăperea; va consuma alimente cu valoare energetică mare - eventual va
crește activitatea fizică

Intervenţiile asistentei - Pacient cu HIPERTERMIE

Obiectiv 1- Pacientul să-şi menţină temperatura corpului în limite fiziologice - aeriseşte încăperea; - asigură îmbrăcăminte
lejeră; - aplică comprese reci, împachetări reci, pungă cu gheaţă, fricţiuni; - încălzeşte pacientul în caz de frisoane; - administrează
medicaţia recomandată de medic: antitermice(algocalmin, paracetamol), AINS(aspirina, ibuprofen) antibiotice; - monitorizarea
temperaturii;

Obiectiv 2 - Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic - calculează bilanţul ingesta-excreta pe 24 ore - serveşte pacientul cu
cantităţi mari de lichide

Obiectiv 3 - Pacientul să aibă o stare de bine fizic şi psihic - schimbă des lenjeria de pat şi de corp - menţine igiena
tegumentelor - echilibrare psihica a pacientului- combaterea anxietatii produse de febră - pregăteşte psihic pacientul, înaintea
tehnicilor de recoltare şi examinare De reținut! - Temperaturile de 45,5 ° C sunt incompatibile cu viața; - Copiii sub 6 ani pot
avea convulsii febrile atunci când T lor este de doar 38° C; - În mod obișnuit, când temperaturile ating 41,1° C, este o urgență
medicală;

Intervențiile asistentei- Pacient cu HIPOTERMIE

Obiectiv1 - Pacientul să aibă temperatura corpului în limite fiziologice - încălzeşte lent pacientul cu pături, termofoare, masajul
extremitatilor – dacă nu are degeraturi; - perfuzare cu fluide încalzite – 40 ° C - glucoza 10%, solutii macromoleculare în colaps; -
creşte treptat temperatura mediului ambiant; - recoltează sânge pentru cercetarea glicemiei, hemogramei, hematocritului; -
monitorizarea ECG, TA, SO2, temperaturii; - adimistrarea oxigenului pe mască în funcție de saturația O 2;

Obiectiv2 - Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic - adiministrează lichide uşor călduţe, în cantităţi mici, la intervale regulate
de timp; - calculează raportul ingesta-excreta pe 24 ore;

Obiectiv3 - Pacientul să-şi păstreze integritatea tegumentelor - pune extremităţile pacientului în apă călduţă de 37° C; - masează
extremităţile dacă nu are degerături; - administrează tratamentul prescris: antibiotice, corticoizi, analgezice; - echilibrarea psihică
a pacientului; - în caz de hipotermie manevrele de resuscitare cardio-pulmonara se prelungesc;

De reținut!

 Daca pacientul are degeraturi, încălzirea zonelor respective se face brusc; se desfac șireturile și curelele pentru a nu împieta
asupra circulației locale dar nu se face masaj al zonelor afectate  La temperatura centrala sub 30° C, defibrilarea poate eșua,
eficacitatea medicamentelor  Daca pacientul este conștient se administrează lichide calde îndulcite p.o., în caz contrar p.i.v. G 10
%;  Monitorizarea : monitorizare hemodinamică continuă- EKG – risc de aritmii, TA, FC, temperatura;  Analiza repetată a
gazelor sanguine – în funcție de PaO2 se administrează O2 pe masca sau IOT; a electrolitilor – risc de hiperkalemie în timpul
încălzirii; a functiei tiroidiene la varstnici;  Recoltarea de probe de sânge – HLG, glicemie;  Rechilibrare glicemică,
hidroelectolitica – po, iv;  Administrarea medicației prescrise, echilibrarea psihică a pacientului.

NEVOIA DE A ELIMINA

Intervenții pentru menținerea independenței în satisfacerea nevoii - Cercetează deprinderile de eliminare ale pacientului și
planifică programul de eliminare ținând cont de activitățile pacientului - Planifică programul de activități fizice - Cecetează
deprinderile alimentare ale pacientului - Recomandă cosumarea alimentelor și lichidelor ce favorizează eliminarea

Intervențiile asistentei (autonome și delegate) la pacientul cu eliminare urinară inadecvată cantitativ și calitativ Obiectiv-
pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic - asistenta face zilnic bilanțul hidric, măsurând ingestia și excreția ; - cântărește zilnic
pacientul ; - corectează dezechilibrul hidric, prin hidratare ; - recoltează urina pentru laborator ;

Obiectiv- pacientul să nu prezinte complicații cutanate ; - administrează antiseptice urinare, sulfamide, antibiotice, conform
antibiogramei, la indicația medicului ; - asigură igiena corporală ; - servește pacientul la pat cu urinar și bazinet ; - schimbă
lenjeria de pat și de corp, ori de câte ori este nevoie ;

Obiectiv- pacientul să fie echilibrat psihic - asigură o atmosferă caldă, răspunde prompt și plină de solicitudine la chemare ; -
încurajează pacientul să-și exprime gândurile și sentimentele în legătură cu problema de dependență

Intervențiile asistentei la pacientul cu ischiurie Obiectiv- pacientul să aibă micțiuni spontane : - verifică prezența globului
vezical ; - încearcă stimularea evacuarii, astfel : introduce bazinetul cald sub bolnav ; pune comprese calde pe regiunea pubiană;
lasă robinetul deschis să curgă apa ; introduce mainile pacientului în apă caldă ; efectuează sondaj vezical pentru eliminarea urinii
la indicația medicului ; Obiectiv- pacientul să aibă echilibru psihic - învață pacientul poziția corectă pentru ușurarea micțiunii și
golirea completă a vezicii ; - liniștește pacientul și îl încurajează să-și exprime sentimentele în legatură cu problema sa ; - asigură
un climat cald, confortabil ;

