Preventia secundara in cazul schizofreniei

Preventia secundara cuprinde interventiile care urmaresc selectarea

indivizilor cu risc crescut sau in stadii in care boala nu este inca manifesta si terapii
menite sa reduca riscul de amplificare a simptomatologiei avand in vedere faptul
ca aceasta boala se incadreza in categoria bolilor cornice

Schizofrenia este o boală asociată cu numeroase mituri și poartă povara unei

stigmatizări considerabile. Pentru a ajuta efectiv, nu doar pacientul, ci si familia
acestuia , îngrijitorii trebuie să dobândească cât mai multe cunoștințe despre
boală și metodele de tratament posibile și de asemenea să colaboreze
îndeaproape cu terapeuții profesioniști. Uneori simptomele bolii sugerează
retragerea emoțională a pacientului cu schizofrenie, însă, pacientul simte o
dorință profundă de apropiere umană și sprijin emoțional din partea familiei
apropiate.
Familia este importantă pentru o astfel de persoană, chiar mai importantă decât
în cazul persoanelor sănătoase care sunt atrase spre lumea prietenilor, distracției,
muncii sau a intereselor. Pentru multe persoane cu schizofrenie, familia este
deosebit de importantă deoarece nu au prea mulți prieteni și activități în afara
cercului acesteia. Iar procesul revenirii persoanei bolnave la o viață din ce în ce
mai bună în societate începe adesea în familie.
Administrarea medicamentului trebuie începută cât mai rapid posibil, alegând un
medicament care va reduce în mod eficient simptomele, fiind în același timp bine
tolerat și care va permite pacientului să respecte tratamentul prescris.
Fără această abordare, nu se poate obține succesul terapeutic. Farmacoterapia,
indiferent de calea de administrare, trebuie însă suplimentată cu alte metode
terapeutice: psihoterapie, psihoeducație și lucrul activ cu familia pacientului sau
persoana care îi asigură îngrijirea.