Farmacoterapie curs nr 5 2022-2023 digestia

Ficatul

Este cel mai mare organ din corpul
uman.
El reprezinta 2.5% din greutatea
corpului; este alimentat cu 25% din
sangele care circula prin organism,
acest sange fiind folosit pentru
hranirea ficatului, dar si fiind filtrat
si detoxifiat aici.
Productia ficatului se numeste bila
(fiere). Bila este produsa permanent
de ficat, dat intre mese se stocheaza
in colecist, iar de aici, prin
contractia colecistului, este eliberata
la mese pentru a ajunge in duoden,
ajutand la digestia grasimilor,
absorbtia vitaminelor, eliminarea
unor substante toxice, etc.
Structura ficatului uman;este impartit in lobi
(drept, cel mai mare, caudat, cel mai mic si lobul
stang), iar fiecare lob este impartit in segmente,
structura fiind oarecum comparabila cu cea a unei
portocale.
Fiecare segment are vase de sange, limfa, nervi
si cai biliare proprii, care prin unire dau artera
hepatica, vena porta si calea biliara principala a
ficatului.
Rolul ficatului in organismul uman este foarte
important.Ficatul are peste 500 de functii , unele
atat de complexe, incat fara ficat nu se poate trai, si
nu exista un aparat sau sistem care sa poate inlocui
toate functiile ficatului (asa cum exista dializa in
bolile de rinichi, sau inima artificiala in bolile de
inima).

Localizarea
ficatului
este sub
plamanul
drept, in
spatele
coastelor
care au rol
de protecti

Functii:
metabolice termo-reglare
de detoxifiere si excretie de organ de depozit
in imunitate rezervor de sange
echilibrul hidro-electrolitic
In bolile grave de ficat este perturbat rolul ficatului in imunitate, acesti bolnavi avand risc
mare de infectii, dar, in caz de imunitate prea mare pot sa apara boli autoimune, mult mai
frecvente si grave decat bolile cu imunitate scazuta.

Bolnavul de ficat: In bolile grave de ficat:

face mai usor infectii,
vindecarea ranilor este mai lunga,
retinerea apei in corp poate da;
❍edeme (umflarea picioarelor)
❍si ascita (apa la niv.abdominal).
scade fibrinogenul si activitatea
protrombinei,
apare sangerare din gingii,
apar hemoroizi,
apar varicele esofagiene

Lipsa functiei de detoxifiere, face ca organismul sa fie intoxicat, in fazele avansate de

boala de ficat bolnavul parand beat (stare numita encefalopatie hepatica).
Care sunt cele mai des intalnite afectiuni hepatice

Hepatopatiile determina alterarea functiilor hepatice cu afectarea organismului la scara globala

prin aparitia simptomelor si manifestarilor specifice diferitelor sisteme si organe. Afectiunile
hepatice intalnite in mod frecvent in practica medicala sunt reprezentate de:

 Hepatite virale determinate de infectii cu virusuri hepatice de tip A, B, C, D, E

https://paginadenursing.ro/project/hepatita-virala-tipuri-de-hepatite/
 Hepatita autoimuna, ciroza biliara primara si colangita sclerozanta primara - entitati
patologice datorate disfunctiei sistemului imunitar
 Ciroza hepatica
 Litiaza biliara
 Hemocromatoza ereditara, boala Wilson, deficitul de alfa 1 antitripsina - boli hepatice
ereditare
 Carcinom hepatocelular, tumori biliare, adenom hepatic
 Stratoza hepatica de cauza alcoolica
 Steatoza hepatica (boala ficatului gras) de cauza non alcoolica.

Afectiuni

Hepatitele virale
Principala cauză a hepatitelor o reprezintă infecția virală. Virusul atacă și distruge, în diverse
grade, celulele hepatice ceea ce duce la o insuficiență hepatică – o funcționare deficitară a
ficatului.

Exista mai multe tipuri, denumite în funcție de tipul de Cele mai Semne și simptome în
virus: răspândi hepatita
 hepatita de tip A (virusul hepatitic A – VHA),
te tipuri Boala se manifestă prin
 hepatita de tip B (virusul hepatitic B – VHB),
sunt hep semne de infecție
 hepatita de tip C (virusul hepatitic C – VHC),
atita A, generală și prin
 hepatita de tip D (virusul hepatitic D – VHD),
semne digestive și hepati
 hepatita de tip E (virusul hepatitic E – VHE) B și C
ce, însoțite sau nu,
 hepatita de tip G (virusul hepatic G – VHG).
de icter.

