Tema - 7 Partea I - Elemente de Geometrie

Matematic¼
a-PIPP conversie
Elemente de geometrie-Tema 7, partea I
16 ianuarie 2022
(Institute) Matematic¼
a-PIPP conversie 16 ianuarie 2022 1 / 44
Plan
1 Elemente intuitive de geometrie în programele şcolare din ciclul primar

2 Noţiuni fundamentale de geometrie
3 Elemente de geometria triunghiului
4 Poligoane-de…niţii, tipuri, perimetre şi arii
5 Cercul. Num¼
arul π
6 Poliedre. Corpuri rotunde.
Introducere
Matematica studiaz¼ a studiaz¼ a relaţiile cantitative, modelele de
structur¼ a, de schimbare şi de spaţiu. Geometria este o ramur¼ aa
matematicii care se ocup¼ a cu relaţiile spaţiale.
Cuvântul "geometrie" provine din grecescul γεωµετρια:
geo=p¼ amânt, metria=m¼ asurare
Originea geometriei este legat¼ a de exigenţele vieţii practice, din
agricultur¼ a, construcţii, arhitectur¼ a, etc.
În înv¼aţ¼
amântul primar (chiar şi în cel preşcolar) elevii fac cunoştinţ¼ a
cu noţiuni de baz¼ a despre unele …guri şi corpuri geometrice, pornind
de la observarea mediului înconjur¼ ator şi formarea unor reprezent¼ ari
intuitive.
Predarea-înv¼ aţarea elementelor de geometrie, corelat¼ a cu cea a
unit¼aţilor de m¼ asur¼a, trebuie s¼ a ofere copiilor "unelte" utile pentru
desf¼aşurarea unor activit¼ aţi practice, dar şi s¼a-i conduc¼
a spre
dezvoltarea capacit¼ aţii de esenţializare şi abstractizare.
Elemente de geometrie în programele şcolare din ciclul
primar-MEM, Clasele: P, I-II
Competenţe generale: Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale

