Tema 7.

COMPONENTE SPECIFICE ALE INSTALAŢIILOR FRIGORIFICE

7.1. Vaporizatorul
Vaporizatorul din componenţa unei instalaţii frigorifice este un schimbător de căldură
în care agentul frigorific se vaporizează datorită căldurii preluate de la mediul răcit.
Vaporizatoarele pentru răcirea lichidelor (bere, lapte, sucuri de fructe, agenţi
intermediari de răcire) realizează răcirea acestora prin imersia suprafeţei de schimb de căldură
în lichid sau prin circulaţia lichidului supus răcirii în interiorul aparatului.
Cele mai vechi tipuri de vaporizatoare din această categorie sunt cele imersate,
construite sub formă de serpentine sau grătar. Aceste vaporizatoare, de tip deschis, se
imersează în bazine în care lichidul (de obicei agentul intermediar de răcire) circulă datorită
acţiunii unor agitatoare.
Vaporizatoarele multitubulare orizontale sunt cele mai utilizate vaporizatoarele de tip
închis. Construcţia lor diferă funcţie de agentul frigorific vehiculat.
Vaporizatoarele multitubulare orizontale (figura 1) se compun dintr-o manta
cilindrică 3, prevăzută cu colector de vapori 5 pe racordul de aspiraţie al compresorului şi
colector de ulei 7 la partea inferioară. Ţevile 4 din interiorul mantalei sunt fixate în plăcile
tubulare 2. Vaporizarea agentului (amoniacului) se realizează în spaţiul intratubular. Lichidul
răcit circulă în interiorul ţevilor. Vaporizatorul mai are în componenţă racordurile de evacuare
a lichidului răcit 1 şi de alimentare 6, precum şi racordul de alimentare a agentului frigorific
lichid 8.
În cazul folosirii acestui tip de vaporizator pentru agent frigorific freon, acesta circulă
prin ţevi şi lichidul răcit printre ţevi.

Figura 7.1 – Vaporizatorul multitubular orizontal

1
 7.2. Condensatorul
Condensatorul din componenţa unei instalaţii frigorifice este un schimbător de
căldură în interiorul căruia vaporii de agent supraîncălzit se răcesc până la saturaţie şi, apoi, se
condensează prin cedarea căldurii unui agent de răcire (aer, apă sau mixt).
În figura 7.2 este dat exemplul unui condensator multitubular orizontal răcit cu apă,
compus dintr-o manta cilindrică 3, prevăzută cu colectoarele de agent (amoniac) în stare
lichidă 8 şi de ulei 7 la partea inferioară. Ţevile 4 din interiorul mantalei sunt fixate în plăcile
tubulare 2. Condensatorul mai este prevăzut cu racordurile de evacuare a apei 1 şi de
alimentare 6, precum şi racordul de alimentare a agentului frigorific (amoniac) 5.

Figura 7.2 – Condensator multitubular orizontal

7.3. Compresorul
Compresorul constituie componenta principală a sistemelor frigorifice cu comprimare
mecanică de vapori.
Compresorul aspiră vaporii de agent frigorific din vaporizator, îi comprimă şi îi
refulează la presiunea ridicată din condensator. Adică, compresorul creează condiţiile pentru
transferul căldurii de la agentul frigorific la mediul ambiant şi circulaţia acestuia în instalaţia
frigorifică.
În instalaţiile frigorifice se utilizează următoarele tipuri de compresoare:
- volumice cu piston (cu mişcare alternativă);
- volumice rotative (cu lamele în rotor, cu piston rulant, elicoidale, spirale etc.);
- centrifugale (turbocompresoare).
Compresorul volumic măreşte presiunea vaporilor de agent prin reducerea volumului
spaţiului de comprimare şi consum de lucru mecanic la arbore.

2
 Compresorul centrifugal este aparatul în care lucrul mecanic consumat la arbore se
transmite de către rotorul cu palete curentului de agent frigorific, crescându-i astfel presiunea
şi energia cinetică.

✓ Compresoare cu piston
Datorită domeniului larg de puteri frigorifice (de la 0,1 la 600 kW) şi temperaturii de
vaporizare (până la –100°C), compresoarele cu piston sunt cele mai utilizate. De asemenea
ele prezintă avantajul funcţionării la rapoarte de comprimare mari într-o singură treaptă.
Dezavantajele acestor compresoare sunt următoarele:
- presiuni de aspiraţie de 0,2 – 0,1 bar;
- uzură mare în mecanismul rotor;
- vibraţii în funcţionare datorită forţelor şi momentelor neechilibrate;
- prezenţa uleiului de ungere în agentul frigorific.
În figura 7.3 este prezentată schema compresorului cu piston cu mecanism bielă –
manivelă. Acesta se compune din supapele de refulare 1 şi aspiraţie 2, pistonul 3, biela 4,
manivela 5 şi arborele 6. Semnificaţia notaţiilor din figură este următoarea:
- SR = supapă de refulare;
- SA = supapă de aspiraţie;
- PMI = punct mort interior;
- PME = punct mort exterior;
- s = cursa pistonului.

