situaţie, proprietarii terenurilor mai bune vor realiza un câştig suplimentar, mărimea acestuia

fiind egală cu diferenţa dintre preţul de piaţă şi costul mediu mai scăzut.
Existenţa rentei funciare nu determină creşterea preţurilor produselor agricole, dar
rezultă din preţurile mai înalte ale acestor produse. Ea constituie un profit suplimentar
obţinut prin utilizarea unor suprafeţe care au un anumit avantaj şi este încasat de
proprietarul pământului.
Preţul pământului (Pp) este determinat de raportul dintre renta funciară (R) şi rata
dobânzii nominale (dn). Deci Pp  R 100
dn

Test de autoevaluare 2.
În ce domenii de activitate se formează renta pământului (funciară)?
Lucrare de verificare:
1. Ce reprezintă piaţa pământului ?
2. Care sunt factorii economici care influenţează nivelul preţului pământului ?
3. Cum explicaţi tendinţa generală de creştere a preţului pământului, în perioada
postbelică ?
4. Ce este renta funciară ?
5. Care sunt cauzele formării rentei funciare ?
6. Cum se determină preţul pământului ?

Răspunsurile la testele de autoevaluare:

1. În agricultură, dimensiunea exploatării agricole are mare relevanță pentru

viabilitatea economică a acesteia și obținerea rentei funciare. Astfel, teoria și
practica agricolă argumentează că exploatările agricole viabile din punct de
vedere economic în producția cerealieră și zootehnică sunt cele care au suprafețe
de minimum 50 ha.
2. Renta pământului (funciară) se formează în domeniile de activitate unde pământul,
inclusiv bogățiile solului și subsolului, ocupă un loc deosebit de important:
agricultură, silvicultură, piscicultură, industrie extractivă, construcții.

Rezumat:
Piaţa pământului reprezintă relaţiile economice în cadrul cărora se confruntă cererea
cu oferta, se formează preţul, au loc negocieri privind factorul de producţie pământ.
Nivelul preţului pământului este influenţat de factori economici, precum: mărimea
rentei pe care o aduce terenul; rata dobânzii; mărimea diferenţei dintre pământul capital
şi pământul materie naturală; posibilităţile de folosire alternative a solului; posibilităţile
terenurilor de a-şi schimba poziţia faţă de căile de comunicaţie, pieţele de aprovizionare
şi desfacere; raportul dintre cererea şi oferta de produse agro- alimentare.
În perioada postbelică, preţul are o tendinţă generală de creştere, explicată prin:
• procesul inflaţionist, erodarea puterii de cumpărare a monedei fără ca utilitatea generală
economică a pământului şi produselor agroalimentare să cunoască acelaşi sens şi
intensitate;
• plasamentele în fondul funciar au un procent de risc mai redus decât fluiditatea altor
tipuri şi modalităţi de plasare a economiilor;
• cererea de pământ a fost practic în exces în raport cu oferta cel puţin şi pentru faptul că
cererea de terenuri a crescut, oferta fiind fixă sau aproape fixă;
• datorită creşterii cererii de produse agricole, colaborată cu acţiunea legii
randamentelor de scară descrescânde (cultivarea unor terenuri şi atragerea în circuitul
economic a altor resurse naturale de calitate sau de poziţie şi condiţii de acces mai
precare).
Renta funciară constituie un profit suplimentar (ca diferenţă dintre preţul de piaţă şi
costul mediu mai scăzut) obţinut prin utilizarea unor suprafeţe care au un anumit avantaj
şi este încasat de proprietarul pământului.
 Cauzele formării rentei funciare sunt:
• existenţa deosebirilor de fertilitate şi poziţie între diferite suprafeţe agricole care sunt
limitate;
• existenţa unor limite al proceselor intensive de sporire a producţiei agricole, limite
determinate de legea productivităţii marginale descrescânde şi de legea diminuării
veniturilor;
• modul specific de formare a preţurilor de piaţă ale produselor agricole, care nu mai au
la bază costul mediu minim şi costul mediu maxim, cu condiţia ca nivelul cererii să fie
suficient de mare în raport cu oferta.
Preţul pământului (Pp) este determinat de raportul dintre renta funciară (R) şi rata
dobânzii nominale (dn). Deci, Pp  100.
R
dn

Bibliografie:

• Brăilean, Tiberiu
Plopeanu P. Aurelian
2012;
• Campbell, R. McConnel;
L. Brue
• Colectivul Catedrei de
Economie şi Politici
Economice
• Gérard, Thoris
• Lipsey, R.G.
Chrystal, K.A.
• Suciu, Cristina - Martha
• Suciu, Cristina - Martha
- Economie politică, Editura Institutul European, Iași,
- Economics - Principles, Problems and Policies, Stanley,
Thirteenth Edition, McGraw - Hill, Inc., 1996;
- DicUionar de economie, ediţia a doua, Editura
Economică, Bucureşti, 2001;
- La repartition des revenus, Armand Colin, Paris, 1997;
- Economia pozitivă, Editura Economică,
Bucureşti, 1999;
- Economics, Vol. I, Microeconomics, Ediția a
II- a, Editura A.S.E., București, 2010;
- Economie - Economics, Part II, Editura A.S.E.,
Bucureşti, 2004.