unor obiecte localizate în spaţiul înconjur¼
ator
Conţinuturi ale înv¼ aţ¼
arii:
MEM (clasele P, I-II), Figuri şi corpuri geometrice: Orientare
spa¸tial¼a şi localiz¼ari în spa¸tiu (în, pe, deasupra, dedesubt, lâng¼
a, în
faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic);
Figuri plane / 2D ( P¼ atrat, dreptunghi, triunghi, cerc, semicerc:
-denumire, conturare, desenare, ax¼ a de simetrie)
Activit¼ aţi de înv¼
aţare (exemple): descrierea unor …guri şi corpuri
geometrice din mediul apropiat, recunoaşterea unor forme (conturare,
desenare), realizarea de desene şi colaje folosind formele geometrice
înv¼
aţate; clasa a II-a: identi…carea axelor de simetrie, reprezentarea
fracţiilor 1/2 şi 1/4.
primar: Clasele: III-IV
Competenţe generale: Explorarea caracteristicilor geometrice ale
unor obiecte localizate în
mediul apropiat
Conţinuturi ale înv¼ aţ¼
arii: Matematic¼ a (clasele III-IV), Elemente
intuitive de geometrie:
Localizarea unor obiecte (coordonate într-o reprezentare gra…c¼ a sub
form¼a de reţea, h¼arţi);
Figuri geometrice (punct, linie dreapt¼ a, linie frânt¼
a, linie curb¼
a,
semidreapt¼ a; unghi-drept, ascuţit, obtuz; poligoane: p¼ atrat,
dreptunghi, romb, paralelogram, triunghi; cerc); Axa de simetrie;
Perimetrul; Aria unei unei suprafe¸ te-clasa a IV-a (prin reprezent¼ ari,
estimând cu ajutorul unei reţele de p¼ atrate cu latura de 1 cm);
Corpuri geometrice ( - cub, paralelipiped, piramid¼ a, cilindru, sfer¼
a, con
aşurare, construcţie folosind tipare sau diverse materiale); -
(identi…care, desf¼
volumul cubului şi paralelipipedului (folosind cubul cu latura 1 cm)
primar: Clasa a IV-a
Competenţe speci…ce şi activit¼
aţi de înv¼
aţare (exemple):
Localizarea unor obiecte în spa¸
tiu şi a unor simboluri în diverse
reprezent¼ari
- descrierea poziţiei obiectelor în spaţiu, în raport cu alte obiecte (paralel,
perpendicular); - identi…carea structurii unui ansamblu de obiecte spaţiale
din perspective
diferite
- identi…carea obiectelor folosind simbolurile dintr-o reprezentare;
- stabilirea coordonatelor unui obiect (dintr-o reprezentare de tip reţea)
- jocuri de construcţii a unor ansambluri de obiecte cu forme geometrice,
cu respectarea unor cerinţe
- vizualizare pe internet a unor planuri şi h¼arţi (de exemplu, de a localiza şcoala în
comunitate, de a vizualiza cel mai scurt traseu între dou¼ a locuri); - utilizarea unei
reprezent¼
ari simple pentru orientare în spaţiu, în condiţii familiare
primar: Clasa a IV-a
Competenţe speci…ce şi activit¼ aţi de înv¼ aţare (exemple):
Explorarea caracteristicilor, rela¸
tiilor şi a propriet¼a¸
tilor …gurilor şi
corpurilor geometrice identi…cate în diferite contexte
- identi…carea şi denumirea …gurilor plane; recunoaşterea în situaţii familiare/în
reprezent¼ ari a unor obiecte cu form¼ a geometric¼ a (cub, paralelipiped, piramid¼ a,
cilindru, sfer¼ a, con)
- identi…carea elementelor componente ale unei …guri plane: unghi, latur¼ a, vârf;
identi…carea unor segmente de dreapt¼ a perpendiculare, paralele
- identi…carea num¼ arului de forme geometrice plane dintr-un desen dat
- stabilirea axelor de simetrie ale unor …guri geometrice prin diferite modalit¼ aţi
(pliere, desen), completarea desenului unei …guri geometrice dup¼ a o ax¼ a de
simetrie
- estimarea m¼ arimii unor suprafeţe desenate pe o reţea, utilizând ca unitate de
m¼ asur¼
a p¼atratul cu latura de 1 cm; - compararea volumelor unor corpuri
geometrice (cub, paralelipiped) folosind
ca unitate de m¼
a-PIPP conversie
asur¼
a cubul cu latura de7 /144
16 ianuarie 2022
Noţiuni fundamentale de geometrie
La baza studiului geometriei stau câteva noţiuni primare (care nu se
de…nesc, …ind extrase din lumea real¼ a): punctul, dreapta, planul,
distanţa, m¼ asura unghiurilor
Celelalte noţiuni geometrice se de…nesc cu ajutorul noţiunilor
fundamentale.
Segmentul deschis (AB )=mulţimea punctelor situate pe dreapta AB
între punctele A şi B (capetele segmentului)
Segmentul închis [AB ]=reuniunea segmentului deschis (AB ) cu
mulţimea format¼ a din punctele A şi B
Semidreapta deschis¼ a (AB (are originea A, conţine punctul
B)=mulţimea punctelor situate pe dreapta AB de aceeaşi parte cu B
faţ¼
a de A. Semidreapta închis¼ a: [AB = (AB [ fAg
Unghi-reuniunea a 2 semidrepte cu aceeaşi origine
Linie poligonal¼ a (linie frânt¼
a)=reuniune de segmente închise, "puse
cap la cap": [P1 P2 ] [ [P2 P3 ] [ ... [ [Pn 1 Pn ]. (vârfuri: Pk ; laturi:
[Pk Pk +1 ]). Se presupune c¼a dou¼a laturi vecine nu sunt pe aceeaşi
dreapt¼ a.
Relaţii de congruenţ¼
a
Intuitiv, dou¼ a …guri (respectiv, corpuri) geometrice se numesc congruente
dac¼a:
-au aceeaşi form¼ a şi aceeaşi m¼arime (descriere prea vag¼ a)
-"prin suprapunere coincid"-putem deplasa în spaţiu una din …guri, astfel
încât s¼a se suprapun¼ a peste cealalt¼a
(descriere complicat¼ a- face apel la transform¼ ari geometrice numite
izometrii, care schimb¼ a doar poziţia, nu schimb¼ a forma, nu schimb¼ a
m¼arimea )
Dou¼ a segmente se numesc congruente dac¼ a au aceeaşi lungime
(Lungimea unui segment este distanţa dintre capetele sale)
Dou¼ a unghiuri se numesc congruente dac¼ a au aceeaşi m¼ asur¼
a.
Dou¼ a n goane se numesc congruente dac¼ a au laturile respectiv
congruente şi unghiurile corespunz¼ atoare respectiv congruente
(A1 A2 ...An B1 B2 ...Bn dac¼ a [Ak Ak +1 ] [Bk Bk +1 ] şi
Ak A\ k +1 Ak +2 Bk B\
k +1 Bk +2 pentru k = 1, .., n; am notat
An +1 = A1 , An +2 = A2 ).
Noţiunea de unghi
[ = [OA) [ [OB )=reuniunea semidreptelor [OA), [OB ) cu