Hepatita de tip A Hepatita de tip B Hepatita de tip C

Transmiterea este
fecal – orală, prin
alimente sau apa
contaminată, însă
virusul poate fi inoculat
și parenteral. Este
denumită și “boala
mâinilor murdare”.
Perioada
de incubație este de 2-6
săptămâni. Se vindecă
în 6-12 luni. Nu
prezintă cronicizare.
EXISTA VACCIN:
HAVRIX (HEPATITA A)
Transmiterea este parenterală, prin
fluide contaminate ale corpului (răni,
ulcerații, transfuzii de sânge, contact
sexual, instrumente contaminate,
mama-făt). Virusul pătrunde în
organism numai pe această cale. Sursa
de virus este serul de om
contaminat. Incubația durează între 6
săptămâni și 6 luni. Cronicizarea apare
în 5-10% din cazuri, cu evoluție către
hepatită cronică progresivă și ciroză
hepatică, uneori chiar carcinom hepatic.
Exista vaccin;
Engerix B (HEPATITA B)
TWINRIX (HEPATITA A SI B)
Transmiterea este parenterală,
prin fluide contaminate ale
corpului (transfuzii de sânge,
folosirea în comun cu persoane
infectate de instrumente
contaminate, contacte sexuale
neprotejate cu persoane
infectate). Hepatita de tip C se
poate transmite “pe verticală” –
de la mama la
făt. Incubația este de 15-150
de zile. Nu există vaccin
împotriva virusului
VHC! Are un risc mare
de cronicizare.
Hepatita de tip D Hepatita de tip E
Hepatita D este rară. Este considerată cea mai severă formă de hepatită Hepatita E este cauzată
virală la om. Virusul hepatitic D provoacă o infecție numai când virusul de infectarea cu virusul
VHB există. Acesta nu poate cauza o infecție singur. Virusul hepatitic D hepatitic E. Se prezintă
nu poate să crească decât în asociere cu virusul hepatic B. doar sub
Virusul hepatic D este transmis în același mod ca şi VHB, adică parenteral formă acută. Transmite
(contact cu sânge infectat, prin sex neprotejat şi foarte frecvent de la rea este fecal-orală. Nu
mamă la făt). prezintă cronicizare.
De ce apar afectiunile hepatice

Patologiile hepatice pot fi genetice sau pot surveni in urma actiunii unui cumul de factori de
mediu printre care se regasesc consumul excesiv de alcool, regimurile alimentare dezechilibrate
si expunerea la virusuri cu tropism hepatic. Principalii factori de risc implicati in aparitia bolilor
hepatice sunt reprezentati de:
Consumul excesiv de alcool Expunerea la substante toxice (arsenic)
Dietele hipercalorice Tatuaje sau piercing uri cu ace nesterile
Diabet Transfuzii sangvine de la donatori cu hepatita B sau C
Obezitate. Relatiile intime neprotejate
Ace sau instrumentar medical nesteril

Care sunt simptomele suferintei hepatice

Principalele manifestari care alcatuiesc tabloul clinic al afectiunilor hepatice de diferite etiologii
sunt reprezentate de:

 Icter sclero-tegumentar (coloratie galbena a pielii si sclerelor)

 Prurit tegumentar
 Dureri abdominale in hipocondrul drept (partea dreapta a abdomenului superior), senzatia
de plenitudine la nivel abdominal
 Senzatie de greata si varsaturi
 Oboseala
 Lipsa poftei de mancare
 Eliminarea de scaune acolice (deschise la culoare), de consistenta apoasa, urat
mirositoare
 Emisia de urini inchise de la culoare
 Edeme ale membrelor inferioare
 Ascita
 Manifestari la nivelul tegumentelor reprezentate de aparitia stelutelor vasculare, nevilor
spider sau echimozelor
 Ginecomastie
 Atrofie testiculara
 Dereglari menstruale.

Icterul reprezinta cea mai frecventa manifestare a unei suferinte hepatice si consta in colorarea in
galben a tegumentelor si sclerei (albul ochilor) din cauza acumularii de bilirubina. Hiperbilirubinemia
care determina aparitia icterului sclero-tegumentar se datoreaza incapacitatii tesutului hepatic de
excretie a compusului in mod corespunzator si eliminare a acestuia prin vezica biliara.

In mod frecvent icterul este insotit de manifestari digestive care includ scaderea apetitului, senzatia de
greata si varsaturi, meteorism abdominal, eliminarea de scaune diareice decolorate, grasoase, urat
mirositoare si scadere neintentionata in greutate.

