Om2 Curs NR 11 2023 2024

CURSUL NR.
11
OM2
CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

1
Make sure it’s connected before you
start talking

2
TRANSMISII PRIN CURELE
SINCRONE

3
. Construcţia transmisiei o aşează din
punct de vedere constructiv între
transmisia prin lanţuri dinţate şi
transmisia cu curele late.Ca domenii de
utilizare pot fi menţionate: mecanismele
de comandă şi reglare , acţionări de
mecanică fină, maşini-unelte,
autovehicule,maşini textile etc

4
Acest gen de transmisie aparţine genului
de transmisie prin angrenare, cu element
intermediar, fapt determinat de contactul
dinţilor de pe circumferinţa interioară a
curelei şi dinţii executaţi pe periferia roţii

5
Avantaje:
• funcţionare sincronă,
• durabilitate mare la oboseală,
• nivel de zgomot redus,
• tensionare iniţială redusă, relaxarea
curelei practic nulă în timp,
• domeniul mare de viteză şi puteri
transmise v ≤ 80 m/s, P ≤ 1000 KW,
• randament ridicat η = 0,98%,

6
Avantaje:
• temperatura de funcţionare în limite largi
t = (-400 C ÷ +1000 C),
• rezistenţă la acţiunea mediilor corozive şi
a prafului,
• construcţii compacte şi uşoare (25-50%
mai reduse decât la celelalte variante cu
elemente flexibile),
• precizii cinematice de poziţionare
(maşini-unelte, roboţi);

7
Dezavantaje:
• pretenţii sporite referitoare

-la execuţia roţilor de curea ,
- la precizia de aliniere la montaj a
roţilor de curea .

8
9
Transmisie de putere cu mişcare de
rotaţie

10
Transmisie de putere cu mişcare de
rotaţie

11
Poziţia lineară –configuraţia I

12
Poziţia lineară –configuraţia II

13
Conveior înclinat cu acumulare de
material

14
Cureaua dinţată (cureaua sincronă) are o
structură neomogenă, compozită, fiind
formată din:
- cordajul de rezistenţă ,
- corpul curelei,
- dinţii curelei
- o ţesătură protectoare.

15
Cordajul de rezistenţă, care este format
dintr-un cablaj continuu:
- determină capacitatea portantă şi
durabilitatea curelei la solicitarea de
oboseală.
- asigurara stabilitatea dimensională
a curelei în ceea ce priveşte pasul.

16
Aceste exigenţe impun ca materialele
utilizate la execuţia cordajului să aibă:
- o rezistenţă la tracţiune ridicată,
- alungire redusă,
- flexibilitate bună
- o bună aderenţă la materialul în care
este înglobat.

17
Materiale pentru cordaj :
-sârma de oţel,
-fibrele poliesterice,
-fibrele de sticlă ,
- kevlarul, etc.

18
Corpul şi dinţii curelei, care constituie
matricea care înclude cordajul, se
execută din elastomeri cu o elasticitae şi
duritate adecvată
Ca sortimente de elastomeri utilizate se
pot menţiona:
- poliuretanul
- neoprenul.

19
Ţesătura de protecţie, obligatorie la
utilizarea matricei de neopren, acoperă
zonele active ale dinţilor.

20
În literatură se menţionează două
variante de structuri:
1. - dinţii şi corpul din neopren,
- cordajul din fibră de sticlă sau kevlar
- ţesătura de protecţie din nylon;

21
2.
- dinţii
şi corpul din poliuretan,
- cordajul din fibră de sticlă sau kevlar
sau sîrmă de oţel;

22
Geometria şi dimensiunile curelor dinţate
sunt stabilite prin:
- norme ISO
- standarde naţionale

23
Parametrii care definesc geometria unei
curele dinţate sunt:
- pasul pb;
- lăţimea bs;
- înălţimea totală hs;

24
- lungimea primitivă Lp;
- numărul de paşi zp;
- grosimea de bază a dintelui s;
- unghiul dintre flancuri 2;
- razele de racordare rs şi rr ;
-

25
- lungimea primitivă Lp;
- numărul de paşi zp;
- grosimea de bază a dintelui s;
- unghiul dintre flancuri 2;

26
- razele de racordare rs şi rr ;
- înălţimea dintelui ht .