De…niţie: AOB
originea comun¼a O.
Avem punctele A 6= O şi B 6= O.
Elemente. 1) Punctul O este numit vârful unghiului.
2) Semidreptele [OA), [OB ) se numesc laturile unghiului.
Cazuri speciale (improprii):
a) Unghi nul: [OA) = [OB ) (semidrepte suprapuse, confundate). M¼ asura
unghiului nul este zero;
b) Unghi alungit: reuniunea dintre [OA) şi [OB ) este dreapta AB
(semidreptele [OA) şi [OB ) sunt în prelungire). M¼
asura unghiului alungit
este 180 .
Semiplane. Interiorul unui unghi
Orice dreapt¼a în plan determin¼a în acel plan dou¼a mulţimi disjuncte de

puncte, numite semiplane.
Dou¼a puncte nesituate pe dreapt¼ a sunt în semiplane diferite
(opuse),segmentul cu capetele în aceste puncte are un punct comun cu
dreapta respectiv¼a.
Interiorul unui unghi=intersecţia a 2 semiplane, …ecare semiplan …ind
determinat de dreapta pe care este situat¼ a o latur¼
a şi conţinând cealalt¼
a
latur¼
a (f¼
ar¼
a vârful unghiului).
Dou¼a drepte concurente (cu un singur punct comun) formeaz¼ a 4 unghiuri,
congruente 2 câte 2.
Interiorul unui unghi
Interiorul unui unghi=intersecţia a 2 semiplane, …ecare semiplan …ind
determinat de dreapta pe care este situat¼
a o latur¼
a şi conţinând cealalt¼
a
latur¼
a (f¼
ar¼
a vârful unghiului).
Dou¼a drepte concurente (cu un singur punct comun) formeaz¼ a 4 unghiuri,
congruente 2 câte 2.
Noţiunea de unghi-m¼
asurarea şi compararea unghiurilor
La un unghi se m¼ asoar¼a deschiderea dintre laturi, identi…cându-l ca unghi
al razelor unui cerc. Un unghi format de dou¼ a raze ale cercului are 1 dac¼a
el cuprinde între laturile sale a 360 a parte dintr-un cerc.
Dou¼ a drepte concurente sunt perpendiculare dac¼ a toate cele 4 unghiuri pe
care le formeaz¼a sunt congruente-acestea se numesc unghiuri drepte şi au
m¼asura de 90 .
Compar¼ am dou¼ [ şi AOC
a unghiuri AOB [ cu B, C în acelaşi semiplan
determinat de dreapta OA: dac¼ a C 2 [OB ) unghiurile sunt congruente;
[ ) AOC
C 2 Int AOB [ < AOB; [ C 2 Ext AOB [ ) AOC [ > AOB. [
Noţiunea de unghi- clasi…carea unghiurilor dup¼
a m¼
asur¼
a
Dou¼a drepte concurente sunt perpendiculare dac¼a toate cele 4 unghiuri pe