Simptomatologia flu like (febra, frisoane, mialgii) asociata afectiunilor hepatice acute este specifica
infectiilor cu virusuri hepatice B si C, in timp ce polidipsia si poliuria (setea si urinarea excesiva)
reprezinta manifestari des intalnite in afectiunile hepatice.
Ascita abdominala si edemele membrelor inferioare

reprezinta acumularea de lichid la nivel abdominal sau al spatiului interstitial ce apar ca urmare
a hipoproteinemiei, determinata de incapacitatea ficatului de a sintetiza proteine.

Edemele masive ale membrelor inferioare si ascita voluminoasa cauzeaza aparitia:

❍ dificultatilor de respiratie,
❍a dereglarilor de ritm cardiac din insuficienta cardiaca de cauza hepatica
❍a starilor de deshidratare acuta.
Cateva dintre consecintele diverselor afectiuni hepatice, care apar in timp:

Insuficienta hepatica se instaleaza dupa evolutie indelungata a bolilor hepatice cronice si se

manifesta la nivel neurologic prin:
tremor al extremitatilor dificultati de concentrare
dezorientare temporo-spatiala confuzie
 in stadiile finale, coma hepatica.

Aceste siptome sunt provocate, in principal,de acumularea de metaboliti toxici la nivelul

organismului, sindromul de encefalopatie hepatica reprezentand o serie de anormalitati neuropsihice
ce apar la pacientii cu afectare hepatocelulara, in absenta altor afectiuni cerebrale.

Encefalopatia hepatica este o consecinta a hipertensiunii portale cu numar crescut de sunturi

portosistemice spontane (devierea circulatiei sangelui de la nivelul venei porte prin intermediul
vascularizatiei colaterale sistemice) si se manifesta clinic la aproximativ 28% din pacientii cu ciroza
hepatica in grad avansat.

Complicatii hemoragice si trombotice datorita afectarii rolullui pe care ficatul il are, in procesele de
hemostaza (prin asigurarea sintezei factorilor de coagulare, a anticoagulantilor fiziologici si
a proteinelor sistemului fibrinolitic) reprezentate de:
Epistaxis (sangerarea la nivelul nasului)
Echimozele (vanatai)
Gingivoragiile (sangerare gingivala)
Manifestarile de tip vasculitic
Metroragiile (sangerari menstruale abundente)
Hemoragii digestive superioare si inferioare.
Hemoragiile digestive inferioare si superioare constituie o complicatie severa a cirozei hepatice cu
influenta majora asupra evolutiei si prognosticului de boala la pacientii cu ciroza hepatica. Cele mai
frecvente cauze ale hemoragiei tubului digestiv manifestate prin hematemeza si melena la cirotici,
sunt reprezentate de ruperea varicelor esofagiene, urmate de ulcerul gastric sau duodenal asociat
afectarii hepatice.

Anemia din ciroza hepatica este cauzata de distructia eritrocitara accelerata la nivel
splenic, pierderilor sangvine de la nivelul tractului digestiv, scaderii sintezei de eritrocite la nivel
medular prin absenta stimularii de catre eritropoietina si deficitului de vitamine B12, acid folic si fier
intalnit, mai ales la consumatorii cronici de alcool.
Modificarile endocrine intalnite la pacientii diagnosticati cu hepatopatii cu evolutie cronica sunt
reprezentate de;
alterarea functiei tiroidiene cu aparitia manifestarilor specifice hipotiroidismului,
sindrom pseudoCushing (facies pletoric, obezitate tronculara, piele subtire, fragilitate capilara),
hipoadrenalism (insuficienta circulatorie, hipotensiune, instabilitate hemodinamica),
osteoporoza,
alterarea functiei sexuale prin:
❍ scaderea libidoului la ambele sexe ❍atrofie testiculara,
❍impotenta sexuala
tulburari ale ciclului menstrual.
Diagnosticul afectiunilor hepatice

Diagnosticul afectiunilor hepatice presupune efectuarea unui examen clinic amanuntit al

pacientului si al unui set de analize laborator care cuprind in mod frecvent:

 Testarea functiei hepatice prin determinarea transaminazelor AST/ALT, fosfataza

alcalina, bilirubina cu fractiuni, albumina, amoniu
 Testarea pentru hepatita A, B si C
 Coagulograma
 Investigatii pentru determinarea gradului de afectare a ficatului datorata progresiei cirozei
hepatice prin intermediul testelor FibroMax
 Investigatiile imagistice in cazul pacientilor cu afectare hepatica de diferite cauze
presupune in mod frecvent ecografia abdominala, endoscopia digestiva superioara,
tomografia computerizata si mai rar biopsie hepatica sau teste de imagistica ce utilizeaza
radioizotopi.