Figura 7.3 – Compresorul cu piston

3
 ✓ Compresoare rotative
Compresoarele rotative se compun dintr-un cilindru (stator) fix, rotorul (pistonul)
mobil şi elementele de legătură.
Compresoarele frigorifice cu lamele în rotor se utilizează pentru trepte de presiune
joasă, capacităţi frigorifice de 7,5 – 450 kW şi debite volumice teoretice de 60 – 300 m3/h.
Acest tip de compresoare prezintă avantajele unor construcţii compacte, uşoare, bine
echilibrate, dar au pierderi importante datorită frecării lamelelor şi rapoarte de compresiune
mai mici.
În figura 7.4 este prezentată schema şi diagrama procesului de comprimare în
diagrama p – V pentru compresoarele rotative cu lamele radiale în rotor.
Semnificaţia notaţiilor este următoarea:
- R = raza cilindrului compresorului;
- e = excentricitatea la care este montat rotorul în cilindru;
- r = raza rotorului;
- δ1, δ2, δ3, δ4 = unghiurile corespunzătoare deplasării rotorului cu lamele în fazele
de comprimare.

Figura 7.4 – Schema şi procesul de comprimare în diagrama p - V pentru

compresorul rotativ cu lamele radiale în rotor
Lamelele rotorului se deplasează libere în canalele din rotor. Ordinea fazelor
de comprimare este următoarea:
- 4 – 1: aspiraţie;
- 1 – 2: comprimare;
- 2 – 3: refulare;
- 3 – 4: destindere.

4
 7.4. Aparate auxiliare
Separatorul de lichid este un recipient care se montează într-o instalaţie frigorifică
între vaporizator şi compresor.
Scopul separatorului de lichid este următorul:
- separarea picăturilor de agent frigorific lichid antrenate de vaporii reci produşi în
vaporizator, pentru protejarea compresorului împotriva loviturilor de lichid care s-ar produce
dacă acesta ar pătrunde în aparat;
- separarea vaporilor formaţi în ventilul de laminare şi astfel alimentarea prin
gravitaţie, numai cu lichid a vaporizatoarelor.
În figura 7.5 sunt prezentate două separatoare de lichid, orizontal (a) şi vertical (b).
Se deosebesc racordurile de aerisire 1, de egalizare 2, la supapa de siguranţă 3, la manometru
4, cele de aspiraţie evaporator 5, de aspiraţie compresor 8, de evacuare a lichidului 6, gura de
vizitare 7 şi de intrare a lichidului 9.

a b

Figura 7.5 – Separatoare de lichid

Separatorul – acumulator are pe lângă funcţia de separare a lichidului şi cea de

acumulare a agentului frigorific lichid din vaporizatoare.
Separatorul de ulei se montează pe racordul de refulare al compresorului, în special
la instalaţiile frigorifice cu amoniac, cu scopul de a separa uleiul din amestecul cu agent
frigorific, prin modificarea bruscă a vitezei şi direcţiei acestuia, prin realizarea de şocuri pe
pereţi şi răcire. Astfel, uleiul este împiedicat să pătrundă în condensatoare şi vaporizatoare şi
se evită înrăutăţirea transmiterii căldurii care s-ar putea produce datorită depunerii uleiului pe
suprafeţele acestor aparate.

5
 Rezervorul de agent frigorific lichid se montează într-o instalaţie frigorifică după
condensator, cu scopul de a colecta agentul frigorific lichid dintr-o porţiune a instalaţiei atunci
când este necesar. De asemenea, lichidul din aceste rezervoare poate constitui o rezervă –
tampon.
Butelia de răcire intermediară este un recipient utilizat la instalaţiile frigorifice în
două trepte de comprimare, cu scopul de a răci vaporii refulaţi din treapta de joasă presiune şi
de a separa uleiul.
Aceste aparate se realizează fără serpentină interioară sau cu serpentină interioară şi
barbotare.
Oala de ulei este un recipient care se utilizează în instalaţiile frigorifice cu amoniac de
puteri mari şi foarte mari, cu scopul de a colecta uleiul depus în separatorul de ulei,
condensator, vaporizator. Operaţia realizată se numeşte purjarea uleiului.
Filtrul se montează într-o instalaţie frigorifică cu scopul de a reţine corpurile străine
din aparatele şi conductele instalaţiei. Filtrele se montează pe circuitul de vapori, pe conducta
de aspiraţie la intrarea în compresor, pe partea de lichid, înaintea ventilului de reglaj. Operaţia
de reţinere a impurităţilor se realizează prin trecerea agentului frigorific prin una sau mai
multe site cu ochiuri foarte fine şi prin scăderea vitezei de curgere a agentului.
Deshidratorul se montează într-o instalaţie frigorifică pe circuitul de lichid înaintea
ventilului de reglaj, pentru reţinerea şi îndepărtarea apei din agentul frigorific. Deshidratoarele
sunt umplute cu substanţe absorbante sau adsorbante faţă de apă (clorură de calciu, silicagel,
sulfat de calciu).
Pompa se foloseşte în cadrul unei instalaţii frigorifice pentru circulaţia agenţilor
intermediari, a agentului frigorific lichid în circuitele de joasă presiune, a apei de răcire, a
uleiului de ungere.
Ventilatorul se utilizează pentru vehicularea aerului pentru a intensifica schimbul de
căldură.