27
Tipurile de curele dinţate şi dimensiunile
aferente - STAS 12918/3-91 28
În afara cotelor din tabelul de mai sus
standardul mai reglementează şi
lungimea liniei de divizare Lp în
intervalul 91,44 până la 4572,00 mm.
29
Tipologia de curele dinţate mai conţine şi
alte variante decât cea prezentată
anterior.
Profilul trapezoidal tipT cu dimensiunile
în sistemul metric .

30
Profilul trapezoidal tipT cu dimensiunile
în sistemul metric .

31
Cureaua tip AT respectiv cureaua tip AT
cu dantura şi pe extrados cu pasul
decalat .

32
Cel două tipuri permit angrenarea pe
ambele feţe ale curelei ceea ce asigură
realizarea unor antrenări de arbori plasaţi
în diverse poziţii.

33
Varianta AT prezintă faţă de profilul tip T
o consolidare a dintelui la baza de
încastrare ca urmare a creşetrii
unghiului flancurilor de la 2=400 la
2=500 precum şi prin modificarea
raportului S/pb .

34
.

35
Cureaua tip HTD (HighTorque Drive)
Dinţii curelei tip HTD (HighTorque Drive)
din figura au o configuraţie după arc de
cerc

36
Cureaua tip HTD (HighTorque Drive)
Dinţii curelei tip HTD (HighTorque Drive)
din figura au o configuraţie după arc de
cerc

37
Aceaşi configuraţie după arc de cerc
are şi locaşul din roata de curea, ceea ce
face ca jocul la fund şi pe flancuri să fie
nul asigurându-se o portanţă mai bună a
curelei.

38
39
Cureaua RPP (Riemen mit parabolischem
Profil) din figura
Cureaua are dinţii cu flancurile după un
profil parabolic care asigură obţinerea
unor dinţi de înălţime mai mare pentru un
acelaşi pas.

40
Forma parabolică asigură : de asemenea,
- creşterea rezistenţei la forfecare a
dinţilor
- un transfer mai bun al energiei în
timpul lucrului.

41
Renura de la capul dintelui face ca
zgomotul şi uzura în timpul funcţionării
să scadă.

42
Profil)

43
Profil)

44
Cureua STS (Super Torque Synchronous
Belt)
Profilul dinților rezultă din profilul
trapezoidal având însă flancul după o
curbă .

45
Cureua STS (Super Torque Synchronous
Belt)
Profilul dinților rezultă din profilul
trapezoidal având însă flancul după o
curbă .

46
În acest caz volumul dintelui creşte, la fel
şi suprafaţa de contact cu flancul dintelui
roţii, ceea ce are ca efect o sporire a
portanţei curelei.

47
Acest tip de profil este adecvat pentru
curelele sincrone pentru transmiterea de
puteri mari. În figura este o curea cu un
acelaşi tip de profil dar pe ambele parţi
ale curelei.

48
Cureaua STS poate fi și cu profilul ar pe
ambele parţi ale curelei.

49
Profilul curelei STS (Super Torque
Synchronous Belt)

50
1: Chloroprene rubber backing
2: Glass Fiber tensile member
3: Chloroprene rubber tooth
4: Nylon canvas

51
Curea cu profilul ATP
Cureaua are dintele separat în două zone
printr-o renură mai adâncă decât la
profilul RPP flancurile fiind după arce de
cerc cu centrul pe axa cordajului .
presiunea de contact pe dinte.

52
Această configuraţie face ca:
- rigiditatea sistemului să fie sporită .
- suprafaţa activă a dintelui să creasca
cu aproximativ 70% faţă de profilul T
- presiunea de contact pe dinte să se
micșoreze

53
Profilul ATP

54
Este bine de reţinut faptul că la familia de
curele sincrone cu dantura trapezoidală
cu flancuri plane tip: MXL, XL, L, H, XH,
XXH pasul este exprimat în inci,. Pentru
curelele T şi A, realizate din poliuretan,
precum şi pentru variantele de curele cu
dinţi cu flancuri curbe tip HTD, RPP, STS
şi ATP pasul este realizat în mm
indiferent din ce material sunt realizate.

