BURNING MAN

Buna! Numele meu este Alexandra P, sunt architect si designer de interior și astăzi vă prezint un
alt fel de material.
Vă propun să discutăm ideile care au stat in spatele construirii unui oras, care a generat multe
discutii in ultima perioada, anume BLACK ROCK CITY, locul in care se desfasoara BURNING MAN.

CE ESTE BURNING MAN?

Burning Man, unul dintre cele mai fascinante și intrigante evenimente culturale din lume,
reprezintă o manifestare complexă care combină arta, auto-exprimarea, comunitatea și
conceptele de sustenabilitate într-un mediu efemer, efervescent și plin de creativitate. Într-un
deșert aparent arid și neprimitor din Black Rock Desert, Nevada, se naște, în fiecare an, un oraș
temporar numit Black Rock City, locul in care se desfasoara acest eveniment.

Ce se petrece la Burning man? Se construiesc structuri elaborate, care ulterior sunt incinerate.
De-a lungul anilor, filozofia din spatele Burning Man s-a conturat în jurul celor nouă principii
fundamentale: incluziune, daruire, comercializare prin troc, auto-suficiență radicală, auto-
expresie radicală, efort colectiv, responsabilitate civică, absența amprentei și punctualitate.
Aceste principii au ghidat comunitatea Burning Man și au modelat experiența participanților,
încurajând creativitatea, implicarea activă și interacțiunea socială.

Festivalul a crescut semnificativ în amploare, adunând an de an mii de oameni. Anul acesta, a

găzduit în jur de 80.000 de participanți. Odată cu această expansiune masivă, au apărut
întotdeauna preocupări legate de aspectele practice, siguranța traficului și siguranța în general,
împreună cu probleme de scalabilitate și accesibilitate.

De-a lungul istoriei sale, Burning Man a fost martor la mai multe incidente, decese, arestări și
povești tragice legate de agresiuni sexuale. În ciuda principiului lor de incluziune radicală,
mediul deșertic nu a fost întotdeauna considerat un spațiu extrem de primitor.

Ce s-a schimbat după aceste evenimente? Cum a continuat acest eveniment să prospere de-a
lungul timpului și de ce a cunoscut o creștere atât de rapidă?
ISTORIA FESTIVALULUI

Istoria sa începe în anii '80, când un grup de artisti și persoane creative s-au adunat pe plaja
Stinson din California pentru a celebra solstițiul de vară. Larry Harvey și Jerry James, fondatorii
Burning Man, au creat primul "om" de paie în anul 1986, o reprezentare simbolică a libertății și
a dorinței de a aduce oamenii împreună. Inițial, evenimentul era mic, intim și destinat să fie un
ritual simplu, dar a crescut în timp, atrăgând din ce în ce mai mulți participanți.

Burning Man a fost mereu un teren fertil pentru inovație, artă, experimentare și colaborare.
Participanții, cunoscuți sub numele de "burners", contribuie cu instalații artistice, structuri
interactive, performance-uri și experiențe unice care transformă efemerul oraș Black Rock într-
un laborator cultural. Creativitatea este încurajată în toate formele sale, de la arta vizuală la
instalații sonore, de la performance-uri live la arta participativă.

De-a lungul istoriei sale, evenimentul a întâmpinat numeroase provocări, cum ar fi problemele
logistice și de siguranță generate de creșterea rapidă a participanților. Incidente nefericite, cum
ar fi decesele, arestările și povestirile despre agresiuni sexuale, au fost întâmpinate și au impus
necesitatea implementării unor măsuri suplimentare de securitate și de reglementare.

O evoluție interesantă a fost mutarea locației evenimentului în diferite anotimpuri pentru a

gestiona temperaturile extreme și pentru a adapta Burning Man la cerințele impuse de mediu.
Acest proces de adaptare a consolidat natura inovatoare a comunității și a demonstrat
capacitatea sa de a învăța și a se transforma într-un mod sustenabil.

FORMAREA ORASULUI “BLACK ROCK CITY”

Burning Man este un subiect extrem de captivant din perspectiva designului și planificării
urbane. Acest loc este afectat de furtuni de nisip care acoperă totul. Nu exista sursa naturala de
apa sau canalizare, lipseste vegetatia, iar variațiile de temperature dintre zi si noapte sunt
suficient de mari incat sa creeze disconfort. Cu toate acestea, o forma de asezare urbana a fost
posibila si se realizeaza in fiecare an sub numele de BLACK ROCK CITY.
Designul urbanistic al Black Rock City se bazează pe principii distincte care influențează
organizarea și experiența participanților. Orașul este construit în jurul unui ax central, care
adăpostește emblematicul "MAN" și alte instalații majore. Structura sa concentrică îi conferă un
aspect simetric, facilitând orientarea și explorarea. În plus, traseele circulare și arterele care se
extind radial din centrul orașului oferă acces facil la toate zonele, promovând astfel un mediu
ușor de navigat pentru participanți.