Intervențiile asistentei la pacientul cu incontinența de urină și materii fecale

Obiectiv- pacientul să prezinte tegumente și mucoase integre și curate - schimbă lenjeria de pat și de corp după fiecare
eliminare; asigură igiena locală riguroasă, după fiecare eliminare; aplică creme protectoare; instalează sonda vezicală, la indicația
medicului;

Obiectiv- pacientul să-și recapete controlul sfincterelor - asigură aport lichidian adecvat, în funcție de bilanțul hidric(mai mare în
prima jumatate a zilei) ; - stabilește un orar al eliminărilor ; - formează deprinderi de eliminare la ore fixe( la început, la un
interval mai scurt, iar pe masură ce se obține controlul sfincterelor, intervalul se mărește) ; - trezește pacientul din somn pentru a
urina ; - învață pacientul poziția adecvată, care favorizeză golirea completă a vezicii ;

Obiectiv- pacientul să fie echilibrat psihic - asistenta asigură o ambianțî în care să fie respectată intimitatea pacientului ; -
încurajează bolnavul să-și exprime ceea ce simte în legatură cu această problemă ; - arată simpatie, toleranță, răbdare, răspunde la
solicitudine; - administrează medicație simptomatică la indicația medicului ;

Intervențiile asistentului medical la un pacient cu diaree

Obiectiv- pacientul sa aibă tranzit intestinal în limite fiziologice - se supraveghează eliminarea scaunului, cantitatea, mirosul,
aspectul, elementele patologice ; - repaus digestiv sau alimentație hidrică în primele 24h- ceai de plante neîndulcit, supă de orez,
mere rase, banane, gutui, morcov ; - treptat, se introduc mici cantități de carne slabă, fiartă, brânză de vaci, pâine albă prăjită, supe
strecurate din legume ; - după 4-5 zile se trece la o alimentație mai completă ; - administrează la indicația medicului simptomatice,
spasmolitice, antimicrobiene, sedative - urmărește și notează în foaia de temperatură consistența și frecvența scaunelor ; -
educarea pacientului și familiei pentru : evitarea alimentelor netolerate de pacient- intoleranță la gluten, lactoză; păstrarea și
conservarea în condiții adecvate a alimentelor; evitarea ingestiei de cantități mari de sucuri de fructe

Obiectiv- pacientul sa aibă tegumente și mucoase peri-anale curate și integre - curăță și usucă regiunea anală după fiecare
scaun; - aplică creme protectoare ; - face toaleta anusului de mai multe ori pe zi și dezinfectează cu acid boric 2-3% ;

Obiectiv – pacientul să iși satisfacă celelalte nevoi fundamentale - asigură repaus la pat, când starea generală este alterată; -
menține temperatura corporală ; - încălzește pacientul cu termofoare, pături, perne electrice ; - protejează patul cu aleză și
mușama; - servește pacientul cu bazinet ;

Obiectiv- pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic - hidratează pacientul pe cale orală și parenterală(prin perfuzii), urmărind
înlocuirea pierderilor de apă și electroliți ; - recoltează sânge pentru scaun, coprocultură ; - monitorizează funcțiile vitale și
vegetative și le notează în FO ; - calculează cantitatea de lichide ingerate și perfuzate și pe cea eliminată ;

Obiectiv- pacientul să fie echilibrat psihic - asistenta dă dovadă de înțelegere și răbdare, menajând pudoarea pacientului ; - îl
liniștește si îl încurajează să-și exprime emoțiile și sentimentele în legatură cu starea sa ;

Intervențiile asistentei la pacientul cu constipație

Obiectiv- pacientul sa aibă tranzit intestinal în limite fiziologice - determină pacientul să ingere o cantitate suficientă de lichide ;
- recomandă alimente bogate în reziduuri( legume și fructe crude) ; - stabilește împreună cu pacientul un orar regulat de eliminare,
în funcție de activitatea sa ; - determină pacientul să facă exerciții fizice cu regularitate- mersul pe jos ; - urmărețte și notează în
foaia de observatie consistența și frecvența scaunelor ; - efectuează la nevoie clisma evacuatorie ; - administrează la indicația
medicului laxative ;

Obiectiv- pacientul sa aibă tegumente și mucoase peri-anale curate și integre - curăță și usucă regiunea anală după fiecare scaun
; - aplică creme protectoare ; - face toaleta anusului de mai multe ori pe zi și dezinfectează cu acid boric2-3% ;

Obiectiv- pacientul să fie echilibrat psihic - asistenta dă dovadă de întelegere și răbdare, menajând pudoarea pacientului ; - îl
liniștește și îl încurajează să-și exprime emoțiile și sentimentele în legatură cu starea sa ;

Intervențiile asistentei la un pacient cu vărsături

Obiectiv- pacientul să fie menajat psihic și fizic în timpul vărsăturii - în funcție de starea pacientului, asistenta îl așează în
poziție semisezândă, șezândă sau în decubit dorsal, cu capul într-o parte ; - îl liniștește din punct de vedere psihic ; - îl ajută în
timpul vărsăturii și păstrează produsul eliminat ; - îi oferă un pahar de apă să-și căatească gura după vărsătură ; - la indicația
medicului îi administrează medicație simptomatică ; - suprimă alimentația pe gură și alimentează pacientul parenteral, prin
perfuzii cu glucoză, aminoacizi, vitamine, electroliți ;
Obiectiv -pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic și acido-bazic - corectează tulburările electrolitice și rezerva alcalină ; -
rehidratare orală va începe încet, cu cantități mici de lichide reci, oferite cu lingurița ; - face bilanțul lichidelor intrate și eliminate ;
- monitorizează funcțiile vitale ;

Intervențiile asistentei la pacienta cu eliminare menstruală și vaginală inadecvată

Obiectiv - Pacienta să aibă o stare de bine, confort și securitate - asigură repaus la pat ; - efectuează spălaturi vaginale cu soluții
antiseptice (după ce s-a recoltat secreție vaginală pentru examen bacteriologic și citologic) ; - aplică pansament absorbant ; -
schimbă pansamentul des; - protejează patul cu musama și aleză, la nevoie; - calmeaza durerea cu antialgice;