55
La familia de curele sincrone cu dantura
trapezoidală cu flancuri plane tip:
- MXL,
- XL,
- L,
- H,
- XH,
- XXH
pasul este exprimat în inci.

56
Pentru curelele:
- T şi A, realizate din poliuretan
- HTD,
-RPP,
- STS
- ATP
pasul este realizat în mm indiferent din
ce material sunt realizate.

57
Construcţia, geometria şi dimensiunile
roţilor dinţate pentru curea
Roţile dinţate pentru transmisiile
sincrone prin curele au o dantură
specifică:

58
Dantura asigură ca procesul de
angrenare cu dantura conjugată să se
desfăşoare în cele mai bune condiţii atât
sub aspect cinematic cât şi sub aspectul
tensiunilor care se generează la
contactul curelei cu roata

59
STAS 120918/4-91 defineste două tipuri
de profile :
- dantură cu profilul flancurilor dinţilor
în evolventă
- dantură cu profilul dinţilor după o
dreaptă.

60
Pentru a se putea realiza execuţia roţilor
este definit profilul cremalierei de
referinţă specific .

61
62
Dantura cu profilul drept are date
dimensiunile în tabel.

63
Această categorie de roţi se poate
executa, din punct de vedere constructiv,
în trei variante: varianta
-cu două flanşe,
- cu o flanşă
- fără flanşe.

64
Flanşele sunt necesare pentru a
împiedeca ieşirea curelei de pe dantură
în timpul lucrului

65
66
Roțile pentru curele dințate se execută
din:
-oţel ,
- fontă,
- aliaje de aluminiu,
- materiale plastice.

67
Suprafeţele active ale flancurilor dinţilor
şi suprafaţa exterioră a roţii trebuie să
aibă o rugozitate redusă (Ra=1,6m).

68
- Roţile vor fi echilibrate static la viteze
mai mici de 30 m/s numai pentru cazul
roţilor executate din fontă.
- Pentru viteze de lucru mai mari de 30
m/s se face obigatoriu echilibrare
dinamică indiferent care este materialul
din care sunt executate.

69
70
Calculul de alegere al curelor
Calculul transmisiilor sincrone , similar

cu cel care se face la transmisiile prin
lanţuri, presupune :
-alegerea tipului de curea ,
- pasul, lăţimea ,
- lungimea curelei
pentru datele din tema de proiect.

71
Calculul se completează cu stabilirea:
- forţei de pretensionare
- forţelor care încarcă arborii şi

lagărele acestora.

72
Pentru stabilirea pasului curelei este
necesară folosirea nomogramelor
firmelor producătoare de curele.
Această alegere se face funcţie de:

- puterea de calcul
- turaţia la roata motoare.
Stabilirea puterii de calcul presupune

folosirea unor coeficienţi de corecţie
funcţie de cazul concret de rezolvat.

73
74
75
76
77
78
79
VIDEO: TIMING BELTS & PULLEYS PT.
1_ BELT SELECTION _ MECH MINUTES _
MISUMI USA - YouTube (360p).mp4

80
2_ TIMING BELT WEAR SIGNS _ MECH
MINUTES _ MISUMI USA - YouTube
(360p).mp4

81
VIDEO: TIMING BELT & PULLEYS PT. 3_
ALIGNMENT CONCERNS _ MECH
(360p).mp4

82
4_ TIMING BELT TENSION _ MECH
(360p).mp4

83
84
*****

85

Om2 Curs NR 11 2023 2024

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Om2 Curs NR 11 2023 2024

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURSUL NR.

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

• pretenţii sporite referitoare

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş

CURS ORGANE DE MAŞINI-Prof.univ.dr.ing.Vasile Boloş