care le formeaz¼
a sunt congruente-acestea se numesc unghiuri drepte şi au
m¼asura de 90 .
Un unghi mai mic decât un unghi drept (cu m¼ asura mai mic¼ a decât 90 )
se numeşte unghi ascuţit.
Un unghi mai mare decât un unghi drept (cu m¼ asura mai mare decât 90 )
se numeşte unghi obtuz.
Dou¼a unghiuri având suma m¼ asurilor de 90 se numesc complementare.
Dou¼a unghiuri având suma m¼ asurilor de 180 se numesc suplementare.
Poligoane-de…niţii
Linie poligonal¼ a închis¼a: linie poligonal¼ a în care punctul …nal coincide

cu cel iniţial ([P1 P2 ] [ [P2 P3 ] [ ... [ [Pn 1 Pn ], cu Pn = P1 )
Linie poligonal¼
a simpl¼
a: f¼
ar¼
a puncte de "autointersecţie": dou¼
a laturi
nevecine nu pot avea un punct comun.
Poligon=linie poligonal¼
a simpl¼
a închis¼
a
(Etimologie: πoλυγωνoν (polygonon) Polis=multe, gonia=unghi)
Terminologie: vârfuri, laturi, unghiuri (formate de laturi vecine)
Terminologie: diagonale-segmente care unesc vârfuri care nu sunt
vecine
Perimetrul poligonului=suma lungimilor laturilor poligonului
Poligoane-denumire, clasi…care, exemple
Observaţie: pentru orice poligon num¼

arul de laturi coincide cu
num¼
arul de vârfuri
Denumirea unui poligon este dat¼a de num¼
arul n de laturi (vârfuri):
n = 3: triunghi, n = 4: patrulater
n = 5: pentagon, n = 6: hexagon, n = 7: heptagon
n = 8: octogon, n = 9: nonagon, n = 10: decagon
În general: n-gon
Poligon regulat=poligon cu toate laturile congruente şi toate
unghiurile congruente
Tipuri de triunghiuri:
I. având în vedere lungimile laturilor: echilateral (cu toate laturile
congruente), isoscel (cu cel puţin dou¼a laturi congruente), oarecare
II. având în vedere m¼asurile unghiurilor: ascuţitunghic, dreptunghic,
obtuzunghic
Triunghiul. Elemente. M¼
asur¼
ari
Elemente: vârfuri-punctele necoliniare A, B, C ; laturi-segmentele închise

[ , ABC
[AB ], [BC ], [CA]; unghiuri: BAC d
[ , BCA.
Perimetrul=suma lungimilor laturilor=a + b + c, unde not¼am a =distanţa
BC , b =distanţa CA, c =distanţa AB.
Suma m¼ asurilor unghiurilor unui triunghi în plan este 180 (egal¼
a cu
m¼asura unui unghi alungit).
Aria triunghiului
Fie D piciorul perpendicularei din A pe BC . Am considerat cazul

D 2 (BC ), analog se trateaz¼a şi celelalte cazuri. Construim
dreptunghiurile ADCE şi ADBF .
Observ¼
am c¼ a aria(BCEF ) = 2 aria(∆ABC ). Rezult¼ a c¼ a
aria(∆ABC ) = BC 2 AD .
Am demonstrat formula: aria triunghiului= baza în¼ 2
a lţimea
.
Linii importante în triunghi-mediatoarele
Mediatoarea unui segment=dreapta care trece prin mijlocul segmentului şi

este perpendicular¼
a pe dreapta care include segmentul.
Mediatoarele triunghiului=mediatoarele laturilor; au un punct comun
(unic) O, centrul cercului circumscris triunghiului.
Linii importante în triunghi-bisectoarele
Bisectoarea unui unghi=semidreapta situat¼ a în interiorul unghiului, care

formeaz¼a cu laturile unghiului unghiuri de m¼
asuri egale.
Bisectoarele unghiurilor triunghiului au un punct comun (unic) I , centrul
cercului înscris în triunghi.
Linii importante în triunghi-în¼
alţimile
O în¼ alţime a triunghiului=segmentul care uneşte un vârf cu piciorul