Obiectiv- Pacienta să aibă o stare de bine psihic - liniștește pacienta în legatură cu problema sa ; - îi explică scopul intervențiilor
(examen genital, examenul secreției vaginale, examinări radiologice) ; - îi administrează medicație sedativă la indicația
medicului ;

Intervențiile asistentei- Pacientul cu diaforeză

Obiectiv : Pacientul să aibă o stare de bine, de confort fizic - ajută sau menține tegumentele pacientului curate și uscate ; - spală
tegumentele ori de cate ori este necesar ; - schimbă lenjeria de pat și de corp ; - învața pacientul să poarte șosete din bumbac
(absorbante) și să le schimbe frecvent ; - menține igiena riguroasă a plicilor și a spațiilor interdigitale ; - asigură îmbrăcăminte
ușoară și comodă ;

Obiectiv : Pacientul să prezinte echilibru psihic - cu tact și cu blandețe, va solicita pacientului să se spele ; - îl incurajează să-și
exprime sentimentele în legatură cu problema de dependența ;

Intervențiile asistentei la un pacient cu expectorație

Obiective: Pacientul să nu devină sursa de infecții nosocomiale - educă pacientul cum să expectoreze, să tușească cu gura
închisă, îl învață să nu înghită sputa, să colecteze sputa în scuipătoare (dezinfectata); - să nu stropească în jur; - să nu arunce
corpuri străine în scuipătoare ; - curăță mucoasa bucală și dinții cu tampoane ; - golește și curăță scuipătorile, după ce au fost
dezinfectate ; - mânuiește scuipătoarele cu prudență, se spală și se dezinfectează ;

NEVOIA DE A SE ALIMENTA ȘI HIDRATA

Intervenţiile asistentei pentru menţinerea independenţei în satisfacerea acestei necesităţi

Asistenta calculeaza necesarul de calorii pe 24h: în funcție de tipul de activitate, anumite stări fiziologice, vârstă, temperatura
mediului, starea de tensiune nervoasă.

Asistenta alege alimentele ținând seama de preferințele pacientului, deprinderile și nevoile pacientului

Emfizem pulmonar: alimente uşor digerabile, bogate în proteine şi aport crescut de calorii - după caz ➢ Tuberculoză: ingestie
crescută de proteine, calciu, vitamina A şi aport caloric crescut ➢ Insuficienţă cardiacă: restricţie de sodiu, restricție calorică ➢
Afecţiuni coronariene: restricţia ingestiei de grăsimi animale, restricție calorică ➢ Hipertensiune arterială: restricţie sodată, de
grăsimi animale şi eventual reducerea greutăţii corporale ➢ Ciroza Hepatică: restricţie sodată, aport crescut de proteine ➢
Insuficienţă Renală Cronică: restricţie de sodiu, potasiu, proteine ➢ Litiază renourinară: aport crescut de lichide / zi, restricţii
alimentare în funcţie de tipul litiazei ➢ Anemie feriprivă: aport crescut de Fe (concomitent cu vit. C) ➢ Arsuri: necesar caloric
crescut, ingestie crescută de proteine, vitamina C şi complex B ➢ Postoperator: necesar proteic crescut ➢ Se va ţine cont de
religia pacientului

Se va insista pe formarea unor deprinderi alimentare sanatoase în privinţa conţinutului alimentelor, orarului meselor Asistenta
apreciază necesarul hidric

Interventiile asistentei la un pacient cu alimentație și hidratare inadecvată prin DEFICIT

Obiectiv: Pacientul să aibă o stare de bine, fără grețuri și vărsături - Așează pacientul în poziție semișezândă, șezând sau în
decubit dorsal, cu capul într-o parte; - Protejează lenjeria cu musama și aleză, în funcție de poziția pacientului; - Ajută pacientul în
timpul vărsăturilor, sprijinindu-l; - Îl învață să inspire profund; - Aplică tratamentul medicamentos: antiemetice, vitamine, saruri
minerale; - Încurajează pacientul; - Reduce sau oprește aportul de lichide și alimente;

Obiectiv: Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic - Alimentează pacientul parenteral cu perfuzii cu glucoză, amestecuri de
aminoacizi, vitamine la indicația medicului; - Calculează nr de calorii în functie de diferite stări patologice; - După încetarea
vărsăturilor, rehidratează pacientul treptat, cu cantități mici de lichide reci, oferite cu lingurița; - Explorează gusturile și obiceiurile
alimentare ale pacientului; - Conștientizează pacientul asupra importanței regimului alimentar în menținerea sănătații; - Face
bilanțul lichidelor ingerate și eliminate;
Obiectiv: Pacientul să fie echilibrat nutrițional - Explorează preferințele pacientului asupra alimentelor permise și interzise; -
Servește pacientul cu alimente la o temperatură moderată, la ore regulate și prezentate atrăgător; - Învață pacientul categoriile de
alimente din ghidul alimentar și echivalentele acestora:

Obiectiv: Pacientul să fie echilibrat psihic - Asigură un climat cald, confortabil; - Încurajează pacientul; - Îi explică scopul
intervențiilor;

Interventiile asistentei la un pacient cu Alimentația și hidratarea inadecvată prin SURPLUS

Obiectiv: Pacientul să aibă greutatea corporală în funcție de înălțime, vârstă, sex - Asistenta explorează gusturile pacientului la
diferite categorii de alimente - Învață pacientul valoarea energetică a alimentelor și necesarul în funcție de activități fizice și
vârstă; - Alcătuiește un regim alimentar hipocaloric; - Urmărește bolnavul să consume numai alimente cuprinse în regim; -
Urmărește orarul și distribuția meselor; - Urmărește periodic greutatea corporală;

Obiectiv: Pacientul să desfășoare activitate fizică crescută - Conștientizează bolnavul de importanța activităților fizice
moderate; - Stabilește un program de activități fizice, în funcție de gusturi și capacitate, împreună cu bolnavul; Obiectiv:
Pacientul să fie echilibrat psihic - Asistenta permite exprimarea emoțiilor, a sentimentelor bolnavului; - Îl învață metode de
relaxare; - La nevoie administrează medicație sedativă.