Până în anii 2000, Burning Man a experimentat o creștere semnificativă, adunând în jurul său o
participare de 25.000 de oameni. Acest moment a reprezentat un punct de cotitură, unde,
echipa organizatoare a simțit nevoia unei abordari diferite. Lucrurile deveneau serioase. Asadar,
au angajat un architect, anume ROD GARATT, pentru a aduce schimbări semnificative în
structura evenimentului. Garatt a fost responsabil de conturarea planurilor și documentelor
care sa stea la baza construirii orasului efemer.

Procesul de autorizare implica o planificare riguroasa. Este nevoie de proiectarea drumurilor, de

atribuire de nume străzilor și implica definirea facilităților urbane. Această etapă a reprezentat
o fază interesantă și, în același timp, complexă din evoluția Black Rock City. În timpul acestui
demers, au iesit la suprafata probleme care trebuiau rezolvate.

A aparut ingrijorare cu privire la securitatea și fracturarea comunității. Sa nu uitam ca vorbim

despre un numar foarte mare de oameni. După discuții îndelungate, a devenit evident faptul că
atat divizarea participantilor, cat si chestiunile legate de siguranta erau de fapt rezultatul unei
lipse de conexiune autentică între oameni. Asa a aparut regula cu privire la interzicerea
vehiculelor, cu excepția celor artistice aprobate. Acesta a reprezentat un pas crucial în
reconfigurarea și reconectarea modului în care evenimentul era experimentat și trăit de către
participanți.

ZONIFICAREA BLACK ROCK CITY

Ce a urmat? Incercari de a face așezarea mai accesbila pentru mersul pe jos. Propunerea a fost
ca, în loc de aceste conglomerate de tabere tematice din inelul interior al orașului, taberele să
fie distribuite în întreg planul. Acest lucru a însemnat descompunerea aceste secțiuni
monolitice. Astfel, s-au introdus tot mai multe dintre aceste tabere tematice în tesutul orasului
an de an.
Dar desigur, când începi să ai astfel de scenarii de utilizare mixtă, începi să te confrunti cu alte
probleme.
De exemplu, să ai o tabără tematică de petreceri cu muzică lângă o zonă liniștită de relaxare,
poate fi inconfortabil. Tocmai de aceea, in viata reala, exista ideea de ZONIFICARE. Orașele sunt
impartite in zone cu utilizări foarte diferite. Acest rezultat necesită o planificare mai detaliată
din partea tuturor celor implicați. Concluzia? Roger Garrett a început să implementeze
ZONIFICAREA pentru a separa functiunile care ar putea intra în conflict.
Cu luni de zile înainte de eveniment, oamenii trebuie să-și depună documentatia pentru
aprobare, care cuprinde planurile taberelor. Există ghiduri destul de stricte, pentru designul
acestor tabere, cu dimensiuni și utilizări potențial conflictuale. Practic, ai putea spune ca toti cei
care participa realizeaza an dupa an dupa an impreuna, la nivel de comunitate, urmand niste
reguli stricte, un PLAN URBANISTIC GENERAL.

SIGURANTA SI ACCESIBILITATE

Este important să subliniem că Burning Man nu poate fi comparat cu un oraș obișnuit - este un
mediu temporar, unde oamenii se adună timp de nouă zile, după care se întorc la casele lor. În
arhitectură și proiectare, normele clasice și codurile de proiectare sunt concepute pentru a
gestiona situații de urgență, precum evacuarea în caz de incendiu sau alte pericole. In cazul de
fata nu este considerat necesar, fiind, repet, temporar.