perpendicularei din acel vârf pe latura opus¼ a
În¼
alţimile triunghiului au un punct comun (unic), ortocentrul triunghiului
H ( situat: în interiorul triunghiului ascuţitunghic, în vârful unghiului drept
pentru triunghi dreptunghic, în exteriorul triunghiului obtuzunghic).
Linii importante în triunghi-medianele
O median¼ a a triunghiului=segmentul care uneşte un vârf cu mijlocul laturii

opuse.
Medianele triunghiului au un punct comun (unic), centrul de greutate al
triunghiului G ( situat pe …ecare median¼
a la o treime de baz¼a şi 2 treimi
de vârf).
Criteriile de congruenţ¼
a a triunghiurilor
Pentru ca 2 triunghiuri s¼ a …e congruente este necesar s¼a aib¼a loc 6

congruenţe (3 perechi de laturi omoloage congruente, 3 perechi de
unghiuri omoloage congruente), dar este su…cient s¼ a aib¼a loc 3
congruenţe, adic¼ a triunghiurile s¼
a aib¼
a:
Cazul LUL: O pereche de unghiuri omoloage congruente şi laturile care le
formeaz¼ a respectiv congruente.
Cazul ULU: O pereche de laturi omoloage congruente şi unghiurile
al¼
aturate lor respectiv congruente.
Cazul LLL: 3 perechi de laturi omoloage congruente.
Consecin¸ t¼a a LUL: Într-un triunghi isoscel unghiurile "de la baz¼
a"
sunt congruente.
Consecin¸ t¼a a ULU: Orice triunghi cu dou¼ a unghiuri congruente este
isoscel.
https://www.youtube.com/watch?v=aplFf0Bj0ac
Relaţii metrice în triunghiul dreptunghic
Fie D piciorul perpendicularei din A pe ipotenuza [BC ].

Teorema catetei: AB 2 = BC BD, AC 2 = BC DC .
timii: AD 2 = BD DC .
Teorema în¼al¸
Teorema lui Pitagora: BC 2 = AB 2 + AC 2 .
Patrulatere particulare (în plan)
În ciclul primar se studiaz¼
a urm¼ atoarele: p¼ atrat, dreptunghi, romb,
paralelogram (de la particular la general, în unele manuale de clasa a
IV-a)
Ulterior, la gimnaziu revine asupra de…niţiilor (redundante) date
aceste tipuri de patrulatere; se stabilesc relaţii clare între mulţimile
formate din toate p¼ atratele/dreptunghiurile/
romburile/paralelogramele; se adaug¼ a înc¼ a un tip, trapezul.
Descrieri care pot … folosite ca de…niţii
P¼atrat-patrulater cu toate laturile de aceeaşi lungime şi toate
unghiurile drepte;
Dreptunghi-patrulater cu toate unghiurile drepte;
Paralelogram-patrulaterul ale c¼ arui laturi opuse sunt paralele şi au
lungimi egale, dou¼ a câte dou¼a (manual clasa a IV-a);
Romb-patrulater cu toate laturile de aceeaşi lungime.
Alte de…niţii (echivalente cu cele de mai sus)-manual clasa a IV-a:
rombul=paralelogram cu toate laturile de aceeaşi lungime;
dreptunghiul=paralelogram
(Institute) cu atoate
Matematic¼ unghiurile drepte;16p¼
-PIPP conversie atratul=romb
ianuarie 2022 25 / 44
Patrulatere particulare (în plan)-de…niţii şi propriet¼
aţi
DEF
Paralelogramul = patrulater ale c¼ arui laturi opuse sunt dou¼ a câte
dou¼a paralele.
Proprietate: Un patrulater este paralelogram dac¼ a şi numai dac¼a are
laturile opuse de lungimi egale, dou¼
a câte dou¼ a (unghiurile opuse de
m¼asuri egale, dou¼a câte dou¼
a)
DEF
Dreptunghi = paralelogram cu un unghi drept
DEF
Rombul = paralelogram cu dou¼ a laturi vecine (al¼ aturate) de lungimi
egale
Proprietate: Un patrulater este romb dac¼ a şi numai dac¼ a are toate
laturile de lungimi egale
Proprietate: Un paralelogram este romb dac¼ a şi numai dac¼a are
diagonalele perpendiculare
DEF
atratul = romb cu un unghi drept
P¼
Perimetrele poligoanelor
DEF
Perimetrul unui poligon = suma lungimilor tuturor laturilor poligonului.
Perimetrul rombului P = 4 l;
Perimetrul dreptunghiului: P = 2 L+2 l, pe scurt
P = 2 (L + l ) .
Perimetrul paralelogramului: P = 2 a+2 b=2 (a + b ).
Perimetrul triunghiului ∆ABC este P4 = AB + BC + CA.
Se mai noteaz¼ a lungimile laturilor sub forma: BC = a, CA = b,
AB = c. Atunci P4 = a + b + c.
Notaţie uzual¼a: semiperimetrul p = 21 P4 .
Observaţie: În orice triunghi avem p a > 0, p b > 0, p c > 0
(deoarece lungimea oric¼ arei laturi este < suma lungimilor celorlalte
dou¼a laturi).
Ariile poligoanelor
P¼atratul cu lungimea laturii l are aria A = l l (A = l 2 )
Dreptunghiul cu lungimile a dou¼ a laturi vecine L şi l are aria
A = L l.
Paralelogramul cu o baz¼ a de lungime b şi în¼alţimea corespunz¼ atoare h
are aria Aparal = b h.
Triunghiul dreptunghic cu lungimile laturilor care formeaz¼ a unghiul
1
drept (lungimile catetelor) b şi c are aria AN = 2 (b c )
Triunghiul (oarecare) cu o baz¼ a de lungime b şi în¼ alţimea
1
corespunz¼ atoare h are aria A4 = 2 (b h) .
Alte formule pentru aria unui triunghi oarecare:
A4 = 12 (b c sin A);
p
A4 = p (p a) (p b ) (p c ) (formula lui Heron).
Exemplu: aria unui romb A = D1 D2 (produsul lungimilor