NEVOIA DE A SE MIȘCA ȘI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ

Intervenții pentru menținerea independenței nevoii: stabilește împreună cu pacientul nevoiile de exerciții fizice; planifică cu
pacientul un program de exerciții adaptat capacitații lui de efort; învață pacientul tehnici de relaxare și destindere; învață
pacientul postura corectă în momentul efortului fizic- ridicarea greutatilor, aplecarea, miscarea cu o greutate transportată; educă
pacientul să evite tabagismul, mesele copioase, surplusul de greutate.
Intervențiile asistentei la un pacient cu imobilitate
Obiectiv 1- pacientul să aibă tonusul muscular și forța musculară păstrată planifică un program de exerciții, în funcție de cauza
imobilizării și de capacitatea pacientului;
Obiectiv 2 - pacientul să-și mențină integritatea tegumentelor - schimbă poziția pacientului la 2h; masează regiunile predispuse
la escare, pudrează cu talc; efectuează exerciții pasive la 2h; învață pacientul postura adecvată și cum să efectueze
exerc.musculare active;
Obiectiv 3- pacientul să-și mențină funcția respiratorie- învață pacientul sa faca ex.de respiratie profunda, sa tuseasca, tapotaj
toracic; administrează medicația prescrisă de medic;
Obiectiv 4 - pacientul să fie echilibrat psihic - pregătește psihic pacientul, în vederea oricărei tehnici de îngrijire; redă încrederea
pacientului că imobilitatea sa este o stare trecătoare și că își va putea relua mersul;
Obiectiv 5 - pacientul să-și mențină satisfăcute celelalte nevoi fundamentale - suplinește pacientul în satisfacerea nevoilor sale,
îl servește la pat cu cele necesare;
Intervențiile asistentei la un pacient cu hiperactivitate
Obiectiv 1 – pacientul să prezinte mobilitate normală - înlăturarea stimulilor din mediu- luminoși, sonori, vizitatori numeroși;
asigurarea igienei individuale, băi călduțe; alimentație corespunzatoare caloric, alimente ușor digerabile;
Obiectiv 2 - pacientul să-și mențină integritatea fizică - înlăturarea obiect.contondente din jurul pacientului, eventual
imobilizarea lui; administrează tratament tranchilizant prescris de medic;
Intervențiile asistentei la un pacient care prezintă necoordonarea mișcărilor
Obiectiv 1 - pacientul să fie echilibrat psihic - pregătește psihic pacientul, în vederea oricărei tehnici de îngrijire (E.E.G.)
Obiectiv 2 - pacientul să aibă tonusul muscular adecvat activității depuse - planifică program de exerciții și de mers, în funcție
de capacitatea pacientului; învață pacientul să utilizeze diferite aparate de susținere pentru activ.cotidiene; asistă pacientului la
realizarea igienei personale, a alimentației și a eliminării; administrează medicație antiparkinsoniană;
Intervențiile asistentei la un pacient cu poziție inadecvată
Obiectiv 1 - pacientul să aibă postură adecvată - instalarea pacientului la pat, respectând pozițiile anatomice ale diferitelor
segmente ale corpului; folosirea utilajelor auxiliare și de confort, pentru menținerea poziției anatomice;
Obiectiv 2 - pacientul să aibă o poziție care să favorizeze respirația, circulația - poziție semișezândă la pacienții cu tulburări
respiratorii; poziție Trendelemburg la pacienții cu anemie acută posthemoragică; poziție de drenaj postural la pacienții cu secreție
bronșică;
Obiectiv 3 - pacientul să nu prezinte complicații (escare) - schimbă poziția pacientului la 2h; verifică pielea în regiunile cu
proeminențe osoase, o data cu schimbarea poziției; masează punctele de presiune la fiecare schimbare de poziție; asigură igiena
tegumentelor și a lenjeriei de pat și de corp;
Interventiile asistentei pentru pacientul cu circulație inadecvată: exercițiul fizic dozat; poziționare optimă la pat în funcție de
patologie; regim alimentar, bogat în fructe, legume, redus în grăsimi; alimente ușor digerabile cu fibre; aport redus de NaCl.
Intervențiile asistentei pentru pacientul care refuza sa facă activități
educarea pacientului pentru utilizarea unor aparate de sustinere pentru activitațile cotidiene și de mers;
educarea pacientului în sensul planificării mișcărilor, a evaluării posibilelor obstacole și a mersului cu bază corespunzatoare de
susținere și pași mici;
asigurarea securității pacientului în cazul căderii, prin susținerea lui, coborârea lentă,
pregătirea pentru manevre diagnostice/terapeutice, administrarea medicației.
Interventiile asistentei în cazul edemelor: Pacientul să-și diminueze edemele în termen de ….zile;
Pacientul să nu mai prezinte edeme pe perioada spitalizarii.
NEVOIA DE A DORMI și odihni
Interventiile asistentei pentru mentinerea starii de independentă în satisfacerea necesităţii:
reducerea zgomotului în mediul spitalicesc (evitarea discuţiilor cu voce tare, purtarea de pantofi cu talpă de cauciuc, manipularea
cu grijă a instrumentarului, etc); lumina de supraveghere în spital se plasează conform stasurilor; asigurarea confortului (atenuarea
durerii, asigurarea igienei corporale corespunză lenjerie curata, aerisirea camerei, crearea unui mediu de siguranţă, etc);
favorizarea ritualurilor adormirii (aerisirea salonului, citit, servirea unei băuturi calde dacă este conformă cu obiceiurile