Unul dintre obiectivele esențiale în proiectarea urbanistică este să se asigure un mediu sigur și
echitabil pentru toți, indiferent de capacitățile lor fizice sau mentale. Așadar, se încadrează
Burning Man în principiul său de bază - inclusivitatea radicală?
Un raspuns afirmativ cat se poate de clar este dat de comunitatea semnificativă de persoane cu
dizabilități care participă în mod regulat la eveniment. Încă din 2012, aceste persoane au avut
un spațiu dedicat, cunoscut sub numele de "camping pentru mobilitate", care se axează pe
"inclusivitate radicală prin accesibilitate radicală". Aici, ei beneficiază de facilități precum
campinguri adaptate pentru scaune cu rotile și alimentare electrică pentru echipamentele
medicale. În plus, voluntari și vehicule special adaptate ajută persoanele cu dizabilități să
navigheze prin deșert de mai multe ori pe zi, permițându-le să experimenteze arta și activitățile
desfășurate în cadrul evenimentului.
Site-ul oficial al Burning Man subliniază clar condițiile dure ale evenimentului, dar specifica si
faptul ca toti suntem egali in fata principiilor lor de baza. Persoanele cu dizabilitati nu sunt
privite doar ca oameni neajutorati si nu sunt reprezentati doar prin dizabilitățile lor, ci sunt
percepuți ca parte integrantă a comunității. Este un exemplu clar de cum inclusivitatea radicală
poate fi implementată într-un mediu atipic și oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în
care această comunitate abordează și valorizează diversitatea participanților săi.
Discutie care ma duce la urmatorul aspect, despre care voiam sa discutam, anume

IMPORTANTA STRATEGIEI SOCIALE

LARRY HARVEY, unul dintre co-fondatorii Burning Man a spus: "Am arătat că poți să faci față
complexității problemelor urbane folosind mijloace culturale specifice. Cetățenii participă la
crearea orașului. De fapt, jumătate din controlul nostru se bazează doar pe observarea
comportamentului lor și pe satisfacerea nevoilor lor. Și asta este toată istoria dezvoltării
orașului."

Și totuși, ce înseamnă, de fapt, "participarea cetățenilor"? Participarea nu se referă doar la

simpla existență într-un spațiu comun. Ea presupune interacțiunea activă și angajamentul
oamenilor în activități care aduc beneficii comunității. Mai mult decât atât, participarea
cetățenească sugerează că oamenii nu sunt doar consumatori ai serviciilor și infrastructurii puse
la dispoziție de instituțiile publice, ci sunt, de asemenea, co-creatori și mentinători ai orașului.

În esență, cetățenii sunt implicați în definirea, dezvoltarea și menținerea orașului, punându-și

amprenta prin contribuțiile și implicarea lor în diverse aspecte ale vieții urbane. Este un proces
de colaborare între cetățeni, comunitate și autorități, unde cetățenii nu sunt doar beneficiari ai
serviciilor, ci devin parteneri activi în crearea și întreținerea mediului urban. Acest concept de
participare cetățenească este esențial pentru crearea unui oraș vibrant, inclusiv și adaptat
nevoilor diverse ale celor care locuiesc acolo.O astfel de practica exista in realitate, si este
reprezentata de arhitectii care construiesc in medii defavorizate, in culturi indigene sau, de ceva
vreme, pe continentul african. Acestia realizeaza proiectarea si procesul de construcție la
costuri minime, in colaborare cu statul, cu scopul de a oferi posibilitatea oamenilor de a-si
intemeia si de a creste o comunitate.

Un exemplu de buna practica il reprezinta arhitectul chilean ALEJANDRO ARAVENA, castigator al

premiului PRITZKER pentru ARHITECTURA in 2016. Acesta s-a remarcat printr-o serie de
proiecte care imbina arhitectura traditionala cu activismul social in medii defavorizate. Unul
dintre proiectele lui renumite presupunea o serie de cadre de beton de baza, echipate cu
bucătărie, baie și un acoperiș. Aceasta structura permitea familiilor să completeze spațiile goale
și să-și pună propria amprentă asupra locuințelor lor. Rezultatul a fost foarte diferit de blocurile
de locuințe sociale identice din apropiere, iar munca s-a realizat in comunitati pentru membrii
comunitatii la costuri mici. Rezultatul? Locuinte accesibile, comunitati inchegate si sentimentul
de apartententa la un scop mai mare comun.

CU CE RAMANEM?

In cele din urma, asa cum v-am obisnuit, as vrea sa ramanem cu partile care functioneaza din
acest oras utopic temporar. Mă întreb dacă participarea la Burning Man afectează cu adevărat
perceptia participantilor, chiar si dupa ce părăsesc evenimentul și se întorc la viața lor cotidiana,
agitata si segregata.

Pe parcursul evoluției sale, Black Rock City a devenit o platformă pentru inovație urbanistică și
experimentare socială. S-a adaptat și evoluat constant si ascest lucru s-a intamplat doar fiindca
au fost luate în considerare nevoile participanților și condițiile specifice ale deșertului.

Spuneți-mi ce credeți. Dacă v-a plăcut acest clip, nu uitați să dați like, un share si un subscribe.
Pana data viitoare urmariti-ne pe CASE BUNE.