IV CERCETARE PRIVIND ANXIETATEA SI PERFORMANTA

În partea teoretică am încercat să abordez relaţia dintre anxietate si mediul profesional,

punând accent pe ceea ce înseamnă stresul si impactul acestuia asupra productivitatii cat si a
performantei, informaţiile din primele capitole fiindu-mi indispensabile pentru aplicaţia
practică, în care s-au urmărit aceste aspecte prin intermediul testelor aplicate. Astfel, am
formulat ipotezele şi am ales testele compatibile cu obiectivele urmărite.
Acestea umeaza a fi aplicate in cadrul StarTechTeam, ce este o firma IT cu o experienta de
peste 17 ani in livrarea de servicii de suport tehnic catre companii de orice dimensiune. Ofera
servicii IT complete, personalizate pe nevoile fiecarei afaceri. Prin servicii de suport IT
furnizate la nivel international, clientii lor din randul companiilor europene beneficiaza de
suportul necesar pentru acoperirea riscurilor informatice, a situatiilor de nefunctionare a
sistemelor IT si pentru sustinerea activitatii fara intreruperi. Compania exploateaza beneficiile
tehnologiei in scopul dezvoltarii accelerate.
Prezentul studiu îşi propune să descrie situaţia modificarilor indicatorilor de performanta ale
angajatilor StarTechTeam in functie de nivelul de anxietate.

1. Obiective , ipoteze, metode de lucru si lot de subiecţi

Obiectivul prezentei cercetări a constat în investigarea măsurii în care performanta la locul de

muncă depinde de o serie de factori precum anxietatea, deschiderea catre noi experiente sau
stabilitatea emotionala a subiectilor. Urmarim de asemenea să verificăm dacă efectul
anxietatii asupra perfomantei se manifesta în mod diferit în funcţie de tipul de contract
incheiat cu multinationala din care face parte angajatul (determinat sau nedeterminat) sau
genul biologic al acestuia (masculin sau feminin).
Prezentul studiu îşi propune să descrie situaţia modificarilor indicatorilor de performanta in
functie de nivelul de anxietate. Obiectivele principale au fost acelea de a verifica adecvarea
ipotezelor de lucru în cadrul aceleasi companii, prin intermediul aplicarii unui test de
psihologie clinica ce evalueza nivele ale anxietatii, a a unui chestionar de personalitate dar şi a
corelarii rezultatelor aplicatiilor cu datele perfomantei extras dintr-un indice de productivitate
calculat algoritmic in interiorul firmei.
Ne-am propus sa aflam dacă exista un impact al anxietatii asupra performanței subiecţilor ce
fac parte din două categorii de sex, mediu sau cu tip de contract diferite.

1
 1.1 Ipoteze de lucru

Ipoteza generală : Există un efect al variabilelor anxietate, constiinciozitate, nevrozism, tipul

de contract (nedeterminat/determinat) şi gen asupra mediei pe ultimele 3 luni a performantei
angajaţilor la locul de muncă.
Se verifica ipoteza ca există diferente semnificative ale performatei, altfel spus subiecţii care
au un nivel ridicat de anxietate inregistreaza perfomante scazute la locul de muncă. De
asemenea există un efect combinat al variabilelor gen şi nivele de anxietate asupra
performantei la locul de muncă. De exemplu, femeile vor avea nivelul de anxietate mai
ridicat, prin urmare performante mai scazute.
La subiecţii cu o anxietate crescuta se vor remarca indici de nevrotism (stabilitate
emotionala), constiinciozitate si extraversiune mai ridicati.

Ipoteza 1 - Angajaţii care au un nivel ridicat de anxietate inregistreaza perfomante mai

scazute la locul de muncă .
Ipoteza 2 - Angajaţii care au un nivel ridicat de constiinciozitate au indici de performanta mai
ridicat comparativ cu angajaţii care au un nivel scăzut al factorului constiinciozitate.
Ipoteza 3 - Angajaţii care au un nivel ridicat de nevrozism au si anxietatea mai ridicata,
comparativ cu angajaţii care au un nivel scăzut de nevrozism.
Ipoteza 4 - Există un efect combinat al variabilelor deschidere spre experiente (factorul
deschidere din IPIP-50) şi nivele anxietatii asupra performantei la locul de muncă.
Ipoteza 5 - Există un efect combinat al variabilelor tipul de contract şi anxietatii asupra
performantei la locul de muncă.
Ipoteza 6 - Există un efect combinat al variabilelor anxietate şi extraversiune asupra
perfomantei la locul de muncă.
Ipoteza 7 - Există un efect combinat al variabilelor gen şi nivele anxietate asupra
performantei a locul de muncă.
Ipoteza 8 – Angajatii cu contract determinat vor avea nivelul de anxietatea mai ridicat, prin
urmare si performanțe mai scazute.

Variabila dependenta este indicele performantei (medie pe ultimele 3 luni ) pe când variabila
independenta este anxietatea subiectilor, putandu-i organiza pe grupe de la anxietate usoara
pana la una ridicata. Tot la variabilele independente incadram factorii de personalitate:
extraversiune, constiinciozitate, stabilitatea emotionala, deschiderea catre experiente si
agreabilitatea. In explorarea ipotezelor secundare putem sa inversam putin rolurile, de
exemplu pentru a verifica relatia dintre anxietate si genul subiectilor, tipul de contract sau
mediul acestora de lucru (provincie versus capitala).