pacientului, etc.); favorizarea contactelor cu familia; observă dacă perioadele de relaxare şi odihnă sunt în raport cu necesităţile
organismului; îi explică necesitatea unei vieți ordonate, cu un program stabilit, îl învață tehnici de relaxare şi meditaţie;
Intervenţiile asistentei la un pacient cu insomnie
Obiectiv: Pacientul să beneficieze de somn corespunzător cantitativ şi calitativ: învaţă pacientul să practice tehnici de relaxare,
exerciţii respiratorii câteva minute înainte de culcare; oferă pacientului o cană cu lapte cald înainte de culcare, o baie caldă; învaţă
pacientul care se trezeşte devreme, să se ridice din pat câteva minute, să citească, să asculte muzică, apoi să se culce din nou;
identifică nivelul şi cauza anxietăţii la pacienţii cu insomnie; observă şi notează calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a
celorlalte nevoi; întocmeşte un program de odihnă corespunzător organismului; administrează tratamentul medicamentos; observă
efectul acestuia asupra organismului.
Intervenţiile asistentei la un pacient cu hipersomnie
Obiectiv: Pacientul să beneficieze de un număr de ore de somn corespunzător vârstei: identifică, prin discuţiile cu pacientul sau
familia, cauza hipersomniei; identifică cu pacientul metodele de diminuare a factorilor cauzatori; creează un climat de încredere,
încurajează şi linişteşte pacientul pentru a-şi recăpăta echilibrul psihic; observa şi notează toate schimbările care survin în starea
pacientului; administrează tratamentul medicamentos;
Obiectiv: Pacientul să fie activ, cooperant: identifică care sunt activităţile agreate de pacient; elaborează împreună cu pacientul
un program de activitate, care să corespundă stării pacientului şi posibilităţilor organismului; observă somnul, calitatea
acestuia, raportul între starea de veghe şi somn; educa pacientul in evitarea consumului de alcool;
Intervenţiile asistentei la un pacient cu disconfort
Obiectiv: Pacientul să beneficieze de confort fizic şi psihic: discută cu pacientul pentru a identifica cauzele disconfortului (teamă
etc); favorizează odihna pacientului, prin suprimarea surselor care-i pot determina disconfortul şi iritabilitatea; creează senzaţie de
bine pacientului, prin discuţiile purtate; facilitează contactul cu alţi pacienţi, cu membrii familiei; aplică tehnici de îngrijire
curentă, necesare obţinerii stării de satisfacţie; observă şi notează schimbările;
Intervenţiile asistentei la un pacient cu oboseala
Obiectiv: Pacientul să fie odihnit cu tonusul fizic şi psihic bun în decurs de...zile: identifică cauza oboselii; ajută pacientul să-şi
planifice activităţile cotidiene; observă dacă perioadele de odihnă corespund necesităţilor organismului; stimulează încrederea
pacientului în forţele proprii şi în cei care îl îngrijesc; învaţă pacientul cum să execute tehnici de relaxare; ajută la aplicarea
corectă a acestora; observă şi notează funcţiile vitale şi vegetative, perioada somn-odihnă, comportamentul pacientului;
administrează medicaţia indicată de medic; observă efectul acesteia.
NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ȘI DEZBRĂCA
Intervenţiile asistentei - Pacient cu dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca
Obiectiv: Pacientul să cunoască importanţa satisfacerii de a se îmbrăca şi dezbrăca: educă pacientul privind importanţa
vestimentaţiei în identificarea personalităţii; notează zilnic interesul persoanei pentru a se îmbrăca şi dezbrăca; supraveghează
cu ce se îmbracă; explică legăturile dintre ţinuta vestimentară, imagine şi stima de sine; încurajează pacientul;
Obiectiv: Pacientul să se poată îmbrăca şi dezbrăca singur: identifică capacitatea şi limitele fizice ale persoanei îngrijite; îi
acordă timp suficient pentru a se îmbrăca şi dezbrăca; recomandă, dacă ameţeşte, să se îmbrace în fotoliu şezând; sugerează
aparţinătorilor să-i procure pacientului haine largi, uşor de îmbrăcat, cu mod de încheiere simplu; încălţăminte fără şiret; face
zilnic exerciţii de motricitate fină cu pacientul descriindu-i gestica necesară îmbrăcării; asistenta îmbracă şi dezbracă pacientul în
caz de paralizii ale membrelor, susţinând membrul paralizat în timpul îmbrăcării; începe îmbrăcarea cu membrul paralizat şi apoi
cu cel sănătos şi dezbrăcarea în mod invers;
Obiectiv: Pacientul cu tulburări psihice recâştigă independenţa de a se îmbrăca şi dezbraca: evaluează gradul de confuzie şi
observă schimbările de comportament, orientându-l regulat în timp şi spaţiu; solicită persoanei să se îmbrace, vorbindu-i clar,
distinct, cu respect şi răbdare, respectând ritmul acesteia; explică gesturile pe care trebuie să le facă pentru a se îmbrăca, în limbaj
inteligibil; aşază obiectele în cameră în aceeaşi ordine tot timpul, iar hainele în ordinea folosirii lor şi solicită pacientului la
dezbrăcare să le pună în ordine inversă.
DE REŢINUT: în cazul afecţiunilor la nivelul membrelor superioare, se începe cu dezbrăcarea membrului sănătos, îmbrăcarea
începând cu membrul afectat; în cazul afecţiunilor la membrele inferioare, nu se recomandă pijamaua; susţinerea membrului
paralizat; acordarea de timp suficient pacientului pentru a efectua tehnica; abordarea pacientului cu răbdare şi calm.