diagonalelor)
Poligoane regulate
Cercul
DEF
Cerc = mulţimea punctelor din plan situate la aceeaşi distanţ¼a dat¼
a
faţ¼
a de un punct …x.
Punctul …x se numeşte centrul cercului, iar distanţa dat¼
a este raza
cercului.
Diametrul cercului=dublul razei
Ca segmente: o raz¼ a a cercului=segment care uneşte cercul centrului
cu un punct de pe cerc,
o coard¼
a a cercului=segment care uneşte dou¼ a puncte de pe cerc, un
diametru al cercului=coard¼ a care trece prin centrul cercului
Dou¼a puncte de pe cerc A, B 2 C determin¼
a pe cerc dou¼
a arce de
cerc (subîntinse de coarda [AB ])
Arhimede: ""Nōl¯¬turbāre (tangere) circulōs meōs!"
Cercul-perimetru (lungimea cercului), arie (aria discului)
a un cerc C de centru O şi raz¼
Se consider¼ a R > 0.
Lungimea oric¼arui cerc de raz¼
a R este
L = 2πR,
unde π ' 3, 14 este o constant¼ a.
Suprafaţa plan¼a m¼arginit¼
a de un cerc se numeşte disc (având centrul şi
raza aceleaşi cu ale cercului).
Aria oric¼
arui disc de raz¼a R este
A = πR 2 .
Num¼
arul pi
Este raportul dintre perimetrul şi diametrul unui cerc oarecare
Notaţia vine de la iniţiala cuvântului perimetru în limba greac¼
a
(perimetros=περιµετρoς).
Aproximare cunoscut¼ a de Arhimede: π ' 22