1.2. Metode de lucru

În partea de cercetare, ne-am propus să surprindem cu ajutorul scalei de evaluare a anxietăţii

Hamilton, al unor probe obiective bazate pe indicatorul de performanta - raportul dintre
numarul cazurilor rezolvate de angajat pe luna, şi cu ajutorul IPIP-50 ului dacă tinerii angajati
mai anxiosi inregistreaza o performanta mai scazuta.

S-a folosit mai întâi testul Hamilton care este alcătuit dintr-un set de 14 intrebari/afirmatii şi
este cotat de la 0 la 4. Scorurile sunt :

2
6 - 14 → anxietate usoara;
15 - 28 → anxietate moderata;
29 - 42 → anxietate severa;
43 - 56 → anxietate foarte sever

Apoi a urmat completarea instrumentului IPIP-50, construit în cadrul proiectului International

Personality Item Pool, ce are la bază markerii de personalitate descrişi de Goldberg (1992).
El a fost adaptat în limba română de Rusu, Maricuţoiu, Macsinga, Vîrgă & Sava (2012).
Conţine 50 de itemi, câte 10 pentru evaluarea fiecărui factor din Modelul celor Cinci Factori
(Big Five). Fiecare item constă într-o afirmaţie referitoare la caracteristici sau comportamente.
Respondentul trebuie să aprecieze cât de mult îl caracterizează afirmaţia, alegând o cifră
cuprinsă între 1 şi 5.
Pentru Itemii +, se pastreaza acordarea de puncte de la 1 la 5 (1-dezacord total, 5 acord total).
Pentru Itemii -, se codeaza invers (5 puncte pentru dezacord total, si 1 punct pentru acord
total) . Scorul total pe factor – suma scorurilor la itemii aferenti factorului.
O serie de factorii ai modelului IPIP-NEO descrişi de Goldberg şi Johnson (2005) au stat la
baza operaţionalizării chestionarului Big Five. În lucrarea de faţă, am corelat relatia dintre
anxietate si ceilalti factori ai personalitatii deschisi de Goldberg şi Johnson .

1.2. Lot de subiecţi

Cercetarea s-a realizat pe un lot de 110 de subiecţi, angajaţi într-o multinationala ce are ca
obiect de activitate back-office pentru activitatile de suport tehnic din cadrul grupului
european din care face parte. Diferenţiat în funcţie de variabila tipul de contract, lotul de
subiecţi conţine 59 de angajaţi recrutati din cadrul grupului ce lucreaza din provincie şi 51 de
angajaţi din cadrul sediului din capitala. Ambele grupuri au aceeasi vechime in noua firma
creata ca entitate juridica in mai 2002. Toti subiectii au aproximativ aceleasi beneficii si mai
ales acelasi grad de pregatire, luand parte la aceleasi cursuri si traininguri.
Diferenţiat în funcţie de variabila gen biologic, lotul de subiecţi conţine 46 de subiecţi de gen
masculin şi 64 de subiecţi de gen feminin. Varstele subiectilor sunt intre 20 si 30 de ani.
In ultima etapa s-a aplicat testul bazat pe modelul celor cinci factori ai personalitatii pentru a
dezvolta ipoteza centrala, explorand acele trasaturi constelate deja in randul subiectilor adulti,
aceasta fiind ultima conditie pentru a verifica ipoteza de lucru si a putea interpreta rezultatele.

2. Interpretarea şi analiza rezultatelor

Pentru a prelucra rezultatele de la chestionarele aplicate vom folosi programul SPSS, cu

ajutorul căruia se realizeaza analiza de frecvenţă şi analiza descriptivă a datelor. Analiza
descriptivă ne foloseşte din mai multe puncte de vedere: pentru a identifica greşeli de
introducere a datelor, cât şi pentru a observa dacă există anomalii în rezultate. De asemenea,
analiza descriptivă ne va oferi informaţiile cantitative ce descriu distribuţia datelor pentru cele
variabilele noastre. Pentru a putea trece la interpretarea rezultatelor vom face cîteva precizari
conceptuale:

3
 Media performantei in ultimele 3 luni a fost obtinuta in urma unui algoritm intern
bazat pe raportul intre numarul de cazuri primite de subiect si cele rezolvate cu succes.
Mentionam ca aceasta este modalitatea de obtinere, pe langa salariul fix, a unui bonus
lunar de performanta.
 O serie de factori ai chestionarului IPIP-50 pot crea ca denumire confuzie.
Nevrotismul sau nevrozismul este descris de autorii modelului big five a fiind tendinţa
de a avea trăiri emoţionale negative cum ar fi anxietatea, furia, depresia. Scorurile
mari la nevrozism descriu indivizi care reacţionează emoţional foarte uşor, trăind
intens evenimente care pe alţi oameni nu îi afectează. Indivizii cu un nivel scăzut de
nevrozism sunt mai greu de supărat şi nu sunt atât de reactivi din punct de vedere
emoţional. Tind să fie calmi, stabili emoţional şi nu au stări afective negative
persistente.