NEVOIA DE A FI CURAT, ÎNGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTELE ȘI MUCOASELE

Intervenţiile asistentei pentru menţinerea independenţei în satisfacerea nevoii: explorează obiceiurile pacientului; planifică
un program de igienă cu pacientul, în funcţie de activităţile sale; îl învaţă măsuri corecte de igienă corporală;

Intervenţiile asistentei – la pacientul cu carenţe igienice

OBIECTIV: Pacientul să prezinte tegumentele şi mucoasele curate: ajută pacientul, în funcţie de starea generală, să îşi facă baie
sau duş, sau îi efectuează toaleta pe regiuni; pregăteşte materialele pentru baie, pregăteşte cada; asigură temperatura camerei (20-
22° C) şi a apei (37-38° C); ajută pacientul să se îmbrace, să se pieptene, să-şi facă toaleta cavităţii bucale, să-şi taie unghiile;
pentru efectuarea toaletei pe regiuni, pregăteşte salonul şi materialele, protejează pacientul cu paravan şi-l convinge cu tact şi cu
blândeţe să accepte; efectuează toaleta cavităţii bucale la pacienţii inconştienţi;
OBIECTIV : Bolnavul să-şi redobândească stima de sine: identifică, împreună cu pacientul cauzele şi motivaţia preocupării
pentru aspectul fizic şi îngrijrile igienice; ajută pacientul să-şi schimbe atitudinea faţă de aspectul său fizic şi faţă de îngrijirile
igienice; conştientizează pacientul în legătură cu importanţa menţinerii curate a tegumentelor, pentru prevenirea îmbolnăvirilor

Intervenţiile asistentei – la pacientul cu alterarea tegumentelor şi fanerelor

OBIECTIV: Pacientul să nu devină sursă de infecţii nosocomiale(intraspitalicesti): ia măsuri de prevenire a infecţiilor
nosocomiale; leziunile care s-au suprainfectat vor fi protejate cu pansament efectuat în condiţii de perfectă asepsie, atât a
tegumentelor, materialelor cât şi a mâinilor persoanei care îl execută; pansamentul se va face cu blândeţe, pentru a nu distruge
ţesuturile nou formate prin procesul de vindecare; desfacerea pansamentelor se va face blând, umezindu-le la nevoie;
supraveghează ca pansamentele să nu fie prea strânse, pentru a nu împiedica circulaţia sanguină.
OBIECTIV: Pacientul să fie echilibrat nutriţional, pentru favorizarea cicatrizării leziunilor cutanate: asistenta îndrumă
pacientul să consume alimente neiritante şi neexcitante; controlează alimentele provenite de la aparţinători; învaţă pacientul să
consume legume, făinoase, fructe şi zarzavaturi; conştientizează pacientul şi familia în legătură cu rolul nociv al alcoolului,
cafelei, condimentelor, alimentelor prăjite, conservelor, afumăturilor;
OBIECTIV: Pacientul să aibă o stare de bine fizic şi psihic: încurajează pacientul în permanenţă (leziunile sunt supărătoare
prin pruritul pe care îl produc, prin aspectul dizgraţios prin posibilitatea de a lăsa cicatrice); îi explică necesitatea intervenţiilor;
prelevează produse specifice pentru investigaţii de laborator (cruste, puroi, fire de păr, unghii);
NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Intervenţiile asistentei medicale pentru menţinerea independenţei în nevoia de a evita pericolele