7 .
22
7 = 3, ( 142847 ) ; π = 3, 1415926..
Formula lui Leibniz: π = 4 1 13 + 15 1
7 + 9
1 1
11 + 1
13
1
15 + ...
Corpuri geometrice
Poliedre
De…niţie: Se numeşte poliedru un corp geometric m¼ arginit de suprafeţe

plane poligonale.
Etimologie: poly=multe, hedron=feţe
Denumiri:
Feţele unui poliedru=suprafeţele poligonale care m¼ arginesc poliedrul
Vârfurile unui poliedru=vârfurile feţelor poliedrului
Muchiile unui poliedru=laturile feţelor poliedrului
Formula lui Euler. Not¼ am cu F , V , M num¼ arul de feţe, vârfuri, respectiv
muchii ale unui poliedru
Dac¼ a poliedrul este convex: F + V = M + 2.
Poliedre particulare
În ciclul primar sunt studiate: cubul şi paralelipipedul (cuboidul),
piramida
Cerinţe: identi…carea acestora ca forme ale unor corpuri din mediul
apropiat; num¼ arul de: feţe, vârfuri, muchii; construirea unor
corpuri/suprafeţe poliedrale prin decupare+lipire sau modelare, construirea
unui paralelipiped folosind cuburi, identi…carea unor desf¼ aşur¼
ari ale
suprafeţei: unui cub, unui paralelipiped, unei piramide.
Se calculeaz¼ a: volumul cubului şi volumul paralelipipedului (cu muchiile
având lungimile exprimate prin numere naturale mici, în cazuri particulare)
În ciclul gimnazial sunt studiate: prisma, piramida (propriet¼ aţi
geometrice deduse pe baza teoremelor de geometrie plan¼ a/geometrie
în spaţiu, calculul unor distanţe, al unor arii -lateral¼
a, total¼
a, al
volumelor)
Poliedru regulat=poliedru ale c¼ arui feţe sunt suprafeţe ale unor
poligoane regulate congruente
Exist¼a doar 5 tipuri de poliedre regulate (corpurile lui Platon):
Poliedre regulate-cele 5 solide platonice
Desf¼
aşur¼
ari ale unor suprafeţe-cub, paralelipiped
Poliedre particulare
Prisma-poliedru pentru care dou¼ a feţe (numite baze) sunt (m¼arginite de)
poligoane congruente situate în plane paralele, iar celelalte feţe (numite
feţe laterale) sunt (m¼arginite de) paralelograme.
Muchiile laterale ale oric¼ arei prisme sunt congruente.
În¼
alţimea prismei=distanţa dintre planele bazelor
Dac¼ a muchiile laterale sunt perpendiculare pe planele bazelor, prisma se
numeşte prism¼ a dreapt¼ a.
Feţele laterale ale unui prisme drepte sunt dreptunghiuri.
Muchiile laterale ale unei prisme drepte au ca lungime în¼ alţimea prismei
Exemple: Paralelipipedul dreptunghic este o prism¼ a dreapt¼a cu baza
dreptunghi. Cubul este un paraleliped dreptunghic având toate feţele
p¼
atrate.
Poliedre particulare-arii şi volume
Prisma: Atotala = Alaterala + 2 AB

Prisma dreapt¼a: Alaterala = PB h (Perimetrul bazei în¼
alţimea)
Vprisma = AB h
Cazuri particulare: Vcub = a3 , Vcuboid = a b c.
Piramida: Atotala = Alaterala + AB

Piramida regulat¼ a (baza este poligon regulat, feţele laterale sunt
triunghiuri isoscele): Alaterala = 12 PB apotema
Vpiramida = 31 AB h
Corpuri rotunde
-Sunt descrise în ciclu primar

Cilindrul (circular drept)
Conul (circular drept)
Sfera
Cerinţe: identi…carea acestora ca forme ale unor corpuri din mediul
apropiat, descrierea suprafeţelor respective, construirea unor
corpuri/suprafeţe rotunde prin decupare+lipire sau modelare.
-În gimnaziu se studiaz¼ a în plus trunchiul de con şi sunt studiate
ariile (laterale, totale) şi volumele acestor corpuri rotunde
(explicarea, deducerea şi aplicarea formulelor)
Desf¼
aşur¼
ari ale unor suprafeţe (nu ale corpurilor!)
Analogii între unele corpuri rotunde şi unele poliedre
Cilindrul circular drept Prisma dreapt¼ a (în particular,