Pentru menţinerea unui mediu sănătos: educă pacientul pentru evitarea poluării atmosferei cu praf, încărcătură microbiană prin
ştergerea umedă a mobilierului şi aerisirea încăperilor; îndepărtează sursele cu miros dezagreabil; participă la programe de
propagandă şi control, de educaţie a populaţiei pentru menţinerea unui mediu sănătos, în comunitate, unităţi de învăţământ;
Pentru prevenirea accidentelor: face educaţie pentru prevenirea accidentelor, verifică dacă sunt respectate normele de securitate
a muncii, normele ergonomice în unităţile cu activităţi cu risc de accidente; mobilierul să fie adecvat (exemplu: paturile,
scaunele prea înalte pot favoriza accidente); mobilierul să fie astfel aşezat încât să nu devină obstacol pentru locatari; să prezinte
protecţie la sursele de electricitate sau de gaze (prize, robineţi de gaze etc.); obiectele casabile şi tăioase trebuie aşezate în locuri
sigure; explorează pericolele reale şi cele potenţiale la locul de muncă şi la domiciliu; instituţiile pentru copii şi bătrâni vor fi
amenajate astfel încât să respecte în totalitate regulile de securitate raportate la gradul de risc pe care îl determină vârsta
subiecţilor.
Pentru prevenirea infectiilor: supraveghează dacă sunt respectate normele de igienă, salubritate, dezinfecție, dezinsecție,
deratizare și circuitele functionale; asigură implicarea populației în aplicarea programelor pentru menținerea și promovarea
sănătății; supraveghează starea de sănătate a populației școlare prin controale periodice; face controale periodice persoanelor cu
risc crescut la infecție; organizează – efectuează : imunizarile obligatorii
Intervențiile asistentei- VULNERABILITATE
asigură poziția fiziologică și transportul adecvat stării generale a pacientului( în siguranță); amplasează pacientul în salon, în
funcție de starea sa, afecțiune și receptivitatea lui; ia măsuri de prevenire a transmiterii infecțiilor; alege procedurile de
investigație și tratament cu risc minim de infecție; aplică măsuri de profilaxie nespecifică și specifică; informează și lămurește
pacientul asupra necesității respectării măsurilor de protecție împotriva accidentelor; asigură o dieta adecvată, cu surplus de
legume și fructe pentru creșterea rezistenței organismului;
ALTERAREA INTEGRITĂȚII FIZICE SAU PSIHICE
INTERVENȚII: ajută și suplinește pacientul în satisfacerea nevoilor organismului; administrează tratamentul medicamentos la
indicația medicului; determină pacientul să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile; aplică măsurile de prevenire a
complicațiilor septice; folosește măsuri de relaxare pasivă: terapie muzicală, masaj; asigură și menține un mediu de protecție
psihică adecvat stării de boala a pacientului; aplică tehnici de psihoterapie adecvată; foloseste metode de relaxare pasivă (masaj,
muzica); încurajează pacientul să comunice cu cei din jur, să-și exprime emoțiile, nevoile, frica , opiniile;
ANXIETATEA
Intervențiile asistentului – anxietate
asigură un mediu securizant și de protecție; evaluează gradul de afectare și identifică factorii stresori; identifică sursa de
dificultate și încearcă, împreună cu pacientul, să o îndepărteze; supraveghează starea generală și comportamentul; participă la
examinarea bolnavului; administrează medicația prescrisă; comunică cu pacientul și îl lămurește asupra stării sale; răspunde la
întrebările pacientului; facilitează menținerea încrederii în echipa de îngrijire; încurajează pacientul să-și exprime sentimentele;
stabilește împreună cu pacientul activități care să-i redea sentimentul utilității și încrederea în convingerile personale;
DUREREA
Intervențiile asistentei- DUREREA ACUTĂ
evaluează caracteristicile durerii: localizare, intensitate, durată, frecvenţă, factorii care cresc sau îi diminuează intensitatea;
observă poziţia de protecţie adoptată de persoană; plasează persoana într-o poziţie antalgică; utilizează mijloace suplimentare
pentru reducerea durerii: băi calde, pungă cu gheaţă; recomandă persoanei să semnaleze durerea de la apariţie; asociază
medicaţia analgezică cu un masaj, o atingere terapeutică; informează pacientul asupra evoluţiei durerii, a diminuării şi toleranţei
şi acţiunii medicamentului;
Intervențiile asistentei- DURERE CRONICĂ
foloseşte la alegerea persoanei mijloace de destindere: masaj, lectură, muzică etc; imobilizează regiunea dureroasă; programează
activităţile ţinând cont de limitele persoanei; sugerează să crească progresiv durata exerciţiilor şi mişcărilor fără să exagereze;
face un masaj al spatelui, mâinilor şi picioarelor; în caz de migrenă, sugerează persoanei să se culce într-o cameră liniştită cu o
pungă de gheaţă pe cap şi un şerveţel rece pe ochi, la primele semne ale migrenei;
PIERDEREA STIMEI DE SINE
Intervenții: identifică cu persoana situaţiile şi evenimentele care sunt cele mai ameninţătoare pentru ea; determină pacientul să
participe la activităţi recreative, educative, care să-i permită recâştigarea stimei de sine; explică persoanei că toate pierderile
ocazionale (divorţ, şomaj, retragere) cer o perioadă de adaptare; determină pacientul să participe, pe cât posibil la îngrijirile sale
pentru a-i da sentimentul de control a-l situaţiei;
ALTERAREA IMAGINII CORPORALE
Intervenții: evaluează gradul anxietăţii care însoţeşte pierderea fizică; permite să-şi exprime negarea, la început, pentru a o ajuta
să se adapteze; ajută persoana să se pună în valoare prin aspectul ei: coafură nouă, îmbrăcăminte nouă ; explică persoanei că e
normal să resimtă mânie, frustrare sau depresie în această situaţie; determină progresiv să-şi privească plaga, amputaţia,
colostomia, mastectomia, arsura etc; îl face să participe progresiv la îngrijiri;
INTOLERANȚĂ LA ACTIVITATE
INTERVENȚII: evaluează statusul pacientului la efort; permite pacientului să-şi exprime oboseala, slabiciunea; ajuta pacientul
să se adapteze situației; limitează activitățile pacientului pâna la reabilitarea acestuia; ajută pacientul în satisfacerea nevoilor
fundamentale; îl determină pe pacient să participe progresiv la îngrijiri; supraveghează funcțiile vitale înainte, în timpul și după
desfășurarea activitătilor, comportamentul, starea de conștiență; asigură mediu de siguranța; administrează medicația prescrisă.
TEAMA, FRICA
Intervenții: identifică împreună cu persoana natura, intensitatea, cauzele fricii, la nevoie; familiarizează persoana cu mediul nou;
furnizează explicaţii scurte, precise, asupra îngrijirilor programate; explică persoanei care se teme de singurătate că un membru
al echipei de îngrijire va fi la dispoziţia sa, la nevoie; asigură un climat de securitate: ridică lateralele patului, elimină toate
obiectele ce ar putea răni persoana sau pe ceilalţi;
NEVOIA DE A SE RECREA
Intervențiile asistentei pentru menținerea independenței: explorează gusturile şi interesul pacienţilor pentru activităţi
recreative, pentru petrecerea timpului liber; planifică activităţi recreative împreună cu pacientul; asigură condiţiile necesare;
organizează activităţi recreative individuale sau în grup, în funcţie de vârstă, posibilităţi şi locul de desfăşurare al acestora: jocuri
distractive, formativ-educative, de echilibrare şi tonifiere; audiţii muzicale; vizionări de filme; întâlniri cu personalităţi artistice;
facilitează accesul la biblioteci, săli de lectură sau procură cărţi, reviste; antrenează şi stimulează pacienţii în aceste activităţi;
Intervențiile asistentei
OBIECTIV: Pacientul să prezinte stare de bună dispoziţie: asistenta medicală explorează ce activităţi recreative îi produc plăcere
pacientului; analizează şi stabileşte dacă acestea sunt în concordanţă cu starea sa psihică şi fizică; planifică activităţi recreative
împreună cu pacientul; organizează activităţi recreative specifice pentru copii, adulţi, vârstnici; antrenează bolnavul în activităţi
şi-l ajută; asigură mediul corespunzător; amenajează camere de recreare: pentru audiţii muzicale, vizionări de filme, TV; are în
vedere ca activităţile să nu-l suprasolicite, să nu-l obosească, ci să-i creeze stare de bună dispoziţie; notează reacţiile şi manifestările
pacientului cu referire directă la: starea de plictiseală şi tristeţe;
OBIECTIV: Pacientul să-şi recapete încrederea în forţele proprii: determină pacientul să-şi exprime emoţiile şi sentimentele;
câştigă încrederea bolnavului şi-l ajută să depăşească momentele dificile; administrează şi supraveghează efectele tratamentului
indicat de medic: antidepresive, tranchilizante;
OBIECTIV: Pacientul să beneficieze de somn odihnitor: învaţă pacientul tehnici de relaxare; îl ajută să le execute şi observă
modul cum le realizează;
Rolul asistentei: alegerea mijloacelor de recreare (individualizate în funcţie de vârstă, preferinţele pacientului şi starea lui
fiziologică); asigurarea condiţiilor optime pentru aceste activităţi; supravegherea pacientului în timpul activităţilor de recreare,
pentru a nu se produce agravări ale stării lui fizice şi psihice; aprecierea impactului activităţii lor recreative asupra
pacientului;
NEVOIA DE A ÎNVĂȚA CUM SĂ-ȚI PĂSTREZI SĂNĂTATEA
Intervențiile asistentei pentru menținerea independenței: asistenta medicală explorează nevoile de cunoaştere ale pacientului;
elaborează obiective de studiu cu pacientul; informează cu privire la mijloacele şi resursele pe care le poate asigura: broşuri, cărţi,
pliante, reviste, diapozitive etc; susţine motivarea pacientului faţă de cunoştinţele care urmează să le dobândească; organizează
activităţi de educaţie pentru sănătate: convorbiri, cursuri, conferinţe, filme, demonstraţii practice; prezintă materiale cu subiecte
interesante, atractive, cu mijloace şi procedee adecvate nivelului de cultură şi gradului de înţelegere al pacienţilor;
Intervențiile asistentei

OBIECTIV: Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe: explorează nivelul de cunoştinţe al bolnavului privind boala, modul de
manifestare, măsurile preventive şi curative, modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare; identifică
manifestările de dependenţă, sursele lor de dificultate, interacţiunile lor cu alte nevoi; stimulează dorinţa de cunoaştere; motivează
importanţa acumulării de noi cunoştinţe; conştientizează bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea; organizează
activităţi educative, folosind metodele de învăţământ cunoscute; expunerea, conversaţia, demonstraţia respectând principiile
pedagogice; verifică dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit noile cunoştinţe
OBIECTIV: Pacientul să dobândească atitudini, obiceiuri şi deprinderi noi: identifică obiceiurile şi deprinderile greşite ale
bolnavului; corectează deprinderile dăunătoare sănătăţii; ţine lecţii de: formare a deprinderilor igienice, alimentaţie raţională, mod
de viaţă echilibrat, administrare a diferitelor tratamente; efectuează demonstraţii practice; întocmeşte programe de recuperare şi
reeducare a bolnavilor cu deficienţe senzoriale şi motorii (gimnastică medicală, kinetoterapie); va încuraja şi ajuta la dobândirea
noilor deprinderi.
NEVOIA DE A COMUNICA
Intervențiile asistentei

Obiective: Pacientul sa fie echilibrat psihic: Familiarizeaza pacientul cu mediul sau ambientul si-l linisteste cu privire la scopul
si natura interventiilor; Asigura mediul de Securitate; Administreaza medicatia recomandata de medic

Obiective: Utilizarea mijloacelor de comunicare adecvate starii sale: Cerceteaza posibilitatile de comunicare ale pacientului;
Furnizeaza mijloace de comunicare; Invata pacientul sa foloseasca mijloaccele de comunicare conform posibilitatilor sale

Obiective: Compensarea senzoriala a pacientului: Asigura ingrijiri relative la perturbarea senzoriala sau motorie
( cecitate ,surditate,paralizie ) avand rolul de suplinire pentru satisfacerea nevoilor pe care pacientul nu si le poate satisface
autonom( a bea ,a manca, a se misca si a avea o buna postura,a-si mentine tegumentele curate si integre, a evita pericolele);
Administreaza medicatia recomandata ; uguente, picaturi oculare, nazale, auriculare; Efectueaza exercitii pasive si active pentru
prevenirea complicatiilor musculare ,articulare; Pregateste pacientul pentru diverse examinari ale simturilor si il ingrijeste dupa
examinare.

Intervențiile asistentei în comunicare ineficientă la nivel intelectual

Obiective: Pacientul sa fie orientat in timp, spatiu si la propria persoană: Ajuta pacientul sa se orienteze in timp, spatiu si
referitor al propria persoana; Sugereaza pacientului sa tina un jurnal; Il ajuta sa completeze jurnalul; Il ajuta sa-si recunoasca
capacitatole si preferintele; Lasa pacientul sa faca tot ceea ce poate cu propriile sale mijloace.

TEHNICI DE COMUNICARE terapeutica si rolul asistentei

Ascultare active: sta in fata pacientului cand vorbeste; il priveste in ochi; îl aproba cand spune lucruri importante
Acceptarea: este vointa de a asculta mesajul unei personae, fara a manifesta indoiala sau dezgust, chiar daca sunt divergente de
idei; asistenta va manifesta toleranta fata de pacient; il va asculta fara sa-l intrerupa

Întrebarile: sunt un mijloc direct de comunicare si dau tonul unei interactiuni verbale; vor fi legate de subiectul discutat;
asistenta va alege intrebarile in functie de raspunsul pacientului

Parafraza: redarea mesajului pacientului in cuvinte simple, pentru a intelege correct

Clarificarea: cand intervine o neintelegere, asistenta poate intrerupe discutia, pentru a clarifica situatia

Focalizarea: centrarea mesajului pe o anumita problema de sanatate

Informarea pacientului: informatiile vor fi date la momentul oportun; nu se vor divulga date pe care medical doreste sa nu le
cunoasca pacientul

Linistea- asistenta care asigura linistea in comunicarea cu pacientul dovedeste ca este gata sa asculte cu rabdare

Recapitularea- este o revizuire a principalelor idei discutate