paralelipipedul dreptunghic)
Volumul ambelor corpuri este produsul dintre aria bazei şi în¼alţime:
Vcil = AB h (în cazul cilindrului circular, AB = πR 2 )
Aria lateral¼
a=perimetrul bazei în¼alţime (în cazul cilindrului circular,
Al = 2πR h)
Conul circular drept-Piramida (în particular, piramidele regulate)
Volumul ambelor corpuri este o treime din produsul dintre aria bazei
şi în¼
alţime:
Vcon = 13 AB h (în cazul conului circular, AB = πR 2 )
Aria lateral¼ a= 12 (perimetrul bazei "apotema") (în cazul conului
circular, Al = πR G )
Analogii între unele corpuri rotunde şi unele poliedre
Trunchiul de con circular drept -Trunchiul de piramid¼ a

Dimensiuni ale trunchiului de con: razele bazelor (R, r ), în¼
alţimea (h),
generatoarea (G )
(Din teorema lui Pitagora: G 2 = (R r )2 + h2 ).
Volumul ambelor corpuri (trunchi de piramid¼ a, trunchi de con) are
formula p
Vtrunchi = 31 h AB + Ab + AB Ab ,
unde AB , Ab sunt aria bazei mari, respectiv aria bazei mici.
În cazul trunchiului de con circular: Vtrunchi = π3 h R 2 + r 2 + R r .
Folosind formula ariei laterale a conului se obţine formula ariei laterale
a trunchiului de con: Al = πG (R + r )
Bibliogra…e
Mihail Roşu-Elemente de matematic¼ a pentru profesorii din

înv¼
aţ¼
amântul primar, Editura Aramis, 2016
Mihail Roşu-Didactica matematicii în înv¼ aţ¼
amântul primar, 2006
Constantin Petrovici-Didactica matematicii pentru înv¼ aţ¼
amântul
primar, Editura Polirom, 2014
Constantin Petrovici-Didactica activit¼aţilor matematice în gr¼adiniţ¼
a,
Editura Polirom, 2014

Tema - 7 Partea I - Elemente de Geometrie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema - 7 Partea I - Elemente de Geometrie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Matematic¼

1 Elemente intuitive de geometrie în programele şcolare din ciclul primar

Competenţe generale: Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale

[ = [OA) [ [OB )=reuniunea semidreptelor [OA), [OB ) cu

Orice dreapt¼a în plan determin¼a în acel plan dou¼a mulţimi disjuncte de

Dou¼a drepte concurente sunt perpendiculare dac¼a toate cele 4 unghiuri pe

Linie poligonal¼ a închis¼a: linie poligonal¼ a în care punctul …nal coincide

Observaţie: pentru orice poligon num¼

Elemente: vârfuri-punctele necoliniare A, B, C ; laturi-segmentele închise

Fie D piciorul perpendicularei din A pe BC . Am considerat cazul

Mediatoarea unui segment=dreapta care trece prin mijlocul segmentului şi

Bisectoarea unui unghi=semidreapta situat¼ a în interiorul unghiului, care

O în¼ alţime a triunghiului=segmentul care uneşte un vârf cu piciorul

O median¼ a a triunghiului=segmentul care uneşte un vârf cu mijlocul laturii

Pentru ca 2 triunghiuri s¼ a …e congruente este necesar s¼a aib¼a loc 6

Fie D piciorul perpendicularei din A pe ipotenuza [BC ].

Exemplu: aria unui romb A = D1 D2 (produsul lungimilor

Aproximare cunoscut¼ a de Arhimede: π ' 22

De…niţie: Se numeşte poliedru un corp geometric m¼ arginit de suprafeţe

Prisma: Atotala = Alaterala + 2 AB

Piramida: Atotala = Alaterala + AB

-Sunt descrise în ciclu primar

Cilindrul circular drept Prisma dreapt¼ a (în particular,

Trunchiul de con circular drept -Trunchiul de piramid¼ a

Mihail Roşu-Elemente de matematic¼ a pentru profesorii din

S-ar putea să vă placă și